Plen
Ședința Senatului din 8 septembrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/18-09-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 08-09-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 8 septembrie 2008

16. Dezbaterea și adoptarea raportului asupra cererii de reexaminare a Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989. (L475/2007/2008) (Reexaminare la solicitarea Presedintelui României)
 
consultă fișa PL nr. L475/2007

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Vă propun să luăm în dezbatere și vă rog să vă pronunțați prin vot în sensul de a lua în dezbatere cu prioritate proiectul de lege înscris la punctul 19 din ordinea de zi.

Proiectul de lege pentru completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Reexaminare la solicitarea președintelui României.

Există o solicitare și sigur că există o asistență numeroasă de peste 200 de persoane.

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu discutarea cu prioritate a acestui proiect de lege. (Discuții.) Presedintele de ședință vă solicită. Vă rog să votați "nu" sau vă rog să motivați cererea.

Cu 57 de voturi pentru, 3 împotrivă și 6 abțineri, solicitarea subsemnatului a fost aprobată de plen.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere cererea președintelui României. Ofer cuvântul doamnei președinte Norica Nicolai.

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte, cu permisiunea dumneavoastră și a colegilor, voi prezenta eu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Atunci schimb. Domnul vicepreședinte Șerban Nicolae. Nu cumva să creadă cineva că v-ați schimbat numele.

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere cererea de reexaminare formulată de președintele României, domnul Traian Băsescu, privind Proiectul de lege pentru completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989, promovată în Parlament ca propunere legislativă.

În sedința din 3 septembrie a.c., comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere a cererii de reexaminare a legii, cu amendamentele cuprinse în anexă. Amendamentele, în principiu, păstrează o chestiune care a fost și în intenția inițiatorilor și în legătură cu care s-a prezentat și președintele României, în sensul că, asa cum se întâmplă în toate contractele juridice din România, buna-credință se prezumă. Acelasi lucru se aplică și în cazul contractelor de vânzare a imobilelor în baza Legii nr.112/1995, se prezumă buna-credință a părților, implicit a cumpărătorului. De asemenea, în cazul imobilelor care au făcut obiectul unui contract de vânzare pe baza Legii nr.112/1995 restituirea se face în echivalent și nu în natură.

Cu aceste precizări, supunem aprobării raportul de admitere a cererii de reexaminare a președintelui României, cu amendamentele formulate în anexa la raport. Menționăm că această lege are caracter organic, iar Senatul se pronunță în calitate de primă Cameră sesizată.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți în legătură cu cererea de reexaminare sau cu raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul senator Marius Marinescu. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Marius Marinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Soarta a circa 10 milioane de cetățeni care si-au cumpărat locuințele de la statul român, în anul 1990, în baza Decretului nr. 61/1990 și în baza Legii nr.112/1995 stă astăzi în mâinile noastre, în votul dumneavoastră.

La balcoane se află reprezentanții acestor oameni pe care vă rog să-mi permiteți să-i salut. (Aplauze la balcon.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să continuați, domnule senator.

Domnul Marius Marinescu:

Față de cei un milion de cetățeni care si-au achiziționat locuințele, conform Legii nr.112/1995, statul se comportă abuziv, nu le recunoaste dreptul de proprietate, prin urmare "smecherii imobiliari", încurajați de stat, le iau casele, îi aruncă în stradă fără milă.

Stimați colegi, suntem ultima speranță a acestor nefericiți și doar noi mai putem opri tragedii precum cele pe care deja le cunoasteți. Atenție, nici o țară fostă socialistă, actualmente membră a Uniunii Europene, nu a retrocedat în natură imobilele naționalizate. La noi, "smecherii imobiliari" cu concursul unor autorități locale, al unor notari, avocați și judecători corupți au început să revendice cartiere întregi în numele vechilor familii boieresti. Este și cazul unor impostori care, pretinzând că reprezintă familia Ghica, revendică cu acte dubioase - atenție! - întreg sectorul 2 al capitalei.

Ce ar însemna dacă instanța i-ar împropietări cu ceea ce cer? Toți cei aproximativ 300.000 de locuitori ai sectorului 2 care si-au cumpărat locuințele în 1990 ar fi evacuați.

Nu numai noii proprietari sunt escrocați, ci și vechii proprietari care îsi vând drepturile litigioase pe nimic rețelelor de "smecheri imobiliari". Această lege, inițiată de conservatori, este singura soluție, după modelul european, care rezolvă atât situația vechilor proprietari, cât și pe cea a noilor proprietari în mod echitabil. Noii proprietari îsi păstrează locuințele, iar vechii proprietari primesc despăgubiri la valoarea de piață.

Stimați colegi, să arătăm că suntem oameni, că ne pasă de cei care asteaptă cu inima strânsă votul nostru și să le facem dreptate.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Conservator susține raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și vă roagă pe dumneavoastră să votăm prin ridicare de mână. Vă mulțumesc. (Aplauze la balcon.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Dumneavoastră solicitați să ne asumăm răspunderea votului, de fapt. Vă mulțumesc.

Vă rog, doamna senator Verginia Vedinaș, apoi domnul senator Eckstein Kovacs Peter.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt puțin emoționată după acest discurs al colegului nostru dar, în general, îmi revin repede și devin rațională și vă spun că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a discutat destul de mult - dumneavoastră și ceilalți colegi stiu - și s-a convenit să dăm un raport prin care să admitem unele modificări ale acestei cereri de reexaminare, unele amendamente.

Ceea ce vreau să vă spun este că și noi am susținut, în mod constant, teza că nu se poate îndrepta o nedreptate creând alte nedreptăți, pe de o parte, iar, pe de altă parte, eu nu-mi permit să vorbesc de la tribuna Parlamentului de judecători corupți și de corupția din justiție, pentru că mi se pare că nu este demn de mine să fac lucrul acesta. Justiția este o instituție care trebuie să rămână respectată în statul de drept și nu trebuie să generalizăm unele accidente care se mai întâmplă, aruncând cu noroi în instituțiile fundamentale ale statului.

Nu pot însă să nu recunosc, ca avocat, că, în practică, în jurisprudența instanțelor judecătoresti, se întâmplă foarte multe interpretări aberante care sfărâmă, practic, principii ale dreptului, în general, cum ar fi principiul bunei-credințe, prezumția legală de bună-credință și sunt pusi oamenii să-și dovedească buna-credință când, de fapt, ceilalți ar trebui să dovedească reaua-credință. Sunt multe lucruri care sunt nelalocul lor. Noi credem că, prin această inițiativă legislativă și legea care a fost adoptată, mai reasezăm, într-un fel, pe un făgas normal lucrurile, este adevărat că puțin mai târziu, dar românul spune "mai bine mai târziu decât niciodată".

Partidul România Mare va vota raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc respectuos. (Aplauze la balcon.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Microfonul central. Domnul senator Eckstein Kovacs Peter.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este clar că una din activitățile sau hotărârile Parlamentelor care s-au succedat din 1990, o activitate care a făcut mult rău României și românilor, a fost legislația cu privire la bunurile preluate abuziv de către stat și soarta acestora. Cunoastem cu toții că au fost acte normative consecutive, unele care au nesocotit drepturile legitime ale fostilor proprietari deposedați abuziv, după aceea, prin schimbarea Guvernului, practic, s-a schimbat optica legiuitorului, s-a schimbat practica și, cunoastem cu toții, instanțele de judecată, în unele cazuri, judecă și acum cauze care au pornit acum 10-15 ani. Ca atare, aici cred că eu însumi port o parte din vină și legiuitorul, în ansamblul lui, poartă o parte din vină.

În 2001, s-a adoptat Legea nr.10 care cred că a fost rodul unui compromis între interesele fostilor proprietari, respectiv ale fostilor chiriasi deveniți proprietari. Cred eu că a fost o înțelegere chiar transpartinică să lăsăm ca, pe baza acestui act normativ, în sfârsit, să se aseze lucrurile și să ajungem la capătul retrocedărilor, respectiv al clarificării relațiilor de proprietate. Acest lucru a fost respectat. Nu l-am modificat până acum.

Eu vreau să aduc la cunostința dumneavoastră că această inițiativă legislativă - că vorbim de o inițiativă legislativă - a fost respinsă de Senat, fiind prima Cameră care a luat-o în discuție. Ulterior, Camera Deputaților a avut un alt punct de vedere și a adoptat inițiativa într-o formă oarecare.

Presedintele României, prin cererea de reexaminare, aduce critici deosebit de severe acestui act normativ, care se află în procedura de reexaminare: "Actul normativ transmis spre promulgare este echivoc și imprecis, conținând formulări neclare, multe dintre prevederi fiind adoptate cu nerespectarea principiilor constituționale și a normelor de tehnică legislativă.

Legea trimisă spre promulgare nu corespunde nici exigențelor Convenției Europene a Drepturilor Omului."

Sunt două chestiuni importante în această inițiativă legislativă.

O problemă este compensarea persoanelor care au cumpărat locuințele în baza Legii nr.112/1995 și care le-au pierdut definitiv și irevocabil în instanță. Compensarea acestora să fie la valoarea de circulație a locuinței.

Este un punct de vedere care a apărut de mai multe ori în fața Parlamentului României, în care noi, desigur, având în vedere situația bugetului și situațiile de echitate putem să ne pronunțăm, cred eu, pozitiv sau putem să amendăm textul.

Dar textul care, într-adevăr, și în opinia mea este neconstituțional și contravine practicii CEDO este art.20 alin.(2) care, chiar și în forma modificată de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, rămâne neconstituțional și contrar practicii CEDO.

Este vorba de o prevedere care stipulează că: "Apartamentele vândute pe baza Legii nr.112/1995 nu mai pot fi revendicate în natură, respectiv, restituite în natură, ci numai prin compensații prin echivalent."

Acest text nu face distincție dacă imobilul care a trecut în proprietatea statului a trecut cu titlu valabil sau fără titlu, pentru că atunci când imobilul a trecut cu titlu în proprietatea statului și apoi statul a revândut chiriasilor, și legislația actuală spune că, dacă s-au făcut în condițiile legii, acestea sunt valabile. Dar dacă imobilul nu a trecut în proprietatea statului cu titlu, aici este problema. Eu am învățat la dreptul roman: "fraus omnia corrumpit" - "frauda corupe totul". Statul nu poate să dea unui terț, unui fost chirias, ceea ce nu a fost și nu este al lui. În această chestiune s-a pronunțat Curtea Constituțională. Este vorba de o decizie că Legea nr.112/1995 nu reglementează decât imobilele preluate cu titlu valabil, nu și pe cele preluate fără titlu, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în acelasi sens - vezi cauza Păduraru contra României, o decizie a CEDO publicată, de altfel, în Monitorul Oficial și cunoscută de noi toți.

Ca atare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a făcut, cred eu, o treabă bună, adoptând acest raport, a corectat unele inadvertențe care au rămas în proiectul de lege transmis spre promulgare, dar această situație are darul de a încurca lucrurile, de a deschide cutia Pandorei, de a face să se meargă la Curtea Constituțională și statul român să plătească sume imense într-o cauză în care e clar că deja s-a pronunțat Curtea Europeană a Drepturilor Omului și nu are cum să-și schimbe practica.

Ca atare, solicitarea mea ar fi -este o cerere de reexaminare, deci nu suntem ținuți de termene - să retrimiteți Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări acest raport, ca să ne aplecăm încă o dată, să cerem părerea agentului guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, să vedem aspectele constituționale pe care le implică acest proiect de lege.

Solicit, domnule președinte, să supuneți votului retrimiterea la comisie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Solicitarea o faceți în numele Grupului parlamentar al UDMR?

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Șerban Nicolae.

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am să încep, desi nu eram pregătit pentru asta, cu o precizare față de solicitarea domnului senator Eckstein Kovacs Peter.

Retrimiterea la comisie ar presupune că la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu s-a rezolvat problema supusă dezbaterii. Ar însemna că am făcut ceva erori, ar însemna că au fost neînțelegeri sau că nu s-au adus toate argumentele. A revedea în aceeasi echipă, în acelasi format, aceeasi cerere de reexaminare nu ar conduce decât la acelasi rezultat. Si aici as vrea să fac câteva precizări. Nimic din legislația europeană, nimic din legislația internațională nu ne poate obliga, asa cum nu obligă niciun alt stat să răstoarne un principiu vechi al prezumției bunei-credințe a dobânditorului cu titlu oneros, adică pe bani, a unui bun imobil. Toate principiile care vorbesc despre posibilitatea lui "restitutio in integrum" precizează ca excepție acest principiu al dobânditorului de bună-credință și cu titlu oneros al unui bun imobil.

De aceea, eu cred că moral, legal, cinstit, dacă vreți, până la urmă, este să recunoastem că oamenii care au cumpărat, persoanele care au cumpărat imobilele în care locuiau de 30 - 40 de ani, în baza Legii nr. 112/1995, au fost cumpărători de bună-credință.

Faptul că titlul statului poate fi pus în discuție nu afectează buna-credință a cumpărătorului. Dacă îmi arătați o singură persoană care avea posibilitatea, înainte de 1989, să verifice la repartiție cum a dobândit statul, dacă există un titlul valabil sau nu, dacă s-a pronunțat o hotărâre judecătorească cu privire la titlul statului, atunci ar însemna să dăm peste cap tot, dar eu vă spun că asa ceva nu există. Toți cei care au avut, din punctul meu de vedere, nesansa de a primi repartiție într-un imobil naționalizat -pentru că altfel n-ar fi avut atâtea probleme în zilele noastre -au fost de bună-credință. Toți s-au supus acelorasi legi ca toți cetățenii patriei.

În legătură cu posibilitatea de a merge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului - că bănuiesc că la asta vă refereați, nu la Curtea Constituțională - și de a obliga statul român să plătească despăgubiri înseamnă că nu ați citit foarte atent ceea ce am spus noi. Noi nu am spus că nu se restituie nimic, n-am spus că nu se mai respectă dreptul de proprietate al celor care au fost deposedați de stat, ci am spus că vor primi deja despăgubiri. Prin această lege se acordă despăgubiri. Am spus, asa cum a amintit și doamna Vedinaș, că nu vrem să reparăm o nedreptate generând alte nedreptăți. Si atunci, propunerea noastră era ca imobilele dobândite în baza Legii nr. 112/1995 - și n-as vrea să vă supărați pe mine că fac o paranteză și vă spun că e valabil și în cazul unui imobil de 300 de metri pătrați în strada Mihăileanu - cumpărate cu bună-credință, nu se restituie în natură revendicatorilor, ci acelor revendicatori, care, la rândul lor sunt de bună-credință și fac dovada că au stăpânit legitim, legal, direct sau prin antecesori, imobilul respectiv li se acordă despăgubiri prin Fondul Proprietatea sau prin alte forme prevăzute de lege.

Restituirea în natură înseamnă, în primul rând, evacuarea celor care locuiesc în aceste imobile de 30 - 40 de ani, înseamnă evacuarea unor oameni care nu au altă posibilitate și nici nu si-au însusit un bun în mod abuziv, arbitrar sau prin forță, prin violență sau prin orice alt mijloc imoral sau ilegal.

De aceea, vă rog să fiți de acord că nu avem de ce să trimitem acest proiect de lege la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog să fiți de acord că am tratat cu toată seriozitatea o problemă pentru care cred că s-au tăiat trei păduri, numai ca să se tipărească toate dezbaterile, de-a lungul celor 18 ani trecuți de la revoluție încoace și vă rog să fiți de acord că soluția pe care am găsit-o este una corectă.

Fac precizarea că în Senat această lege a fost respinsă, nu pentru că Senatul ar fi fost împotrivă, ci pentru că majoritatea de vot a fost insuficientă pentru a acoperi cerința constituțională valabilă în cazul legilor organice, asa cum este aceasta.

De aceea, vă rog să fiți de acord că raportul poate fi aprobat, că ne-am însusit o parte din observațiile Presedintelui României și putem să transmitem această lege Camerei Deputaților pentru a se pronunța în calitate de Cameră decizională.

Grupul parlamentar al PSD, constant în această chestiune, respectând dreptul de proprietate, în esența sa constituțională, pentru toți cetățenii României, propune și susține acest proiect de lege.

Mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Celelalte grupuri parlamentare doresc să intervină?

Vă rog, domnule senator. Vă rog, microfonul 3.

Domnul Ilie Ionel Ciuclea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, dragi colegi.

Eu cred că nu este întâmplător că astăzi noi suntem aici și decidem un lucru extraordinar de important. Este Sfânta Maria și, în numele acestei sărbători a crestinilor, eu cred că noi nu avem dreptul să fim blestemați, în viitor, de copiii acelor domni. (Aplauze la balcon.)

Ați văzut, sunt milioane, sunt sute de mii și nu sunt numai case, sunt terenuri, sunt păduri. Toate au trecut în discreția unor cavaleri ai răului - nu-i pot numi altfel, avem dovezi suficiente, stim despre ce este vorba - și dacă 18 ani s-a tăcut sub o formă sau alta, trebuie să ne recunoastem astăzi vina, pentru că și vina recunoscută poate fi îndreptată.

Eu cred că nu se poate îndrepta un rău cu altul, asa cum s-a mai precizat, iar eu cred că nu se face nicio nedreptate nimănui, ci, pur și simplu, îi împăcăm și pe cei ale căror proprietăți au fost naționalizate de vechiul stat român, sub autoritate de ocupație, și ceea ce a încercat statul român să facă după 1990. Sunt două greseli de stat uriase, după părerea mea, și eu cred că trebuie să le îndrepte cine a gresit.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze la balcon.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să nu mai aplaudați.

Stimați colegi, s-au pronunțat toate grupurile parlamentare. Eu vă propun să sistăm discuțiile... Nu v-ați pronunțat? Vă rog, Grupul parlamentar al PD-L, aveți cuvântul. (Discuții în sală).

Îmi cer scuze. Am avut impresia că s-a pronunțat.

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule președinte, vă mulțumesc. Să stiți că era cât pe-aici să dați satisfacție dusmanilor. Noroc că aveți echilibrul necesar să le îndreptați repede.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Așa este, dar am și memorie față de poziția din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule președinte,

Eu am să pun problema din alt punct de vedere. Absolut tot ce s-a spus la microfoanele acestei săli a fost susținut și valabil, într-un fel, dar eu pun o întrebare către toți colegii mei antevorbitori. Această lege, în această formă, rezolvă problema? E retorică sau e de actualitate? Asta e întrebarea mea: rezolvă problema?

Din sală: Da.

Domnul Constantin Gheorghe:

Eu vorbeam cu colegii mei senatori și este o întrebare justificată. Să stiți, doamnelor și domnilor, este justificată, pentru că s-ar putea să ne confruntăm cu foarte multe probleme. De ce spun asta? Presedintele Traian Băsescu, când a trimis spre reexaminare acest proiect de lege, a făcut 11 observații de fond. În actuala formă - și sunt membru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări - nu sunt rezolvate toate aceste probleme. Si atunci pun întrebarea: facem o lege care să devină inaplicabilă?

Vă dau numai un exemplu: punctul 6 din cererea de reexaminare. Spune președintele Traian Băsescu: "Astfel, se prevede că restituirea sumelor se va realiza de către Ministerul Finanțelor Publice din fondul extrabugetar constituit la momentul încasării prețului plafonat. Pentru ca legea să poată fi pusă în aplicare, trebuie garantată efectiv existența acestor fonduri, modalitatea și termenele de plată. Altfel, se creează legi care nu au finalitate decât la nivel electoral, și nu în plan social."

Este o problemă de fond, stimați colegi. Facem legi la nivel electoral sau la nivel social? Cum garantăm noi acestor oameni când și din ce fonduri îsi vor primi banii, despăgubirile? Este o problemă importantă. E foarte simplu să fii pe placul oamenilor. E foarte simplu să te faci plăcut și să le spui, să-i încurajezi, că le vrei binele, dar de multe ori, acest bine e, de fapt, un rău imens.

Mai departe, ca să pună în balanță niste lucruri, președintele spune: "Este nevoie ca pentru situații identice să fie prevăzute aceleasi soluții. Or, prezenta lege transmisă spre promulgare prevede că persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii le sunt acordate despăgubiri din Fondul "Proprietatea", iar persoanelor ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost desființate li se restituie sume de bani." O altă inechitate. De aceea, eu vă propun să reflectați la ceea ce a spus colegul meu Ekctein Kovacs Peter. Poate încă o zi de dezbatere în comisie mai rezolvă câteva aspecte punctuale chiar din cererea făcută de președintele Traian Băsescu. Nu cred că dacă noi, acum, dăm un vot pe placul multora, se și rezolvă problema și se rezolvă la nivelul asteptărilor, pentru că este foarte important ca o lege să fie aplicabilă și să fie o lege care să rezolve toate problemele, toată cazuistica necesară. De aceea, eu zic că ar fi bine să reflectăm la propunerea colegului Eckstein Kovacs Peter.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci -ca să înțeleg bine - susțineți cererea de restituire și vă întrebați de unde ar putea să vină banii pentru această chestiune. Vă aduceți aminte că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a spus să vină de acolo de unde s-au dat bani și s-a propus să se dea bani și regelui Mihai pentru despăgubiri: din bugetul de stat.

Stimați colegi, eu vă propun să încheiem dezbaterile... (Domnul senator 1icolae Marian Iorga solicită cuvântul.)

Vă rog! Ce probleme de procedură aveți? Microfonul 2.

Domnule senator Iorga, vă rog!

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte,

Problema mea de procedură este că ni se tot dă la cap cu Europa și comisiile ei. N-am auzit încă...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În care dintre articolele Regulamentului?

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Un coleg, fie el și Eckstein Kovacs Peter, să ne spună că o comisie a Europei intervine la statul maghiar să restituie Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal, Arhiepiscopiei Sibiului, Curțile Gojdu din Budapesta! (Aplauze la balcon).

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator...

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Acolo, Europa tace? Eu nu profit de faptul că sunt niste oameni aici, dar nu pot fi de acord cu niste puncte de vedere hilare, efectiv. E posibil ca niste oameni să fie aruncați în stradă...? N-am nimic cu proprietarii, dar unii proprietari sunt pe la Berlin, prin alte țări... unii sunt și prin Australia și revendică niste proprietăți. Se pot găsi soluții în timp, dar sunt oameni, în România, care nu au unde să locuiască, efectiv, și atunci eu zic că această lege stopează, cât de cât, aceste evacuări. Ca să nu intru acum și în mafia caselor naționalizate și asa mai departe. (Aplauze la balcon).

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă rog să păstrați linistea!

Domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu.

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am avut emoții, pentru că, stând acolo în spate și fiind cam micuț, credeam că nu-mi vedeți mâna care solicită cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stiam doar că faceți parte dintr-un grup parlamentar și am spus să se prezinte poziția grupului parlamentar...

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Nu, nu mai fac parte dintr-un grup parlamentar, sunt independent...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți dreptul la cuvânt. Vă rog.

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că noi ar trebui să trăim un sentiment destul de grav. Nu facem deloc socoteala că trebuie să ne îndreptăm gândurile spre niste oameni care sunt în suferință, iar unii au ajuns chiar la nivelul disperării. Încercăm să aducem în fața Parlamentului, a Senatului, tot felul de idei plecate de la Uniunea Europeană, plecate de la juristii domnului președinte al țării, dar, nu ne gândim, de fapt, ce se întâmplă cu sutele de mii de familii care sunt într-o situație de impas. Ne gândim că nu-i nimic, trece legea, bine...(aplauze la balcon) Nu trece legea, iar este bine. Noi mergem înainte, ei n-au decât să-și vadă de treaba lor. Eu cred că dânsii au fost cumpărători de bună-credință, pentru că au venit de undeva sau au ajuns în orașele unde au cumpărat aceste case întâi în calitate de chiriasi în timpul unui regim. Noi nu putem să călcăm în picioare istoria pe care am trăit-o, istoria pe care am făcut-o. Majoritatea dintre noi am trăit în acea perioadă, am muncit, am construit, am dus mai departe tot ceea ce românul a avut în suflet. Lăsăm, fără discuție, în spate tot ce a fost rău, dar acesti oameni au muncit, au construit țara, au ajutat la reconstrucția țării, unii dintre ei, iar acum trebuie neapărat să-i călcăm în picioare și să-i aruncăm, pur și simplu, din casele lor, ai căror proprietari sunt de drept și să-i ducem într-o pădure sau poate că ar fi bine să le acordăm niste fonduri din care să le construim niste corturi în care să se mute? Deci, e bine să venim cu societatea înapoi și să nu mergem înainte?

A venit revoluția din 1989 și, iată, lucrurile s-au schimbat. S-a decis, nu?, tot în acest Parlament ca acesti oameni să-și poată cumpăra casele, prin Legea nr. 112/1995, în care ei au stat, au fost chiriasi, cum spunea un coleg de-al nostru, au locuit 10 ani, 20 de ani, 30 de ani. Legea se votează, oamenii îsi cumpără casele, sunt, fără discuție, de bună-credință, pentru că nimeni nu le-a spus că statul comunist, care, prin diverse metode, a luat aceste imobile, nu le-a spus, domnule, să stiți că acestea au avut proprietari de drept și că acum dumneata cumperi o casă care s-ar putea, cine stie când, dacă vin americanii, o vom lua înapoi. Si atunci, ce facem cu acesti oameni? Reusim oare cu acest gest să satisfacem pe cei care au avut aceste case cândva? Dar, ei, unii, nu mai există! Acesti oameni, care au cumpărat casele conform Legii nr. 112/1995 nici nu stiu, uneori, că participă la niste procese ca reclamanți! Este cineva dintre noi care nu stie ce se întâmplă în tribunale cu această situație a Legii nr. 112/1995? Este cineva care nu stie că cohorte de avocați vin și falsifică acte, vin cu martori falsi...(aplauze la balcon)... și scot 30% din câstigul pe care-l ia acel invizibil proprietar? Cred că nu e nimeni care nu stie acest lucru! Si atunci trebuie să ne îndreptăm, în orisice caz, gândurile și ochii spre acesti oameni.

Înainte de a încheia, as vrea să spun ceva, să răspund prietenului și colegului meu. Dacă acesti oameni au vreun câstig? Da, au un câstig, că vor rămâne în casele lor, iar cei care trebuie să-și ia despăgubirile, să le ia dacă le merită. Poate că atunci judecătoriile, tribunalele vor fi mai atente și nu vor mai exista atâtea recuperări, nici plata nu va fi atât de mare, dar, în orice caz, bugetul de stat are posibilități. Avem bani de la privatizările astea care nu se mai termină și care vin la bugetul de stat.

Cred că o singură soluție este - și am să vă rog pe dumneavoastră, domnilor colegi, să țineți cont de cuvântul meu și de rugămintea mea și, mai ales, de aceste sute de mii de familii care riscă să ajungă în stradă și să stea pe la colțuri de păduri - să le dăm dreptul acestor oameni să rămână în casele lor, ai căror proprietari sunt de drept.

Vă mulțumesc. (aplauze la balcon)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Stimați colegi, nu mai ofer cuvântul niciunui coleg senator, pentru că altfel vom risca să discutăm între noi, nu să rezolvăm o problemă. (Discuții în sală) Nu, nu vă supărați. Este foarte clar că sunt două puncte de vedere, diametral opuse.

Voi supune votului, voi oferi dreptul la replică acum, pentru că un coleg v-a pronunțat numele.

Dați-mi voie, nu vă supărați, toți avem aceleasi drepturi. Ați luat cuvântul în numele grupurilor parlamentare, am oferit cuvântul și senatorilor independenți.

Supun votului dumneavoastră, în primul rând, sistarea discuțiilor.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Sigur că există încă enorm de multe argumente, dar nu le putem spune toate acum.

Cu 70 de voturi pentru, 2 abțineri și un vot împotrivă, vă rog să nu mai aplaudați, discuțiile au fost sistate.

Ofer cuvântul domnului senator Eckstein Kovács Péter, drept la replică. Două minute, vă rog.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi vorbi mai puțin. Nu este vorba de o inițiativă legislativă pentru drepturile chiriasilor, nu e vorba de prelungirea termenului în care pot să stea în case, nu este vorba despre evacuare fără a primi o altă locuință, este vorba de a acorda dreptul de proprietate în natură fostilor chiriasi. Aici sunt cauze pe rol, sunt cauze care au fost soluționate definitiv, irevocabil și puse în aplicare. Una dintre părți a fost într-un regim juridic și sunt absolut discriminați de...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deja ați intrat pe fond, iar soluțiile sunt date de noi la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru cele două cazuri...

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Pentru colegul meu, domnul senator Iorga, vreau să precizez că, într-adevăr, nu există o directivă europeană. Fiecare țară îsi rezolvă problemele cum vrea. În schimb, există o Curte Internațională a Drepturilor Omului care a statuat în chestiuni asemănătoare fără echivoc și pe asta statul român s-a obligat să o respecte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

A doua chestiune pe care trebuie să o rezolvăm prin vot.

Colegul Marius Marinescu a propus ca votul să fie deschis, pentru a ne asuma, fiecare dintre noi, răspunderea votului.

Nu vă supărați, nu vă încruntați, nu fiți tristi, există un articol în Regulament în baza căruia orice coleg senator, în numele unui grup parlamentar, are dreptul să propună modalitate de vot. (gălăgie foarte mare în sală)

Domnule senator Dumitru, doriți să luați cuvântul? Vă rog, la microfon. (replici neinteligibile din sală)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Un grup parlamentar, are dreptul, potrivit Regulamentului, să ceară vot deschis, să ceară vot secret, să ceară vot cu bile și asa mai departe. Am înțeles că domnul senator Marius Marinescu a făcut propunerea în numele Grupului parlamentar al PC. Bun.

Supun votului dumneavoastră propunerea să votăm prin ridicare de mână.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Solicitarea a fost aprobată de plen cu 50 de voturi pentru, 5 abțineri și 24 de voturi împotrivă.

Supun votului dumneavoastră raportul ... (replică neinteligibilă din sală)

Da, îmi cer scuze, asa este... Mi-am notat, dar am uitat să spun că domnul senator Eckstein Kovács Péter a solicitat restituirea la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în favoarea unui raport suplimentar.

Vă rog, am aprobat procedura de vot deja.

La această solicitare venită din partea Grupului parlamentar al UDMR s-au raliat și colegii de la Grupul parlamentar al PD-L.

Supun votului dumneavoastră cine este de acord cu această cerere.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. S-a aprobat vot prin ridicare de mână. Plenul este suveran.

32 de voturi în favoarea cererii.

Voturi împotrivă?

48 de voturi împotrivă.

Cine se abține?

Nicio abținere.

În această situație, solicitarea venită din partea Grupurilor parlamentare UDMR și PD-L a fost respinsă. (aplauze la balcon)

Vă rog să nu mai aplaudați.

Vă rog să păstrați ordine în sală.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări la cererea de reexaminare a legii transmisă Parlamentului de către președintele Traian Băsescu.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Niciun vot împotrivă.

Cine se abține? Vă rog să numărați.

8 colegi s-au abținut, 99 de colegi au fost prezenți, potrivit semnăturilor date în condica de prezență, deci, cu 91 de voturi pentru și 8 abțineri, raportul favorabil întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este aprobat de plen.

Vă mulțumesc. (aplauze la balcon)

Vă rog să păstrați linistea.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 8 decembrie 2019, 12:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro