Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 07-10-2008

Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2008

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,50.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dan Radu Rușanu, secretari.

  Ioan Ghișe - declarație politică intitulată Promovarea unei grile de salarizare în sectorul public este o soluție importantă pentru recentele și numeroasele revendicări sociale;

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor și domnilor,

Declar deschisă ședința consacrată prezentării declarațiilor politice.

Dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul Ioan Ghișe.

   

Domnul Ioan Ghișe:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință și vicepreședinte al Camerei Deputaților,

Stimate doamne și stimați domni colegi deputați,

Declarația mea politică se intitulează "Promovarea unei grile de salarizare în sectorul public este o soluție importantă pentru recentele și numeroasele revendicări sociale".

Când spun sectorul public, avem în vedere mai mult decât sectorul bugetar, anume inclusiv operatorii comerciali cu capital majoritar de stat, regii și societăți comerciale, aflate sub autoritate publică națională, județeană sau locală.

De la acest microfon, în acest mandat am avut următoarele intervenții pe acest subiect:

  • în 19 aprilie 2005, atrăgeam atenția asupra necesității de a fundamenta, bazat pe principii, în mod echitabil, salarizarea în sectorul public;
  • în 8 noiembrie 2005, atrăgeam atenția asupra modului defectuos în care se face salarizarea în sectorul bugetar;
  • în 28 februarie 2006, anunțam că este urgentă și necesară o politică de salarizare corectă în România în sectorul bugetar;
  • în 2 mai 2006, vorbeam despre necesitatea și urgența echilibrării sistemului de salarizare în sectorul public;
  • și, în fine, în 30 mai 2006, atrăgeam atenția asupra faptului că grila de salarizare în sectorul public este o urgență și necesitate pentru România; "Adevăr și nedreptate, realitate cinică".

Aceste declarații politice le-am făcut la vremea aceea în timp ce ministru la muncă și protecție socială era fostul reprezentant al Partidului Democrat.

Când colegul nostru, senatorul Paul Păcuraru, a ajuns ministru, m-am dus la dânsul și, în mod amical, l-am întrebat de ce nu se promovează de către Guvern o astfel de grilă de salarizare în sectorul public. Domnia sa mi-a explicat că liderii principalelor confederații sindicale nu doresc o astfel de grilă pentru întreg sectorul bugetar, cu atât mai puțin pentru sectorul public.

Acum, în urma aprobării legii privind mărirea salariilor cadrelor didactice cu 50%, s-a creat această situație de frământări sociale și revendicări, multe dintre ele cât se poate de îndreptățite, revendicări de o amploare fără precedent în perioada ultimilor ani.

Și, atunci, vin în fața dumneavoastră ca să reiterez propuneri pe care le-am mai formulat și care cred că pot constitui o soluție pentru situația actuală.

Propunem următoarele:

  • prin medierea președintelui țării, să se desfășoare o dezbatere națională pentru definirea valorilor societății românești, care trebuie promovate prin sistemul public de muncă și protecție socială;
  • adoptarea unei strategii naționale pentru promovarea muncii și susținerea protecției sociale;
  • realizarea unui acord politic al principalelor partide parlamentare pentru susținerea strategiei naționale, pentru promovarea creativității, a inteligenței și valorii;
  • realizarea unui acord social între Guvern, sindicate și patronate în privința creșterilor de salarii, în limitele creșterii productivității muncii;
  • revitalizarea activității Consiliului Economic și Social și implicarea sa în dialogul politic pe temele salarizării și protecției sociale;
  • și, nu în ultimul rând, publicarea tuturor salariilor din sectorul public pe paginile de internet ale instituțiilor și operatorilor comerciali cu capital majoritar de stat - regii și societăți autonome.

Apreciez că aceste tipuri de propuneri pot constitui o soluție pentru revendicările sociale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulțumesc.

 
  Olguța Cocrea - intervenție intitulată 9 octombrie - Ziua mondială a poștei;

Dau cuvântul doamnei Olguța Cocrea.

   

Doamna Olguța Cocrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează "9 octombrie - Ziua mondială a poștei".

Pe tot mapamondul, în data de 9 octombrie, se sărbătorește Ziua poștei. Și cei 35.000 de salariați din Poșta Română se alătură colegilor din lumea întreagă și își sărbătoresc ziua. Este o zi importantă pentru cei 35.000 de salariați și cei 30.000 de sindicaliști din Poșta Română.

Poștașul este omul de legătură între populația unei țări și lumea întreagă. Zi de zi ne trece pragul casei aducându-ne vești, de multe ori bune, de la cei dragi plecați în toată lumea. De asemenea, după '89, poștașul român aduce pe lângă veștile bune și pensia, care este așteptată de milioane de pensionari. Mai nou, ne aduce și aproape toate facturile pe care trebuie să le plătim. Acestea din urmă nu sunt vești chiar bune, ținând cont de costurile mari la utilități.

Fie soare, fie vânt, zăpadă sau orice intemperie, poștașul român zilnic se prezintă la ușile noastre, ale tuturor, pentru a-și face datoria. Este o muncă grea, dar foarte frumoasă. Tot timpul este conectat la viața de zi cu zi a clienților lui și, în majoritatea cazurilor, cunoaște problemele de zi cu zi cu care se confruntă clienții din sectorul lui.

De asemenea și oficiantele, care sunt zilnic în legătură directă cu clienții, sunt câteodată stresate, jignite, dar niciodată nu ripostează, le vorbesc calm și le zâmbesc celor de dincolo de ghișeu.

În relația cu oamenii trebuie să uiți de problemele tale de zi cu zi și să cauți pe cât posibil să zâmbești clientului, să-i vorbești frumos, calm, să-l ajuți, să-i explici tot ceea ce trebuie el să știe.

Complexitatea muncii pe care o fac cei 35.000 de salariați ai Poștei Române, care în ultimii ani depun eforturi pentru ca cei care beneficiază de serviciile lor să fie mulțumiți, este uluitoare.

Până acum, niciun Guvern nu și-a pus problema cum și în ce condiții muncesc acești oameni. Se vorbește tot mai des despre privatizarea serviciilor poștale, dar nimeni nu vede că prin privatizarea Romtelecom-ului, de exemplu, sora vitregă a Poștei Române, a avut de suferit populația aceste țări, deoarece în momentul privatizării, patronul va dori profit și acesta se va putea face doar prin majorarea tarifelor. Ar fi bine ca viitorul Guvern să se gândească să declare serviciile poștale ca infrastructură națională, să rămână un bun al statului român, deoarece în cazul privatizării serviciul universal ar dispărea.

Poșta Română se adresează atât marilor clienți, cât și celor cu venituri mai mici, care nu ar avea cu ce să achite un serviciu poștal unei firme private de curierat care are tarife de 3-5 ori mai mari ca la Poșta Română.

Trebuie să se țină cont că cele mai defavorizate categorii, adică pensionarii, șomerii, veteranii, familiile cu mulți copii sunt deservite de poștașii din România. Și să nu uităm că acești oameni ne vizitează zilnic, ne spunem necazurile și problemele, ne cunosc de ani de zile și, în situația când se poate, chiar ne și ajută. Relația cu omul este grea dar frumoasă și, când ai nevoie de a fi ascultat, știi că ai un om de încredere în poștașul tău.

Pentru cei 35.000 de poștași din România adresez în numele meu și al Parlamentului României un călduros "La mulți ani!", sănătate, fericire lor și familiilor lor, un trai mult mai bun și să le dea Dumnezeu tot binele din lume.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulțumesc.

 
  Elena Ehling - declarație politică: Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l câștigăm. 5 octombrie - Ziua internațională a profesorilor.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, doamna Elena Ehling.

   

Doamna Elena Ehling:

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Declarația politică de astăzi are ca titlu "Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l câștigăm. 5 octombrie - Ziua internațională a profesorilor".

Încep declarația mea politică citând câteva versuri din poezia "Liceu", autor George Bacovia: "Liceu, - cimitir / Al tinereții mele -... / Și azi mă-nfiori / Liceu, - cimitir / Al tinereții mele! / În lume m-ai dat / În vâltorile grele ...œ

Altfel spus - și îl parafrazez pe Paul Valery - "Educația nu se limitează la vârsta copilăriei și adolescenței ... la perioada școlarității".

Pe tot parcursul vieții, mediul familial si social - societatea - influențează și el educația noastră, fiind un educator pe cât de sever, pe atât de periculos.

Pentru a face din România, din Europa un punct de referință al calității la nivel mondial, pentru a asigura o dezvoltare durabilă la nivel global, trebuie să recunoaștem și să acordăm educației locul și rolul cheie ce-i revin într-o societate în permanentă schimbare, evoluție, o educație și formare de-a lungul întregii vieți, urmare căreia toți cetățenii devin depozitarii unor cunoștințe, capacități și competențe care să le permită inserția socială, contribuindu-se astfel atât la creșterea economică, cât și la consolidarea coeziunii sociale.

Finalitatea: "...ajutorarea oamenilor de a se adapta și a se pregăti pentru schimbare, antrenarea oamenilor pentru a deveni operaționali...". Finalitatea noului tip de educație pentru schimbare se regăsește în Raportul Consiliului Clubului de la Roma - Prima Revoluție Globală.

Acesta este și motivul pentru care școala trebuie să devină un mediu real de revigorare morală, de renaștere cognitivă și înnoire tehnologică cu efecte la nivel macrosocial, asigurând armonizarea conținutului învățământului cu principiile funcționării economiei de piață.

Astfel, Benjamin Franklin spunea (și este actual): "Tu îmi spui, eu uit; tu mă înveți, eu îmi amintesc; tu mă implici, eu învăț!"

Desigur, fără o bază materială, fără o stimulare salarială a celor care slujesc cu credință și dragoste școala, care se resemnează în numele unei demnități nerecunoscute - marginalizați, ignorați -, fără o schimbare de mentalitate, mai putem vorbi de performanța învățământului românesc!?

Așa cum a apărut și în media, salariile profesorilor trebuiau să crească la 1 octombrie a.c. inițial, cu 6%, apoi cu 9%, urmare a negocierilor cu premierul Tăriceanu. Numai că, în Comisia pentru învățământ, Grupul parlamentar al PSD a propus un amendament la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se acordă în anul 2008 personalului din învățământ (PL-x 263/2008) - lege ordinară, proiect adoptat de Senat în 22.04.2008 -, creșterea propusă de Partidul Social Democrat fiind cu 50%. În plenul Camerei din 30 septembrie a.c., modificarea a întrunit 254 de voturi, niciun vot împotrivă; votul a fost nominal, fiecare deputat ridicându-se în picioare și spunând "pentru", chiar și ministrul Adomniței.

O intelectualitate resemnată, profesorii - suflete mari, adevărate efemeride, în sensul de cărți inepuizabile de știință și dăruire - știu că sursa puterii stă în a gândi, că fântâna înțelepciunii se află în cărți, iar secretul tinereții în joc; tot ei mai știu că a te ruga și a iubi este un privilegiu dumnezeiesc; tot ei mai știu a dărui, căci o zi e prea scurtă pentru a fi egoist, că numai dăruind, aflăm cheia raiului.

Un sincer și din inimă "La mulți ani!", stimați colegi dascăli, călăuze pentru viitor.

Cum "Prețul măreției este responsabilitatea", noi înșine, fiecare dintre noi, este responsabil de ceea ce vrea pentru el și copiii lui! Desigur, premierul Tăriceanu și Guvernul condus de domnia sa se fac responsabili pentru gestul de a fi atacat la Curtea Constituțională o lege aprobată cu unanimitate de voturi de deputații din toate grupurile parlamentare, care au înțeles că educația reprezintă o prioritate națională într-un stat democrat, modern, al Uniunii Europene.

Concluzionez: "N-am făcut din tine, omule, nici făptură cerească, nici pământeană, nici ființă nemuritoare, nici muritoare, pentru ca, asemenea unui sculptor, să te modelezi singur, dându-ți forma pe care o preferi."

"Cu credință, totul este posibil, cu dragoste, totul este mai ușor! "

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulțumesc.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică Complot perfid împotriva Guvernului Tăriceanu;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul Emilian Frâncu.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mai întâi, aș vrea să transmit și eu un sincer "La mulți ani!" tuturor celor care lucrează în Poștă, pentru că mi-am început cariera acum aproape 30 de ani în domeniul poștei și telecomunicațiilor, ca inginer electronist.

Deci, "La mulți ani!" tuturor poștașilor din România.

Și acum voi citi declarația politică.

"Complot perfid împotriva Guvernului Tăriceanu".

La fel ca "somnul rațiunii" din celebra gravură a lui Francisco de Goya, înăsprirea luptei electorale, înaintea alegerilor de la 30 noiembrie anul acesta, naște monștri.

Timp de patru ani, guvernul liberal a asigurat creșterea sustenabilă a salariilor. Într-o economie din ce în ce mai sănătoasă, guvernarea Tăriceanu a izbutit ca, acum, salariile calculate în euro ale tuturor românilor, inclusiv ale bugetarilor, să fie de două ori mai mari decât erau la începutul anului 2005.

Este o realizare cu atât mai meritorie cu cât, în mod concomitent, leul românesc a încetat să mai fie afectat de inflația galopantă din vremea precedentelor guvernări de după 1989.

Asta deoarece creșterea salariilor nu s-a făcut la presiunea străzii, prin tipărire de bancnote fără acoperire, ci numai și numai pe baze solide.

Le stă în gât tuturor adversarilor politici ai PNL însuși gândul că liberalii se pot mândri cu asta și că românii înțeleg cine le-a adus, pentru prima dată în zeci de ani, o adevărată creștere a nivelului de trai. Poate nu o creștere uriașă, dar o creștere sănătoasă.

Și atunci, cu o perfidie fără seamăn, adversarii noștri politici au instrumentat, mai ales în ultima săptămână, o avalanșă fără precedent a revendicărilor salariale în sectorul bugetar, cu scopul de a crea o stare de panică, de nesiguranță, putându-se merge până la isterie și haos.

În aceste ape tulburi, amplificate mediatic de la zi la zi și chiar de la o oră la alta, atât PSD cât și PD-L ar fi dorit, fiecare, să pescuiască "peștele cel mare" pe 30 noiembrie. Le spunem de pe acum că sunt slabe speranțe de reușită.

Dumnezeu nu ține cu complotiștii. Și nici românii nu-i iubesc pe aducătorii de haos.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică Liberalii nu sunt împotriva creșterii salariilor bugetarilor;

"Liberalii nu sunt împotriva creșterii salariilor bugetarilor".

Cum ar putea fi împotriva creșterilor salariale un Guvern care, în ultimii patru ani, a dublat în euro toate salariile și toate pensiile din România?

Cu o singură condiție, însă - așa cum au subliniat în repetate rânduri premierul Tăriceanu și guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu: această creștere să fie una sănătoasă, sustenabilă, care să nu afecteze economia și care să asigure cu adevărat o creștere a nivelului de trai.

Majorarea salariilor se poate face oricând, în aceeași manieră criminală în care au făcut-o unele dintre guvernele post-decembriste: au impus Băncii Naționale să pună în funcțiune, la turație maximă, mașina de tipărit bani.

Iar salariile au crescut nu cu 50% într-un an. Au crescut și cu 100%, și cu 200%, de fiecare dată când poporul "trebuia" mințit cu iluzia că o va duce mai bine.

Cât de bine au dus-o românii, se știe: în câteva săptămâni după fiecare majorare necugetată, banii fără acoperire erau mâncați de monstrul inflației galopante.

Într-o economie bolnavă, noi, românii, ne puteam "mândri", pe atunci, cu un singur lucru vajnic și sănătos (dar sănătos între ghilimele): o inflație strașnică.

Vrem să repetăm greșelile trecutului, din timpul guvernărilor de care se fac răspunzători taman acei factori politici care, acum, urmăresc subminarea liberalismului în ultimele săptămâni de dinaintea alegerilor? Nu, nu vrem.

Și nu vom proceda așa cum cere presiunea străzii, chiar dacă astăzi Bucureștiul va fi atacat cu marșuri, cu pancarte, cu megafoane și cu toată recuzita echipelor de făcut zgomot.

Fiindcă știm despre ce fel de zgomot este vorba: zgomot sindical la comandă politică.

Mulțumesc.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică intitulată Încă mai cred în demnitatea poporului român;

Din Partidului România Mare, domnul Adrian Moisoiu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, vreau să spun că îl deplâng pe colegul meu liberal, care în felul acesta dă dovadă încă o dată de lipsă de coloană vertebrală față de partidul pe care-l reprezintă.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Încă mai cred în demnitatea poporului român".

Apropierea alegerilor i-a pus pe UDMR-iști pe jăratec.

În cei 18 ani care au trecut din decembrie 1989, au forțat nota și au reușit să obțină drepturi la care nici nu visau. Tot timpul au făcut referire la "discriminare pozitivă" și au reușit. Bravo lor!

Iar, atunci când românii se mai trezesc, fac referiri la drepturi câștigate. Chiar și dacă acestea nu sunt constituționale. Și plusează în continuare. Degeaba P.U.N.R., în timpurile existenței sale, sau Partidul România Mare actualmente, încearcă să le mai potolească zelul. Modul în care își folosesc relațiile formate cât și șantajul, este de felicitat. Au oameni infiltrați în tot felul de posturi în Executiv, la toate nivelurile, nu numai în poziții de lider, ci mai ales în poziții de filtru, astfel încât nimic nu mișcă în țara asta, fără ca ei să nu fie informați și să acționeze înainte ca românii să înțeleagă cum se pune problema. Ei plusează fără limită, fiindcă știu că, în final, tot le va rămâne ceva.

Și dacă miza ar fi menținerea monopolului asupra regiunilor cu preponderență maghiară... Dar s-au întins. Doctrina lor este menținerea aprinsă a flăcării urii, iar pentru aceasta au pregătit în permanență câte un butuc, pentru a fi aruncat pe jar.

Cine vrea să observe vede că, deși au putere deplină în regiunile pe care le păstoresc, UDMR-ul nu a ridicat un deget pentru modernizarea infrastructurii acestora și atragerea de fonduri comunitare în aceste zone.

Mai nou, doresc ca limba maghiară să fie limbă oficială regională. Oare restul nu contează? Într-o recentă conferință de presă la Târgu-Mureș, președintele Markó Béla a declarat că preocupările legate de bilingvism și statutul minorităților vor fi și în viitorul program de guvernare al UDMR. "Program de guvernare", dar de unde știu ei că vor fi la guvernare? Oare jocurile de culise să fie deja făcute?

Totodată, Markó Béla a mai declarat că "Bilingvismul ar însemna ca, în anumite unități administrativ-teritoriale, cele două limbi, româna și maghiara, să aibă un statut eventual egal, ceea ce nu există în acest moment. În programele noastre viitoare trebuie să existe acest deziderat și trebuie să stimulăm măsuri concrete în acest sens. Vom relua și problema legii minorităților, care în acest moment se află la Camera Deputaților, și alte probleme legate de conviețuirea etnică". El a precizat că limba maghiară poate să devină a doua limbă oficială, însă numai pe teritoriul unde minoritatea maghiară este în majoritate. Ce s-ar întâmpla dacă toți minoritarii ar dori același lucru în acele zone unde ei sunt majoritari? (Oare recenta experiență cu mărirea salariilor cadrelor didactice nu este suficientă, pentru a observa cum s-au declanșat în lanț solicitările de mărire a salariului pentru toți bugetarii?).

Întrebat dacă aceste zone sunt în afara județelor Harghita, Covasna și Mureș, Markó Béla a apreciat că județe precum Clujul sau Bihorul nu reprezintă diaspora. Pe de altă parte, senatorul Frunda a propus mai mulți magistrați de limbă maghiară, deoarece un om își exprimă mai bine o problemă în limba maternă. Totodată, el a susținut că trebuie modificat pragul privind utilizarea limbii materne în administrația publică și în instituțiile publice de la 20%, cât este în prezent, la 10%, cât și inscripționarea bilingvă a instituțiilor publice, străzilor etc. Oare câți maghiari s-au rătăcit de exemplu prin Târgu-Mureș, neputând citi numele unei străzi, deși ei își însușiseră limba oficială a statului în școală!?

Întreb: ce amestec are ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Ungariei, Fûzesi Oszkár, care la Cluj-Napoca vedea "mai multe forme de autonomie care se pretează pentru Ținutul Secuiesc" și de ce nu i se arată de către Ministerul Afacerilor Externe măcar cartonașul galben? De când are dreptul un ambasador al unei țări străine să discute, propună și eventual să decidă asupra hărții României? Într-o stare de normalitate el nu trebuia imediat expulzat?

Mă opresc pentru două cuvinte referitoare la regimul de urgență în care a fost votată legea de acreditare a Universității maghiare "Partium" de la Oradea, care îi are ca profesori pe Orbán Viktor, președintele F.I.D.E.S.Z., și Jeszenszki Geza, fost ministru de externe al Ungariei, în timp ce de exemplu, solicitarea de prelungire a termenului de depunere a adeverințelor privind timpul lucrat "doarme de 10 luni" pe undeva, prin Camera Deputaților.

Se fac jocuri aparente, bune de adormit copiii: UDMR nu este de acord cu referendumul pentru autonomie în chiar momentul când ne pregătim să serbăm 90 de ani de la aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, dar îl promovează cu tenacitate.

Pe de altă parte, printre numeroasele acțiuni anticonstituționale și dușmănoase față de poporul român, popa Tökés a declarat la Bruxelles: "Prin realizarea autonomiei se poate pune capăt procesului de asimilare dus de puterea românească. În ultimii 18 ani s-au schimbat doar metodele de asimilare, s-au înfrumusețat, s-au democratizat, dar esența lor nu s-a schimbat. Românizarea secuimii a continuat prin colonizarea ortodoxă și prin modificarea artificială a proprietății." Și în altă parte: "Toate organizațiile aparținând Consiliului Autonom Maghiar din Bazinul Carpatic, și astfel și UDMR-ul‚ încă în acest an, în octombrie, împreună, vom face o vizită la Bruxelles, la Parlamentul European, solicitând sprijin internațional pentru realizarea autonomiei teritoriale a ținutului secuiesc, proclamându-ne cauza ca și cea a Europei, asemănătoare problemei tibetane." Doresc să observ că, la fel ca oricare europarlamentar român...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați expunerea.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Acum închei.

...Tökés László nu a depus vreun jurământ față de țara care l-a făcut europarlamentar. Fiindcă nu s-a vrut! Dacă se vroia, chiar în lipsa unei prevederi constituționale, o ordonanță de urgență a Guvernului sau o hotărâre a acestuia ar fi rezolvat imediat problema.

Mă doare că trebuie să recunosc faptul că suntem mereu în defensivă în fața ticăloșilor care calcă în picioare Constituția și legile, iar guvernanții sunt permanent dispuși să negocieze teritoriul, limba, demnitatea și înghit jigniri după jigniri.

Cine se va implica în apărarea Transilvaniei? Vorba academicianului David Prodan: "Transilvania și iar Transilvania".

Cine ne va apăra în viitorul legislativ?

Cine își va aduce aminte de doctrina naționalistă?

Vreau să cred că poporul român va ști cui să-i acorde votul. Încă mai cred în demnitatea sa!

Vă mulțumesc și mă scuzați, domnule președinte.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Ați vorbit 7 minute din cele 8 alocate PRM-ului.

 
  Andrian-Sirojea Mihei - intervenție cu tema marcarea Zilei internaționale a educatorului;

Domnul Andrian Mihei, din partea Partidului Național Liberal.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-o perioadă în care există un tumultuos scandal al Statutului educatorului, așa-contestata creștere de 50% a salariilor lor, a trecut neobservată ziua de 5 octombrie, Ziua internațională a educatorului.

Începând din 1994, anual, la data de 5 octombrie se sărbătorește Ziua internațională a educatorului, World Teachers Day. Sărbătoarea este marcată în peste 100 de țări în întreaga lume.

Mihail Sadoveanu spunea: "Cine nu-și amintește cu drag chipul primului dascăl din viața sa?"

Conform UNESCO, Ziua internațională a educatorului, World Teachers Day, se dorește a fi ocazia de a ne arăta respectul și aprecierea pentru contribuția pe care dascălii de pretutindeni o aduc educației generațiilor viitoare.

Stă în putința noastră să facem în așa fel încât să le redăm educatorilor demnitatea și recunoașterea socială lor, celor ce se ocupă de educația generațiilor viitoare, de viitorul acestei țări.

Stimați colegi,

Lăsați educatorii să-și ducă la îndeplinire menirea. Nu-i mai folosiți în lupta voastră politică.

 
  Andrian-Sirojea Mihei - intervenție cu tema marcarea Zilei naționale de comemorare a Holocaustului;

De asemenea, săptămâna aceasta, pe 9 octombrie se sărbătorește Ziua națională de comemorare a Holocaustului.

Stimați colegi,

Începând cu 2004, în fiecare an, pe 9 octombrie, în România este marcată Ziua națională de comemorare a Holocaustului. Manifestarea este dedicată comemorării victimelor Holocaustului și în special rolului pe care țara noastră l-a avut în acest episod dramatic al istoriei.

Ziua de 9 octombrie a fost aleasă pentru că la această dată, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transilvania. La doar câteva luni după ce Bucovina revenise sub administrația României condusă pe atunci de generalul Ioan Antonescu.

Stimați colegi,

Această zi trebuie să reprezinte o zi de reflecție pentru întreaga societate românească, pentru a împiedica repetarea ororilor, pentru a împiedica repetarea greșelilor.

  Andrian-Sirojea Mihei - intervenție cu tema marcarea Zilei mondiale a locuirii;

De asemenea, pe 9 octombrie este Ziua mondială a locuirii.

Încă din anul 1985, prima zi de luni din luna octombrie a devenit Ziua mondială a locuirii, World Habitat Day, eveniment menit să atragă atenția oamenilor din toată lumea asupra locuirii în condiții adecvate.

Dreptul la o locuință decentă este un drept fundamental al fiecărui om, dar cei care încă locuiesc în condiții inumane nu pot ieși din cercul vicios al sărăciei, fără sprijinul comunității din care fac parte. De aceea, stimați colegi, trebuie să ne aplecăm cu mai multă responsabilitate asupra acestui aspect.

Și dacă de fiecare dată declarăm de la această tribună că dorim să facem parte din tot felul de organizații internaționale, ne-am dorit cu toții să ne integrăm în Uniunea Europeană, trebuie să acceptăm și agenda internațională. Toate aceste zile trebuie să reprezinte zile în agenda noastră de lucru.

  Andrian-Sirojea Mihei - intervenție cu tema marcarea Zilei mondiale a poștei;

Și ultima declarație politică, tot pentru 9 octombrie, este "Ziua mondială a poștei".

Stimați colegi,

9 octombrie este ziua dedicată de comunitatea internațională muncii poștașilor din întreaga lume, după ce acum 134 de ani, la această dată, la Berna, s-a înființat Uniunea Poștală Universală, România fiind unul dintre cei 22 de membri fondatori.

Sărbătorirea Zilei mondiale a poștei are semnificații deosebite pentru lucrătorii din acest domeniu, reprezentând o recunoaștere a importanței activității lor și a serviciilor poștale în general și constituie totodată un bun prilej pentru a ne aminti că acești oameni au avut și au o semnificație deosebită pentru viața noastră cotidiană.

În această eră a tehnologiei informației și a vitezei, în care telefonia mobilă și internetul au cunoscut o dezvoltare fără precedent, serviciile poștale își păstrează totuși importanța, fără de ele, multe dintre activitățile cotidiene ale fiecărui individ sau companie putând fi grav perturbate, chiar dacă nu suntem întotdeauna conștienți de existența și importanța lor. Poșta Română este încă singurul operator poștal din România care are cea mai extinsă rețea din domeniul poștal, care asigură cetățenilor din toate colțurile țării din acele părți ale țării unde nu există internet, unde nu există acoperire GSM ori, regretabil, unde nu există curent electric, accesul la informații, la corespondență, la primirea și trimiterea de colete, garantând practic fiecărui individ dreptul de a fi informat și de a comunica fără restricții. Totodată, CNPR este organismul responsabil de îndeplinirea obligațiilor rezultate din aderarea României la Uniunea Poștală Universală, compania trebuind să asigure condițiile necesare integrării serviciilor poștale naționale în sistemul celor internaționale.

Recent, Guvernul a aprobat Strategia de restructurare a Companiei Naționale "Poșta Română" în vederea privatizării, strategie care are în vedere creșterea competitivității CNPR și accesul la segmente cu potențial de creștere pentru a asigura o dezvoltare și profitabilitate durabile și o atractivitate sporită a companiei pentru privatizare, o mai bună acoperire a așteptărilor clienților prin îmbunătățirea calității și a orientării către client, dezvoltarea distribuției de servicii financiare, creșterea portofoliului de furnizori pentru care se colectează facturi și îmbunătățirea calității serviciilor prestate la ghișeu, eficientizarea activităților din cadrul companiei și reducerea bazei de costuri, optimizarea structurii regionale și a personalului suport, optimizarea rețelei de subunități poștale cu activitate de prezentare. Totodată, strategia de restructurare impune recalificări și concedieri de personal, precum și reducerea numărului de direcții regionale de poștă, prin comasare cu alte sucursale. Implementarea strategiei de restructurare, elaborată de firma de consultanță Roland Berger Strategy, va avea loc în perioada 2008-2012, extinzându-se cu 2 ani peste termenul prevăzut la finele anului trecut.

Personal, consider că procesul de restructurare a serviciilor Poștei Române trebuie să țină cont de contextul românesc, de dificultățile pe care această instituție le-a întâmpinat imediat după revoluție în a se adapta noului peisaj economico-social, dificultăți determinate în special de legislația deficitară și de birocrația în care era practic blocată. Dincolo de aceste aspecte, rezultatele financiare ale Poștei Române au fost - și în unele privințe sunt încă - limitate de tarifele sociale pe care le practică, nici una dintre firmele private de curierat neefectuând o deplasare a unui plic, de exemplu, dintr-un capăt în altul al țării, cu același preț ca între două localități învecinate.

În încheiere aș dori să urez tuturor lucrătorilor Poștei Române mulți ani și sănătate și vreau să subliniez că acești oameni care zi de zi ne aduc vești de la cei dragi, ne aduc pensiile și alocațiile, ne aduc ziarele și facturile, acești oameni, care nu își iau liber niciodată, fiind la datorie, fie că este cald sau frig, fie că plouă sau ninge, merită tot respectul nostru nu numai pe 9 octombrie, de ziua lor, ci în fiecare zi din an.

La mulți ani!

Vă mulțumesc.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Au mai depus, în scris, doamna Minodora Cliveti, domnul Filip Georgescu, domnul Constantin Tămagă, domnul Miron Ignat, domnul Paul Magheru de la PRM.

 
  Aledin Amet - declarație politică intitulată: Un festival pentru promovarea identității noastre;

Dau cuvântul domnului Aledin Amet.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Un festival pentru promovarea identității noastre".

Arta reprezintă, indiscutabil, modalitatea firească prin care o națiune devine veșnică. În aceeași ordine de idei, un popor care nu-și păstrează tradițiile este sortit pierii.

Etnia tătară din România a reușit, într-un mod generos, să-și promoveze identitatea, astfel încât tot ceea ce înseamnă valoare spirituală este transmis următoarelor generații.

În fiecare an, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România organizează, în orașul Constanța, Festivalul Internațional al Portului, Dansului și Cântecului Popular Turco-Tătar. Ajunsă la cea de-a XIV-a ediție, manifestarea a reunit, în perioada 3-6 octombrie a.c., ansambluri folclorice din România, Crimeea (Ucraina), Turcia, Macedonia, Bulgaria, Kosovo și, în premieră, Kazahstan. Tot conform tradiției, după deschiderea oficială, a doua zi au fost prezentate spectacole în câteva localități cu importante comunități de tătari și turci: Tuzla, Mihail Kogălniceanu, Medgidia, Techirghiol.

Lumea turcă își va promova, cu siguranță, în continuare, cultura veche, bogată, pentru că există pasiune, talent, abnegație.

Etnia tătară din România, la rândul ei, își va promova, în continuare, cultura.

Nu există națiune fără identitate. Istoria nu poate fi păcălită, demnitatea fiind oferită de păstrarea limbii materne, de păstrarea religiei, de păstrarea obiceiurilor tradiționale.

Se poate spune, fără îndoială, că acest festival își are rolul lui bine definit, oferind posibilitatea de a fi evidențiate valorile culturale ale diferitelor popoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Petru Călian - pledoarie pentru un caz deosebit de grav din judetul Cluj;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, domnul Petru Călian.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Voi depune o declarație politică în scris, urmând ca de la înalta tribună a Parlamentului să pledez în 2-3 minute pentru un caz, spun eu, deosebit de grav din județul Cluj.

Stimați colegi, foarte multă lume știe și crede că în vestita comună Jucu, județul Cluj, acolo unde au ajuns mari investitori, precum Nokia, toate sunt bune și frumoase, sărăcia a fost practic radiată de pe acea suprafață teritorială și toată lumea este mulțumită, cu un nivel de trai ridicat și foarte fericită.

Din păcate, pentru circa 364 de cetățeni ai comunei Jucu, lucrurile nu stau chiar așa. Încă de acum 50 de ani, atât cei la care fac referire, dar și moșii și strămoșii lor, poate, au trudit în vremea regimului comunist în fermele administrate acum de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

În regimul comunist, acestor cetățeni, repet, 364 la număr, le-au fost construite apartamente în blocuri, însă ei astăzi sunt pur și simplu batjocoriți pentru că se dorește ca ei să fie dați afară. În ultimii 30 de ani, în aceste imobile nu s-a investit absolut nimic, iar cetățenii fără contract de închiriere, fără fișe de calcul, fără ca să le fie acceptate plata cheltuielilor și a chiriei trăiesc acolo în condiții de mizerie cu un sistem de canalizare înfundat și cu apartamentele aflate într-o stare de degradare avansată.

Din păcate, de 10 ani de zile, mulți politicieni s-au lăudat că vor rezolva situația acestor cetățeni și situația imobilelor în care ei locuiesc, urmând ca printr-o hotărâre de guvern sau printr-un proiect de lege să treacă în proprietatea comunei Jucu aceste imobile și ele să fie, fie vândute, dacă legea permite, fie oferite ca locuințe sociale.

Acest lucru nu s-a întâmplat, în perioada campaniei electorale locale din iunie, cei care guvernează astăzi țara încă pentru puțin timp, au trecut pe acolo și pentru a câștiga voturi au mințit spunând că deja hotărârea de guvern există în acest sens. Nu este așa, hotărârea de guvern nu există, a fost o minciună crasă, însă prin ceea ce spun, vreau să fac un apel colegilor mei din Camera Deputaților și să-i rog să voteze proiectul de lege pe care l-am inițiat și care a fost votat de Senat doar cu un vot împotrivă, astfel încât Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională să rezolve definitiv problema acestor cetățeni, 364 dintre care 84 sunt copii. Avem posibilitatea să intrăm în legalitate și, într-adevăr, dacă tot vin investitorii în acea zonă să vină într-o zonă civilizată, într-o zonă în care se trăiește cel puțin decent.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație politică cu titlul Realizările mărețe ale ultimilor ani!;

Din partea Partidului România Mare, domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Realizările mărețe ale ultimilor patru ani!"

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a încercat săptămâna trecută să ne convingă că la sfârșitul mandatului său totul este bine și frumos, după 16 ani de tranziție, ca într-un adevărat basm, citit de domnul ministru Adomniței.

Potrivit bilanțului guvernării, din 2005 până în prezent, creșterea economică a României este cea mai mare din Europa, apropiindu-ne de nivelul record de 9%; bugetul consolidat acumulează pe zi ce trece din ce în ce mai mulți bani; valoarea punctului de pensie s-a dublat; salariul net lunar a ajuns la 1.260 lei, iar corupția este pe cale de dispariție în această țară.

Prezentând toate realizările acestui guvern, premierul a declarat nonșalant că promisiunile electorale din 2005 au fost îndeplinite în proporție de 95%.

Care guvern? Care program? Care realizări însumează 95% dintre angajamentele programului de guvernare?

Luând în discuție marile realizări cu care se laudă actualul guvern și analizându-le aflăm următoarele:

Creșterea economică a României s-a simțit în special datorită sectorului privat și nu datorită statului, care la analiza economico - financiară a activității societăților comerciale cu capital de stat și regiilor pe care le păstorește, aflăm cu stupoare că peste 50% din ce se câștigă în sectorul privat se risipește pe managerii și proiectele de (ne)performanță ale acestor unități economice. Iar o contribuție importantă pentru această creștere economică o are și Guvernul Isărescu, care a reușit să oprească declinul economic al României, creându-se astfel premisele actualei creșteri economice.

Creșterea veniturilor bugetare se datorează în special numărului enorm de taxe și impozite pe care le plătește contribuabilul român. Iar discutând și despre baza de impozitare, descoperim că această creștere s-a datorat lărgirii ariei de venituri care au fost impozitate.

Cel mai bun exemplu este reprezentat de baza de calcul pentru impozitarea salariilor, dar și a pensiilor.

Se laudă premierul Tăriceanu și cu diminuarea inflației față de perioada 2001 - 2004. Nu-i contestăm meritele în acest sens, dar dacă domnul Mugur Isărescu, guvernatorul B.N.R., nu ar fi impus măsurile monetare dure și nepopulare, nu cred că nu ne-am fi confruntat cu o situație asemănătoare cu cea a Statelor Unite ale Americii.

În ceea ce privește infrastructura, situația este jalnică. Dacă vecina noastră Ungaria a reușit ca în 5 ani să construiască două autostrăzi, noi ne putem lăuda în ultimii patru ani cu cei 5 km de autostradă. Restul, poate peste 200 de ani, după cum se desfășoară lucrările și lucrările în această țară.

Despre drumurile europene și naționale, care ar trebui reabilitate și reamenajate conform normelor europene nici nu poate fi vorba. Iar în România anilor 2008, se mai găsesc drumuri comunale în care dacă plouă, autoturismul este scos la șosea cu căruța trasă de cai. Dar suntem europeni!

O altă măreața realizare a actualului guvern constă probabil și în faptul că din ce în ce mai multe persoane ajung să moară în spitalele în care se duc să se trateze. Dotarea precară a acestora, lipsa specialiștilor, exodul cadrelor sanitare, toate denotă realizările mărețe ale actualului guvern.

Iar dacă luăm la rând și analizăm fiecare domeniu economico-social avem o imagine clară a guvernării liberale.

Concluzia este una singură: ori domnul prim-ministru este rupt de realitate ori visează cu ochii deschiși, mai ales în apropierea campaniei electorale. Iar rezultatele ce se vor obține vor demonstra că românii trăiesc și se chinuiesc în această viață reală!

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Anghel Stanciu - prezentarea unei scrisori adresate domnului Traian Băsescu, Președintele României;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul Anghel Stanciu.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Astăzi asist, împreună cu dumneavoastră, la un linșaj mediatic fără precedent îndreptat împotriva școlii românești, împotriva dascălilor acesteia.

Este incredibil cum o inițiativă legislativă aprobată de Parlament, singura autoritate legislativă consfințită de Constituție, să fie blamată, atacată de Guvern.

Consider că momentul istoric în care cei 254 de deputați s-au înscris în partidul școlii a fost și a rămas un moment istoric de referință în dezvoltarea economico-socială și de ce nu și morală a României.

Convins că demersul nostru, al celor 13 parlamentari ai Partidului Social Democrat, a fost un demers dat din convingere că, prin aceasta, România se va dezvolta, și nu o pomană electorală, susțin în continuare această lege și adresez de la înalta tribună a Parlamentului României o scrisoare adresată Președintelui Traian Băsescu, devenit alături de Curtea Constituțională, arbitrul modernizării, dezvoltării economico-sociale a României, prin inconștiența unui guvern și a unor miniștri care putem spune că ei amenință cu apocalipsa în România.

"Scrisoare adresată domnului Traian Băsescu, Președintele României.

Excelență,

Sunt profesor Anghel Stanciu, deputat, președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților (1996-2005), unul dintre inițiatorii legii de majorare a salariilor cadrelor didactice cu circa 50%, depusă la Parlament în noiembrie 2007 și înregistrată sub nr.569/07.11.2007 la Biroul permanent al Senatului României, ca primă Cameră sesizată.

Am urmărit, împreună cu ceilalți colegi inițiatori traseul acestei legi, avizată favorabil de Consiliul Legislativ cu nr.1529/06.11.2007 și aprobată de Senat în 8 aprilie 2008, fără a se înregistra nicio reacție publică din partea reprezentanților Guvernului. Am intervenit public spre a fi înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, respectiv pentru a fi votată, practic în unanimitate de către reprezentanții tuturor partidelor parlamentare (254 de voturi pentru din 254 deputați prezenți), în ședința din 30 septembrie 2008.

Excelență,

Inițierea acestui proiect de lege (înregistrat ca fiind PL-x 185/2008), departe de a avea scopuri electorale, s-a născut din convingerea noastră fermă că România, prin Parlament, Președinte și Guvern, trebuie să ia și să promoveze de urgență două decizii politice, strategice, și nu administrative, absolut plasării României, în perspectivă, pe un loc de frunte, demn în Uniunea Europeană:

  • alocarea a 6% din p.i.b. (în mod real și nu declarativ) pentru învățământ, ca cea mai rentabilă investiție în formarea românilor și dezvoltarea economico-socială a României;
  • creșterea salariilor cadrelor didactice, ca decizie politică, strategică și nu administrativă, în cadrul aceleiași alocații bugetare, spre a crește atractivitatea profesiei de dascăl pentru tinerii performanți și a-i motiva pe cei existenți pentru a preîntâmpina abandonul carierei didactice și recalificarea acestora în "căpșunarii" Europei.

Excelență,

Această a doua decizie politică, strategică, și nu pomană electorală, a fost adoptată în Parlamentul României prin votul istoric din Senat (8 aprilie 2008) și Camera Deputaților (30 septembrie 2008) și vă revine, Excelență, onoranta, nobila și responsabila îndatorire constituțională de a da startul României spre dezvoltare și modernizare, prin cunoaștere, promulgând, cât mai urgent cu putință, legea de majorare cu circa 50% a salariilor cadrelor didactice, spre a stopa ignobila campanie mediatică de direcționare a României spre sărăcie prin ignoranță, urmare directă a învrăjbirii sindicatelor românești și blocării prevederilor legale de către anumite grupuri de interese spre a menține România la periferia Europei.

Încrezători în istorica dumneavoastră decizie de a implementa spiritul Pactului Pentru Educație (PPE) cu înțelegere, responsabilitate și fermitate, prin promulgarea legii, bazată pe decizia politică, strategică, asumată de Parlament, prin votul celor 254 de deputați din 254 prezenți, vă asigurăm, Excelență, de alesele noastre sentimente.

București, 7 octombrie 2008, profesor Anghel Stanciu, deputat.

Vă mulțumesc, domnilor pentru atenție. Să sperăm că vom ajunge la data în care Parlamentul va fi respectat de către Guvernul pe care l-am investit și pe care l-am susținut în această nobilă misiune de alocare a resurselor necesare școlii și modernizării țării.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Constantin Tudor - declarație politică cu tema Pensionarii călărășeni, masă de manevră electorală a liberalilor;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat- Liberal, domnul Constantin Tudor.

   

Domnul Constantin Tudor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să citesc una din cele trei declarații de astăzi, nu înainte de a susține ca profesor și ca parlamentar atât scrisoarea, cât și declarația colegului nostru Anghel Stanciu.

Declarația mea politică de astăzi se numește: "Pensionarii călărășeni, masă de manevră electorală a liberalilor". Trist, dar adevărat!

Lupta acerbă pentru câștigarea alegerilor din toamnă a început, încă de pe acum, iar partidele politice se întrec în promisiuni electorale ce pot aspira voturile cetățenilor. Chiar liberalii au început să bombardeze populația cu promisiuni sociale, mai mult sau mai puțin reale. Prin acest demers nu fac altceva decăt să încerce să acapareze electoratul tradițional al PSD -ului, mai ales pensionarii, al căror nivel de trai este dependent de măsurile sociale ale guvernului. Astfel, pensiile au fost mărite de la 1octombrie, iar ministrul sănătății, Eugen Nicolăescu, candidat în Colegiul uninominal nr. 1 Călărași pentru Camera Deputaților, a anunțat desființarea plafoanelor la rețetele gratuite și compensate pentru medicamente, indispensabile persoanelor vârstnice. Dar de unde sunt fondurile alocate pentru implementarea acestei măsuri, nu se știe!

Larghețea liberalilor în ceea ce privește aplicarea unor măsuri sociale, chiar în pragul campaniei electorale, va costa destul de scump populația României începând de anul viitor, prin mărirea inflației, creșterea excesivă a costurilor utilităților, dar și a dobânzilor bancare, fenomene ce vor fi amplificate de recesiunea economică din SUA și din Europa. Și, pentru că politica liberalilor trebuie să fie respectată și la nivel local, iată că și administrația liberală respectă întru-totul directivele trasate de la centru, prin care se cere atragerea electoratului din rândul pensionarilor.

Luna trecută a fost aprobată în Consiliul local al municipiului Călărași o hotărâre care vizează acordarea gratuității transportului in comun pentru persoanele vârstnice. Această măsură de sprijin pentru pensionari a fost abandonată de administrația liberală anul trecut. Însă acum, înainte de alegerile parlamentare, factorii de răspundere din administrația locală au considerat oportun sprijinul acordat pensionarilor călărășeni. Mai mult, primarul liberal Nicolae Dragu a anunțat că intenționează să dea în folosință mult controversatul Centru social destinat persoanelor vârstnice a cărei locație va fi la fostul hotel "Dacia", iar inaugurarea acestuia va avea loc pe 25 octombrie, de Ziua Armatei Române.

Un alt aspect demn de luat în seamă este faptul că în zilele de audiență ale primarului Dragu, Primăria Călărași este asaltată de cetățeni cu probleme sociale, marea majoritate pensionari. Probabil că administrația locală speră ca în schimbul ajutoarelor sociale alocate la grămadă, numai într-o singură lună s-au dat ajutoare sociale de la Primăria Călărași de peste 3 miliarde de lei, să obțină un număr mare de voturi din partea unor categorii sociale paupere. Dar cum în ultimul timp, pensionarii călărășeni s-au dovedit cei mai disciplinați votanți, prin prezența semnificativă la vot, administrația liberală speră ca ultimele măsuri sociale să le aducă cât mai multe voturi din partea acestora. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va și întâmpla.

După părerea mea, categoric nu.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Epuizându-se lista vorbitorilor, deoarece colegii au depus și în scris, declar închisă ședința dedicată prezentării declarațiilor politice.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Petru Călian - declarație politică intitulată Guvernul, îngenunchiat de greve;

Domnul Petru Călian:

Declarație politică intitulată "Guvernul, îngenunchiat de greve"

Săptămâna aceasta a început cu greva sindicaliștilor din administrația publică locală, finanțe, protecție socială și statistică. Protestul vine ca urmare a măririi cu 50 de procente a salariilor cadrelor didactice. Consider că era nevoie de o asemenea măsură, întrucât doar cu oamenii în stradă, poate, Guvernul Tăriceanu va face mici eforturi pentru reorganizarea economiei. Salariul minim în România nici nu are asemănare cu un salariu minim oferit de alt stat european. Pentru trei mese pe zi timp de o lună, o familie din țara noastră, cheltuie, la prețurile de acum, în jur de 300 de euro, aproape de trei ori mai mult decât în Uniunea Europeană.

Drepturile unui cetățean român sunt aspru încălcate. Societatea românească, cu o economie aparent înfloritoare, trece de fapt printr-o criză a standardului de viață. Reforma în principalele domenii a eșuat. Programul de guvernare este depășit de realitatea oamenilor cu pancarde ieșiți în stradă. Discrepanța dintre Guvern și popor s-a adâncit într-atât, încât s-a ajuns la o blocare a economiei naționale. Uniunea Europeană se luptă pentru o armonizare între viața de familie și cea profesională, în timp ce sindicaliștii români se zbat pentru a li se respecta drepturile minime pe care le au ca angajați. Un salariat român nici nu mai visează la viața personală, când își vede coșul zilnic de cumpărături pe jumătate gol. Țările civilizate asigură condiții și caută soluții pentru câmpul muncii, pe când la noi, angajatul este exploatat la maximum, atât fizic, cât și psihic. Și de aici declinul economiei și societății românești.

Susțin majorarea salariilor și cer găsirea unei soluții economice optime, care să asigure decența unui trai zilnic !

    Grațiela Denisa Iordache și Cezar Florin Preda - declarație politică intitulată Iresponsabilitatea Guvernului Tăriceanu;

Doamna Grațiela Denisa Iordache și domnul Cezar Florin Preda:

"Iresponsabilitatea guvernului Tăriceanu"

Printre multele probleme care trebuiesc rezolvate de România, membră a Uniunii Europene, se regăsește și cea a doi miniștri ai Guvernului Tăriceanu. Aceste lucruri, bine cunoscute, nu sunt luate în serios nici până acum când, din nefericire, asistăm cu toții la evenimente pe cât de grave, pe atât de nedorite.

Cum este posibil să se întâmple acest lucru? La această întrebare probabil nu vom primi niciun răspuns, dar cert este că nici primul-ministru Tăriceanu și nici ministrul finanțelor nu au venit, până în momentul votării în plenul Parlamentului a Legii majorării salariilor cadrelor didactice, cu idei și observații constructive. Responsabilitatea majoră o poartă Guvernul Tăriceanu II, cât și miniștrii care, în mod cât se poate de clar, au dat dovadă de atâta neglijență.

Nu putem decât să condamnăm ipocrizia și iresponsabilitatea Guvernului Tăriceanu pentru modul cum s-a raportat la Legea privind creșterea salariilor profesorilor, ținând cont că PNL deține și președinția Camerei Deputaților, precum și portofoliile Educației și Relației cu Parlamentul, astfel că liberalii puteau să își exprime poziția față de această lege, și mai ales că Guvernul ar trebui să știe că această lege se încadrează în cei 6% din PIB alocați pentru învățământ pe anul 2008, deci are resurse financiare s-o aplice.

Domnule prim-ministru Tăriceanu, ținând cont că proprii parlamentari ai PNL, inclusiv propriul ministru al educației, au votat pentru aprobarea legii de mărire a salariilor profesorilor, dar acuzați PDL-ul de "crasa iresponsabilitate" cu care promovează astfel de măsuri și ați afirmat că în Parlament este "o veselie totală", noi, parlamentarii "veseli", vă cerem să prezentați un raport detaliat cu privire la modul cum ați cheltuit banii bugetului pe 2008, cu alocările aferente.

În încheiere, sper ca măcar acum Guvernul Tăriceanu II să-și asume responsabilitatea pentru dezamorsarea situației create și să înțeleagă că ori aplică legea, ori pleacă.

    Relu Fenechiu - declarație politică intitulată: O lege pentru universitarii din PSD;

Domnul Relu Fenechiu:

Declarație politică intitulată "O lege pentru universitarii din PSD".

Campania electorală care bate la ușă a declanșat din partea Opoziției o adevărată "Daciadă" a promisiunilor populiste fără acoperire, toate antamate în contul bugetului viitorului Guvern, indiferent care va fi acesta după alegeri. Dacă promisiunile electorale populiste nu implică costuri - cel puțin la această oră, în schimb, urmarea votării unor legi cu caracter electoral poate genera situații extrem de dificile pentru economie. S-a văzut ce a însemnat adoptarea în Parlament a majorării cu 50% a salariilor cadrelor didactice. S-a produs o reacție în lanț, și acum sindicate din mai multe sectoare de activitate solicită creșteri de 50% sau chiar 60%.

Cum s-a ajuns aici se știe. Peste ordonanța guvernului care oferea o creștere rezonabilă a salariilor cadrelor didactice - nici un membru al Guvernului și nici un membru al PNL nu contestă faptul că dascălii noștri merită o salarizare mai bună - mai mulți deputați PSD au venit cu amendamente care au urcat procentul majorărilor salariale la un procent care nu poate fi suportat de către buget.

S-au spus mii și mii de lucruri, de o săptămână, de când s-a dat votul final la respectiva lege. Un singur lucru nu s-a spus. Și anume faptul că o parte dintre autorii amendamentelor au urmărit și interese personale prin adoptarea într-o anumită formă a legii. Puțină atenție. Pe cine vedem printre autorii amendamentelor. Pe doamna deputat PSD Ecaterina Andronescu ( repet ceea ce am spus și la dezbaterile pe articole, de ce atunci când a fost ministru al învățământului nu a făcut niciun amendament în acest sens) deputatul PSD Anghel Stanciu (care a fost ani de zile șeful Comisiei pentru învățământ, dar nu a promovat vreodată amendamente similare) și pe domnul deputat PSD Petru Andea (și el la a doua legislatură membru în Comisia de Învățământ). Toți trei - poate este și cazul altor autori ai amendamentelor, dar nu vreau să greșesc - au, în afară de apartenența la același partid, un numitor comun: sunt și cadre didactice universitare. Adică, exact categoria din sistemul de învățământ care are cel mai mult de câștigat de pe urma legii adoptate marți, 30 septembrie, majorarea fiind de 74%.

Lacrimile doamnei Andronescu, după adoptarea legii, entuziasmul domnului Andea și heirupismul domnului Stanciu au deci o explicație logică. Nu este vorba aici de starea învățământului românesc. Nu este vorba aici doar de populism sau pomană electorală. Este vorba de rezolvarea unei situații care favorizează direct veniturile unor colegi de-ai noștri. Mascat, suntem în fața unei legi făcute pentru un grup restrâns de persoane din Parlament. Pentru marea masă de cadre didactice exista Ordonanța Guvernului.

Trebuia însă ceva și pentru profesorii universitari din Parlament. Noul sistem electoral este posibil să trieze serios, și unii dintre cei ce astăzi sunt parlamentari s-ar putea ca de la 1 decembrie 2008 să nu mai fie printre noi. Și, atenție, în PSD sunt mai mulți parlamentari care au norme la diferite institute de învățământ superior de stat sau private. Unii au chiar două sau trei norme la facultăți diferite. Deci această lege îi servește perfect nu doar pe autorii amendamentelor, ci și pe colegii lor de partid.

Aștept - deși sunt convins că acest lucru nu se va întâmpla - ca universitarii din PSD să iasă pe micile ecrane și să declare cât ar obține în plus de pe urma acestei legi - peste 70%.

    Gheorghe Albu - declarație politică intitulată Rațiunea de a fi a Guvernului Răzgândeanu;

Domnul Gheorghe Albu:

"Rațiunea de a fi a Guvernului Răzgândeanu"

Dacă acum câteva zile am asistat la declarațiile prin care noul însurățel a încercat și a și reușit să se dea în spectacol cu privire la motivele pentru care ar fi votat, dar nu trebuia, majorarea salariilor profesorilor, recent, și șeful său de partid și de Guvern a împrumutat de la această artă teatrală.

Săptămâna aceasta am asistat parcă neputincioși la criza financiară care a străpuns întreg sistemul financiar, criză care a generat probleme deosebit de grave unora dintre cele mai puternice instituții financiare din lume. Dar reprezentarea cinematografică, teatrală, s-a desfășurat pe podiumul Guvernului, fără a atinge limitele responsabilității instituționale. Deși bursele din întreaga lume sunt în criză, companiile se prăbușesc sau fuzionează pentru a supraviețui, leul a suferit o depreciere, iar condițiile de creditare s-au înăsprit, șeful Guvernului declara că sistemul financiar românesc nu este legat de cel american, astfel că nu va fi afectat de problemele unor importante instituții americane.

În condițiile în care lumea traversează cea mai gravă criză financiară de după Marea Depresiune din 1929, Guvernul Răzgâdeanu, preocupat de plăcinta care ar putea fi primită în condițiile unor rezultate electorale favorabile, a început deja să împartă punguțe cu făină sau diverse bunuri materiale, că doar, vorba aceea, nu împarte din propriul buzunar. Pardon, distribuie din bugetul public, adică tot de la prostime... Deși au loc creșteri substanțiale de pensii sau salarii, românii se luptă cu neputința de a avea o viața decentă și cu o reducere a puterii de cumpărare a leului. O viață decentă presupune dorința românului de a trăi în prezent, iar pentru aceasta face tot posibilul să-și satisfacă un minimum de nevoi, chiar dacă acest lucru presupune a contracta un credit. Contractăm credite ca să cumpărăm diverse bunuri, bunuri pe care nu le găsim întotdeauna pe piața autohtonă, astfel încât trebuie să și importăm. Astfel se creează presiuni pe balanța comercială și pe cursul de schimb.

De asemenea, această criză financiară determină o limitare a fluxurilor de capital și prin reducerea apetitului pentru risc al investitorilor. Ceea ce acest Guvern trebuia să ia în calcul este că pericolele pentru economia românească nu sunt numai cele care vin din exterior, ci și cele din interiorul țării. Trebuie ca noi toți să conștientizăm faptul că vor exista creșteri ale prețurilor suportate de populație din cauza deprecierii masive a leului în ultima perioadă. Spre exemplu, cursul la care se vor calcula anul viitor accizele și taxa auto este de 3,7413 lei pentru un euro, cu aproape 12% mai mare decât cel folosit anul acesta. Potrivit Codului fiscal, valoarea accizelor, a taxei auto și a impozitului la țițeiul din producția internă se determină prin transformarea în lei a sumelor exprimate în euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În aceste condiții, domnule Răzgândeanu, mă întreb de ce considerați că acești oameni pe care-i reprezentați, cetățenii, mai au nevoie de un kilogram de făină, dacă tot avem o creștere economică majoră, sau de ce avem nevoie de credite pentru a ne satisface un minimum de decență, și nu pentru a trăi în lux?

    Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Dilema Guvernului: între salariile profesorilor și starea economiei;

Domnul Gheorghe Dragomir:

Declarație politică intitulată "Dilema Guvernului: între salariile profesorilor și starea economiei"

Votul populist de mărire a salariilor profesorilor se explică atât prin situația materială precară a cadrelor didactice, dar și prin avântul preelectoral al unora dintre colegii noștri.

Cu o economie în creștere, dar încă fragilă, este de înțeles de ce sindicatele, și aici mă refer la acea parte a sindicatelor din mediul preuniversitar care se pregătește intens de campanie electorală, au forțat o creștere de 50%, în condițiile în care statul român nu o poate suporta, mai ales, acum când economia mondială dă semne clare de recesiune care ne afectează mai repede decât ne așteptam.

Majorarea cerută de sindicate este mult prea mare și ar însemna o cheltuială bugetară suplimentară de peste 4.500 de milioane de lei, adică 1% din PIB, care înseamnă bani cheltuiți numai pe salarii, și nu pe investiții. Deficitul bugetar va depăși 3% din produsul intern brut (PIB) în 2008, iar ținta de inflație stabilită de BNR pentru anul viitor va fi depășită în cazul în care salariile profesorilor vor crește cu 50%.

În plus, analiștii economici consideră că, odată cu depășirea deficitului bugetar de 3% din PIB, România riscă să fie sancționată de Comisia Europeană și să piardă, astfel, miliarde de euro din fondurile comunitare. Deficitul bugetar va depăși, fără discuții, 3% din PIB, iar acest lucru va avea ca efect scăderea ratingurilor de țară ale României, diminuarea investițiilor străine, scăderea proporției de atragere a fondurilor UE și nu în ultimul rând, accelerarea inflației.

Pe de altă parte, presiunea străzii, manifestată prin mișcările sindicale din domeniul sănătății, al funcționarilor publici și alți bugetari, era de așteptat, aceste domenii considerând la rândul lor că sunt îndreptățite la măriri salariale.

Economia nu poate să facă față la toate aceste cereri, oricât de îndreptățite ar fi ele, mai ales că orice mărire de salariu înseamnă încă o povară pentru buget, iar banii pentru investiții se apropie în aceste condiții de 0.

Dacă vom ceda la mișcările stradale vom rămâne la stadiul de popor eminamente bugetar, sau chiar poate însemna o întoarcere în timp pe care cred că nu și-o dorește nimeni. Nu se poate sacrifica economia de dragul populismului electoral.

    Rareș Șerban Mănescu - argumente pentru o politică salarială echilibrată;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Recentele dezbateri privitoare la majorarea salariilor cadrelor din învățământ au fost salutate de către o bună parte a oamenilor politici din România, dar în același timp au antrenat și dispute politice pe această temă.

Subliniem nevoia unui învățământ de calitate, eficient, cu o importantă susținere din partea bugetului. De aceea, anul acesta a fost prima oară când alocările pentru educație s-au situat la nivelul de 6 % din PIB.

Guvernul a luat act de decizia Camerei Deputaților privind salarizarea cadrelor didactice. În această privință, opțiunea Guvernului României este aceea că salarizarea în domeniul personalului bugetar trebuie să aibă o rezolvare de ansamblu, o bază unitară.

Orice măsură de majorare a salariilor bugetare trebuie făcută unitar. Majorarea salariilor cadrelor didactice a nemulțumit celelalte categorii de bugetari. De altfel, sindicatele din administrația publică centrală și locală consideră că este vorba de discriminare la adresa lor și amenință cu mișcări ample de protest, mergând până la greva generală și blocarea trezoreriei, începând cu jumătatea săptămânii viitoare.

Reprezentanți ai Ministerului Economiei și Finanțelor au declarat în emisiuni televizate că "Guvernul are bani să dubleze salariile pentru toți bugetarii, dar daca va face asta, nu va mai rămâne nimic în bugetul României".

Subiectul este cu atât mai arzător, cu cât, în situația în care se aplică măsura decisă de Camera Deputaților, în învățământul preuniversitar câștigul mediu va fi de 2700 lei, iar în cel universitar între 8000 si 12.780 lei. În cazul celorlalte cadre didactice din învățământul universitar, media salariilor se va situa între 3750 si 5270 lei.

În acest caz, apar discrepanțe între diferitele categorii de personal bugetar, discrepanțe care ar trebui corectate.

În acest fel, Grupul parlamentar al PNL salută inițiativa de majorare salarială a cadrelor didactice, dar în același timp încurajează negocierile cu celelalte categorii de bugetari pentru o mediere cât mai obiectivă a cererilor acestora și o analiză atentă a aspectelor economice în care ar putea surveni modificări.

    Dorinel Ursărescu - declarație politică intitulată Ieșirea la rampă a liderilor de sindicat are origini politice;

Domnul Dorinel Ursărescu:

Declarație politică intitulată "Ieșirea la rampă a liderilor de sindicat are origini politice"

Tot ceea ce se întâmplă în aceste zile, mă refer la ofensiva și presiunile sindicatelor din diferite ramuri, nu reprezintă altceva decât acțiuni indirecte de campanie electorală. Să facem o comparație cu ce se întâmplă în alte locuri. Dacă ne uităm în arhivele televiziunilor, vom observa că în Occident, și nu numai, presiunile sindicale (traduse prin manifestări de stradă, greve etc.) au loc pentru creșteri salariale cuprinse între 6 și 10 procente. Există la aceste sindicate un simț al măsurii, o anumită decență. Și asta chiar și atunci când evenimentele degenerează și se produc și violențe. Pentru aceste procente privind creșterile salariale se bat sindicatele în state cu o productivitate a muncii net superioară României. Nu o spun doar eu, o spun și analiștii politici și economici care urmăresc fenomenul.

La noi însă se întrece măsura. Revendicările sindicale sunt mai mult decât radicale. Foarte rar am auzit de solicitări sub 50%. Vreau să fiu foarte clar: atât PNL, cât și Guvernul nu se opun majorărilor salariale. Dovada o reprezintă actele normative plecate de la Guvern cu creșteri salariale aflate în jurul a 9 procente. Adică exact procentele care sunt cerute curent în Occident.

Dar actuala creștere economică totuși nu permite creșteri în procentele cerute în aceste zile de liderii sindicali. Am utilizat sintagma "liderii sindicali" pentru că sunt convins că marea masă de sindicaliști nu și-a pus problema procentelor care se vehiculează.

Nu am nimic împotriva liderilor de sindicat. Numai că o parte dintre aceștia sunt implicați și fac jocuri politice. Sunt și eu de acord cu unele informații apărute în presă și în care se relatează că unii lideri de sindicat au fost "instigați" politic. Faptul că PD-L a "apelat" la câțiva lideri de sindicat, că PSD la alții nu trebuie să mai mire pe cineva.

La ora actuală, nimeni nu știe cât vorbește în numele sindicatului și cât în numele PD-L Cătălin Croitoru. Se știe, de două luni de zile, acest lider de sindicat a făcut public faptul că este membru al PD-L și am înțeles că a fost cooptat și în structurile de conducere ale acestui partid. Și nu este singurul lider sindical implicat direct în politică. Un exemplu notoriu este cel al lui Matei Brătianu, deja anunțat drept candidat la parlamentare pentru PSD. Și mai sunt și alți sindicaliști pe care o să-i întâlnim prin diferite colegii sub culorile PD-L și PSD.

De aceea, solicit de la tribuna Camerei ca liderii politici să nu mai implice sindicatele în bătălia politică. Solicitările exagerate ale liderilor sindicali implicați politic ar putea dăuna grav economiei românești, iar până atunci ar putea afecta grav stabilitatea politico-economică din România.

PS: Președintele PD-L Emil Boc acuză Guvernul și PNL de pomeni electorale. Țin să-i reamintesc domnului Boc că nu noi, liberalii, ci presa l-a catalogat atât pe el, cât și partidul pe care îl conduce ca fiind campionii populismului. Poate a uitat domnul Boc că legea prin care s-au mărit cu mult peste procentele venite de la Guvern anumite pensii este "opera" PD-L, în colaborare netransparentă cu PSD. Poate a uitat domnul Boc că PD-L este cel ce promite de câteva zile reduceri cu 10% a taxelor, tichete-cadou, conturi pentru nou- născuți etc. Orice comentariu este de prisos.

    Paul Magheru - declarație politică intitulată Putregaiul de sub șaua lui Attila;

Domnul Paul Magheru:

Declarație politică intitulată "Putregaiul de sub șaua lui Attila"

În plină criză economică mondială, campania electorală triumfă la noi. Dacă ai noștri politicieni se duc prin Spania și Italia, să se împrietenească cu voturile celor care dacă au plecat din țară au făcut-o în primul rând datorită eșecului acestora, care acum vin să le cerșească voturile, iată că nici minoritarii maghiari de orientare extremistă nu se lasă mai prejos în ceea ce privește votanții lor etnici.

Recent, la Târgu-Mureș, Președintele UDMR, Marko Bela, a declarat că ar dori să obțină pentru limba maghiară statutul de a doua limbă oficială în "anumite zone" din Transilvania: "Bilingvismul ar însemna că în anumite unități administrativ-teritoriale amândouă limbile să aibă un statut eventual egal, ceea ce nu există în acest moment. În programele noastre viitoare trebuie să existe acest deziderat și trebuie să încercăm să stimulăm măsuri concrete în acest sens".

Această perioadă reprezintă într-adevăr momentul prielnic pentru o campanie agresivă a extremiștilor maghiari. Există miza intrării în Parlament, pe care acest vot uninominal n-o mai garantează UDMR-ului, iar pe de altă parte, climatul haotic al unei campanii electorale poate fi prilejul pescuirii în ape tulburi a unor deziderate iredentiste.

Profitând de lipsa de atenție a mass-mediei, de lipsa unor reacții vehemente ale instituțiilor statului față de aceste provocări ordinare, caracatița șovinilor maghiari se poate încolăci în voie. Se încearcă realizarea unui întreg context de manifestări care să susțină propaganda radicalilor maghiari. Folosind îndemnul lui Baba Novac, "Eu bat mijlocul și voi marginile", urmașii lui Attila atacă ba prin europastorul Tokes, ba prin Consiliul Național Secuiesc sau, când obosesc aceștia, vine și Partidul Civic Maghiar, precum și eternul și nefascinantul UDMR. Astfel, cortegiul de manifestări prin care vor să îngroape duhul românesc din Transilvania cuprinde tentativa realizării unui referendum privind autonomia Ținutului Secuiesc, care chipurile, cică ar putea fi plasat la aceeași dată cu alegerile parlamentare, săptămâna dedicată criminalului de război Was Albert, iar între acestea, Marko Bela se joacă cu vorbele în țară, că în afara țării are grijă Laszlo Tokes să o facă.

După cum spuneam, acțiunea este una concertată, iar nerealizările conducătorilor noștri se decontează și în această inflamată campanie de acaparare a Ardealului. "Vom relua și problema Legii minorităților, care în acest moment se află la Camera Deputaților, și alte probleme legate de conviețuirea etnică", mai susține Marko Bela.

Acest proiect care a reușit să fie blocat în Camera Deputaților și datorită Partidului România Mare are toate șansele să revină, în cazul în care coaliția anti-PRM va face tot posibilul să blocheze accesul partidului în Parlament, prin acest vot uninominal șmecheresc, care nu promovează individul, ci partidul, dovada cea mai bună fiind întărirea partidelor mari.

Gura de tun a PRM-ului va trage mereu, iar românii nu vor putea fi manipulați de-o mână de oameni ce-și zic formatori de opinie și care se constipă automat în momentul în care aud pronunțându-se numele partidului nostru. Marea masă a românilor nu va înghiți la nesfârșit gălușca manipulării mediatice prin care se încearcă acreditarea ideii că PRM este un fel de bau-bau pentru democrație. Partidul România Mare este într-adevăr un fel de bau-bau pentru democrația mincinoasă care umple conturile unor mafioți și sărăcește o populație întreagă. Acesta este deranjul cel mare pe care-l provoacă partidul nostru și pe care-l va provoca din ce în ce mai tare, atât mafiei, cât și celor care cred că sub șaua lui Attila, carnea încă s-a mai păstrat proaspătă. A putrezit de mult, așa cum vor putrezi și gândurile lor ticăloase.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată PSD și PD-L au semănat vânt și vor culege furtună;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Declarație politică intitulată "PSD și PD-L au semănat vânt și vor culege furtună"

Pentru a se putea asigura creșterile salariale în sectorul bugetar, solicitate astăzi inclusiv prin noile "mineriade" sindicale instrumentate politic, bugetul ar trebui să dispună de încă 10 miliarde de euro.

Această sumă nu are cum să pice din cer, cadou de la Mama Omida.

Această sumă trebuie suportată de cineva.

Iar acel cineva înseamnă, deopotrivă, nu numai minoritatea zgomotoasă, așa-zis sidicalizată, care a anunțat că va lua cu asalt centrul Bucureștiului, ci și majoritatea tăcută a salariaților din România, în numele căreia doar pretinde că ar vorbi minoritatea cea zgomotoasă.

Ca să li se facă pe plac manifestanților din stradă (stârniți, malefic, de sforarii politici ai partidelor din Opoziție), și unii, și ceilalți, adică nu doar "tăcuții", ci și "zgomotoșii" ar trebui să suporte circa 2.000 de euro de persoană, ca taxe și impozite suplimentare.

Or, așa ceva este inimaginabil.

Dacă PSD și PD-L promit majorarea imediată, cu 50%, a tuturor salariilor bugetare, atunci românii trebuie să știe că deputații și senatorii propuși de aceste partide, PSD și PD-L, la alegerile din 30 noiembrie vor mări impozitele fiecărui român.

Ceea ce nu înseamnă doar impozitele pe salarii, ci toate impozitele și taxele: și pe casă, și pe mașină, și pe terenurile agricole, și pe mâncare, și pe îmbrăcăminte, și pe sănătate, și pe educație, și pe cultură și așa mai departe.

Eu nu cred că românii vor face o asemenea alegere.

Cred, însă, că PSD și PD-L, prin cozile lor de topor, au semănat astăzi vânt, iar mâine vor culege furtună.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Mircea Geoană le promite românilor ceva ca o bicicletă fără lanț și ghidon. Tot de la sublim la ridicol, cu Mircea Geoană;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Declarație politică intitulată "Mircea Geoană le promite românilor ceva ca o bicicletă fără lanț și ghidon. Tot de la sublim la ridicol, cu Mircea Geoană."

Altă boacănă, pardon, altă promisiune electorală făcută românilor de președintele PSD: "Votați cu noi. Noi vom construi o centrală atomică lângă Cluj, ceea ce va spori producția de energie electrică și va duce la ieftinirea curentului, sub viitoarea guvernare a PSD".

Domnului Geoană, care se vrea mare specialist în centrale nucleare și în energie electrică, ar fi trebuit să să i se spună că o asemenea investiție nu se poate amplasa decâtlângă un curs de apă cu mare debit de curgere - cum este Dunărea, de exemplu.

Motivul e foarte simplu: centrala atomica are nevoie de mari cantități de apă curentă, pentru răcirea miezului reactorului. De aceea prima centrală electrică românească, singura existentă până acum, a fost realizată la Cernavodă, și nu la Cotnari, la Sibiu sau pe Vârful Omu.

Nici dacă ați avea la îndemână debitele însumate de la șapte Someșuri nu s-ar putea construi o centrală atomică lângă Cluj, domnule Mircea Geoană!

V-ați gândit mult înainte de a le propune românilor să vă voteze, cu promisiunea că le veți face un cadou care seamănă mai degrabă cu o bicicletă fără lanț și ghidon?

Până să deschideți gura, mai stați și dumneavoastră de vorbă cu cei care se pricep...

...Sau, măcar, amintiți-vă porecla pe care v-a atribuit-o, acum câtva timp, președintele dumneavoastră de onoare, Ion Iliescu. Și nu mai deschideți gura.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată De la sublim până la ridicol nu e decât un pas;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Declarație politică intitulată "De la sublim până la ridicol nu e decât un pas".

Pasul de la sublim la ridicol poate fi făcut în orice moment al politicianismului.

Domnul Mircea Geoană le propune românilor să voteze candidații la alegrile din 30 noiembrie PSD și pentru motivul că ar fi vorbit, dumnealui, la NASA, și ar fi aranjat ca domnul Dumitru Prunariu să mai zboare o dată în Cosmos, la aproape trei decenii după ce acesta a zburat șapte zile pe orbită circumterestră, împreună cu sovieticul Leonid Popov, la bordul capsulei spațiale Soiuz-40.

În 1981, când domnul Dumitru Prunariu era la jumatatea vârstei sale de acum, Radio Europa Liberă lansase în eterul României butada "N-avem pâine, n-avem unt, dar avem cosmonaut", aluzie străvezie la starea deplorabilă a economiei și a nivelului de trai din ultimul deceniu al epocii Ceaușescu.

Acum românii au și pâine, au și unt, au și căldură în case, au și curent electric la prize, și au tot sau aproape tot ceea ce le lipsea pe vremea când domnul Dumitru Prunariu (devenit, între timp, un specialist respectabil) a zburat întâia dată în Cosmos.

Le lipsește, oare, românilor, un al doilea zbor în spațiu al venerabilului veteran al cosmonauticii românești?

Le-ar folosi la ceva românilor ca domnul Prunariu să se lanseze și de la Cape Canaveral, nu doar de la Baikonur?

Domnul Mircea Geoană a parcurs, în doar câteva cuvinte, drumul de la sublim până la ridicol, nelăsându-l în pace pe domnul Dumitru Prunariu, implicându-l politic și folosindu-se de numele și de renumele acestuia.

Mă îndoiesc că românii ar vota PSD din dorința ca statul român să finanțeze o excursie de placere la bordul navetei spațiale americane.

Asta, desigur, presupunând că domnul Mircea Geoană chiar i-a contactat pe cei de la NASA, așa cum pretinde.

    Mircia Giurgiu - declarație politică cu tema Liniștea nopții tulburată de motoare;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Liniștea nopții tulburată de motoare"

În fiecare oraș al României, fie el chiar capitala, ori un altul mai mic, a apărut o nouă problemă. Nu e legată de prețuri, de canalizare, de aprovizionare ori de transport urban în comun, ci de apariția curselor ilegale de autoturisme și motociclete.

Cursele și cascadoriile neautorizate cu autoturisme și motociclete în locuri publice sunt un pericol pentru trafic atât pe timpul desfășurării lor propriu-zise, cât și în rest, deoarece tinerii șoferi sau motocicliști își formează un stil de conducere agresiv și imprudent. Mulți taximetriști clujeni declară că efectiv se tem pentru viața lor în timpul lucrului de noapte din cauza acestor "piloți de curse". În plus, zgomotul motoarelor turate la maximum și al anvelopelor suprasolicitate în frânări și viraje bruște este extrem de deranjant și poate fi auzit la distanțe mari.

Faptul că aceste manifestări au loc mai ales pe timpul nopții este cu atât mai greu scuzabil, deoarece nu este firesc ca nevoia de senzații tari a câtorva tineri să prevaleze asupra nevoii de liniște și odihnă a marii majorități a cetățenilor.

Locuitorii din zonele unde se desfășoară astfel de curse susțin că Poliția nu poate face mai nimic în acest sens, reclamând deficiențe legislative care o împiedică să lichideze acest gen de tulburare a liniștii publice. De aceea este necesară modificarea legii în domeniu, în sensul că trebuie specificat în cel mai limpede mod posibil interzicerea curselor și acrobațiilor cu autoturisme și motociclete în zonele locuite.

În ciuda faptului că se organizează curse legale pentru cei cărora le place viteza, "piloții de curse" amatori nu înțeleg un lucru banal: atunci când aleargă pe șosele pun în pericol nu numai viețile lor, ci și a celorlalți participanți la trafic, atâția câți mai sunt la acele ore târzii din noapte.

    Eduard Raul Hellvig - declarație politică cu subiectul Inoportunitatea amânării alegerilor parlamentare;

Domnul Raul Eduard Helvig:

"Inoportunitatea amânării alegerilor parlamentare"

Declarația mea politică de azi aduce în discuție o temă deosebit de actuală și importantă în viața politică românească: alegerile parlamentare care se apropie. Ne aflăm cu două luni înainte de data fixată de Guvernul României pentru alegerile din 30 noiembrie 2008 și pentru prima dată în situația în care cetățenii vor vota în baza sistemului de vot uninominal. Cu toate acestea, așa cum a relatat întreaga presă, știm că există anumiți politicieni care încearcă să amâne alegerile, întrucât varianta de vot uninominal îi sperie.

Primul semnal care declină aceste încercări de amânare a alegerilor a fost dat de Curtea de Apel București, instituție care a respins, joi, 25 septembrie, contestația PRM de a suspenda ordonanța de urgență legată de delimitarea colegiilor uninominale. Însă, problema de fond persistă, întrucât PRM a solicitat și anularea noului act normativ. Acest aspect va fi decis abia pe 11 noiembrie, în plină campanie electorală, fapt ce îngreunează nejustificat bunul mers al lucrurilor.

Câteva concluzii sunt ușor de extras din cele prezentate mai sus. În această ordine de idei, înțelegem că o categorie însemnată de politicieni se tem de votul uninominal, încercând să se ascundă sub umbrela PRM. Implicit, cei care se tem de votul uninominal se feresc de vocea electoratului, a cărui sancțiune o intuiesc. Însă, ceea ce trebuie să înțeleagă acești politicieni este că România nu are nevoie de scandaluri și jocuri politice, România are nevoie de un mecanism politic eficient, coordonat de un Parlament eficient.

Instituția Parlamentului trebuie să înceteze să mai fie o casă de odihnă pentru pensionarii politicii. Aceasta trebuie să devină o sursă de guvernare viabilă și eficientă. Parlamentarii trebuie să-și însușească cu responsabilitate obligațiile. Sigur, sistemul uninominal adoptat este perfectibil, însă introducerea votului uninominal este un pas înainte spre consolidarea democrației românești, dar și spre consolidarea și responsabilizarea relației dintre parlamentari și electori. Adoptarea votului uninominal va produce unele modificări structurale importante în viața politică românească, iar amânarea alegerilor peste termenul legal este inoportună, în contextul de față.

    Vlad Gabriel Hogea - o paralelă trecut-prezent: ilustrare, Trece alaiul de Anton Bacalbașa;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Cândva, prin 2004-2005, Traian Băsescu avea o formidabilă priză la electorat. Se ducea prin țară și era întâmpinat mai peste tot cu simpatie. Vorbea la televizor și oamenii își lăsau treburile deoparte, înghesuindu-se în fața micului ecran pentru a-l vedea și a-l asculta pe președinte. Între timp, lucrurile s-au schimbat, iar lumea și-a pierdut încrederea în farul călăuzitor de la Cotroceni. Locul unei armate de susținători a fost luat de o camarilă din ce în ce mai restrânsă, care, foarte curând, după eșecul PD-L la alegerile parlamentare, îl va abandona fără regrete.

Anton Bacalbașa a scris, acum un secol și ceva, un pamflet intitulat "Trece alaiul". După ce îl vom parcurge împreună, vom avea surpriza să constatăm că, în materie de slugărnicie, lucrurile nu s-au schimbat prea mult: "Nu, alaiul de lachei n-are rușine. Înconjurând pe marele lor Dalai-Lama, eunucii eleganți vor să ne arate că pe ei nu-i atinge nici suferința milioanelor lăsate pradă mizeriei, nici vaietele de durere ce ies din văi și din munți, nici doliul ce au întins în fundul satelor calicite și devastate. Alaiul trece mândru pe strade, pintenii zornăiesc, coifurile sclipesc, iar uralele răgușite și nechezatul cailor ne spun că bucuria a cuprins ceata de trântori și de ieniceri... Trăiască regele! Și-n mijlocul acestei mascarade comandate din vreme, în mijlocul acestei beții voite, nici un glas nu se ridică spre a spune oamenilor de carnaval că veselia lor este o sfidare aruncată țării reale.

Fără-ndoială, este o adâncă prăpastie între cohorta celor ce petrec astăzi și între gloatele flămânde și chinuite, pentru care viața e un lanț de nesfârșite mizerii! Armata e încă în satele pustiite, încă nu s-a stins agonia celor răniți, încă nu s-a uscat sângele vărsat, încă nu s-a răcit țărâna sub care zac victimele procurorilor, și iată că stăpânitori trufași apar în convoi cu fruntea sus, zâmbitori, senini ca niște nevinovați. Ai zice că prăznuiesc asasinatele ce au săvârșite împotriva țărănimii, asasinate îngrozitoare, care pun un stigmat neșters pe toate frunțile astea obraznice. Căci ce înseamnă cinismul acesta al oficialilor? Când țăranii mor de foame, se aruncă banii pe niște petreceri barbare și nerușinate! Când țăranii sunt uciși, la București regele vine să-și plimbe fața printre cetățeni. Parcă s-ar întoarce de la un război pe care țara l-ar fi voit! Dar pentru ce atâta mascaradă? Nu simte oare regele că tot entuziasmul care-l înconjoară este plătit? Nu vede el că n-are în juru-i decât mercenari, că poporul cel adevărat nu vine să facă coardă acestei zbânțuieli netrebnice? Nu aude regele că uralele sunt comandate după tact? Îl mulțumește oare popularitatea asta plătită cu bani furați din bugetul țării? Nu simte cât e de ridicol când bețivii lui Brătescu îl stropesc cu discursuri care dogoresc a băutură? Un om inteligent ar vedea toate astea și mai bine și-ar ascunde capul în fundul cel mai obscur al palatului decât să se arate la lumină".

    Dan Horațiu Buzatu - declarație politică: Șeful statului face campanie PD-L în diaspora;

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

"Șeful statului face campanie PD-L în diaspora"

Președintele Traian Băsescu a declarat duminică seara, la întoarcerea din Spania, că a participat la o reuniune a asociațiilor românilor din diaspora și s-a arătat complet deranjat de faptul că a fost acuzat de unii politicieni că ar fi fost de fapt într-o acțiune de campanie electorală prin care a promovat PD-L.

Din păcate, președintele încearcă din nou, după metoda pe care o utilizează de trei ani de zile, să inducă în eroare opinia publică.

De ce spun asta? Iată o relatare de presă: "Comitetul" de întâmpinare - câteva mii de români plecați în străinătate, mulți dintre ei purtând fulare și agitând steaguri cu însemne ale PD-L. Faptul nu e surprinzător, având în vedere că mitingul a fost organizat de reprezentanți ai organizației PD-L locale. Înainte de discursuri, la difuzoare s-a pus imnul electoral al PD-L "Omul bun și pomul copt".

Ce poate fi mai edificator decât acest pasaj citat dintr-un cotidian central ? Ce poate fi mai edificator decât imaginile pe care le-am văzut și le-au văzut toți românii la posturile TV de știri ?

Președintele Traian Băsescu susține că a fost prezent la reuniunea mai multor asociații ale românilor din străinătate pentru a-i convinge pe componenții acestora să se unească. Este o poveste frumoasă, dar deloc credibilă. În primul rând, pentru că se știe, diaspora română nu a fost niciodată unită. Nici măcar atunci când comunismul intrase cu bocancii armatei sovietice în România, iar Securitatea îi vâna peste hotare pe veritabilii dizidenți. În al doilea rând, nu intră în atribuțiile unui șef de stat așa ceva. Și, mai ales, nu intră în atribuțiile unor parlamentari sau candidați PD-L din colegiile din străinătate. Mă refer la cei aflați în jurul șefului statului la respectivele întruniri.

Cum a explicat președintele Traian Băsescu "recuzita" de partid existentă la respectivele reuniuni și prezența reprezentanților PD-L? Redau un alt pasaj din declarația pe care domnia sa a făcut-o la aeroport, la întoarcere: "Eu nu spun că acolo nu au fost partide sau organizații care în mod neinspirat au afișat însemnele înregistrate ale vreunui partid sau nu au fost partide care și-au afișat de asemenea însemnele lor culturale manifestate prin fluierături sau huiduieli". Nici un cuvânt despre ce partid a fost vorba. Președintele folosește pluralul, pentru a sugera că au fost și suporteri ai altor partide politice acolo. Dezinformare pe toată linia.

Președintele mai acuză și Guvernul că a alocat la bugetul de stat bani foarte puțini "pentru cei care trimit anual 7 miliarde de euro în țară". Altă dezinformare! Sumele alocate de Departamentul Românilor de Pretutindeni nu sunt pentru cei pe care presa, nu politicienii (altă acuzație nefondată a șefului statului), i-a denumit căpșunari. Sumele respective sunt destinate românilor domiciliați în străinătate, pentru românii stabiliți în afara granițelor.

Este regretabil că șeful statului se implică și în campania electorală din diaspora, este regretabil că, vorbind în numele românilor din afara granițelor, încearcă să atace Guvernul și Parlamentul, este regretabil că se pretează la astfel de dezinformări, deși realitatea și faptele îl contrazic flagrant. Este regretabil pentru că declarațiile din week-end ale șefului statului nu fac altceva decât să pună într-o lumină nefavorabilă imaginea României în străinătate.

    Horia Victor Toma - declarație politică cu titlul Traian Băsescu acuză din nou gratuit Guvernul și Parlamentul;

Domnul Horia-Victor Toma:

"Traian Băsescu acuză din nou gratuit Guvernul și Parlamentul"

Sâmbătă și duminică, președintele Traian Băsescu a acuzat din nou - nefondat și cu totul gratuit - Guvernul și Parlamentul. De această dată, în luări de cuvânt ținute în Spania atât în fața unor români aflați acolo la muncă, cât și în fața unor rezidenți. Nu contează că manifestațiile la care a participat șeful statului au avut un puternic caracter electoral în favoarea PD-L. Contează mesajul pe care președintele l-a făcut public și pe care l-a reiterat în "prime time" și pentru electoratul intern, căruia trebuie să i se inoculeze că, în această țară, Guvernul este capul răutăților, urmat de Parlament. Nu a mai utilizat însă formula devenită clasică, cei 322, deoarece această cifră s-a redus considerabil, în urma recentului pact pe care PD-L l-a făcut cu PRM și datorită unui număr însemnat de parlamentari din grupul celor 322 care activează acum sub culorile partidului atât de drag domnului Băsescu.

Concret, șeful statului acuză Guvernul și Parlamentul că nu respectă Legea nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, care stabilește obligații ale celor două instituții legate de sprijinirea acțiunilor românilor din diaspora. Traian Băsescu a acuzat faptul că bugetul pe 2008 alocat Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a fost a fost redus la jumătate față de cel din 2007. Nu pot să afirm dacă suma alocată diasporei este sau nu suficientă. Mă întreb, însă, de ce președintele României nu a avut vreo obiecție în privința acestei sume atunci când a promulgat legea bugetului de stat? Răspunsul este simplu: în 2007, când a fost promulgată, nu era perioadă preelectorală.

Altceva mi se pare însă și mai grav, și anume faptul că președintele încearcă să asmută opinia publică împotriva Guvernului și Parlamentului. Iată ce a declarat Traian Băsescu la revenirea în țară: "Doar 1,4 - 1,5 milioane de euro, atât merită românii de pretutindeni pentru factorul politic din România? Aceștia sunt cei care aduc în țară anual 7 miliarde de euro, sumă care scutește statul de a face împrumuturi...". Ei bine, domnul președinte Traian Băsescu dezinformează grosolan opinia publică, bazându-se pe faptul că cei mai mulți dintre cetățenii acestei țări nu obișnuiesc să citească rând cu rând toate legile care apar. Cele 7 miliarde de euro (nu știu dacă aceasta este suma exactă) la care se referă Traian Băsescu provin de la românii aflați temporar la lucru în străinătate și de la cei care lucrează "la negru" în afara granițelor. Obligațiile financiare prevăzute de Legea nr. 299/2007 și, în general, cele mai multe articole din lege nu se referă la românii aflați temporar în afara granițelor (există evident și articole consacrate acestora, mai ales pe linia sprijinului acordat de oficiile consulare, ambasade etc.), ci la cei cu domiciliul în străinătate și la rezidenți. Față de aceste categorii de cetățeni există obligații precise prin prevederile legii mai sus amintite. Pentru cei aflați temporar la lucru în străinătate există alte prevederi legale.

Încercând să accentueze dimensiunile caracterului negativ al viziunii Guvernului și Parlamentului față de românii din străinătate, șeful statului a mai afirmat că aceștia ar fi "cât jumătate din populația României". Eroare! În documentele MIRA sunt înregistrați în jur de 190.000 de cetățeni români cu domiciliul în străinătate, iar în ceea ce privește rezidenții se pare că este vorba de un milion, maxim două milioane, aceștia neavând obligația să se înregistreze.

PS: Din relatările de presă, am înțeles că la întrunirea din Spania la care a participat Traian Băsescu, din difuzoare special montate se auzea piesa "Verde înrourat". Nu am știut că imnul PD-L a devenit imnul românilor de pretutindeni.

    Miron Ignat - intervenție cu tema Ziua Mondială a Educației;

Domnul Miron Ignat:

"Ziua Mondială a Educației"

Ziua Mondială a Educației se sărbătorește anual la data de 5 octombrie, începând din anul 1994. La data de 5 octombrie 1966, UNESCO a adoptat Statutul Profesorilor, document care oferă cadrelor didactice din întreaga lume o recunoaștere unanimă a importanței profesiunii, dar și faptul că orice țară trebuie să aibă profesori competenți, calificați și motivați.

Ziua Mondială a Educației se sărbătorește în peste 100 de țări din întreaga lume si este o ocazie de a ne arăta respectul și prețuirea pentru contribuția pe care profesorii o aduc educației generațiilor viitoare.

Educația este foarte importantă, se bazează pe premisa că fiecare individ poate fi educat, pregătit să își însușească cunoștințele și priceperile. De-a lungul timpului, societatea a acumulat experiență de cunoaștere teoretică și practică pe care a transmis-o mai departe prin educație.

Societatea are nevoie de oameni pricepuți, de profesori, de ingineri, medici, economiști, de cercetători în domeniul științei. Pentru a se pregăti în mod corespunzător, aceștia trebuie să își însușească un volum cât mai mare de cunoștințe, iar școala este modul prin care noi toți ne deprindem cunoștințele, gândirea și capacitățile.

Fiecare etapă a vieții reprezintă însușirea elementelor principale ale educației. Datorită profesorilor, elevii își pot însuși în școală toate cunoștințele necesare de viață, își pot dezvolta procesele intelectuale, care să-i ajute în viitor pentru a se descurca mai ușor în probleme noi, pentru a le spori capacitatea.

Un rol important în dezvoltarea proceselor intelectuale îl are modul cum sunt transmise cunoștințele, precum și metoda de predare folosită. De aceea, fiecare profesor trebuie să-și predea materia cu interes, astfel încât să stimuleze activitatea elevului și să sporească randamentul acestuia.

Toți trebuie să apreciem valoarea celor care au ales această profesie și să le mulțumim acestora pentru munca, dăruirea și pasiunea lor zilnică. Îmi exprim speranța că învățământul românesc va depăși faza de tranziție și se va lupta pentru redobândirea demnității profesionale și pentru un învățământ modern.

    Costică Macaleți - declarație politică despre Lipsa de locuri în căminele studențești;

Domnul Costică Macaleți:

"Lipsa de locuri în căminele studențești".

Declarația mea politică de azi se referă la lipsa cronică de locuri în căminele studențești. Astfel, potrivit Ministerului Educației, deficitul de locuri în căminele studențești este de peste 55.000 de locuri, cu 20.000 de locuri mai mare decât anul trecut.

Această situație, potrivit organizatorilor studențești, arată starea deloc bună a învățământului românesc și favorizează corupția. Avem de-a face cu o realitate dezolantă în care problemele încep din anul întâi, când, la marea majoritate a universităților, studenții nu primesc loc în cămin. Se văd nevoiți să se angajeze și școala cade, astfel, pe locul doi. Studenții învață când apucă, nu mai iau note mari, ceea ce face să nu aibă locuri în cămine și intră, forțat de neglijența autorităților, într-un cerc vicios așa cum apreciază, pe drept cuvânt, unul dintre liderii studenților, președintele Uniunii Studenților din România.

În aceste condiții, este firesc, dar și revoltător, să apară situații de corupție, atât în rândul universităților, care rețin așa-numitele locuri de protocol, în rândul administratorilor de cămin, care păstrează camere fără a le raporta la redistribuitori, cât și în cel al studenților, care fie plătesc sume importante pentru a sta la cămin, fie își vând locurile.

Numărul de locuri în cămine a crescut cu doar 3.800 față de anul trecut și ne-am confruntat cu o situație în care mii de studenți au mers să-și rezerve sau să-și ocupe locurile în cămin, însă, ca în fiecare an, s-au format cozi interminabile deoarece numărul locurilor este mai mic decât cel al solicitărilor. Spre exemplu, la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, 12.000 de studenți au solicitat cazare, însă numai 3.800 au primit un loc în cămin, în timp ce la Iași, Universitatea Alexandru Ioan Cuza are aproape 6.000 de locuri de cazare, dar numărul solicitărilor a fost dublu.

Există și soluția închirierilor de camere pentru studenți din piața imobiliară, Guvernul făcând și o ofertă de subvenționare cu 170 de lei pe lună a prețului chiriei. Dar trebuie să specificăm în mod clar că acești bani nu sunt deloc îndeajuns pentru ca un student să poată locui în acest sistem pe perioada studiilor. Dacă luăm spre exemplu Bucureștiul ca etalon, o chirie la particulari care ajunge la 300 de euro pentru o garsonieră, în medie, și dacă ar fi să stea acolo doi studenți, atunci fiecare dintre ei ar trebui să plătească, și numai pentru chirie, suma de 150 de euro. Desigur, se mai adaugă și cheltuielile de întreținere. Ce să mai vorbim de internet, televiziune sau telefonie. În concluzie, este clar ca lacrima că nu se poate sta în chirie cu doar 170 de lei pe lună, cât oferă guvernanții.

Iată de ce cer majorarea subvențiilor pentru studenții care nu și-au putut găsi un loc în cămin, controale severe în vederea prevenirii cazurilor de corupție din sistem, colaborarea cu un program de investiții care să ofere studenților mai multe camere de cămin în condiții decente de confort și preț.

    Filip Georgescu - tratarea unui subiect de actualitate: fondul forestier;

Domnul Filip Georgescu:

Ploile dezlănțuite în vara acestui an, care au distrus sute de case, drumuri și terenuri, cu recolta neculeasă, măturând, în același timp, 80 de milioane de lei din bugetul statului, i-au făcut pe locuitorii multor sate moldovene și bucovinene, îndeosebi pe cei din zonele montane, să înțeleagă, în sfârșit, că principala cauză a inundațiilor dezastruoase o constituie defrișarea sălbatică a pădurilor, practicată în mod criminal de mafioți locali, cu concursul unor politicieni la fel de ahtiați după îmbogățire rapidă, fără muncă sau eforturi financiare proprii. După dezastrele de proporții, provocate de inundații în așezările din bazinele hidrografice ale Siretului și Prutului, în fața sinistraților ar fi trebuit adus țărănistul Vasile Lupu, cel care s-a zbătut ca turbat în Parlament pentru adoptarea acelei legi a "restitutio in integrum" și în demersul pădurilor, care a însemnat, de fapt, legalizarea jafului în domeniul forestier.

Autoritățile n-au însă nici cea mai mică intenție să-i tragă la răspundere pe lotrii codrilor, după cum n-au schițat până acum vreun interes pentru a institui și în țara noastră normele Uniunii Europene în privința apărării și regenerării pădurilor. În țările occidentale comunitare, oamenii nu intră cu toporul și cu drujba nici măcar în perimetrul propriilor păduri. Acolo nu se taie un arbore după bunul plac, exploatarea lemnului constituind o atribuție exclusivă a organelor silvice. În multe țări, proprietarii de păduri primesc rente proporționale cu suprafețele pe care le dețin. Mentalitatea în aceste țări este aceea că, indiferent de natura proprietății asupra fondului forestier, pădurea este un bun al întregii societăți, al întregii omeniri, așa cum sunt mările, oceanele și atmosfera.

Nici în privința regenerării pădurilor nu ne aliniem normelor europene. În timp ce în Finlanda sunt împădurite anual 130.000 de hectare, depășind suprafața exploatată, iar în Franța, Marea Britanie, Italia și Portugalia au fost regenerate de autorități milioane de hectare de păduri, în baza unor programe de lungă durată, în România, suprafața regenerată prin împăduriri, în perioada de tranziție, a variat anual între 7.000 - 15.000 hectare. Amintim că, în perioada 1949-1989, în țara noastră au fost împădurite circa 2,2 milioane de hectare. Din păcate, în ultimul deceniu și jumătate, mentalitatea agresivă asupra pădurii a luat locul politicii de refacere și apărare a acesteia. Recent, autoritățile noastre au intrat în alertă, cu o mare și condamnabilă întârziere, inițiind unele masuri menite să reinstaureze legalitatea în domeniul exploatării fondului forestier. Astfel, Ministerul Mediului își propune să creeze un comandament care să exercite un control permanent, pentru a preveni exploatarea ilegală a parchetelor forestiere. Ministerul Agriculturii va urmări electronic drumul fiecărui arbore tăiat și transportat, iar Garda de Mediu va exercita un control riguros asupra tuturor gaterelor. Toate aceste măsuri se constituie într-o adevărată minune menită să salveze fondul nostru forestier. Numai că, la noi, minunile nu țin decât trei zile. Așa că, n-ar fi exclus ca, după alegerile din noiembrie, viitorul guvern să sfideze total asemenea măsuri.

    Constantin Tămagă - despre agricultura românească și stadiul ei de subdezvoltare alarmantă în care se află;

Domnul Constantin Tămagă:

În ultimii ani, agricultura românească a stat mai mult sub tirul moțiunilor parlamentare și mai puțin sub semnul unor măsuri guvernamentale care s-o scoată din stadiul ei de subdezvoltare alarmantă, în care se află de mai bine de un deceniu și jumătate, și s-o plaseze în rândul sectoarelor de bază ale economiei naționale. Ultima dintre moțiuni, inițiată în cursul lunii septembrie, n-a făcut decât să confirme că guvernarea liberă a împins agricultura într-un colaps total. În raportul celor patru ani de guvernare, premierul Tăriceanu a înfățișat agricultura în culori trandafirii, prevalându-se de faptul că în acest an s-a obținut o producție de grâu de 7,75 milioane tone, de 2,5 ori mai mare decât cea din 2007. Nu s-a spus însă că, în timp ce producția vegetală în ansamblu a crescut cu 18,8 la sută, producția animalieră a scăzut cu unu la sută, determinând o creștere accentuată a importurilor de carne, lapte, unt și ouă.

Ca să te lauzi cu șapte-opt milioane de potențial agricol, înseamnă să te declari partizanul politicii de traistă, de neputință și nepricepere. Nici premierul și nici ministerul de resort n-au suflat o vorbă despre cele trei milioane de hectare de teren arabil abandonate, care nu se mai regăsesc în circuitul agricol. Dacă această suprafață ar fi și ea însămânțată cu grâu, astăzi probabil că am fi putut să vorbim de o producție de 15 milioane tone.

În condițiile în care inundațiile și seceta au devenit dușmani permanenți ai agriculturii, normal ar fi ca nicio palmă de pământ să nu rămână neînsămânțată. În felul acesta, oricât de mari ar fi prejudiciile cauzate de intemperii în unele zone, alte suprafețe cultivate ar putea să scape de furia naturii. Dacă liderul regimului totalitarist promova o politică absurdă, de extindere a culturilor cerealiere și în curțile țăranilor, guvernanții de astăzi sunt partizanii politicii agrare de pârloagă. De la cele 3,5 milioane de hectare irigate înainte de 1989, astăzi suprafața care beneficiază de apă s-a redus la 300-400.000 de hectare.

Cât despre dotarea cu mașini și tractoare, agricultura noastră se află la nivelul celei de acum 40 de ani. Dacă producția de grâu a crescut, sub raport cantitativ, nu același lucru se poate spune despre calitatea sa. În opinia managerilor Rompan, doar 40 la sută din cantitatea de grâu recoltat în acest an va pute fi utilizată pentru panificație, întrucât însămânțările din toamna trecută s-au făcut în mare parte cu sămânță netratată, provenită din hambarele țăranilor. Nu este exclus ca o asemenea apreciere să fie doar o capcană care să le permită fabricanților de pâine să achiziționeze grâul la prețuri cât mai mici. Se știe că prețul grâului pe piața noastră internă, de 5.500-5.700 lei pe kilogram, este cu cel puțin o mie de lei mai mic decât cel evaluat la bursa din Paris. Așa cum precizează președintele Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România, dacă s-ar ține seama de prețul grâului, costul pâinii ar trebui să scadă cu 60 la sută. Dar reprezentanții Rompan se mărginesc să spună că prețul pâinii va rămâne neschimbat. Pentru câtă vreme? Probabil până vor încheia achizițiile de grâu.

Din datele Institutului Național de Statistică, în luna august, pâinea s-a scumpit cu 0,27 la sută, legumele și conservele de legume cu 0,33 la sută, fructele cu 3,47 la sută. Prețul la carne s-a majorat cu 0,23 la sută, la produsele lactate cu 0,74 la sută, iar la ouă cu 6,2 la sută. Pe de altă parte, trebuie spus că importurile mari de produse animale și vegetale și reducerea exportului acestor produse au adâncit și mai mult dezechilibrul balanței noastre comerciale.

Agricultura noastră se află sub așteptări și din punct de vedere al contribuției sale la formarea produsului intern brut. În timp ce în primul semestru al anului, serviciile au contribuit cu 3,8 puncte procentuale la creșterea economică de 8,8 la sută, construcțiile cu 2,2, iar industria cu 1,6, aportul agriculturii a fost de numai 0,1 puncte. Mai mult, în formarea p.i.b., agricultura are o pondere de numai 3,6 la sută, față de numai 49,5 la sută cât revine construcțiilor, sau 26,5 la sută cât reprezintă contribuția industriei.

În toate țările Uniunii Europene, agricultorii sunt sprijiniți în mod substanțial de către stat. La noi, însă, subvențiile acordate nu fac decât să-i descurajeze pe țărani și să-i determine să nu-și mai însămânțeze pământul, în condițiile unor cheltuieli care depășesc mult puterea lor financiară. Ca să nu mai spunem că subvențiile sunt plătite cu mare întârziere, creând frecvente nemulțumiri în rândul oamenilor de la aste. Acest fapt explică de ce la începutul lunii septembrie, producătorii agricoli au protestat în Piața Constituției, cerând ca acciza la motorină pentru agricultură să fie redusă de la 80,97 euro pentru 1000 de litri, cât este în prezent, la 21 de euro.

Ministerul Agriculturii și Guvernul rămân însă fideli politicii egoiste, de ciupeală. Așa cum au afirmat însă în gura mare la recenta mișcare de protest din Capitală, dacă nu vor fi sprijiniți, participanții la miting și marea masă a electoratului rural sunt hotărâți să dea peste cap alegerile parlamentare, boicotându-le prin absența de la urne. Nu-i deloc imposibil ca după calamitățile naturale care-i lovesc an de an, după promisiunile deșarte pe care le primesc în fiecare legislatură din partea guvernanților, țăranii să erupă într-o bună zi precum înaintașii lor în urmă cu un veac. Ar fi încă o confirmare că de aproape două decenii, România face un pas înainte și doi-trei înapoi.

    Minodora Cliveti - declarație politică: Șanse egale pentru bolnavii români în Europa?;

Doamna Minodora Cliveti:

"Șanse egale pentru bolnavii români în Europa?"

Franța, țară membră a Uniunii Europene, trece printr-o serioasă criză de personal medical. În zona rurală este o mare lipsă de medici. Nu pentru că salariile n-ar fi atractive - câteva mii de euro pe luna, iar pentru cei care practică liber chiar 10000 euro lunar -, nu pentru că în satele Franței condițiile din spitale sau de infrastructură ar fi deficitare, ci, pur si simplu pentru că medicii francezi nu vor să profeseze în zone rurale.

Și atunci, Franța s-a gândit la o strategie pe termen scurt și mediu pentru a nu lăsa contribuabilul francez lipsit de asistența medicală de specialitate: permite cu mare larghețe venirea de medici din România. De asemenea, autoritățile locale sunt încurajate să facă totul pentru ca acești medici români să se simtă bine, să devină cât mai curând parte a comunității si să-și facă treaba.

O întreagă societate muncește pentru ca deficitul de medici să nu afecteze starea de sănătate a locuitorilor francezi din zonele rurale, inclusiv agențiile specializate în vânătoarea de halate albe. Un reprezentant al unei astfel de agenții declara că vine lunar în România, verifică personal cv-ul medicului român invitat în Franța, se întâlnește cu familia acestuia, discută amănunțit despre obiceiuri și speranțe și face tot ce trebuie pentru ca nici un obstacol să nu stea în calea realizării scopului său și al medicului român: plecarea din țară și exersarea profesiei de medic în Franța.

Un reporter întreba pe agent: nu aveți nici o problemă de morală, știind că în România este la ora actuala un deficit de medici, și că tot mai mulți medici români pleacă spre vest? Nu, răspunde acesta, meseria mea este să găsesc cei mai buni medici pentru francezi.

Știu ca știți bine care este situația corpului medical în România, domnule ministru al sănătății, v-am auzit chiar declarându-va îngrijorat de exodul medicilor români spre Europa, dar nu v-am auzit venind cu soluții sau măcar lansând un apel către corpul medicilor, către experți și către români, în general, pentru a iniția dezbateri naționale pentru găsirea de soluții, dacă ministerul sănătății nu le găsește.

Franța se ocupă de sănătatea cetățenilor săi și preferă medicii români, care sunt bine pregătiți. Trăim într-o lume liberală, în care preceptul "Laissez faire, laisser passer" funcționează minunat. Numai că, ce ne facem noi, românii, de vreme ce acest principiu funcționează în sensul că la noi se fac medicii și de la noi pleacă, gata formați, spre Europa? Este liberalismul acesta o soluție și pentru România? Sau ar mai trebui să punem statul la treabă pentru găsirea de soluții și pentru noi, cei de aici? Circulația mărfurilor si serviciilor este un principiu European, dar de ce alte țări europene se gândesc la cetățenii lor, în timp ce România de azi, după ce a luptat să deschidă porțile spre vest, le-a lăsat, pur si simplu, vraiște? Nu e prea mult liberalismul acesta?

România are nevoie de medici: starea de sănătate a românilor este precară. Se moare încă de tuberculoză, ca să nu mai vorbesc de cancer, care face ravagii, sau de bolile cardio-vasculare. Copiii noștri sunt mai bolnavi decât alți copii, româncele suferă mai mult de cancer, iar la capitolul diabet suntem campioni. Școala de medicină românească este încă recunoscută pe plan mondial, iar absolvenții acesteia sunt de-a dreptul vânați de agenții de plasare Ce faceți pentru medicii români? Ce faceți pentru bolnavii români? Trebuie să sfârșim toți prin a pleca din România?

    Costache Mircea - declarație politică cu titlul Neamurile noastre!;

Domnul Mircea Costache:

"Neamurile noastre!"

Fiecare român are neamuri, are frați, surori, socri, părinți, cumnați. De aceea se spune că, la un loc, cu toții suntem un neam. Avem, cum s-ar zice, pretutindeni în spațiul carpato-danubiano-pontic, neamuri. Neamuri bune sau neamuri cum ni le-a dat Dumnezeu.

Eu, pe lângă cele de sânge, m-am pomenit, în ultima vreme, grație aventurii mele politice, rudă și cu alte neamuri... Am fost foarte surprins de pildă când, de la tribuna Camerei Deputaților, gângavul politic cu mustăcioară de majur și cărare pe mijlocul unui cap îngust, care răspunde neîntrebat la imposibilul nume de Costică Canacheu, m-a numit frate. A zis că aromânii nu sunt români, ci niște rude de-ale noastre, poate chiar frați. Carevasăzică, alde Toma Caragiu sau Andrei Șaguna sau Emanoil Gojdu nu au fost români după acest Canacheu.

De-aia i-am avertizat pe deputați în gura mare, stârnind pentru moment hazul tuturor:

Stimați deputați, vă rog, fiți patrioți, fiți buni români și nu aprobați inițiativa legislativă a acestui rătăcit conform căreia el ar trebui să fie deputat al minorității "machidonilor", fără să mai dea piept cu electoratul, precum impostorul Gheorghe Firtzak reprezentant al vreo 187 de așa-ziși ruteni, care mănâncă de pomană banii românilor ca deputat.

Domnilor, vă rog, din suflet, nu faceți ca Canacheu și mai ales, nu mâncați ca Canacheu (despre neamul meu !!!)

Deunăzi, m-am mai pomenit rudă cu un alt ipochimen care cică mi-e văr. Că fiecare avem mai mulți sau măcar un singur văr: vărul Vasile, vărul Ion, vărul Marin și vărul Jan. Acest Vărujan, scriitor, contabil, senator, ministru, dar mai ales, sau poate tocmai de aceea, armean!

Ăsta zice că salariile profesorilor sunt prea mari, iar al șefilor de regii, agenții, fonduri "Proprietatea", magistratură, penitenciare etc., sunt prea mici ori numai bune. Dacă ăsta mi-e văr pentru că îl cheamă Varujan, înseamnă că avem, dragi români, de ce să suferim mitocănii și umilințe. Fiindcă am oploșit pe lângă noi, în timp, atâtea neamuri proaste și nesimțite, cu care ne place să ne lăudăm că trăim în armonie.

Dar, toate ar fi cum ar mai fi dacă nu ne-ar lua în fiecare zi de proști și nu ne-ar transforma în slugi în propria-ne casă.

    Ovidiu Ioan Silaghi - declarație politică: De unde va scoate PSD bani pentru repatriați?;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

"De unde va scoate PSD bani pentru repatriați?"

Suntem în precampanie electorală - unii au intrat deja în campania electorală propriu-zisă - și nu mă aștept din partea adversarilor politici la un comportament blând. Dar de aici și până la a renunța la orice element ce ține de decență, este cale lungă. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele două săptămâni întrece orice limită în materie de populism, iar consecințele vor fi vizibile în special în ceea ce privește activitatea viitorului guvern, indiferent care va fi acesta.

Tare vreau să știu la ce sursă de finanțare s-a gândit președintele PSD, Mircea Geoană, când a declarat public că va oferi câte 25.000 de euro pentru românii care se repatriază începând din 2009? În ce capitol al bugetului trebuie trecută suma necesară viitorilor repatriați, la cât se va ridica această sumă, generosul ofertant nu spune. Și dacă este cineva care să creadă că propunerea lui Mircea Geoană nu va fi luată în serios de "beneficiari", atunci se înșeală.

Există informații cum că în zona graniței cu Ungaria, numeroși indivizi se pregătesc să plece din țară, pentru a-i prinde 2009 cu o activitate oarece peste graniță, pentru a se întoarce după aceea și a încasa "cecul" de 25.000 de euro. S-a întrebat oare domnul Geoană, ce va face dacă PSD nu ajunge la guvernare, iar domnia sa va vedea cabinetul de premier doar de la televizor? Nu cred că s-a întrebat. Dar bănuiesc ce se va întâmpla. Va susține că Guvernul nu dorește ca românii să revină în țară și îi va trimite pe "repatriați" în față la Palatul Victoria să protesteze. Va fi probabil prima acțiune electorală cu bătaie la alegerile pentru Parlamentul European.

Nu a fost de-ajuns că parlamentarii PSD au plusat excesiv în ceea ce privește salariile cadrelor didactice, peste ceea ce decisese Guvernul prin Ordonanța de urgență nr.15/2008 - adică o creștere rezonabilă a salariilor. Accesul de populism cu iz clar de pomană electorală - "sport" inventat cu ani în urmă de PSD - a fost dublat de o instigare a sindicatelor împotriva Guvernului. Niciunde într-o țară civilizată, sindicatele nu cer majorări salariale de 50 sau 60%. Chiar și în statele din UE, unde au avut loc ample mișcări sindicale de stradă, revendicările vizau creșteri între 6 și 10 procente.

La noi, radicalismul sindicatelor se datorează în primul rând politizării activității sindicale. De fapt, mă refer la politizarea activității liderilor de sindicat. Nu am nimic cu marea masă de sindicaliști. Dar aceasta este manipulată de liderii lor, o parte dintre aceștia regăsindu-se printre candidații PSD la Cameră sau Senat. Peste numai câteva zile veți vedea câți lideri de sindicat candidează sub culorile PSD. Și atunci nu merită să scoți înainte de alegeri oamenii în stradă. De ce nu au făcut-o în urmă cu două luni? Sau trei. La această întrebare doar "cunoscătorii" pot da un răspuns.

PS: Un campion al populismului, cum este domnul Mircea Geoană are și priorități pe măsură: "România ar putea să aspire să trimită din nou un cosmonaut în spațiu, dar, de data aceasta, cu o misiune americană". Pretenții exagerate pentru cineva care se vrea prim-ministru într-o "țară de doi lei", așa cum a catalogat recent domnia sa România

    Vasile Pușcaș - declarație politică: Un îndemn pentru guvernanți: la muncă, nu la întins mâna!;

Domnul Vasile Pușcaș:

"Un îndemn pentru guvernanți: la muncă, nu la întins mâna!"

Suntem în pragul alegerilor pentru Parlamentul României. Aș fi spus că suntem în pragul campaniei electorale, dar oricine poate vedea că suntem în campania electorală. Și aceasta încă de la începutul anului 2005.

Dar nu acesta este motivul pentru care vă rețin atenția astăzi.

Ceea ce a ocupat cel mai mult spațiu în mass-media ultimelor zile au fost, după știrile și comentariile legate de criza economică ce afectează toată lumea, comentariile despre promisiunile electorale ale partidelor politice. Sigur că acest lucru era de așteptat într-un an electoral; tot la fel de firesc i se par destinatarului acestor oferte și multitudinile de promisiuni cu care îl copleșesc partidele politice.

De așteptat, însă, și firesc nu înseamnă normal.

Normal, după cum explică și dicționarul limbii române, înseamnă inclusiv acel lucru care este în conformitate cu normele unui anumit domeniu.

Iar domeniul despre care vă vorbesc, stimați colegi, este cel al guvernării, respectiv managementul politicilor publice.

Ce presupune guvernarea în spiritul asigurării competitivității, în condițiile globalizării și în cel al urmăririi interesului național? În primul rând, o gândire strategică a politicilor publice, previzionată pe termen mediu și lung, care să fie caracterizată de consecvență, predictibilitate, continuitate și, nu în ultimul rând, de eficiență. De asemenea, presupune un compromis al forțelor politice asupra acelor aspecte care vizează priorități strategice ale întregului, puncte care pot influența evoluția internă și internațională a unui popor, în durată medie și lungă.

Nu trebuie să fii analist sau expert ca să observi că noțiunea de normal nu-și găsește locul în societatea românească de astăzi, așa cum este ea oglindită în ofertele electorale și așa-zisele "programe" de guvernare lansate recent pe taraba politică autohtonă.

Cetățenilor români cu drept de vot li se promit venituri echivalente cu mai mult de 50% din media europeană, în doar 4 ani, în condițiile în care criza financiară care deja afectează Europa provoacă tensiuni pe piață și sunt semnale că va afecta și alte activități economice generatoare de venituri. Se mai spune că fiecare copil-școlar al părinților cu drept de vot va avea câte un calculator pe birou, în timp ce fiecare pensionar va beneficia de o pensie decentă, așa cum a visat ani la rând.

După ce promit atâția kilometri de autostrăzi încât românii vor circula pe ele până la lună și de la propriile bucătării până în dormitoare, partidele politice se mai avântă și în a rosti cifre cu multe zerouri dedicate, toate, un pic mai bine-lui populației.

Toate aceste previziuni sunt făcute fără nici cea mai mică preocupare pentru sectorul finanțelor publice și pentru îmbunătățirea modului de administrare a acestuia. Promisiunile electorale menite să atragă susținerea populară nu iau în considerare acele domenii care chiar pot aduce bani la bugetul public, ci doar acele aspecte care țin de consumul ce crește deficitele în mod periculos.

Partidele care acum promit mult mai mult decât poate suporta orice buget public nu gândesc mai departe de ziua în care guvernul propriu va fi învestit. Aceste partide, deși afirmă sus și tare că principala preocupare este pentru viitorul copiilor noștri, nu este interesat de faptul că promisiunile mai sus arătate sunt împovărătoare nu numai pentru prezent, dar și pentru viitor și pentru viitorul viitorului nostru!

Nici unul dintre străluciții autori ai puțin strălucitelor "programe de guvernare" nu vine cu soluții de consolidare a sectorului finanțelor publice prin încurajarea realistă a activităților productive care pot genera venituri la bugetul public-agricultura, competitivitatea economică, industria, investițiile, activitățile i.m.m.-urilor, pregătirea forței de muncă etc.

Bugetul public viitor va fi cu siguranță greu încercat dacă vreunul dintre partidele care lansează baloane electorale ajunge la guvernare și va începe să-și pună în practică anunțatul program de guvernare.

Deși, dacă ne gândim la istoria recentă a acestor partide, e puțin probabil să ne aflăm în acest pericol, deoarece e greu de crezut că, odată ajuns la putere, vreunul din respectivele partide politice va fi preocupat de altceva decât satisfacerea propriilor interese. Este normal? Nu!

De aceea, îndemnul pe care îl adresăm actualilor și viitorilor guvernanți ai României este: la muncă pentru interesul cetățenilor și nu la întins mâna pentru interesul propriu!

    Constantin Tudor - declarație politică Bâlci la ședința Consiliului local al municipiului Călărași;

Domnul Constantin Tudor:

Declarație politică: "Bâlci la ședința Consiliului local al municipiului Călărași"

Oricare dintre cetățenii călărășeni care ar dori să participe la un spectacol de circ gratuit poate privi cu multă plăcere ședințele de Consiliu local. Chiar ultima întrunire a consilierilor locali și a executivului călărășean a fost una destul de agitată, unde tonul animozităților a fost dat de dirijorul principal, primarul Nicolae Dragu.

Astfel, în cadrul ședinței ținute săptămâna trecută, unele din cele 28 hotărâri de pe ordinea de zi au declanșat câteva discuții aprinse, atât între consilieri, cât și între membrii executivului. Unul dintre proiectele de hotărâre care a iscat vii controverse a fost cel referitor la aprobarea Regulamentului de gospodărire comunală a municipiului Călărași. Prin hotărârea respectivă, s-a adus în atenție cuantumul amenzilor persoanelor care tulbură ordinea și liniștea publică. Unii dintre consilieri au propus aplicarea unor amenzi maxime între 1000 și 5000 lei pentru descurajarea celor care tulbură ordinea și liniștea publică. Însă amendamentele respective nu au fost agreate de majoritatea consilierilor și de aici au început unele controverse între aceștia, ședința transformându-se, la un moment, într-o masă de discuții libere, fiecare spunându-și punctul de vedere. Starea de animozitate nu a putut fi stăpânită de președintele de ședință, consilierul local Adriana Mărgineanu.

Cearta dintre consilieri n-a fost decât o furtună într-un pahar cu apă, deoarece majoritatea dintre aceștia au recunoscut că amenzile respective nu au fost aplicate în municipiul nostru niciodată, și nici nu se vor aplica. Și atunci ne mai mirăm de ce cetățenii de etnie romă își fac nunțile pe străzile Călărașiului, nestingheriți de autoritățile locale.

Însă scena care a dat "sarea și piperul" dezbaterilor, a fost altercația dintre viceprimarul Răzvan Meseșeanu și primarul Dragu. În plenul ședinței, viceprimarul Meseșeanu a dorit să propună, pe bună dreptate, implicarea consilierilor locali în constatarea unor nereguli în ceea ce privește ordinea publică din municipiu, prin acțiuni de control inițiate în cartiere. Dar primarul Dragu l-a contracarat dur, reproșându-i că face campanie electorală. Mai mult, l-a apostrofat cu următoare cuvinte: "Același specimen ești ca și Dumbravă, vrei să te faci evidențiat cu orice preț". Schimbul de replici dintre viceprimarul Răzvan Meseșeanu și primarul Dragu a scos în evidență faptul că relațiile dintre ei sunt tensionate.

    Constantin Tudor - declarație politică Din respect pentru călărășeni, am pus candidați localnici pentru Parlament;

Domnul Constantin Tudor:

Declarație politică: "Din respect pentru călărășeni am pus candidați locali pentru Parlament"

Ani de-a rândul, județul Călărași a fost reprezentat în Parlament de deputați și senatori parașutați de la centru de către partidele politice. Ocuparea unui scaun de parlamentar de Călărași de oameni străini de probleme județului nu a îmbunătățit în niciun fel viața călărășenilor.

Acești parlamentari care n-au avut nici în clin nici în mânecă cu meleagurile călărășene, n-au făcut altceva decât să beneficieze de avantajele oferite de funcția de înalt demnitar în cea mai importantă instituție a statului de drept, care este Parlamentul. Foarte puțini dintre călărășeni o cunosc pe Adina Vălean (fost deputat PNL, acum europarlamentar) sau pe Liviu Nistoran (fost deputat PD), parlamentari aleși în mandatul 2004-2008 din partea Alianței D.A. Cum s-au implicat ei în viața județului în calitate de parlamentari, nimeni nu prea cunoaște.

Însă ceea ce se știe în prezent, este faptul că practica nominalizării unor deputați aterizați de la București este valabilă și în cazul alegerilor uninominale din 30 noiembrie a.c. Această situație defavorabilă pentru județul nostru a fost semnalată și de liderul PD-L-ist Marian Dinulescu, care a dezaprobat faptul că liberalii călărășeni au acceptat candidaturile unor oameni politici parașutați de la centru, aici fiind vorba de Eugen Nicolăescu și Dan Motreanu.

"Mă îndoiesc că Eugen Nicolaescu, venit din Mureș, sau Dan Motreanu, venit tocmai din județul Alba, vor face ceva pentru județul nostru în calitate de parlamentari. Nu cred că pe ministrul Nicolăescu îl doare așa mult burta de problemele Călărașiului. Probabil că, așa cum au venit la Călărași, așa vor pleca după 30 noiembrie, aleși sau nu, lăsând în urmă călărășenii care se zbat cu aceleași probleme" a precizat, pe bună dreptate, Marian Dinulescu. De asemenea, liderul PD-L-ist și-a exprimat speranța că cetățenii județului vor opta la scrutinul din 30 noiembrie pentru oameni de-ai locului. "Sper să avem în Parlamentul viitor oameni de aici, dintre noi, cărora cetățenii să le poată bate obrazul dacă nu își fac datoria față de cei care i-au ales. Și facem acest lucru tocmai din respect pentru călărășeni." a mai precizat Marian Dinulescu, la ultima conferință de presă a Filialei Călărași a PD-L.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată Cu primarii înainte, la păcălit poporul!;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Declarație politică: "Cu primarii înainte, la păcălit poporul!"

Cam acesta pare a fi sloganul de campanie al PD-L din campania de la parlamentare: "Cu primarii înainte, la păcălit poporul!". Altfel nu îmi pot explica tupeul cu care acest partid, cel puțin în județul Cluj, a ieșit la înaintare cu doi primari la alegerile parlamentare. Ce caută ei în această competiție, nu au lucruri mai importante de făcut la primăria pe care au fost aleși să o conducă cu doar patru luni în urmă?

Imediat după alegerile locale, Emil Boc promitea să nu scoată primarii aleși în competiția pentru alegerile generale. Dar, ca de fiecare dată, Emil Boc a dat-o la întors și, chiar în județul de unde a plecat pentru a se face mare (lider politic), a încălcat regula de el proclamată.

Cu toții știm cum funcționează votul uninominal. Este posibil să avem surprize, ca un primar să fie ales parlamentar, caz în care va trebui să renunțe la unul dintre mandate. În orice variantă, opțiunea acestuia provoacă alegeri anticipate: o adevărată bătaie de joc pentru banul public și pentru cetățean.

A fi primar mi se pare o demnitate prea mare, ce nu poate fi batjocorită de interese mărunte de partid. Lupta pentru a fi primar este cea mai aprigă, cea mai frumoasă, dar care aduce și cele mai multe satisfacții în caz de reușită. A fi primar, nu în cele din urmă, este cel mai bun mod de a fi alături de oameni, de problemele lor și de a le rezolva. Este felul în care un om poate deveni înger sau demon pentru comunitatea sa. Din păcate, primul primar din Partidul Democrat- Liberal a uitat aceste lucruri atât de evidente. Iar gașca de oameni de carton din preajma sa jubilează.

    Iulian Vladu - declarație politică: Măsurile economico-sociale ale Guvernului Tăriceanu din ultimii doi ani sunt o continuare fidelă a celor promovate de PSD în guvernarea 2001-2004;

Domnul Iulian Vladu:

"Măsurile economico-sociale ale Guvernului Tăriceanu din ultimii doi ani sunt o continuare fidelă a celor promovate de PSD în guvernarea 2001-2004"

Din dorința de a rămâne la putere cu orice preț, liberalii care, altfel, nu prididesc să se proclame ca singurul partid de dreapta din România, continuă politica de pomeni electorale brevetată de guvernul Adrian Năstase, îndepărtat de la putere tocmai pentru că încerca să facă din români un popor de asistați sociali.

Dacă în patru ani nu a reușit să termine decât 5 km de autostradă și nu a produs niciun proiect economic major, Guvernul Tăriceanu încearcă acum din răsputeri să mituiască electoratul cu tot felul de pomeni electorale.

Unde este proiectul liberal de dezvoltare a țării? Unde sunt măsurile promise pentru sprijinirea agricultorilor? Unde sunt promisiunile de investiții în infrastructură, agricultură, sănătate etc.?

Singurul sector unde s-au simțit unele îmbunătățiri este infrastructura școlară și asta se datorează exclusiv poziției președintelui României, Traian Băsescu, care a insistat pentru un buget de 5% din p.i.b. pentru educației, pentru că guvernul Tăriceanu uitase de promisiunile făcute oamenilor în 2004. După cum guvernul Tăriceanu a uitat și de problemele oamenilor din mediul rural, care nu mai au bani să-și trimită copiii la școală.

În România anului 2008, doar 1% dintre copiii din mediul rural mai ajung la o universitate, ceea ce este dramatic pentru viitorul țării noastre, pentru că restrângem bazinul din care vor fi recrutate viitoarele elite ale acestei țări. Guvernul așteaptă cu nepăsare ca diverse ONG-uri să facă câte ceva pentru acești copii, fără să realizeze că este nevoie de o strategie națională pentru dezvoltarea mediului rural. În schimb, Guvernul este extrem de generos acum, înainte de campania electorală, să arunce cu bani publici pentru a cumpăra voturile cetățenilor. Cu acești bani zeci de mii de copii de la țară ar fi putut spera la un viitor mai bun.

Problemele acestor copii sunt, de fapt, consecința politicilor dezastruoase duse de ultimele două guverne (PNL și PSD) în stimularea dezvoltării mediului rural.

Cât timp își mai poate permite România să excludă jumătate din populație de la sistemul de educație și de la serviciile publice care să dea dreptul și cetățenilor din mediul rural la o viață decentă? Câți ani ne mai trebuie ca să găsim o politică corectă de reintegrare a mediului economic rural în viața economică reală?

Aceasta este, de fapt, cauza pentru care distrugem viitorul a milioane de copii, lipsiți de șansa de a avea acces real la educație și, mai târziu, de a avea acces la un loc de muncă calificat și bine remunerat. Iar România este astfel lipsită de potențialul creator al acestor copii uitați de Guvernul Tăriceanu.

    Liviu Bogdan Ciucă - declarație politică Sursele regenerabile de energie;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Declarație politică: "Sursele regenerabile de energie"

Omenirea se confruntă în acest secol cu câteva probleme majore cum sunt cele ale energiei, apei și alimentației, rezolvarea corectă a lor fiind esența preocupărilor pentru o dezvoltare durabilă. O dezbatere despre energiile regenerabile trebuie să pornească de la problemele schimbărilor climatice și disponibilității resurselor, în condițiile unei importante creșteri demografice și necesității de a permite accesul la energie a miliarde de persoane care în prezent sunt private de acesta. Utilizarea surselor de energie regenerabile SER au avantajul perenității lor și al impactului neglijabil asupra mediului ambiant, ele neemițând gaze cu efect de seră. Chiar dacă prin ardere biomasa elimină o cantitate de CO2, această cantitate este absorbită de aceasta pe durata creșterii sale, bilanțul fiind nul. În același timp, aceste tehnologii nu produc deșeuri periculoase, iar demontarea lor la sfârșitul vieții, spre deosebire de instalațiile nucleare, este relativ simplă.

De asemenea, Uniunea Europeană, în cooperare cu statele riverane Mediteranei, pune la cale exploatarea energiei solare în mijlocul deșertului, în cadrul proiectului Desertec. Conceptul Desertec vizează să pună tehnologia și deșertul "la lucru" pentru a produce energie, apă potabilă și un climat de securitate. Mai multe țări, cum ar fi Algeria, Egipt, Iordania, Libia, Maroc și Tunisia au manifestat deja interesul pentru acest gen de cooperare. În acest context, reprezentantul Comisarului European pentru Mediu, domnul Claude Rouam, a vorbit despre nevoia de promovare a energiei regenerabile în regiunea euro-mediteraneană, în condițiile în care țările membre ale

Uniunii Europene sunt nevoite să importe masiv petrol.

Mulți dintre noi cunoaștem că, pentru anul 2020, Comisia Europeană a fixat pentru Uniunea Europeană obiectivul de utilizare în proporție de 20% a energiei obținute din surse regenerabile. Dar câți dintre noi pot să indice trei proiecte recente din România care valorifică surse regenerabile de energie? În țările occidentale vedem la tot pasul instalații eoliene de producere a energiei electrice și totuși, în Occident, de consideră că nu s-a făcut îndeajuns.

Drama este că, dacă întrebăm actualul nostru Guvern, vom afla că s-au realizat foarte multe...pe hârtie. În viața de zi cu zi, însă, nu vedem rezultatele concrete ale politicii energetice referitoare la sursele regenerabile. În realitate, ponderea majoritară între aceste surse utilizate în România continuă să o dețină hidroenergia și foarte puțin celelalte tipuri de energie, care sunt folosite în mod curent în țările vestice - biocombustibilii, energia eoliană, energia solară.

Producătorii de energie care au beneficiat de schema de promovare a resurselor regenerabile prin acordarea de certificate verzi au generat anul trecut peste 46.000 de MWh de energie, dublu față de 2006. Din aceasta 83% a reprezentat-o energia din surse hidrologice și 16,3% din cele eoliene. Chiar și în urma acestor creșteri ale producției de energie curată, cantitatea este mică în comparație cu potențialul real la nivel național.

    Liviu Bogdan Ciucă - declarație politică Tinerii proveniți din casele de copii.

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Declarație politică: "Tinerii proveniți din casele de copii"

Integrarea tinerilor proveniți din casele de copii în societate și în viața activă, precum și folosirea optimă a potențialului lor reprezintă elemente esențiale pentru reducerea excluziunii sociale și pentru ajungerea la creștere durabilă a oricărei societăți. Rezolvarea problematicii specifice tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului necesită o intervenție imediată, constituind o prioritate pentru noi.

Astfel, este nevoie de o abordare integrată, la nivel național, printr-o Strategie Națională, care include Planul de Măsuri de Incluziune Socială a tinerilor care încetează să mai beneficieze de ocrotire, în baza normelor legale de protecție acordată copiilor instituționalizați. Tinerii proveniți din casele de copii sunt un segment profund afectat, ei fiind astfel aruncați în stradă după ce au împlinit 18 ani, nu excludem că mai sunt și cazuri în care directorii acestor case de copii le mai acordă cazare și masă, dar această practică este ilegală. Numărul tinerilor de peste 18 ani care trebuie să părăsească instituțiile de ocrotire este de aproximativ 5.000 pe an. Conform Raportului GIASAI, până în 2010 vor împlini 18 ani 32.543 copii aflați în instituții de ocrotire. Pentru marea lor majoritate nu există o alternativă instituțională, mulți dintre ei neavând nici familie, nici rude. Multe instituții practică soluția menținerii lor și după împlinirea vârstei limită legale, pentru că nu-i pot abandona în stradă.

Adesea, ei nu știu să practice o meserie și, mai grav, au un puternic deficit de socializare, nu sunt capabili să se relaționeze cu cei din jur, să ia decizii, să ducă o viață socială normală, independentă, pentru că nu au învățat toate acestea în instituțiile în care și-au petrecut copilăria.

Prin urmare, acest segment implică eforturi deosebite în vederea incluziunii sociale, deoarece se pune simultan problema găsirii unei locuințe, a unui loc de muncă, a construirii unei relații sociale și interpersonale, diferite, prin natura lor, de experiența anterioară.

Responsabilitatea suportului pentru acești tineri aparține autorităților locale. Implicarea comunităților locale este pozitivă, dar nu poate rezolva întreaga problemă. Se impune adoptarea de măsuri care să ducă la consolidarea capacității de prevenire a abandonului, prin dezvoltarea la nivel comunitar de servicii de prevenire a abandonului de copii prin planificare familială; dezvoltarea unei rețele comunitare de centre de zi; organizarea în cooperare cu unitățile sanitare a unui sistem de monitorizare, asistență și sprijin a femeii gravide; transferul spre segmentul comunitar de protecție socială a activității de consiliere și sprijin pentru părinți; organizarea de centre maternale în toate localitățile urbane precum și în comunele cu cazuri sociale mai frecvente. De asemenea propunem îmbunătățirea sistemului cvasifamilial de îngrijire prin reglarea rețelei de asistenți maternali profesioniști, în funcție de frecvența cazurilor sociale/comunitate; organizarea în toate comunitățile cu copii în dificultate a caselor de tip familial; asigurarea monitorizării permanente a fiecărui caz în parte; acțiuni permanente de informare și formare a personalului de îngrijire, prevenirea abandonului școlar prin susținerea familiilor cu copii aflați în situație de risc de abandon școlar; organizarea în parteneriat cu unitățile Ministerului Educației Cercetării și Tineretului de cursuri de alfabetizare.

  Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală (rămas pentru votul final).  

În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul Valeriu Ștefan Zgonea și Dan Radu Rușanu, secretari.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Vă anunț că din totalul celor 326 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 171. Sunt absenți 155, din care 8 deputați participă la alte acțiuni parlamentare.

Continuăm cu inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, anunțându-vă că sesiunea solemnă a Camerei Deputaților consacrată comemorării Holocaustului va ave aloc la ora 12. De aceea, voi suspenda lucrările la ora 12 fără 10 minute pentru invitarea colegilor noștri în sală și organizarea programului de sesiune solemnă. Imediat după aceea vom avea alocuțiunea domnului Miroslav Vlcek, președintele Camerei Deputaților din Republica Cehă.

Reluarea dezbaterilor v-aș propune să fie la ora 15 ca să avem timp și pentru o pauză, dacă sunteți de acord.

Reluăm ordinea de zi. Suntem la pct.58, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, comisia pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul.

Vă rog, doamna deputat Lia Ardelean.

 
   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunerea legislativă are în vedere, practic, punerea în funcțiune a unei legi care deja există și am să vă explic de ce spun acest lucru. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.105/2003, în acest moment nu poate fi aplicată, pentru că limita de venituri pentru punerea ei în aplicare este de 184 de roni. Or, venitul pe membru de familie, în condițiile în care membrul familiei are venitul minim pe economie, este de 200 de roni. Deci, practic, nicio familie nu se poate încadra pentru a beneficia de această lege. Prin această propunere legislativă, majorăm limita de venituri în așa fel încât familiile cu venituri reduse și familiile monoparentale să poată beneficia de o lege care există în vigoare.

Sper să susțineți această propunere legislativă care nu face decât să aducă lucrurile în normalitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Comisia, vă rog, domnule deputat Kerekes.

 
   

Domnul Kerekes Karoly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, așa cum ați spus și dumneavoastră. Camera Deputaților este Cameră decizională. Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Intervenții la dezbateri generale?

Domnule deputat Călian, vă rog.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Problema familiilor monoparentale există. Sunt foarte mulți copii care nu au sprijinul financiar necesar, astfel încât ei să poată să ducă un trai decent și, tocmai de aceea, punerea în mișcare a unei ordonanțe din 2003 este o chestiune corectă.

Este păcat că, până acum, Guvernul României nu a avut grijă să vină cu o ordonanță prin care să corecteze această ordonanță care trenează de atâția ani de zile, însă sper ca, în momentul în care acest proiect de lege va fi promovat, Guvernul să aibă capacitatea să găsească fondurile necesare prin care să pună în aplicare ordonanța propriu-zisă din anul 2003.

Efortul bugetar nu este foarte consistent, însă tocmai pentru a ne asigura că există banii necesari, și nu venim prin Legea bugetului de stat să abrogăm această ordonanță, să ne spună reprezentantul Guvernului din ce sume va acoperi punerea în aplicare a ordonanței la care am făcut referire.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat. Asta, de obicei, trebuie să scrie inițiatorii.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Rus.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ultimii ani am asistat la un fenomen cu totul și cu totul aparte, în care dacă vii inițiator la un proiect de lege, trebuie să asiguri și sursa de finanțare. Eu nu împărtășesc această idee pentru că, în calitate de parlamentar nu trebuie neapărat să cunosc bugetul de stat și, atunci când secretarul de stat sau ministrul vine în susținerea respectivei inițiative la comisie, atunci trebuie să găsească și sursa de finanțare.

De această dată, însă, mi se pare la obiect și bine venit această inițiativă pe care o împărtășim și, în consecință, cerem tuturor colegilor s-o și voteze.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată (rămas pentru votul final).  

Pct.59. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru industrii și servicii.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul. Nu.

Comisia pentru industrii? Vă rog, doamna deputat, raportul la pct. 59.

   

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată cu proiectul de lege. El a fost dezbătut și propune Camerei adoptarea pe forma raportului prezentat. Legea face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respins.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea și funcționarea Academiei de Științe Tehnice din România, prin reorganizarea Asociației Academia de Științe Tehnice din România, care își încetează activitatea (rămas pentru votul final).  

Pct.60. Proiectul de Lege privind înființarea și funcționarea Academiei de Științe Tehnice din România, prin reorganizarea Asociației "Academia de Științe Tehnice din România", care își încetează activitatea.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport adoptat de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul?

Comisia. Vă rog, domnule profesor Popeangă.

   

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea și funcționarea prin lege a Academiei de Științe Tehnice din România ca instituție autonomă de interes public, cu personalitate juridică, prin reorganizarea Asociației "Academia de Științe Tehnice din România", care-și încetează activitatea.

La întocmirea raportului, comisia a analizat avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului și avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În urma dezbaterii în ședința din 9 septembrie 2008, comisia a votat în unanimitate propunerea de adoptare a acestei inițiative cu amendamente admise.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale. Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă de la pct.1 la pct.10 există obiecții, observații. Nu sunt. Adoptate.

Pct.11-20. Adoptate.

Pct.21-30. Adoptate.

Pct.31 la 40. Adoptate.

Pct.41-42. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea art.36 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997 (rămas pentru votul final).  

Pct.61. Proiectul de Lege privind modificarea art.36 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.

Rog inițiatorul.

Vă rog, domnule deputat Munteanu.

   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiatorii vin cu o propunere de modificare a art.36 din Legea fondului funciar nr.18 din 1991. mai concret, revenim la conținutul inițial al articolului. Acest articol a suferit modificări care au dus la o oarecare discriminare în aplicarea legilor fondului funciar, în sensul că cea mai mare parte dintre solicitanți, aproape peste 80%, și-au redobândit dreptul de proprietate în baza articolului inițial, iar astăzi conținutul îi încurcă foarte mult în a-și obține acest drept.

Precizez că această modificare a fost semnată de către colegi parlamentari de la toate formațiunile politice din Camera Deputaților și din Senat.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ursărescu.

 
   

Domnul Dorinel Ursărescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege este o reparație morală, dar și materială, pentru o categorie importantă de cetățeni îndreptățiți la împroprietărire, conform reformei agrare din 1945, dar care, datorită evoluției ulterioare a evenimentelor, nu au mai putut intra în posesie.

Știm foarte bine, în 1946, au venit comuniștii care au avut alte priorități decât reforma agrară și acești cetățeni au rămas pe tabelele de împroprietărire, dar pentru faptul că nu au intrat în posesia, fizic, a terenurilor, nu au putut fi împroprietăriți prin legile ulterioare, prin Legea nr.247.

Ca drept dovadă, această lege vine să acopere o lacună legislativă și să facă o reparație morală, dar și materială.

Vă rugăm sprijinul și vă mulțumim.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alți inițiatori? Nu.

Comisia, vă rog? Domnul vicepreședinte Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, este o inițiativă bună. Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat prezentul proiect de lege. Guvernul susține adoptarea. Consiliul Legislativ, de asemenea, susține, a dat un aviz favorabil. Și un aviz favorabil au dat Comisia de apărare, cât și Comisia pentru egalitate de șanse.

În urma examinării, în plenul reunit al Comisiei juridice, cât și al Comisiei pentru agricultură, două comisii, cu unanimitate de voturi noi propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu sunt amendamente respinse.

Pct.1, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Adoptat.

Pct.3, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind declararea comunei Prundu Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, localitate-martir (rămas pentru votul final).  

Pct.62. Proiectul de Lege privind declararea comunei Prundu Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, localitate-martir.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru administrație publică.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul.

Vă rog, domnule deputat Ioan Aurel Rus.

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Imediat după 1990, în județul Sălaj au fost declarate localități-martir atât Treznea, cât și Ip. Se cuvenea ca o reparație morală și pentru locuitorii localității Prundul Bârgăului care au dat 7 eroi-martiri în noaptea de 10 spre 11 octombrie 1944, să fie și această localitate numită localitate-martir. Acest lucru nu impune nici un suport financiar, nici creare de locuri de muncă, ci doar o recunoaștere și un nume pentru respectiva localitate.

În consecință, rog colegii să voteze această inițiativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisia, vă rog, raportul.

 
   

Domnul Ion Călin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică a avut în vedere la întocmirea raportului avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, precum și punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea comunei Prundu Bârgului, județul Bistrița-Năsăud, localitate-martir, în semn de cinstire pentru jertfele date de eroismul manifestat în timpul ocupației fascisto-hortiste.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar raportul comisiei a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog, domnule deputat Calimente, la dezbateri generale.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este foarte bine că ne gândim la erorii neamului, la cei care s-au jertfit, dar ar fi fost bine ca inițiatorul, pe lângă aceste localități, să fi propus să fie declarate comune erou sau martir, toate comunele în care securitatea a împușcat zeci de țărani, sute de țărani, mii de țărani români în imediata apropiere a evenimentelor care au urmat, după ce s-a întâmplat în 1944. Păcat că nu s-a hotărât acest lucru.

Eu sunt de acord cu această lege și voi propune eu o lege prin care toate comunele unde au fost țăranii împușcați în masă de securitate să fie declarate comune-erou.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt alte intervenții la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.1 din Legea nr.137/2000 privind regimul juridic al terenului aferent Palatului Parlamentului României (rămas pentru votul final).  

Pct.63. Proiectul de Lege privind modificarea art.1 din Legea nr.137/2000 privind regimul juridic al terenului aferent Palatului Parlamentului României.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia juridică.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul. Sunt mai mult senatori.

Comisia, vă rog frumos să ne faceți prezentarea raportului.

   

Domnul Florin Iordache:

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiect de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Guvernul, în punctul său de vedere, susține adoptarea acestei inițiative.

Obiectul de reglementare: modificarea art.1 din Legea nr.137/2000 privind regimul juridic al terenului aferent Palatului Parlamentului, inițiatorii vizând punerea de acord a legii cu noile situații determinate de mutarea Senatului în Palatul Parlamentului, precum și de realizarea ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art.1 din Legea nr.137/2000.

În raport cu conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Intervenții la dezbateri generale, vă rog? Nu sunt intervenții la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind declararea comunei Moisei, județul Maramureș, comună - martir (rămas pentru votul final).  

Pct.64. Proiectul de Lege privind declararea comunei Moisei, județul Maramureș, comună-martir.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administrație publică.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul. Vă rog, doamna deputat Buciu.

   

Doamna Angela Buciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Știm cu toții că Transilvania, în perioada celui de-al doilea război mondial, a avut de suferit foarte mult și mai ales în perioada de retragere a trupelor hortiste din Transilvania, când s-au produs orori nenumărate. Așa cum Ip, Treznea și multe alte localități din județul Sălaj, pe urmă Bihor și Cluj, Huedinul, tot așa și în Maramureș, în luna octombrie 1944, când într-o căsuță au fost închiși 29 de oameni care au fost împușcați fără milă. a rămas un supraviețuitor care povestea că în momentul în care au vrut să verifice, dând să dea foc casei, să nu se cunoască urmele celor întâmplate, acel om a lăsat impresia că este și el mort, pentru că au fost călcați cu bocancii în picioare să verifice dacă nu este cumva vreunul dintre ei viu.

Cu această ocazie, acel om povestea cum sângele de-un lat de palmă ajunsese la nivelul pereților, iar prin plecarea lor a reușit să se strecoare printr-o ferestruică, salvat fiind de o bătrânică.

Nu se poate spune în cuvinte ce a urmat.

Sculptorul Vida Geza a inițiat și a reușit un monument pentru acești 29 de țărani uciși. Mergând prin Maramureș, de nenumărate ori, mi-am dat seama că această comună a avut enorm de mult de suferit.

Prefectul din acea perioadă a trimis o hârtie prin care explica Guvernului de atunci că sunt 280 de case distruse și aprinse, venea iarna și acești oameni nu aveau unde să se adăpostească. Prin acea depeșă s-a cerut ajutor organelor abilitate.

Eu consider că în semn de cinstire și de recunoaștere a istoriei, se cuvine ca și Moiseiul să se alăture celorlalte localități din Transilvania, să devină localitate-martir.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Dacă nu mai există alți inițiatori care doresc să... sunteți inițiator? (Se referă la domnul deputat Petru Călian.) Atunci, rog comisia să prezinte raportul.

 
   

Domnul Ion Călin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea comunei Moisei din județul Maramureș comună-martir a neamului românesc în semn de cinstire pentru jertfele date, pentru eroismul manifestat în timpul ocupației fascisto-hortiste în perioada septembrie 1940-octombrie 1944.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Comisia propune plenului Camerei aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat și adoptată de acesta la 17 septembrie 2008.

Raportul comisiei a fost aprobat în unanimitate de voturi.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am obligația morală, în calitate de parlamentar ardelean, să susțin cele două inițiative legislative, care vizează comuna Moisei din județul Maramureș și comuna Prundu-Bârgului din județul Bistrița-Năsăud.

Din păcate, al doilea război mondial a lăsat urme adânci, care nu pot fi acoperite, în întreaga Transilvanie, astfel încât în această perioadă și-au pierdut viața mulți cetățeni acolo, români, maghiari și alte etnii. Însă, cred eu că prin cele două inițiative legislative nu facem altceva decât să îi așezăm pe acei martiri acolo unde le este locul, la loc de cinste și să-i respectăm, astfel încât ei să rămână în sufletul nostru.

Fac doar o precizare. cred că prin aceste inițiative legislative nu coborâm cu nimic mai jos ștacheta atunci când vorbim despre localitățile Ip și Treznea din Ardeal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ștefan Buciuta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Minoritatea ucraineană și Grupul minorităților naționale susțin aceste două inițiative, a domnului deputat Rus și a doamnei deputat Buciu, pe care o felicităm și-i dorim "La mulți ani!".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bineînțeles, e o inițiativă lăudabilă, ca și cea dinainte, dar pentru a nu prejudicia într-un fel sau altul alți locuitori și din alte comune, unde, de asemenea au murit oameni, eu cred că ar trebui, măcar pentru viitorul Parlament, venit cu o inițiativă acolo unde se îndeplinesc condițiile, cum sunt în cele două localități, să se decreteze și în acele localități care, într-un fel sau altul, au fost uitate, titlul de localitate-martir.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Marton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Au fost două intervenții lăudabile. De fapt, toate intervențiile au fost lăudabile de la acest microfon, dar doi dintre antevorbitorii mei au vorbit de întreaga populație a Ardealului, sau chiar a întregii Românii, care a avut de suferit de pe urma unor atrocități ale diferitelor grupuri de oameni, militare, paramilitare, și această ultimă intervenție a antevorbitorului meu mi-a dat acest impuls să vin la microfon. Într-adevăr, ar fi bine să avem o lege comună pentru toate aceste situații, inclusiv cu reversul din 1944, când alte minoritari au avut de suferit de pe urma unor astfel de atrocități în Ardeal, comunitățile germane, comunitățile maghiare.

Deci, cred că este o idee lăudabilă și poate pentru Parlamentul viitor ceva ce trebuie să realizăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Rus.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Atunci când e vorba de eroi, cred că nu trebuie să ne oprim la etnie, nici la religie, pentru că eroii sunt eroi și trebuie să-i cinstim ca atare.

Domnul coleg de la P.S.D. făcea un apel foarte bun, dacă mai știm astfel de evenimente și astfel de localități. Amintiți-vă că nimeni nu scrie de Leordina din Maramureș, unde s-a petrecut un adevărat holocaust. Dacă astăzi, la noi, la ora 12, vom sărbători holocaustul din România...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

"..vom comemora, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Comemora, pardon! Îmi cer scuze pentru terminologie.

...vom comemora acest tragic eveniment, să nu uităm că și localitatea Leordina din Maramureș a trecut prin foc, au ars peste 260 de case, puțini sunt dascălii care scriu și n-am înțeles de ce nimeni nu a venit cu o astfel de inițiativă.

Cinste eroilor patriei și veșnică recunoștință!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.,

Nu există amendamente admise sau respinse la acest proiect.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (retrimis comisiei).  

Pct.65. Proiectul de Lege privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia juridică.

Suntem Cameră decizională.

Pe procedură, domnul deputat Marton. Vă rog.

   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Tocmai datorită zilei pe care o avem, propun ca să retrimiteți acest proiect de lege comisiei. Cu textul majorității acestor articole suntem de acord.

Există însă o abrogare a art.2 și 3 din Legea nr.291 din 1947. vă citez doar literele d) și g) din această lege, care spun în alin.2) că "...sunt vinovați de a fi săvârșit, ordonat sau participat la săvârșirea crimelor contra păcii sau a umanității cei care..." Deci vor fi absolviți.

Litera d): "...au ordonat sau săvârșit represiuni colective sau individuale din motive politice sau rasiale asupra populației civile...".

Nu închei toată litera.

Intru și în lit.g): "...au ordonat sau inițiat înființări de ghetouri, lagăre de internare ori deportări din motive de persecuție politică sau rasială."

Cred că trebuie reîntoarsă această lege la comisie, să eliminăm măcar aceste litere din abrogările noastre.

Văd că se pregătește și un alt coleg de-al nostru, probabil pentru a susține aceeași idee.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Vainer.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fără îndoială, această inițiativă legislativă este bine venită. Dar dacă vrei să faci dreptate, să nu creezi altă nedreptate. Și iată rațiunea pentru care dorim ca această inițiativă prezentată în plenul Parlamentului să se reîntoarcă la comisie. Sunt câteva lucruri foarte importante de clarificat. Le-a arătat colegul Marton și n-aș dori să repet, dar, în esență, nu putem veni prin această lege să anulăm tot ceea ce a fost rău și urât în timpul celui de-al doilea război mondial. Este imposibil ca Parlamentul României să procedeze la un vot favorabil pentru legea în forma în care este. E vorba tot de același decret-lege din 1947 care incriminează foarte exact, riguros, cauze, atitudini, comportamente, fapte, iar noi venim foarte ușurel și ne facem că n-a existat nimic.

Așadar, stimați colegi, vă rog să fiți de acord cu un vot în favoarea retrimiterii la comisie. Acolo ne vom expune pe larg punctul de vedere.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Suntem de acord cu observațiile făcute. Termenul este de o săptămână pentru a pune de comun acord observațiile făcute de colegii dinainte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

O să vă cer îngăduința să nu mai cobor până la tribună, să anunț că și Grupul liberal susține această retrimitere la comisie, pentru excluderea decretului respectiv dintre cele care fac obiectul respectivei amnistieri.

Stimați colegi, o să votăm prin ridicare de mâini.

Și Grupul P.S.D. anunță aceeași chestiune.

O să vă rog să fiți de acord să votăm prin ridicare de mâini, că nu avem cartelele pregătite, cred.

Cine este pentru retrimiterea la comisie în aceste condiții? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, s-a decis retrimiterea la comisie. S-a propus termen o săptămână.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru abrogarea art.III alin.(1) lit.e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare (rămas pentru votul final).  

Pct.66. Proiectul de Lege pentru abrogarea art.III alin.(1) lit.e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru buget.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul. Nu este inițiatorul.

Comisia, vă rog.

   

Domnul Ștefan Baban:

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art.III alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.364/2002, cu modificările ulterioare, prin abrogarea lit.e) și introducerea unui nou articol prin care să se reglementeze "retragerea finanțării Proiectului Reprezentantul special al Guvernului României, începând cu data intrării în vigoare a legii."

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au participat 24 de deputați din totalul de 28 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 6 mai 2008.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii, Proiectul de Lege pentru abrogarea art.III alin.(1) lit.e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare, în ședința din data de 17 septembrie 2008, comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, cu amendamentele din anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale. Nu există intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Pct.1, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Adoptat.

Pct.3. Adoptat.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art.42 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată (rămas pentru votul final).  

Pct.67. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.42 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul. Nu.

Comisia, vă rog, raportul.

   

Domnul Florin Iordache:

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat acest proiect de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administrația publică a avizat favorabil.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

Face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă există intervenții la dezbateri generale. Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a creanțelor deținute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăți comerciale de pe platformele industriale Arad și Harghita (rămas pentru votul final).  

Pct.68. Proiectul de Lege pentru completarea art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a creanțelor deținute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăți comerciale de pe platformele industriale Arad și Harghita.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiilor de buget și sănătate.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Kovacs Carol-Emil (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.518/2003, nu s-a prevăzut și posibilitatea ca ulterior înființării societății comerciale acțiunile deținute la aceasta să poată fi transferate către altă autoritate.

Față de acest aspect, prin actualul proiect de lege se propune completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.518/2003, cu prevederea că Ministerul Sănătății Publice să poată transfera acțiunile deținute în numele statului către o altă autoritate.

În consecință, Guvernul vă propune spre adoptare acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul de lege în ședința din data de 12 martie 2008.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale art.92 alin. (9) pct.(1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională. La întocmirea raportului comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, nr.1.599/21.11.2007, avizele favorabile ale Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, nr.21 și 58/18.06.2008, și Comisiei juridice, de disciplină și imunități din 15.04.2008.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a creanțelor deținute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăți comerciale de pe platformele industriale Arad și Harghita, în sensul introducerii unui alineat prin care transferul acțiunilor deținute în numele statului de către Ministerul Sănătății Publice la societatea comercială prevăzută la alineatul precedent să poată fi transferate prin hotărâre a Guvernului.

La lucrările Comisiei pentru sănătate și familie din data de 9 și 10 septembrie 2008 au participat toți cei 14 membri.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 13 voturi pentru și unul împotrivă.

În conformitate cu prevederile art.61 - 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat inițiativa legislativă în ședința din 23 septembrie 2008.

La lucrările Comisiei pentru buget-finanțe și bănci a participat, în calitate de invitat din partea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, domnul Bențan Emil, vicepreședinte.

La lucrările Comisiei pentru buget-finanțe și bănci au participat 26 de deputați, din totalul de 28 de membri.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma examinării și a opiniilor exprimate, s-a hotărât cu majoritate de voturi pentru și 4 voturi împotrivă să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege pentru completarea art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a creanțelor deținute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăți comerciale de pe platformele industriale Arad și Harghita, cu amendamentele admise, redate în anexa la prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt. Nu există intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Nu există amendamente respinse.

Dacă la pct.1 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2 - Adoptat.

Pct.3 - Adoptat.

Pct.4 - Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind completarea Ordonanței Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare (retrimisă comisiei).  

Pct.69. Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget finanțe și bănci.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul. Nu dorește.

Comisia, vă rog, raportul comisiei.

   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea prevederilor art.5 și 6 din Ordonanța Guvernului nr.15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.138/1996, cu modificările ulterioare, prin introducerea a două noi alineate la art.5 și la art.6, respectiv: obligația persoanelor juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul sau prestări servicii către populație să aibă în casierie numerar sub formă de bancnote și monede în cantități și structură corespunzătoare asigurării operațiunilor de plăți către clienți; sancționarea nerespectării celor de mai sus, cu amendă de la 5.000 la 10.000 ron.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituția României, republicată.

Propunerea legislativă a fost susținută de doamna deputat P.S.D., Mihaela Rusu, în calitate de inițiator.

La lucrările comisiei au participat 24 de deputați, din totalul de 28 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în ședința din data 13 mai 2008.

Propunerea legislativă, potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii propunerii legislative, pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, în ședința din data de 17 septembrie 2008, comisia propune supunerea spre dezbatere și adoptarea plenului Camerei Deputaților, a propunerii legislative, cu amendamentele din anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să spun ceea ce am spus și în Comisia pentru buget, finanțe și bănci: această inițiativă legislativă este, în opinia mea, neconstituțională.

Decizia Senatului de respingere a fost una corectă, deoarece pe fond acest proiect de lege vizează doar anumite segmente din zona comercială. Trebuie să fac precizarea că acte de comerț nu săvârșesc numai persoanele juridice, așa cum prevede actualul proiect de lege. Acte de comerț săvârșesc și persoanele fizice autorizate, acte de comerț săvârșesc inclusiv persoanele fizice.

Să vii acum și să mai dai o palmă persoanelor juridice din România, prin introducerea acestei posibile legi, astfel încât să-i obligi să aibă o sumă de bani, numerar, în casă, înainte de începerea activității mi se pare o măsură cel puțin abuzivă.

Eu cred că economia de piață reglează în mod natural această chestiune și, existând o ofertă diversificată pe piață, persoanele nemulțumite pot să opteze înspre alți agenți economici.

Așadar, considerăm că este neconstituțional acest proiect de lege.

Propun fie retrimiterea la comisie, și chiar vreau să fac această propunere în mod concret, astfel încât să îndreptăm elementele de neconstituționalitate, iar în cazul în care această propunere va fi respinsă, eu o să rog colegii să voteze împotriva acestui proiect de lege, așa cum a votat și Senatul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă consult, dacă inițiatorii doresc să intervină pe această chestiune a retrimiterii la comisie.

Nu este niciunul aici.

Supun votului dumneavoastră atunci propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

S-a decis retrimiterea la comisie.

Comisia, termen? Două săptămâni.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.237 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, republicată (rămasă pentru votul final).  

Pct.70. Propunerea legislativă pentru completarea art.237 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, republicată.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul. Nu dorește.

Comisia, raportul.

   

Domnul Florin Iordache:

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative.

Comisia pentru industrii și servicii a avizat favorabil, cât și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Nu există amendamente respinse.

Dacă de la pct.1 la pct.4 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.2<SUP>1 </SUP>din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr.169/1997 (rămasă pentru votul final).  

Pct.71. Propunerea legislativă pentru modificarea art.21 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește să susțină.

Comisia, vă rog, domnule vicepreședinte.

   

Domnul Florin Iordache:

Este un raport comun al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

În urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea, Camera Deputaților este și Cameră decizională, cu modificările și completările care sunt redate în amendamentele admise, nefiind amendamente respinse la propunerea în discuție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Nu există amendamente respinse.

De la pct.1 la pct.3 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare și mașini agricole (retrimisă comisiei).  

Pct.72. Propunerea legislativă pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare și mașini agricole.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

A, dacă inițiatorul nu dorește să-și susțină proiectul, rog comisia să prezinte raportul.

   

Domnul Ion Călin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu propunerea legislativă privind instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare și mașini agricole.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru industrii și servicii specifice și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare și mașini agricole, având drept scop diminuarea poluării, prin scoaterea din uz a tractoarelor și mașinilor agricole vechi, proprietatea persoanelor fizice și juridice române, cu un nivel de poluare foarte ridicat.

Se preconizează acordarea o singură dată a sumei de 15.000 ron pentru casarea unui tractor sau a unei mașini agricole cu o vechime de 12 ani persoanelor fizice și juridice care se înscriu în acest program.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților aprobarea, cu amendamentele admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare.

Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 9 aprilie 2008.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Poftiți, Guvernul.

 
   

Domnul Mihai Toti (președinte, Administrația Fondului pentru Mediu):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Având în vedere că a fost deja adoptată o lege privind Programul de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare și acordarea unei sume de 17.000 Ron pe unitate, cu un buget de 21.000 Ron, care a fost prevăzut în bugetul Administrației Fondului pentru Mediu, începând de anul viitor. Și, în al doilea rând, așa cum este formulată propunerea, intrăm în contradicție cu Legea ajutorului de stat, respectiv Consiliul Concurenței, care nu admite acordarea unor astfel de ajutoare persoanelor juridice.

De asemenea, sintagma "mașini agricole" este o sintagmă care nu este corect folosită, având în vedere că acestea nu poluează solul în majoritate.

Dar, principalul lucru - faptul că s-a adoptat deja o lege care stipulează acordarea a 17.000 ron/unitatea de tractor - considerăm că nu se pot face acele două legi pe aceeași unitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Tabără, domnul deputat Fenechiu.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu consider că la comisiile de la Camera Deputaților s-a făcut un act de dreptate, pentru că nu putem face legi cu jumătate de măsură sau în jumătate de țară.

Aș vrea să completez ceea ce spunea reprezentantul Guvernului aici, mașinile agricole nu înseamnă utilaj agricol. Mașină agricolă este și combina, de pildă, sau cositoarea, sau alte mașini, care funcționează și ele tot pe combustibil ș.a.m.d.

Dar vreau să vă spun că este un act de dreptate, și este foarte bine-venit, pentru că până la urmă eu m-așteptam să vină o dată Ministerul Medului și Ministerul Transporturilor și să spună că aceste mașini nu plătesc taxe de drum, nu plătesc celelalte taxe, așa cum se plătește, de fapt, și pentru automobile.

Eu cred că este un ajutor pe care va trebui să-l dăm, atât persoanelor fizice, cât și juridice, pentru ca acest parc de tractoare să fie reînnoit, cu atât mai mult cu cât multe dintre ele au peste 30, aproape 40 de ani de funcționare. Deci, sunt cele care poluează, sunt cele care ar trebui să fie efectiv sprijinite, pentru a fi înlocuite la această dată.

Eu cred că această inițiativă legislativă este bine-venită, Grupul parlamentar al Partidul Democrat-Liberal va vota legea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Comisiile, vă rog.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

Pentru a ne pune de acord cu Guvernul, aș propune întoarcerea la comisie a acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de întoarcere la comisie a proiectului, pentru clarificare.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Domnii secretari, vă rog să numărați.

Deci, voturi pentru retrimiterea la comisie a proiectului cu tractoare. Mulțumesc. 82 de voturi pentru.

Împotrivă? 47 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

S-a retrimis la comisie.

Termen, domnule președinte? Două săptămâni.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind unele măsuri pentru popularizarea drepturilor cetățenilor Uniunii Europene (retrimisă comisiei).  

Pct.73. Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru popularizarea drepturilor cetățenilor Uniunii Europene.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul. Inițiatorul lipsește.

Comisia, raportul, vă rog.

   

Domnul Ion Călin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri pentru popularizarea drepturilor cetățenilor Uniunii Europene.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților admiterea cu modificări a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 20 februarie 2008.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților admiterea cu modificări a propunerii legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Guvernul?

 
   

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul internelor și Reformei Administrative):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Se supune, așadar, aprobării o propunere legislativă care a fost respinsă de Senat și care are un aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă și am să prezint foarte succint de ce nu susține inițiativa legislativă.

În primul rând, s-a încercat la comisie, am fost participant acolo la dezbateri, corectarea ei și s-au făcut niște amendamente, dar nici cu aceste amendamente legea nu a ieșit ca un act normativ menit să creeze obligații certe, să creeze drepturi și, mai ales, să clarifice obligațiile care revin subiecților.

Legea prevede că în fiecare unitate administrativ-teritorială se vor amplasa - de către autoritățile administrației publice - panouri în fața primăriilor, în care să fie popularizate, să fie afișate drepturile cetățenilor Uniunii Europene. Nu se prevede cine plătește aceste panouri, cine asigură finanțarea costurilor necesare pentru asemenea activități.

Prin aceasta, considerăm că legea intră cumva în coliziune cu art.120 alin.(1) din Constituția României, de asemenea, cu Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, și cu Legea nr.273 privind finanțele publice locale.

Este o lege care stabilește într-un termen incert, cândva, când o putea primarul să facă asemenea panouri, dar nu spune din ce bani.

Cred mai degrabă, că această lege fie va fi retrimisă la comisie pentru clarificare, fie va fi respinsă.

Oricum, în forma prezentată nu cred că poate fi o lege viabilă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect legislativ.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Propunerea de retrimitere s-a adoptat.

Termen: două săptămâni.

Stimați colegi, trecem la respingeri.

În cazul în care astăzi vom finaliza dezbaterile, probabil în cursul ședinței de după-amiază, care începe la ora 15,00, vă anunț de acum că ședința de vot final va avea loc la ora 11,00 - mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind declararea terenurilor și clădirilor dezafectate, aparținând Ministerului Apărării, ca fiind de utilitate publică, precum și amenajarea acestora ca clădiri de utilitate publică și spații verzi (rămas pentru votul final).  

Pct.74. Proiectul de Lege privind declararea terenurilor și clădirilor dezafectate, aparținând Ministerului Apărării, ca fiind de utilitate publică, precum și amenajarea acestora ca și clădiri de utilitate publică și spații verzi.

Legea are caracter organic.

Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Daca inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu.

Comisia își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.114/1996, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.254 din 21/10/1996, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.393 din 31.12.1997, privind Legea Locuinței (rămas pentru votul final).  

Pct.75. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.114/1996 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.254/1996, republicată, privind Legea Locuinței.

Legea are caracter organic.

Raport comun de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul?

Comisiile? Își mențin punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Mulțumesc.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.3 alin.(1) din Legea nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată (rămasă pentru votul final).  

Pct.76. Propunerea legislativă pentru modificarea art.3 alin.(1) din Legea nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport și raport suplimentar de respingere de la Comisia pentru muncă și protecție socială.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu.

Comisia?

Inițiatorul, doamna deputat Ardelean, vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunerea legislativă are în vedere majorarea alocației pentru copii la 200 de ron.

Prin această propunere, dorim să nu mai creăm discriminare între copiii până la vârsta de 2 ani, pentru care alocația este de 200 ron, și copiii care au peste 2 ani, pentru care alocația este mult mai mică.

Partidul Conservator susține această propunere legislativă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Am luat act de această chestiune. Ea se va clarifica la vot.

Dacă nu există nici intervenții la dezbateri generale, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămasă pentru votul final).  

Pct.77. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul. Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Pct.78. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă și raport suplimentar de menținere a raportului inițial.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului (rămasă pentru votul final).  

Pct.79. Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind sprijinul financiar ce se acordă mamelor, de la data pensionării (rămasă pentru votul final).  

Pct.80. Propunerea legislativă privind sprijinul financiar ce se acordă mamelor, de la data pensionării.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbateri asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului (retrimisă comisiei).  

Pct.81. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul, domnul deputat Frâncu, vă rog.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Domnule președinte,

Am rugămintea ca să fie retrimis acest proiect legislativ la comisie. De ce? Pentru că - în primul rând - nu am fost invitat la dezbateri.

Și, în al doilea rând, un proiect legislativ absolut identic, cel inițiat de doamna Lavinia Vâlcov, este la Comisia pentru muncă și protecție socială, și cred că ar trebui discutate împreună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Da, comisia este de acord cu retrimiterea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Retrimis la comisie pentru a fi discutat împreună cu celelalte proiecte pe aceeași temă.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. I al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămasă pentru votul final).  

Pct.82. Propunerea legislativă pentru modificarea art.I. al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Pct.83. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice (rămasă pentru votul final).  

Pct.84. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.1 din Legea nr.7/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului (rămasă pentru votul final).  

Pct.85. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.1 din Legea nr.7/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Legea are caracter organic; proiect respins de Senat.

Raport de respingere - Comisia pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.24 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap și a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap. (Rămase pentru votul final.)  

Pct.86. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.24 din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap.

Legea are caracter organic; proiect respins de Senat; suntem Cameră decizională.

Raport comun împreună cu altă propunere legislativă pentru completarea Legii nr.448/2006; raport comun de respingere din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Dacă există intervenții din partea inițiatorilor? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectele, cele două, rămân la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 416/2001 privind venitul minim garantat (rămasă pentru votul final).  

Pct.87. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Legea are caracter organic; proiect respins de Senat.

Raport de respingere - Comisia pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor (rămasă pentru votul final).  

Pct.88. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor.

Legea are caracter ordinar; proiect respins de Senat.

Raport de respingere - Comisia pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 1 lit.c) din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice (rămasă pentru votul final).  

Pct.89. Proiectul de Lege pentru modificarea art.1 lit.c) din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat.

Raport de respingere - Comisia pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată (retrimisă comisiei).  

Pct.90. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art.3 din Legea nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată.

Legea are caracter organic; proiect respins de Senat.

Raport de respingere - Comisia pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Vă rog, doamna deputat Lia Ardelean.

Rog după aceea și comisia.

   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

În calitate de inițiator al acestei propuneri legislative, nu am fost invitată la dezbateri în Comisia pentru muncă și protecție socială.

Solicit retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia? De acord.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a retrimis la comisie.

Termen - două săptămâni.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007 (retrimisă comisiei).  

Pct.91. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.7/2007.

Legea are caracter organic; proiect respins de Senat.

Raport de respingere - Comisia pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Vă rog, doamna deputat.

   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă este cea ca și a doamnei deputat Lavinia Șandru și a Partidului Național Liberal.

Solicit retrimiterea la comisie și întocmirea unui raport comun pe toate cele trei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Comisia? De acord.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Se va trimite la comisie, pentru a se discuta și a se face raport comun.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.71/2004 privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari (rămasă pentru votul final).  

Pct.92. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2004 privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari.

Legea are caracter ordinar; proiect respins de Senat.

Raport de respingere - Comisia pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 (rămasă pentru votul final).  

Pct.93. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stadiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961.

Legea are caracter ordinar; proiect respins de Senat.

Raport de respingere - Comisia pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (retrimisă comisiei).  

Pct.94. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri.

Legea are caracter ordinar; proiect respins de Senat.

Raport de respingere - Comisia pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Vă rog. Domnul deputat Moisoiu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

În primul rând trebuie să felicit pentru viteza cu care mergeți. Că efectiv nici nu pot să urmăresc ordinea de zi în asemenea stil.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Iată că ați putut.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Ce sunt ăștia de la 100 m în 9 secunde sau 9,8? Dar dumneavoastră îi depășiți pe toți.

Ce aș dori să spun în legătură cu această inițiativă parlamentară?

Adineauri, domnul deputat Calimente, mi se pare din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, a venit aici la tribună și a spus că ar trebui susținuți toți acei care au suferit de pe urma comunismului și să se facă un act de dreptate. Așa este. Și iată că îi dau dreptate și am vrut atunci să vin la microfon, pe urmă am amânat exact pentru această ocazie.

Ce aș dori să spun? Adică, s-au întâmplat o serie întreagă de situații în care, din punct de vedere politic, părinții au fost închiși. Au suferit ani grei de temniță. Partea proastă este că, în afară de cei care au stat în pușcării, au suferit cei care au rămas afară. Familiile acestora au fost mutate din locuință, copiii au fost dați afară din școli, mamele sau tații, membrii de familie care lucrau undeva au trebuit să schimbe locul de muncă și să plece dintr-o localitate într-alta și așa mai departe.

Iată că această inițiativă parlamentară, de fapt, se adresează unui grup de oameni care au suferit din această cauză. Și anume, e vorba de cei care au fost exmatriculați din facultăți și cărora la momentul respectiv, în felul acesta, li s-a deturnat viitorul. Unii și-au reluat activitatea mai târziu, adică au fost admiși în școli după 1963-1964, alții niciodată. Și atunci, s-ar fi pus o problemă: dacă acestor persoane tot li se recunosc o serie întreagă de drepturi - scutire de impozit, nu știu, scutire de taxă la televizor, la radio -, de ce nu li se acordă și acestor persoane o indemnizație? Indemnizație care a fost propusă în valoare de 200 lei. Pentru că nu s-a putut prevedea exact, ca în cealaltă perioadă, câți ani a fost persoana respectivă închisă, câți ani a fost persoana respectivă exmatriculată.

Suma de 200 lei mi se pare o sumă care este normală într-o asemenea situație. Și atunci, într-o asemenea prezentare, fac un apel către cei de față și către dumneavoastră: gândiți-vă dacă modul cum a fost concepută legea este corect și dacă nu este cazul să se facă un act de dreptate. Mai ales și specific că, ca inițiator, nu am fost invitat la comisia care a făcut raportul, nici la Senat, nici la Cameră, pentru a-l susține. Ca unul dintre inițiatori, pentru că știți, de fiecare dată există un inițiator principal și ceilalți care susțin de la alte partide.

Eu sper ca în acest caz să ne modificăm punctul de vedere. Dacă este nevoie ca aceasta să se facă numai prin schimbarea punctului de vedere al comisiei, atunci solicit reîntoarcerea la comisie.

Domnule președinte, dumneavoastră aveți pâinea și cuțitul. Vă las pe dumneavoastră să decideți care este calea pentru ca să se facă o reparație acestor persoane.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Avem o propunere procedurală de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Comisia nu se opune.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a decis retrimiterea la comisie a acestui proiect; termen - două săptămâni.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.1 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (rămasă pentru votul final).  

Pct.95. Propunerea legislativă pentru modificarea art.1 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Legea are caracter organic; proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerea legislativă privind transparența câștigurilor obținute de angajații plătiți din bani publici (rămasă pentru votul final).  

Pct.96. Propunerea legislativă privind transparența câștigurilor obținute de angajații plătiți din bani publici "

Legea are caracter ordinar; proiect respins de Senat.

Raport de respingere - Comisia pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină acest proiect? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale (retrimisă comisiei).  

Pct.97. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale.

Legea are caracter organic; proiect respins de Senat.

Raport de respingere - Comisia pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Vă rog, doamna deputat Buciu.

   

Doamna Angela Buciu:

Încă o dată vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Fac apel, fac apel la dumneavoastră, la puterea dumneavoastră de decantare a lucrurilor. Nu știu dacă această inițiativă legislativă se încadrează așa precum este scrisă aici - "marginalizarea socială". Dar eu așa am considerat în momentul în care, intrând în Parlamentul României, mi-am propus să vin cu această inițiativă. Am avut norocul, printr-o colaborare strânsă cu colegii mei din Partidul România Mare, și nu numai, și cu cei de la Partidul Social Democrat, să venim cu această inițiativă, prin care vă prezint dumneavoastră aspecte care sigură sunt vă vor sensibiliza.

Este vorba de fapt de acei copii din orfelinate care pleacă la vârsta de 18 ani. Întrebarea fiind: unde pleacă acești copii? Vă spun eu: în stradă sau nicăieri. Pentru că acești copii ajung în fața tirurilor de abuzuri, de infracțiuni și tot ce vreți, pentru că acești copii nu mai sunt ai nimănui. Am venit și cu soluții. Am venit cu soluția de a se gândi cineva la acele clădiri dezafectate care au rămas și acele cazărmi militare rămase, uitate de lume în atâtea localități din țară. Prin profilul preocupărilor mele de până la intrarea în Parlament, am colindat prin țară și am întâlnit astfel de copii necăjiți. Și de aceea această inițiativă a luat ființă.

Vă rog din toată inima și nu știu de ce am încredere în puterea dumneavoastră de analiză și puterea dumneavoastră de decidere favorabilă, pentru ca acest proiect să fie viabil.

Eu, în speranța că dumneavoastră veți vota favorabil, vă aduc cele mai calde mulțumiri și vă rog să nu considerați că vine Angela Buciu de la Partidul România Mare. Nu contează culoarea politică, indiferent cine ar fi. Acest proiect trebuie, trebuie să ne dea de gândit fiecăruia dintre noi.

Am speranța că prin ceea ce v-am spus am reușit să sensibilizez sufletul dumneavoastră.

Vă mulțumesc din toată inima.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Comisia?

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Nu am altceva de făcut decât să susțin poziția exprimată în comisie. Deci, comisia își menține raportul. Deci, propune neadmiterea acestei inițiative legislative.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Aura Vasile. Vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Partidul Social Democrat susține proiectul, inițiativa legislativă și, pentru a putea să ne aplecăm din nou asupra tezelor care sunt cuprinse în această inițiativă, - poate să mai corectăm, poate să gândim mai mult -, propunem retrimitere la comisie pentru două săptămâni, în condițiile în care să vedem ce amendamente putem aduce pentru a îmbunătăți proiectul de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere a proiectului la comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Retrimis la comisie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 87 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămasă pentru votul final).  

Pct.98. Propunerea legislativă pentru modificarea art.87 din Legea nr.19/2000 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Legea are caracter ordinar; aviz - Consiliul Legislativ.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială, respinsă și de Senat; Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Vă rog, domnule Moisoiu, pe procedură.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, nu vreau să abuzez de bunătatea dumneavoastră, dar adineauri spuneam, când am mai fost la microfon, că mergeți foarte rapid, motiv pentru care, efectiv, - și-mi cer scuze -, n-am putut să urmăresc - și am și pierdut - o inițiativă parlamentară care a fost sau este la pct.89 și pe care dumneavoastră ați luat-o repede, încât nici nu am avut timp să o urmăresc.

Spun încă o dată: vă rog frumos să aveți amabilitatea să punem din nou în discuție, pentru câteva cuvinte, această inițiativă parlamentară, care este deosebit de importantă. Și anume, este vorba de calitatea de refugiat, pe care o are sau nu o are un copil care s-a născut în perioada de refugiu. Și asta, în înțelepciunea sa, și Senatul și Comisia juridică, de disciplină și imunități au stabilit că da, o are. Este calitate care trebuie atribuită acestor persoane. Nu înțeleg de ce trebuie ca acești oameni să-și câștige niște drepturi, să li se acorde calitatea de refugiat prin justiție, și nu prin lege - și noi suntem făcătorii de lege care avem datoria ca primii să fim de acord ca aceasta să fie legiferată.

De aceea, domnule președinte, încă o dată, și stimați colegi, și pe dumneavoastră vă rog, haideți să o mai vedem încă o dată, să o discutăm și la comisie, dacă este cazul, pentru ca să nu o punem în vot, pentru că, oricum, este o propunere, este o lege ordinară, dar, oricum ar fi, trebuie să treacă.

Subliniez faptul că sentințele câtorva tribunale județene, sentințele unor curți de apel și sentință a Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost anexate expunerii de motive a acestei inițiative parlamentare.

Vă mulțumesc și-mi cer scuze pentru solicitarea pe care am făcut-o. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Procedural nu ne putem, însă, întoarce la un proiect de lege deja dezbătut.

La votul final, dacă propunerea de respingere nu va fi însușită, reluăm proiectul în discuție.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140/1 aprilie 2000 (rămasă pentru votul final).  

Pct.99. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Respinsă de Senat; raport de respingere - Comisia pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu susține.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (rămasă pentru votul final).  

Pct.100. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Legea are caracter organic; proiect respins de Senat.

Raport de respingere - Comisia pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Alocuțiuni consacrate comemorării Holocaustului. (sesiune solemnă.)  

Stimați colegi,

Vă propun să ne oprim aici cu dezbaterile, urmând să reluăm la ora 15,00.

Vă reamintesc că pe lângă proiectele de respingeri pe care le avem pe ordinea de zi, avem și raportul Comisiei de anchetă asupra activității Curții de Conturi, pe care va trebui să-l finalizăm astăzi, urmând a fi supus votului final mâine.

În continuare, rog liderii de grup să-și invite colegii în sală.

La ora 12 fix vom începe sesiunea solemnă.

     

- după pauză -

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să luați loc în bănci, pentru a putea începe ședința.

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală.

Ne pregătim să începem. Vă atrag atenția că este vorba de o sesiune solemnă. De aceea vom începe cu intonarea Imnului de Stat al României.

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă Sesiunea solemnă a Camerei Deputaților consacrată comemorării Holocaustului.

 
   

(Se intonează Imnul național "Deșteaptă-te, române!".)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor,

În deschiderea acestei Sesiuni solemne, are cuvântul domnul Aurel Vainer, deputat, președinte al Federației Comunităților Evreiești din România.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimați colegi deputate și deputați,

Vă mărturisesc că sunt cuprins de o specială emoție în această zi. De altfel, orice urcare la tribuna Parlamentului ne dă o stare emoțională puternică. Este normal. Suntem la o înaltă tribună a unui for extrem de important în sistemul democrației românești și nu ne putem afla doar în vorbă.

Așadar, o să vă rog să mă scuzați dacă vor apare unele accente în care emoția mă va domina.

Aș face o remarcă, dar colegială, absolut colegială.

Există un vechi dicton latin: "non multa sed multum". De aceea, vă mulțumesc tuturor celor prezenți și cred că cei care nu sunt de față, nu se vor simți chiar atât de bine în viitor. În fond, este o ședință solemnă, pentru a marca, a vorbi despre un fenomen grav, o tragedie a poporului evreu din Europa, a evreilor din România, dar și a romilor și, de fapt, a tuturor popoarelor care cred în puterea și valoarea ființei umane.

Așadar, nu putem să nu începem să spunem că din anul 2004 a devenit o tradiție ca în România să comemorăm holocaustul care a avut loc în anii prigoanei fascisto-legionare, în anii dictaturii antonesciene, în anii celui de al doilea război mondial.

Holocaustul este o pagină a istoriei poporului român care nu poate fi omisă. Ea trebuie să fie prezentă, așa cum în viața reală holocaustul a fost prezent. Ne doare, ne doare pe noi care am pierdut sute de mii de suflete, de confrați, dar cred că ne doare pe noi, ca români, în ansamblu.

Nu putem admira fapte de crimă, fapte de violență, de degradare umană la care au fost supuși evreii într-o anumită parte a istoriei, într-o anumită parte a perioadei de referință și romii din țara noastră.

Nu intru în detalii. Cifrele sunt variabile. Sunt însă semnificative, oricum am dori să luăm. Și există o veche vorbă care spune: dacă ai omorât măcar o ființă românească, ești vinovat. Ca atare, punem un număr mai mare sau mai mic, nu vom stabili cu exactitate istoria așa cum a avut loc. În mod cert, multe, multe victime pe teritoriul României, multe, multe victime pe teritoriul Basarabiei și al unei părți din Ucraina ocupată într-o vreme de trupele române.

A fost greu, grav. Mie îmi vine foarte greu să vorbesc, pentru că aparțin poporului român, deopotrivă ca și poporului evreu. Și apropo de acest lucru, noi vom dezbate, probabil, o lege privind obligația din partea minorităților naționale de a semna un fel de angajament de loialitate.

Stimați colegi,

Nu este nevoie de acest lucru. Vă rog să mă credeți că eu și evreii din România avem această fidelitate foarte puternică față de Statul român în care ne-am născut, am crescut, ne-am dezvoltat, am trăit cu bune și cu rele. E drept, avem și o fidelitate față de patria noastră ancestrală, Statul Israel. Nu ne împiedică, însă, să ne arătăm buni români în toate situațiile.

În altă ordine de idei, aș dori să spun că Parlamentul României - și cred că aici este rolul meu de parlamentar și de reprezentant al populației evreiești - și-a făcut datoria față de supraviețuitorii holocaustului, față de memoria holocaustului din România. În mod clar și cert, noi, cei din Parlamentul României, am votat legi care consemnează cu putere că nu este permis în România de astăzi să dovedești manifestări antisemite, xenofobe, rasiste, să promovezi persoane care au adus prejudicii grave umanității.

Iată că această Ordonanță nr.31, inițiată în 2002, a devenit lege în anii actualei legislaturi. De asemenea, alte măsuri reparatorii - dacă pot spune așa - de acordare a unor indemnizații pentru cei care au suferit după prigoana etnică, și nu numai, s-au acordat și au devenit legi în cadrul activității Parlamentului nostru. Au existat și altele - și aș aminti Legea libertății religioase și a cultelor -, în care se iau în considerare, în mod special, și drepturile populației evreiești, cu specificul ei de cult mozaic.

Nu știu dacă în legislatura în care cel puțin am fost eu și nu cred că s-a întâmplat acest lucru, să fi votat vreo lege Camera Deputaților, în ansamblu, care să dea, să zicem așa, cale liberă negaționismului, cale liberă manifestărilor antisemite, cale liberă mișcării legionare fasciste.

Iată că adevărul ne arată că am fost conștiincioși și conștienți, mai bine zis, de răspunderea care ne revine și mulțumesc tuturor colegilor din Parlamentul României pentru atitudinile lor pozitive, nete și ferme, după cum era cazul, în adoptarea unor astfel de legi.

Am speranța că și în viitor, Parlamentul va dovedi multă atenție și ascultare la cererile întemeiate ale supraviețuitorilor Holocaustului.

În altă ordine de idei, totuși, deși nu este Parlamentul în cauză, este vorba de statul român, nu putem trece cu vederea faptul că, deși avem o lege care interzice și sancționează acțiuni de genul la care m-am referit înainte, în numeroase librării există multe cărți cu iz antisemit, xenofob și, în general, care nu promovează înțelegerea între oameni, ci, dimpotrivă, dezbină cetățenii acestei țări.

Autoritățile, îndrituite de lege să se autosesizeze, nu se autosesizează, iar atunci când sesizările noastre sau ale altora sunt prezentate, există o lentoare foarte pronunțată în a lua atitudine.

Așadar, stimați colegi, poate că este bine să dăm acest semnal: votăm legi care trebuie aplicate tale vale în România. Nu se poate, noi le votăm și alții se fac că nu există. N-aș spune mai mult. În "Tricolorul" de ieri, a apărut un articol al unui personaj negaționist prin excelență, care contestă nevoia unui memorial al Holocaustului în București.

Spune autorul, crede de cuviință ca un astfel de memorial să se facă la Tel Aviv, dar nu la București. Nu vreau să comentez mai mult, dar este o manifestare net negaționistă, contrară legii. Și se adresează acest domn înaltelor personalități ale statului român: președintelui României, președintelui Senatului, Camerei Deputaților și, bineînțeles, primului-ministru.

Să vedem reacțiile la acest mesaj antiistorie, antirealitate, neadevărat. Nu se poate să contești în halul în care îl face acest domn în "Tricolorul".

Nu vreau să merg mai departe și vă rog să mă scuzați dacă am întins coarda puțin. Ceea ce vreau să vă spun, noi suntem foarte conștienți de drepturile și libertățile depline de care ne bucurăm în România de astăzi și de mâine, în mod cert, ca membri ai Uniunii Europene.

Mai mult decât atât, facem foarte mult pentru deschidere către ceilalți. La Federația Comunităților Evreiești din România am adoptat strategia porților și ferestrelor larg deschise. Invităm, cu toată sinceritatea, pe români și neromâni, evrei și neevrei să vină să ne cunoască la noi acasă. Suntem oameni normali, oameni care am supraviețuit Holocaustului, alții care s-au născut în anii de după '89, și nu avem niciun motiv să spunem că suntem paria societății.

Nu vrem să facem prozeliți, nu ne interesează acest lucru, dar acționăm în spirit ecumenic și cu toate celelalte religii din țară.

M-aș opri aici, cu rugămintea de a sesiza esențialul vorbelor mele și nu unele tonalități sau unele emoții care au apărut pe parcurs.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție. (Apluaze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul Liviu Beriș, președinte al Asociației Evreilor din România, Victime ale Holocaustului.

 
   

Domnul Liviu Beriș (președinte, Asociația Evreilor din România, Victime ale Holocaustului):

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Onorate doamne deputate și stimați domni deputați,

Onorată asistență,

Așa cum vi s-a spus, reprezint Asociația Evreilor din România, Victime ale Holocaustului.

Vorbind despre Holocaust, vorbim, de fapt, despre o tragedie uriașă, alcătuită din milioane de tragedii. Unele din acestea au zdrobit trupurile, altele au mutilat suflete. Complexitatea aspectelor exterminării evreilor din România este deosebită.

Holocaustul din România a început din ordin guvernamental și s-a terminat înainte de a se fi terminat războiul, încă la 13 octombrie 1942, practic, tot din ordinul generalului Antonescu. Aceasta a dovedit, în fapt, că, practic, exterminarea a fost ordonată în mod suveran și la voința conducătorului statului român din acea vreme și nu sub presiune germană. Și chiar atunci când s-a exercitat presiune germană, datorită cursului pe care l-a luat războiul, acest conducător a fost în măsură să ordone stoparea Holocaustului.

Aceasta arată, de fapt, situația cu totul complexă a României în cel de-al doilea război mondial, când era, de fapt, o țară suverană, aliată cu Germania nazistă și, în aceste condiții, mareșalul Antonescu, în acea vreme, și-a exercitat puterea dictatorială pe care a avut-o.

Nicio generație nu-și alege problemele pe care le moștenește, dar poate alege modul cum răspunde la aceste probleme, modul cum le rezolvă. Și, așa cum știți, în continuare, omul poate să determine, într-un anumit fel, cum să fie, dar nu poate, sub nicio formă, să determine cine să fie. Cred că niciunul din dumneavoastră nu și-a putut alege părinții din care să se nască. Nici eu n-am putut alege. Și, la vârsta de 13 ani, am fost condamnat la moarte nu pentru ce am făcut, nu pentru ce am spus, ci doar pentru că m-am născut; m-am născut din părinți evrei - crimă fără de iertare.

M-am născut într-un orășel pe nume Herța. Acolo, să știți că atunci, în 5 iulie, când au intrat trupele române, n-a existat picior de neamț. Au urmat execuții fără niciun fel de criteriu. Am fost închiși în sinagogi și câteva zile am fost ținuți, după care au fost extrași oameni iarăși fără niciun fel de criteriu și duși la o gârlă și executați. Există și acum acea groapă comună. Am fost eliberați din sinagogi și am găsit casele jefuite.

Dar, ceea ce ne-a durut cel mai mult, a fost schimbarea de optică a vecinilor noștri. "Bună ziua!" nu mai era "bună ziua!". Și, ceea ce mă urmărește și acum, este faptul văzut de mine, cum tatăl meu s-a dus și i s-a adresat unui prieten "Nicolae!" (nu-i spun celălalt nume) și acesta i-a întors spatele. Nu vă puteți da seama cât de mult m-a durut pe mine și mă doare și acum să văd cât de mult se poate schimba omul.

Au mai trecut câteva săptămâni și am fost deportați. Deportați pe jos, cu ceea ce am putut lua pe noi. Și vă pot mărturisi un lucru: numai în câteva zile (nimeni nu îți dădea de mâncare, apa era o problemă), un om se poate transforma într-un animal murdar. Aceștia am fost noi, însoțiți de oameni care și-au pierdut, la fel, omenia; însoțiți de jandarmi care ne loveau și aveau comportament de fiare.

Dar, iarăși, cel mai mult m-a durut faptul că nimeni din copiii cu care mă jucat n-a venit să ne conducă. Indiferența aceasta pe mine mă urmărește și acum, la vârsta de 80 de ani.

Da, domnii mei, câteva zile au fost suficiente pentru a ne transforma din oameni în animale murdare.

Am parcurs, în câteva zile, drumul invers pe care l-am parcurs și pe care evoluția a trebuit să-l parcurgă în milioane de ani pentru a ajunge oameni.

Este adevărat, în Transnistria, să știți că nu au fost camere de gazare, dar s-a murit acolo de foame, de frig, prin spânzurătoare, de boli, de mizerie, de tifos exantematic, de glonț și de răutatea oamenilor.

Și pentru ca să știți exact despre ce a fost vorba, voi face să grăiască, dintr-un document, prefectul fostului județ Golta, de fapt Pervomaisk din Transnistra, prefectul locotenent colonel Isopescu, care raportează: "Către guvernământul Transnistriei, Tiraspol, 1941, noiembrie, 13, Golta.

Am onoarea a raporta:

La luarea în primire a județului, am aflat mai multe colonii jidovești din cei adunați prin târgurile de aici, iar marea majoritate din cei trimiși, de peste Nistru. (adică noi)

În comuna Grodovea Se adunaseră vreo 15 mii, iar la Crivoi Ozero și Bogdanovca câte circa 1.500. În cei din Grozdovea a dat tifosul și au murit vreo 8 mii cu toți cei morți de foame.

Tot la Bogdanovca au fost trimiși și cei de la Crivoi Ozero, unde au fost cazați în grajdurile de porci ale sovhozului.

Până însă să sosească transportul de jidani de la Grozdovca, au trimiși din direcția Odesei vreo 9 mii jidani, așa că astăzi, din ce a fost acolo și din ce-a mai venit, sunt 11 mii jidani plasați în grajdurile sovhozului, unde încăpeau 7 mii porci.

Trec peste alte chestiuni.

Majoritatea sunt tuberculoși, suferă de dizenterie și tifos.

Pentru a nu contamina regiunea, vă rugăm insistent a da ordine urgente ca să nu se mai trimită jidani în această regiune. Pe cei existenți nădăjduiesc să-i pot trece în curând peste Bug, așa că, în curând, vor avea aerul complet curat.

Rog însă ca să nu se mai infesteze prin noi convoiuri de jidani.

Semnează: prefect lt. col. Isopescu."

Precum vedeți, în acea perioadă acționa cu putere învinovățirea colectivă, vinovăția colectivă.

Mă uit la chipurile celor prezenți în sală și, așa cum puteți constata și dumneavoastră, niciunul nu se aseamănă cu altul și, dacă luați miliardele de oameni de pe toată planeta Pământ, cu toate caracteristicile ființei umane, niciunul nu se aseamănă cu altul. Variabilitatea este ceva caracteristic tuturor speciilor și speciilor umane. Și prin variabilitate apar și diferențe; diferențele care, de fapt, trebuie valorificate sub forma complementarității dintre diferențe. Aceasta este problema deosebit de importantă atât pentru societatea în întregul ei, cât și pentru indivizii din cadrul unei societăți.

Și, dacă am vorbit de aceasta, înseamnă că și caracteristicile și diferențele dintre populații trebuie valorificate în același fel. Pericolul generalizărilor, pericolul etichetelor, pericolul de a vorbi cu eticheta de pe fruntea omului și nu cu omul ca individ, acesta este adevăratul pericol pe care-l prezintă crearea stereotipurilor, toate acestea transmise de prejudecăți, transmise din generație în generație.

Aș vrea doar să vă arăt că au existat și oameni, oameni - oameni în acea perioadă. O dovadă în plus a variabilității oamenilor!

Și mă voi referi la fostul primar al Cernăuților, doctorul Traian Popovici, care a fost și recunoscut ca "Drept între popoare" pentru salvarea a mii și mii de evrei din Cernăuți.

Și iată ce scrie el în Spovedanie:

"În ce mă privește, dacă m-am învrednicit de această tărie de a nu ceda curentului, de a mă împotrivi lui, de a fi stăpân pe voința mea, de a înfrunta pe cei mari, de a fi cu adevărat om, nu este meritul meu, este meritul tuturor generațiilor de popi din care mă trag și care m-au învățat ce este iubirea de oameni.

Este meritul tuturor profesorilor din Suceava, care m-au crescut în lumina frumoaselor virtuți ale clasicismului și mi-au plămădit sufletul la căldura umanității, care, neobosită, cizelează pe om și-l diferențiază de brută."

Onorat auditoriu,

Aș dori să închei printr-un avertisment. Un avertisment lansat de un poet evreu polonez, care a supraviețuit lagărelor naziste și a murit în închisorile comuniste.

Și iată ce spune el: "Nu vă temeți de dușmanii voștri,/Nu pot decât să vă ucidă./Nu vă temeți de prietenii voștri,/Nu pot decât să vă trădeze./Temeți-vă numai de cei indiferenți,/Care permit ucigașilor și trădătorilor/Să umble în pace pe acest pământ."

Și închei și eu cu acest mesaj: Nu fiți indiferenți!

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze prelungite.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Nicolae Păun, președinte al Partidei Romilor Pro-Europa.

 
   

Domnul Nicolae Păun:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimat auditoriu,

Memorăm astăzi, 7 octombrie, în cadrul acestei ședințe solemne a Camerei Deputaților, un moment istoric și, în același timp, tragic pentru victimele Holocaustului din România.

Deportările în lagărele regimului hitlerist au făcut, sigur că da, peste 200 de mii de victime, probabil așa cum menționa domnul deputat Aurel Vainer, or fi ceva mai multe, cifra nu contează, dar este important de subliniat faptul că aproximativ 10% din această cifră a reprezentat victime cetățeni de etnie romă, deci așa cum este cunoscut la data respectivă, țigani.

Holocaustul a produs traume incomensurabile supraviețuitorilor și familiilor acestora, ca de altfel și generațiilor următoare, dacă vreți, până în zilele noastre.

În mod vizibil, reprezentanții comunităților evreiești și comunităților de romi, de-a lungul timpului, au fost solidare cu victimele Holocaustului, aceștia din urmă făcând eforturi considerabil vizibile pentru ca, pe viitor, asemenea atrocități să nu se mai petreacă, să nu mai existe.

În acest context, doamnelor și domnilor deputați, stimat auditoriu, vă mărturisesc că am un gust amar când mă gândesc că a fost nevoie de intervenția domnului președinte Traian Băsescu pentru ca minoritatea romă să fie recunoscută ca victimă a Holocaustului, deși este cunoscut faptul că istoria evidențiază, în mai multe rânduri și foarte clar, că cetățeni fără nicio vină au fost victime ale Holocaustului și, în special, romi.

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum ne este cunoscut faptul, România este membră a Uniunii Europene, însă, din păcate, în mod vizibil, xenofobia, rasismul și discriminarea (vrem, nu vrem, rădăcini ale Holocaustului) sunt prezente și în zilele noastre. În opinia mea, acești factori negativi, repet, în opinia mea, ar fi trebuit eliminați de mult. De ce spun de mult? Că, pentru viitor, Uniunea Europeană are nevoie de un climat de liniște și de pace socială, asigurând cetățenilor săi oportunități și șanse egale.

Din păcate, doamnelor și domnilor deputați, evenimentele care au avut loc în ultimii 18 ani în România, și aici fac referire clară la comunitățile din Hădăreni, Bolentin Vale, Bolentin Deal, Târgu- Mureș sau altele, ne-au dovedit că, deși a trecut o perioadă îndelungată de la al 2-lea război mondial, foarte multe nu am învățat în materie de combatere a rasismului și a intoleranței. ne-au dovedit că, din păcate, nu știm să prevenim asemenea evenimente și că suntem, deocamdată, la stadiu declarativ.

Acum, sincer să fiu, nici cu statele membre ale Uniunii Europene nu mi-e rușine, pentru că nici acolo lucrurile nu stau altcumva, evenimentele din ultimii ani ne-au dovedit acest lucru. Și mai accentuat, subliniind cu liniuță, domnul Franco Frattini, ministrul de externe al Italiei, vedea, de curând, prin amprentarea romilor o soluție pentru rezolvarea situației romilor din Italia și nu numai din Italia, uitând domnia sa, domnul Franco Frattini, ca a fost comisar european pentru libertate, justiție și siguranță. ne mai lasă memoria câteodată, din păcate.

Eu, dându-vă aceste două exemple, în plan european și în plan național, concluzionez că romii din România și din Europa au fost și sunt încă victime ale extremismului, ale extremismului de dreapta, ale, dacă vreți, rasismului și xenofobiei atât în România, cât și în Europa.

În situația prezentă, mă întreb retoric, doamnelor și domnilor deputați: Ce oare a adus nou democrația pentru romii din Europa de Est și, în special, din România? Ce a adus nou ca politică privind combaterea rasismului și a discriminării aderarea României la structurile europene? Sau care va fi viitorul acestei minorități în actuala configurație politică a Europei?

Din păcate, răspunsul la aceste întrebări retorice nu l-au putut da nici măcar înalții oficiali europeni, prezenți la summit-ul organizat de curând la Bruxelles de către Comisia Europeană, mai exact pe data de 16 septembrie, și care a vizat, în opinia organizatorilor, un summit al îmbunătățirii situației romilor în structurile Uniunii Europene. Să nu uităm faptul că președintele Comisiei Europene, într-un discurs extrem de degajat, considera de cuviință că problemele minorității rome nu se pot rezolva decât de către statele membre, ca atare, ale Uniunii Europene. Și atunci întrebarea, de asemenea, retorică: De ce s-a mai organizat această reuniune? Oare Uniunea Europeană se afla în campanie electorală și noi nu știam? Mă rog, este un alt răspuns.

În final, doamnelor și domnilor deputați, domnule președinte al Camerei Deputaților, vreau să vă felicit în numele meu, în numele organizației pe care o reprezint, în numele minorității rome pentru organizarea acestei sesiuni solemne cu ocazia zilei comemorării Holocaustului. sigur, ziua Holocaustului este stabilită prin lege pe data de 9, dar am încercat să inserăm în programul Camerei și să organizăm această ședință, nu-i nimic rău, bine că este, dar eu sincer vă mărturisesc un gând, și anume acela că mi-aș dori ca, pe viitor, Guvernul României, pe de o parte, cât și înalții reprezentanți oficiali europeni, pe de alta, să abordeze problematica romilor ca o prioritate pentru societatea românească și societatea europeană contemporană.

Nu-mi doresc să mai particip la reuniuni fade, organizate de către Comisia Europeană sau înalți oficiali europeni, nu-mi doresc să mai particip vreodată la seminarii și reuniuni sterile și să asist la declarații frumos ordonate în pagină, legate de problematica minorității rome pentru că, în mod categoric, stimați colegi, a trecut perioada în care puteam să invocăm că România este la început de democrație, nu prea are instituții, nu prea are instrumente și nu are buget ca să intervină pentru rezolvarea unei probleme care nu aparține în mod categoric numai minorității rome.

Este o problemă care aparține statului român. Este o problemă care aparține Uniunii Europene și trebuie rezolvată cât mai curând.

Vă mulțumesc pentru prilejul pe care mi l-ați acordat ca să mă adresez la această ședință solemnă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu, reprezentantul Ministerului Culturii și Cultelor.

Vă rog.

 
   

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu (secretar general, Ministerul Culturii și Cultelor):

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor deputați și invitați,

Comemorăm în aceste zile victimele uneia dintre cele mai mari tragedii petrecute în secolul trecut pe teritoriul României.

După estimările cele mai avizate, numărul victimelor, în marea lor majoritate etnici evrei, dar și romi, cetățeni români și ucraineni uciși din dispoziția autorităților române ale vremii, se cifrează între 280.000 și 380.000 de persoane.

Totodată, alți circa 135.000 de cetățeni maghiari, de asemenea de etnie evreiască, din teritoriile românești anexate de Ungaria în 1940, au fost uciși la dispoziția autorităților maghiare.

Faptul că asasinarea în masă a unor civili nevinovați a fost făcută la instigarea autorităților Reichului nazist nu reprezintă în nici un fel o scuză pentru autoritățile naționale, nici din România, nici din Ungaria, pentru că responsabilitățile istorice nu pot fi delegate.

Desigur, asasinarea în masă a unor ființe omenești nu este o invenție a secolului trecut. Pe de altă parte, pentru națiunea română, același secol a mai fost martorul unor grozăvii la fel de mari, cele două războaie mondiale, și al unei sângeroase dictaturi care a distrus viețile altor sute de mii de oameni și a mutilat sufletele și existențele unor generații întregi de cetățeni români.

Ce face așadar crima Holocaustului să fie individualizată în raport cu celelalte grozăvii ale veacului? Pe de o parte, victimele nu au fost asasinate pentru că săvârșiseră vreo infracțiune, nici măcar având în vedere legile de atunci ale țării, ci pentru că se născuseră pur și simplu. Avuseseră, cu alte cuvinte, ghinionul să se nască în familii de evrei sau de romi.

Totuși, nici măcar acest criteriu nu conta foarte mult, ci doar pretextul că ar exista un asemenea criteriu. Era suficient nu să te consideri evreu sau rom, ci să fii considerat de ceilalți evreu sau rom pentru ca viața să-ți fie pusă în pericol.

Pe de altă parte, în comparație cu alte monstruoase crime, ceea ce individualizează Holocaustul este faptul că, în raport cu voința brută a unei autorități sau a unei bande care pretindea că are acordul autorității, nici o persoană nu avea garanția că va scăpa cu viață sau că nu va avea de suferit, indiferent ce comportament ar fi avut.

S-a spus, de altfel, și s-a și demonstrat că deportarea unor evrei, mai ales dintre cei înstăriți, adeseori nu era justificată nici măcar după legislația aberantă și inumană a vremii, ci pur și simplu de motive economice. Cu alte cuvinte, de dorința unora de a-i spolia pe acei oameni de bunurile personale.

Jaful și crima au avut drept foarte șubred fundament o legislație brutală și antiumană, în flagrantă contradicție cu tot ceea ce însemna în mod tradițional valoare pentru societatea românească.

Temeiurile credinței ortodoxe ale majorității românilor au fost răsturnate, și iubirea propovăduită de toate bisericile creștine a fost transformată în ură față de semeni și, în ultimă instanță, față de speța umană.

Crimele făptuite de reprezentanții autorităților sau doar cu știința și îngăduința acestora, direct sau indirect, nu avea nici un fel de justificare, nici în raport cu morala creștină, de care se făcea atâta caz în epocă, nici în raport cu fundamentele morale ale legilor, nici în raport cu interesele naționale, economice și sociale ale statului român și ale națiunii române în general.

Ceea ce s-a întâmplat prin Holocaust în România și peste tot unde aceste crime îngrozitoare au mai avut loc, poate fi asemănat cu gestul aberant al unui om care și-ar tăia din propria carne, crezând că în acest fel partea rămasă a corpului său ar trăi mai bine.

În fine, ceea ce individualizează Holocaustul comparativ cu celelalte tragedii ale veacului este pericolul repetabilității sale. Știm cu toții că astăzi drepturile persoanelor sunt garantate prin Constituție, că România, ca și celelalte state europene, este membră a Consiliului Europei și, mai mult decât atât, este membră a Uniunii Europene.

Chiar dacă instanțele internaționale erau diferite și dacă drepturile omului încă nu erau definite ca atare, în principiu acestea erau respectate și nimic n-ar fi prevestit că România, stat multicultural, multietnic și multiconfesional, așa cum aceasta a reieșit din primul război mondial și după Marea Unire de la 1918, ar fi putut să ajungă un stat care să-și asasineze proprii cetățeni în condițiile descrise mai sus.

Lașitatea unor persoane în fața forței brute, cât și siguranța iluzorie, absolut iluzorie, așa cum s-a și dovedit mai târziu și se va dovedi mereu, că întotdeauna alții vor fi victimele, au transformat o societate aparent liniștită și împăcată cu sine însăși într-o societate aflată în permanent conflict cu sine însăși.

Acestea sunt premisele care pot duce oricând la renașterea pericolelor care au dus la Holocaust. Discriminarea, intoleranța, ura, xenofobia se pot numi la un moment dat sau altul antisemitism, și atunci duc la crime împotriva evreilor. Dar ceea ce trebuie cu toții să avem în vedere este că, în orice moment, oricare dintre noi poate deveni victimă dacă nu vom tăia de la rădăcină toate premisele care pot da naștere la discriminare, la intoleranță și ură. În oricare moment, oricare dintre noi poate deveni în ochii celorlalți evreu sau rom și, în consecință, victimă. Și, din păcate, ceea ce se întâmplă astăzi în diverse state membre ale Uniunii Europene cu unii semeni ai noștri care sunt tratați după cetățenia din pașaport sau după culoarea pielii, îmi confirmă spusele.

Din aceste motive, recomandările Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, comisie aflată sub patronajul președintelui de atunci al României și prezidată de Elie Wiesel, au avut în vedere mai ales problemele legate de educarea tinerelor generații, în primul rând în spiritul respectului reciproc pentru semeni, al toleranței, al respectului pentru drepturile fundamentale ale omului, indiferent de rasă, etnie sau religie.

Educarea presupune cunoaștere și din acest motiv un rol esențial, alături de întregul sistem educațional din România, îl au instituțiile publice de cultură.

În spiritul recomandărilor Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, Guvernul a înființat, prin Hotărârea nr.902/2005 Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel". Activitatea institutului este unanim considerată drept impresionantă și nu are rost să detaliez aici mulțimea de programe de cercetare, de proiecte culturale, de inițiative ale institutului care au scopul documentării și diseminării cunoștințelor despre Holocaustul din România.

Această activitate a fost deja recunoscută pe plan internațional, așa cum o dovedesc relațiile strânse de cooperare cu instituții și autorități publice, mai ales din Statele Unite ale Americii, Franța și Israel, dar și din alte diverse țări europene.

Dar și acțiunile anuale de comemorare ale victimelor Holocaustului, acțiuni care se desfășoară din 2004 încoace, de asemenea, ca urmare a aplicării prevederilor unei hotărâri a Guvernului, în multe instituții de cultură din România, de la teatre și muzee, până la publicații și centre de cercetări culturale, vin în sprijinul aplicării amintitelor recomandări și ale prevederilor Hotărârii Guvernului din 2004.

Chiar în aceste zile, practic în întreaga țară direcțiile pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național, care sunt serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor, organizează acțiuni de comemorare a victimelor Holocaustului, acțiuni destinate mai ales tinerilor, tocmai pentru că aceștia sunt cei mai vulnerabili cetățeni ai României în fața acceselor de discriminare, antisemitism și negaționism venite din partea unor organizații aflate la limita legalității și a unor grupuri de persoane care încearcă și acum să nege evidența istorică și să propage discursuri bazate pe ură.

Toate acestea reprezintă o dovadă a faptului că spiritul recomandărilor Comisiei "Wiesel" a fost înțeles nu doar de autorități, ci și de foarte mulți oameni de cultură, de personalități cu simț civic.

Atât proiectul de construire a Memorialului Holocaustului, care este integral finanțat de la bugetul de stat și este realizat ca urmare a desfășurării unui concurs internațional organizat de Ministerul Culturii și Cultelor, cu sprijinul a numeroase alte organizații din România, Israel și Statele Unite ale Americii, cât și sprijinul pe care Ministerul Culturii și Cultelor îl acordă în continuare în vederea constituirii unui Muzeu al civilizației evreiești pe teritoriul României, ca și unui Muzeu al civilizației romilor de pe teritoriul României și în vederea conservării, restaurării și reabilitării monumentelor istorice iudaice, care cu greu au supraviețuit Holocaustului, regimului comunist și risipirii unei părți importante a comunității evreiești din România constituie, din punctul nostru de vedere, acțiuni normale, reieșite nu doar din necesitatea educării tinerelor generații în spiritul respectului și toleranței pentru semeni, ci și din aceea a protejării și punerii în valoare a unui patrimoniu cultural de o mare valoare pentru națiunea română modernă, pentru că este parte integrantă din acest patrimoniu.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul general Mihail Ionescu, director general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului "Elie Wiesel".

Vă rog.

 
   

Domnul Mihail Ionescu (director general, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel"):

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor deputați și invitați,

Holocaustul sau, cu un termen ebraic, Shoah-ul, desemnează cumplita catastrofă abătută asupra poporului evreu în preajma și în timpul celui de-al doilea război mondial.

A fost o monstruoasă încercare de exterminare a unui întreg popor. Nu au fost cruțați bătrânii, femeile sau copiii. Ghetoizarea, lagărul de concentrare, munca forțată, înfometarea, camerele de gazare, execuțiile în masă, exterminarea prin orice mijloace, deportările sunt cuvintele cheie ale acestei imense tragedii.

Holocaustul a fost însoțit de distrugerea sistematică a patrimoniului cultural și religios iudaic, parte importantă a zestrei civilizației noastre.

Nu doar poporul evreu a fost ținta acestui efort de anihilare fizică, ci și alte grupuri etnice, precum roma, cum s-a întâmplat și în România, indivizi cu dizabilități, oponenți politici, homosexuali sau alții.

Nu numai în Germania a avut loc tragedia Holocaustului, ci și în statele aliate Reichului, desigur, în grade și intensități variate. Între aceste state se numără și România.

Holocaustul a fost ultima etapă a unui proces aberant ce-și are adânci rădăcini istorice în antisemitismul medieval și modern, soluția finală, așa-zisa soluție finală conturându-se în anii 1938-1942. Exterminarea evreilor a fost posibilă atunci în condițiile unui regim totalitar ghidat de o ideologie monstruoasă.

Calea spre înfăptuirea Holocaustului a fost deschisă prin definirea evreului și legislația rasială adoptată în Germania, apoi în Ungaria, Italia, Slovacia, România sau Franța, de guvernele de obediență hitleristă, de introducerea acestor legi draconice în țările ocupate de Reich, legislație care a avut întotdeauna și o importantă componentă economică, opusă principiilor economiei liberale, libere, realizată prin secole de evoluție firească ascendentă.

Doamnelor și domnilor,

În România dinaintea celui de-al doilea război mondial trăia, ca număr, a treia comunitate evreiască a Europei. În preajma și la începutul celui de-al doilea război mondial și în condițiile brutalei dezmembrări a României în 1940, conjunctura politică a dus la adoptarea primelor prevederi rasiale. Pogromurile de legionari de la București și cel de la Iași din anul 1941, crearea în Transnistria a unor lagăre de concentrare și exterminare s-au soldat cu peste 280.000 de victime. Regimul totalitar antonescian a situat astfel România în geografia macabră a Holocaustului european.

În România, cunoașterea și asumarea responsabilităților Holocaustului s-a produs abia după decembrie 1989, cum s-a spus aici. Un moment definitoriu a fost instituirea în anul 2003 a Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, condusă de profesorul Wiesel, originar din România, și laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

Raportul Comisiei, prezentat în 2004 în fața președintelui țării, Ion Iliescu, ale cărei concluzii au fost asumate oficial, constituie rezultatul unei ample investigații internaționale și totodată temeiul unui important program de cercetare viitoare.

Studierea Holocaustului și a implicațiilor acestuia, monitorizarea și combaterea antisemitismului și negaționismului sunt părți esențiale ale educației democratice, ale exercițiului democratic actual, o chezășie a evoluției României ca stat al Uniunii Europene și membru deplin al Alianței Nord-Atlantice.

Scopul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" este aprofundarea cercetării socio-istorice asupra acestui episod recent al istoriei României.

Vreau să vă informez asupra câtorva dintre direcțiile asumate de cercetarea științifică desfășurată în cadrul acestei instituții. Bineînțeles, cea mai importantă dintre ele este adâncirea bazei documentare, exploatarea arhivelor, care încă sunt un tezaur neexplorat suficient, exploatarea, deci, a acestora în scopul de a elucida aspectele variate ale Holocaustului.

Aș vrea să citez ca o realizare deosebită lansarea publicării unei serii de documente germane - a apărut un prim volum - referitoare la tragedia Holocaustului din România. Aceste documente vădesc realitatea incontestabilă a acestui fenomen și ridică un vid științific impenetrabil în fața negaționismului.

De asemenea, aș mai menționa și donația Muzeului Holocaustului din Washington, grație căreia totalitatea documentelor descoperite până acum din arhivele din România referitoare la Holocaust poate fi studiată pe microfilm la institutul nostru.

O altă direcție de cercetare, la fel de importantă, ia în considerare analiza comparativă a Holocaustului, așa cum s-a desfășurat acesta în statele Europei Centrale și de Est, a memoriei acestui fenomen în geografia politică actuală din această regiune. Aș cita aici Conferința internațională regională organizată de institutul nostru în iunie 2007, în urma căreia a apărut o carte în mai multe limbi străine intitulată "Memoria Holocaustului și antisemitismului în Europa Centrală și de Est. Probleme comparative" cu autori din aproape toate statele regiunii.

În sfârșit, dar nu în cele din urmă, aș menționa elaborarea de sinteze în domeniu, necesare procesului educațional, declanșată în sistemul nostru național de educație, pe această problematică, precum și inserarea institutului în procesul de instruire a cadrelor didactice de profil.

Prin lucrările editate, prin conferințele naționale și internaționale pe care le-a organizat sau la care a participat a fost și este diseminat mesajul sobru și echidistant al cunoașterii științifice, a fost pus în valoare documentul istoric, în dauna etichetărilor sau a adjectivelor partizane și neproductive.

În cazurile grave de manifestare a negaționismului sau antisemitismului în spațiul public românesc, institutul a reacționat în conformitate cu legislația adoptată de dumneavoastră, propunându-și să activeze resorturile instituționale capabile să prevină astfel de manifestări.

Privilegiați de ocazia de a ne afla în fața dumneavoastră, azi, la evenimentul comemorării solemne în acest înalt for a Zilei Holocaustului din România, vreau să vă încredințez că Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România își va întemeia în continuare activitatea pe temeiul adevărului despre istoria recentă a României, călăuzit de exigențele societății noastre democratice.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului ecumenic de rugăciune din Parlamentul României, domnul deputat Petru Andea.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Petru Andea:

Distinși invitați,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Timpul este unul din eternii noștri neprieteni. Timpul așterne uitare, estompează evenimentele și contururile istoriei. Dar nu întotdeauna.

Astăzi ne oferim răgazul de timp pentru a rememora un timp trecut, trecut dar nu pierdut. Pagina de istorie pe care o evocăm este o pagină plină de durere, scrisă cu lacrimi și sânge, o pagină care ne cutremură, dar ne și transmite un mesaj. Ne întristează faptul că mesajele benefice umanității izvorăsc, a câta oară, din suferințele istoriei.

Holocaustul este o pagină neagră a istoriei, pe care nu o putem șterge și a cărei amintire nici nu trebuie să o ștergem. Istoria Holocaustului ne arată mereu cât de aproape este umanitatea de o catastrofă, cât de ușor tenebrele istoriei umbresc armonia oricărei civilizații.

Grupul ecumenic de rugăciune din Parlamentul României, în consens cu mersul istoriei, condamnă Holocaustul și pe autorii acestuia, se solidarizează cu victimele Holocaustului, cinstește memoria victimelor și se roagă pentru sufletele lor.

Grupul ecumenic de rugăciune este împotriva oricăror manifestări politice, religioase sau militare care pot genera noi tragedii umane de genul Holocaustului. Omenirea, considerăm noi, are dreptul la pace, așa cum fiecare om are dreptul la viață și la fericire.

Grupul ecumenic de rugăciune se solidarizează cu inițiativa Camerei Deputaților de a comemora victimele Holocaustului, de a transmite lumii un mesaj de pace, un mesaj de speranță pentru o guvernare mai înțeleaptă în viitor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Ioan Munteanu.

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dedicăm astăzi o sesiune solemnă comemorării Holocaustului în România.

Această zi s-a stabilit printr-o hotărâre a Guvernului din anul 2004 și este al patrulea an când se comemorează, la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România și constituită la inițiativa președintelui Ion Iliescu. Data a fost propusă ca fiind 9 octombrie, deoarece în 1941 a început deportarea evreilor din România în vagoane de marfă, încuiate, ce au luat drumul către Transnistria și Auschwitz, finalizându-se la 13 octombrie 1942.

Au murit de epuizare, frig, foame, boli sau de glonț între 280.000 și 380.000 de evrei.

De asemenea, peste 25.000 de romi au fost deportați, iar dintre aceștia mai mult de 11.000 și-au pierdut viața.

Holocaustul din România a fost analizat pe larg de această Comisie Internațională, care a ajuns la anumite concluzii. Holocaustul în România a existat și a constituit o pagină întunecată din istoria țării noastre. Lucrul acesta s-a întâmplat în mai multe țări din Europa.

Evreii din Bucovina de Nord și din Moldova au fost deportați în Transnistria.

Parlamentul României a legiferat incriminarea acțiunilor xenofobe, antisemite, rasiste și de propagare a ideilor unor persoane care au adus prejudicii păcii și umanității - Legea nr.107/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.31/2002, la recomandarea Comisiei Internaționale.

În această zi de comemorare a acelor evenimente tragice dorim să aducem un omagiu tuturor celor care au avut de suferit de pe urma politicilor discriminatorii, antisemite și rasiste, fără a-i uita însă și pe acei mulți români care și-au riscat libertatea și de multe ori chiar și viața pentru ca semeni de-ai lor, evrei, să fie salvați.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu: (coboară la tribună)

Doamnelor și domnilor,

Cu profundă considerație și adâncă pioșenie față de suferința celor care au căzut victime ale Holocaustului, mă adresez astăzi dumneavoastră pentru a aduce un omagiu celor care au suferit de pe urma politicilor discriminatorii antisemite, rasiste, promovate de statul român într-un moment tulbure al istoriei sale.

Capitolul românesc al Holocaustului este grav și complex și însumează manifestări și acțiuni diverse. În principal, el constă în deportarea și exterminarea evreilor în lagărele din Transnistria, cunoscut fiind faptul că în acea perioadă sumbră sute de mii de evrei, cetățeni ai statului român, și-au pierdut drepturile fundamentale: dreptul la existență, dreptul la muncă, dreptul de a trăi în țara lor.

Nu putem uita, totodată, suferința cumplită a evreilor din Transilvania de Nord, teritoriu în care mii de evrei și-au găsit sfârșitul în lagăre de concentrare naziste.

Momentul de astăzi se înscrie între eforturile societății românești de recuperare a memoriei și de asumare a responsabilităților trecutului, în acord cu valorile morale și politice care stau la baza statutului de țară democratică.

Istoria nu poate fi recuperată decât atunci când întreaga națiune este conștientă de ororile Holocaustului, când recunoaște existența acestui act îndreptat împotriva evreilor, cu credința că el nu mai poate fi repetat.

Deși o lungă perioadă de timp românilor nu li s-a spus nimic despre această realitate crudă a istoriei noastre, după prăbușirea comunismului, România a putut să-și recupereze memoria trecutului recent și să-și evalueze poziția față de acesta. Astfel, prin înființarea unei Comisii Internaționale de Studiere a Holocaustului în România, s-a reușit elaborarea raportului privind victimele regimului fascist din România din perioada 1940-1944.

În 2005, România a fost acceptată ca membră a Organizației "Task Force" de cooperare internațională pentru memoria Holocaustului.

De asemenea, pe baza recomandărilor Comisiei Holocaustului, a luat ființă în anul 2005 un Institut al Holocaustului, iar în anul 2006, la București, a fost pusă piatra de temelie a Monumentului Holocaustului.

Totodată, în vederea educării tinerei generații în spiritul respectării adevărului și a valorilor morale, în programa școlară a fost inclus un curs pentru studierea Holocaustului în România.

Toți acești pași importanți fac parte din demersul nostru de a ne împăca cu trecutul, de a ne asuma istoria și de a construi un viitor în care discriminarea să rămână doar o tristă amintire.

Acest moment întunecat, când evreii din România au devenit victime ale tragediei Holocaustului, nu trebuie uitat sau minimalizat. La fel cum nu trebuie să uităm suferințele romilor deportați în ținuturile întunecate ale Transnistriei.

Suntem datori să spunem, totodată, că mulți români, știuți și neștiuți, și-au riscat libertatea și viața pentru ca semenii lor să fie salvați de la moarte. Recunoștința noastră trebuie să le revină.

Doamnelor și domnilor,

Comemorarea Zilei Holocaustului trebuie să contribuie la cunoașterea mai temeinică a acestei tragedii colective și să marcheze asumarea conștientă și sinceră a unui episod dureros al istoriei naționale, constituindu-se într-un prilej de meditație, atât asupra consecințelor tragice ale totalitarismului, cât și asupra valorilor și principiilor democrației, a drepturilor omului și libertăților cetățenești fundamentale.

Având convingerea fermă că progresele pe care România le-a făcut până acum în domeniul cercetării, educației și comemorării Holocaustului vor continua și în viitor, doresc să subliniez că este important ca acest moment al amintirilor dureroase să fie marcat în fiecare an de comemorare a Holocaustului și implicit a victimelor unor orori petrecute cu numai câteva decenii în urmă. Acest gest este într-adevăr un semn fundamental al maturizării și democratizării societății românești.

De aceea, ne înclinăm cu toții în fața memoriei victimelor Holocaustului și a familiilor acestora, aducând un omagiu sincer celor care au suferit în această perioadă tristă a istoriei.

Am convingerea, doamnelor și domnilor colegi, că Parlamentul își va face în continuare datoria față de cetățenii României, acționând pe calea legii pentru asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale omului, indiferent de naționalitate, religie, rasă sau sex.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu: (Domnul președinte Bogdan Olteanu își reia locul la prezidiu.)

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, pe domnul deputat Radu-Cătălin Drăguș.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Radu-Cătălin Drăguș:

«Era un loc numit "Rampa", unde veneau trenurile de evrei. Veneau și ziua și noaptea și uneori unul pe zi, alteori cinci pe zi. Constant, oamenii din inima Europei dispăreau și ajungeau cu toții în același loc, fără să știe ce se întâmplase cu transportul anterior». Și oamenii din această masă știam că, în câteva ore, 90% vor fi gazați. Rudolf Turba, supraviețuitor din Lagărul de la Auschwitz. Nu cred că cineva poate să înțeleagă trăirile acelor oameni, de asemenea, cum nu cred că cineva poate să înțeleagă gândirea celor care au pus la cale un astfel de plan. Există în literatura istorică o mulțime de explicații legate de motivele care au dus la înfăptuirea unor astfel de atrocități. Dar cred că datoria noastră, ca oameni politici, este să veghem ca aceste lucruri să nu mai poată fi înfăptuite, nici măcar să nu mai poată fi gândite.

«Au început să bată în uși: "Evreii, afară!" Un copil a început să plângă, alt copil a început să plângă, așa că mama a urinat în mână și a dat copiilor să bea ca să tacă. După ce a plecat poliția am spus mamelor să iasă și un copil era mort de frică. Mama își sufocase propriul copil.» Abraham Malik descriindu-și experiența în ghetoul din Caucaz.

Destinul implacabil al istoriei este ca acesta să se repete. Atentatele de la 11 septembrie, atentatele de la Madrid, de la Londra, criza financiară, rezultatele votului politici din anumite state europene, discursurile unor politicieni europeni seamănă cu traseul istoric cunoscut care ne poate îndrepta spre un viitor foarte asemănător cu trecutul pe care azi îl comemorăm aici. Ar fi dur și descurajator să constatăm că nu am învățat nimic din istorie și că viitorul nostru ar putea fi identic cu trecutul, în numele puterii, al banilor, al principiilor obtuze privind existența umană.

Comemorăm azi suferința unor oameni care au murit nevinovați. Dar această posibilă repetare a istoriei trebuie să fie un semnal de alarmă și, în același timp, de a duce mersul istoriei spre o societate în care să respectăm în cea mai valoroasă creație a lui Dumnezeu, dar și cea mai imprevizibilă, care este omul.

Chiar și pasivitatea era o formă de rezistență. A muri cu demnitate era o formă de rezistență. A rezista forțelor răului demoralizatoare, brutalizante, a refuza reducerea la nivelul de animale, a supraviețui supliciului, a trăi mai mult decât torționarii, acestea au fost acte de rezistență. Chiar și a da, după toate acestea, mărturie despre evenimente a fost, în final, o contribuție la victorie. Simpla supraviețuire era o victorie a spiritului uman.

În fiecare dimineață ne vom trezi cu întrebarea dacă suntem destul de raționali pentru a nu fi victimele ale destinului implacabil al istoriei și sper să ne ajute Bunul Dumnezeu să găsim răspunsul cel bun.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Arpad Marton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cel de-al doilea război mondial a adus multe suferințe, dar printre cele mai grave fapte a fost instaurarea ca politică de stat a unor țeluri de exterminare a unor colectivități, a unor colectivități minoritare. Simpla apartenență la această colectivitate sau, așa cum s-a mai spus aici, simplul fapt că cineva te-a considerat a fi aparținut acelei colectivități a fost de ajuns ca să mori.

Fascismul și nazismul au instaurat astfel de dictaturi. Nu cred că în astfel de momente comemorative trebuie să avem discursuri politicianiste. Sunt sigur, ca orice creștin, că trebuie să iertăm greșiților noștri, dar nu trebuie să uităm. Nu trebuie să uităm ce s-a întâmplat și ca parlamentari avem o responsabilitate față de cetățenii acestei țări, ca astfel de fapte să nu poată fi repetate.

Avem o responsabilitate să nu uităm ce s-a întâmplat. Sunt și eu convins că aceste culpabilizări în masă trebuie să dispară, dar nu trebuie să uităm ce au comis persoanele care au comis acele atrocități. Ca atare, trebuie să veghem atenți, așa cum am făcut-o și astăzi, ca nu care cumva de pe băncile noastre să iasă legi care să deschidă calea unor astfel de acțiuni sau măcar autorii unor evenimente.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Demnitate în vremuri de restriște. Am avut fericirea să cunosc în viață oameni care se pot mândri cu această titulatură, de demni în vremuri de restriște. Am avut fericirea să-l cunosc pe marele român Raoul Șorban, un mare naționalist român, de la care am învățat și am înțeles ce înseamnă acea înțelepciune talmudică, conform căreia cine salvează un om, salvează omenirea.

Am avut bucuria să-l cunosc și pe bătrânul Ion Cioabă care mi-a vorbit de tatăl său adoptiv, bulibașa Mihuțescu, cel care a salvat foarte mulți dintre țiganii deportați în Transnistria. Ca și dumneavoastră am avut prilejul, prin intermediul unei extraordinare biografii și a unui teribil de bun film biografic, am avut prilejul să-l cunosc pe Oscar Schindler. Un om căruia mii de oameni, poate zeci de mii de oameni, afectați pe nedrept de această nenorocire a istoriei care s-a numit Holocaust, au fost salvați.

Totuși, acest om a murit cu supărarea că ar fi putut face mai mult. La bătrânețe, chiar ajunsese să se acuze de ce își cumpărase o mașină mai scumpă, când cu banii respectivi mai putea cumpăra viața câtorva evrei pe care să-i angajeze la întreprinderile lui și să-i salveze astfel de la moarte. Ajunsese până la a-și evalua acul de cravată pe care îl păstrase ca dar din partea tatălui său și spunea: "Cu acest ac puteam cumpăra viața unui om, viața unui evreu".

De aceea, vă spun, ca și naționalist convins, că sunt mândru că fac parte din poporul român, un popor care a salvat mulți oameni în decursul istoriei, inclusiv foarte mulți evrei, dar în același timp, gândesc ca și Schindler: "Puteam face mai mult și se putea face mai mult". Pentru că vreau să vă spun că fiecare viață răpită în holocaust este, în fapt, o lacrimă vărsată de divinitate. Și, dacă acum 60 de ani, Dumnezeu, care este unul a plâns ani de zile pentru fiecare evreu, țigan, român, rus, german căzut pradă flăcărilor Holocaustului și noi, acum, putem face, cel puțin acest gest, ca în sinea noastră să vărsăm o lacrimă pentru acele zile, indiferent ale cui au fost greșelile.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați invitați,

Onorat auditoriu,

Doamnelor și domnilor colegi,

Această sesiune solemnă, cu siguranță, ne-a înălțat pe toți în spirit. Cu aceeași siguranță pot să spun că ne-a chemat pe toți la realitate. Dacă e să încerc în foarte puține cuvinte să spun ceea ce fiecare dintre cei din vorbitorii de astăzi au spus și împrumutând cuvintele unora dintre cei care astăzi au vorbit, da, trebuie să iertăm, dar nu să uităm. Da, nu trebuie să repetăm niciodată. Nu trebuie să repetăm niciodată.

Vă mulțumesc și declar închisă această ședință solemnă. (Aplauze)

 
Alocuțiunea domnului Miloslav Vlèek, președintele Camerei Deputaților din Republica Cehă.  

Doamnelor și domnilor colegi,

În două minute vom relua ședința cu alocuțiunea președintelui Camerei Deputaților din Republica Cehă.

- pauză -

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vi-l prezint pe președintele Camerei Deputaților din Republica Cehă, domnul Miloslav Vlcek. (Aplauze)

Doamnelor și domnilor deputați,

Distinși oaspeți,

Am deosebita onoare și bucurie de a avea astăzi ca oaspete de seamă al Parlamentului României pe Excelența Sa, domnul Miloslav Vlcek, președintele Camerei Deputaților din Republica Cehă.

Înainte de a-l ruga pe domnul președinte Vlcek să prezinte o alocuțiune în fața dumneavoastră, îmi face plăcere și sunt onorat să afirm că vizita în România a Excelenței Sale constituie un moment major în strângerea relațiilor dintre cele două state, atât în contextul parteneriatului în cadrul Uniunii Europene, cât și în contextul internațional al interdependenței globale și al sistemului economic deschis, demonstrând totodată bunele raporturi existente între țările noastre, precum și dorința comună de promovare pe mai departe a strânsei prietenii româno-cehe, bazate pe aspirații comune.

Doresc să subliniez importanța și necesitatea cooperării interparlamentare permanente, ca formă a diplomației parlamentare, necesară dezvoltării păcii mondiale și folosirea acesteia ca instrument de întărire a relațiilor dintre țări.

În acest context, doresc să menționez realizările importante obținute în cadrul relațiilor bilaterale între România și Republica Cehă și îmi exprim speranța ca pe viitor împreună să facem pași importanți pentru consolidarea acestor.

Stimați colegi,

Îmi revine plăcuta misiune să vă prezint câteva date din biografia înaltei personalități care astăzi este invitatul nostru.

Domnul Miloslav Vlcek s-a născut la 1 februarie 1961 la Konice. A absolvit Facultatea de economie a Universității din Brno. Din 1993 este membru al Partidului Social Democrat Ceh, iar din anul 1996 a fost ales pentru prima oară deputat. Până în nul 2006 a fost membru în mai multe comisii parlamentare, iar la 14 august 2006 a fost ales președinte al Camerei Deputaților a Republicii Cehe.

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Urându-vă încă o dată bun venit în România, am onoarea și plăcerea de a vă oferi cuvântul, pentru a prezenta o alocuțiune în fața Camerei Deputaților a Parlamentului României.

Domnule președinte, aveți cuvântul. (Aplauze.)

 
   

Domnul Miloslav Vlcek:

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este o onoare că în calitate de președinte al Camerei Deputaților a Parlamentului Ceh pot să iau cuvântul în Camera Deputaților de la dumneavoastră.

Aș vrea să vă fac cunoscute părerile actuale privind colaborarea parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, situația procesului de ratificare a Tratatului de la Lisabona din Cehia și, nu în ultimul rând, prioritățile președinției cehe în Consiliul Uniunii Europene în prima parte a anului 2009.

Republica Cehă este stat membru de la 1 mai 2004 și contribuie la elaborarea strategiei dezvoltării europene de integrare. Acest proces în plan legislativ privește ambele Camere al Parlamentului din Cehia. Totodată, considerăm importantă colaborarea parlamentelor naționale atât pentru obținerea experienței, cât și din aspectul activității reprezentanțelor legiuitoare din Uniunea Europeană. Colaborarea interparlamentară are dimensiuni considerabile. Comisiile Camerei Deputaților din Parlamentul Ceh sunt în contact cu multe comisii ale țărilor membre și candidate ale Uniunii Europene. Se întâlnesc cu regularitate președinți ai parlamentelor și treptat s-a creat cadrul de colaborare, se întâlnesc la diferite niveluri. Fără îndoială că fiecare joacă un rol important și, ca să fiu concret, anul acesta au avut loc discuțiile președinților parlamentelor din așa zisa Troica și Grupul de la Visegrád, iar recent a avut loc Summit-ul din Europa Centrală. În iunie, la Lisabona s-au întâlnit președinții parlamentelor tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene.

În fața noastră se află și întâlnirea privind parteneriatul regional. Acest cadru, îl consider foarte important pentru că, din punct de vedere regional, dă posibilitatea de a examina problemele politicii europene actuale și reflectarea lor în activitățile parlamentelor. Mai ales în întâlniri mai mici există mai mult spațiu pentru dezbaterea problemelor parlamentelor naționale, ceea ce corespunde cu părerea mea mai generală că, într-adevăr, este mai multă nevoie de a aprofunda formele actuale de colaborare, și nu de a crea alte forme.

Consider că ar trebui să ne orientăm pe dezvoltarea în ce privește calitatea decât la crearea cantitativă a acțiunilor comune. Consider că, din punct de vedere al conținutului, ar trebui să ne concentrăm asupra măsurilor care ar da posibilitatea parlamentelor naționale să fie partenere respectate față de instituțiile unionale, mai ales față de Comisia Europeană și față de Parlamentul European. Mai ales, există sarcina prioritară de a găsi instrumente eficiente de comunicare și schimb de informații între parlamentele naționale. Aceste probleme vor fi tot timpul actuale, împreună cu provocările care stau și vor sta în fața Europei.

De aceea, în cadrul președinției pregătim opțiunea care ar trebui să reflecte evoluția previzionată a situației de pe continentul nostru. De exemplu, la sfârșitul lunii ianuarie, respectiv începutul lui februarie 2009, am convocat întâlnirea cu Troica unde, împreună cu Franța, Republica Cehă, Suedia și Spania, ar trebui să discutăm multe probleme.

Tema prioritară ar trebui să fie colaborarea parlamentelor naționale și nu numai din țările care dețin președinția. La începutul anului 2009 am putea - bineînțeles, depinde de procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona - să formulăm concluzii importante pentru colaborarea parlamentelor naționale. Discuțiile Troicăi ar trebui să creeze impulsul pentru căutarea comună a mijloacelor cu care să întărim eficient rolul parlamentelor naționale în procesul legislativ european.

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimate doamne, stimați domni deputați,

Permiteți-mi să vă fac cunoscut procesul ratificării Tratatului de la Lisabona în Republica Cehă. Inițial, s-a prevăzut că va fi ratificat în anul 2008. Republica Cehă a afirmat interesul despre cum să se desfășoare acest procedeu, respectiv astfel încât Tratatul de la Lisabona să nu influențeze Președinția Cehă. După cum se știe, această condiție deocamdată nu a fost realizată. Premierul Topolanek a semnat Tratatul, iar Senatul, la data de 24 aprilie, a hotărât ca să-l trimită către Curtea Constituțională pentru a-l examina dacă corespunde Constituției cehe.

Principalele probleme pentru senatori au fost transferul de atribuții către nivelul unional, posibilitatea schimbării de luare a hotărârii de la sistem uninominal la cel majoritar, și în Camera Deputaților, dezbaterea s-a întrerupt în a doua lectură. Termenul pentru exprimarea Curții Constituționale nu se cunoaște, se poate aștepta în timpul toamnei 2008. Sunt ferm convins că nu numai majoritatea deputaților Camerei Deputaților, dar și Guvernul, al cărei premier a semnat tratatul, îl vor sprijini.

Apreciez că aproape toți reprezentanții din 11 parlamente la recenta întâlnire a Summit-ului Central European de la Praga promovau continuarea ratificării tratatului de la Lisabona, apreciind contribuția lui la integrarea europeană. Au căzut de acord că se consolidează puterea parlamentelor naționale și crește caracterul democrat al uniunii.

De asemenea, sunt convins că se va găsi soluționarea care va permite tuturor statelor membre ale uniunii să funcționeze conform regulilor Tratatului de la Lisabona. Nu dorim izolarea Irlandei, care a fost pentru noi unul dintre exemple în timpul pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană. Irlanda, ca membru în Uniunea Europeană, a înregistrat cea mai rapidă creștere economică și, desigur, nu va vrea să oprească sau să bulverseze evoluția europeană.

Mărturisesc că nu puteam elimina posibilitatea creării unei Europe pe două viteze, în care irlandezii ar fi în circuitul exterior, mai lent, deși eu cred că ar putea să fie numai o soluționare temporară.

Sunt ferm convins că trebuie să continue procesul integrării europene și colaborării strânse, precum și procesul de extindere a Uniunii Europene. Procesul de integrare va duce la consensul privind politica de securitate și politica externă. Aceasta va ajuta Europa să se apere împotriva globalizării și să creeze din Europa un partener egal în drepturi pentru cei mai puternici jucători pe scena internațională. Cehia sprijină consecvent extinderea Uniunii Europene. Simțim că există pericolul ca fără ratificarea Tratatului de la Lisabona nu ar trebui să se extindă Uniunea cu Croația, cu atât mai puțin cu alte state ale Balcanilor de Vest.

Sunt convins că, dacă vor deveni membre atât Serbia, cât și Kosovo, va fi mai simplu ca în interiorul Uniunii să se soluționeze relația lor tensionată. Și aceasta mă duce la un alt domeniu despre care aș dori să vorbesc.

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimate doamne și domni deputați,

În prima parte a anului 2009, Republica Cehă va prezida Consiliul Uniunii Europene și organele acesteia. Va fi prima dată în istoria Republici Cehe. La nici 5 ani după integrarea în Uniunea Europeană, după Slovenia, Cehia va fi a doua țară din cele 10 cu preponderență postcomunistă care, în anul 2004, au lărgit rândurile membrilor. Motto-ul președinției va fi: "Europa fără bariere".

Pe plan intern, Republica Cehă vrea să ajungă la capătul perioadei tranzitorii pentru lucrători, să elimine barierele, pentru circulația liberă de mărfuri, servicii, persoane și capital, să rezolve problemele cauzate de funcționarea problematică a pieței interne de energie, sub prefinanțarea politicilor tradiționale, care opresc investiții mai mari în politici orientate către creșterea necesității de a îmbunătăți și simplifica mediul reglementat al Uniunii sau de a aprofunda colaborarea țărilor membre în domeniul justiției și internelor.

Printre prioritățile ei este și asigurarea păcii și stabilității în regiunea balcanică. În primăvara anului 1999, Guvernul ceh impunea, prin inițiativa pașnică cehă-grecească, încheierea bombardării în Serbia. Am vrut să asigurăm stabilitatea economică, prin dezvoltarea după planul care ar semăna cu planul Marshall. Am vrut să ajutăm stabilitatea politică prin pactul de stabilitate, am atenționat ca să nu se înființeze state pe criterii etnice și am subliniat că multe probleme se vor soluționa după integrarea regiunii în sistemul european. De aceasta sunt convins până în prezent. Atenționarea nu a fost, din păcate, ascultată, și previziunile despre Kosovo democratic și multietnic ca o parte componentă, autonomă și administrativ independentă a Serbiei nu au fost realizate, cu toate că a fost reflectat ceea ce a fost important în Rezoluția nr.1244 a Consiliului de Securitate al ONU.

Cehia sprijină Europa multietnică, multiculturală și democratică, refuză epurări etnice împotriva oricui. Suntem împotriva tuturor formelor de discriminare. Suntem împotriva tuturor formelor de agresiune împotriva unui stat străin sau împotriva ocupației. Suntem convinși că respectarea consecventă a dreptului internațional și Cartei ONU, împreună cu solidaritatea vor contribui la pacea din Europa și mai ales la stabilitatea în Balcani. Sunt conștient că statele europene au deocamdată diferite păreri privind independența Kosovo-ului, care a fost recunoscut numai de 46 de state, inclusiv Republica Cehă. Membru al ONU, Kosovo, evident, nu va deveni. 147 de state, inclusiv România, nu au recunoscut Kosovo.

Ca președinte al Camerei Deputaților din Parlamentul Ceh am înțeles pe deplin această poziție și o respect. Trebuie să fim conștienți că majoritatea clară a deputaților noștri din toate partidele politice a votat o hotărâre importantă, în care am chemat ca să se reînnoiască negocierile privind statutul Kosovo, care ar fi în conformitate cu dreptul internațional și rezoluția nr. 1244 ONU și Actul final al Conferinței de Securitate și Conlucrare în Europa din anul 1975.

Acum vreau să cred că vom găsi soluția care va fi acceptabilă atât pentru Belgrad, cât și pentru Priscina sau, dacă vreți, atât pentru București, cât și pentru Praga. Probabil, aceasta se va realiza abia în cadrul Uniunii Europene. Dacă se va produce mai devreme, atunci va fi ca rezultat al eforturilor Uniunii și ONU.

În afara necesității de a consolida stabilitatea în Balcanii de Vest și de reducere a tensiunii va apărea și altă motivare, și anume ca Kosovo să nu se folosească ca precedent. Bineînțeles, cunosc afirmația că cazul Kosovo este o excepție care nu creează nici un precedent. Dar excepția nu există numai din cauză că noi dorim acest lucru. Conflictul ruso-georgian recent a ilustrat cât de ușor a fost pentru Osetia de Sud și Abhazia de a face apel la dreptul albanezilor kosovari, la dreptul acestora, în situația când există și un alt stat național al albanezilor, pe care cei din Osetia și din Abhazia nu-l au. Îmi e teamă că la acest drept pot să facă apel și alte grupuri radicale, din alte minorități, de exemplu dintre kurzi, irakieni sau turci, între bascii din Spania sau catalani, între sârbii bosniaci și croați. Astfel de voci le putem auzi și din Corsica sau Republica Turcă, din Ciprul de Nord sau din Transnistria, din Republica Moldova. Pot să se asocieze, subliniez, numai unii dintre politicieni, politicieni radicali din minorități maghiare.

În mod consecvent respectăm principiul de suveranitate, integritate teritorială și integritatea principiului de stabilitate a frontierelor, legat de respectarea drepturilor minorităților împotriva abuzului, secesiunii în interesul unor politici imperiale și noilor conflicte etnice, inclusiv conflictelor armate.

Dreptul internațional se dezvoltă. Probabil că datorită globalizării continue, datorită creării grupărilor integrate regionale se va reduce importanța statelor naționale, odată ce principiul de suveranitate de la Vestfal va fi înlocuit de altă normă juridică. Până nu se va codifica, trebuie să respectăm dreptul internațional, așa cum există. Dacă, în mod abuziv, l-am aplica numai în unele cazuri, și în alte cazuri l-am încălca, s-ar crea nesiguranță juridică și junglă juridică în care nimeni n-ar fi sigur, și mai ales ar fi puse în pericol statele.

Permiteți-mi, la încheiere, să fac rezumatul luării mele de cuvânt. Sunt pentru Uniunea Europeană unită, integrată, care își apără drepturile cetățenilor și care va contribui la pacea, securitatea, stabilitatea în Europa. Sunt pentru Europa care va respecta independența membrilor. Sunt pentru finalizarea ratificării Tratatului de la Lisabona de către toate statele, care va da posibilitatea de a apăra interesele cetățenilor. Dacă prin tratat se va reduce deficitul democratic existent și ne va da posibilitatea ca să le reducem în continuare. Sunt pentru extinderea Uniunii Europene, sunt pentru extinderea în întreaga regiune balcanică, care începe în Croația, dar va include și Serbia, Kosovo și Macedonia.

Sunt pentru respectarea dreptului internațional și Cartei ONU și nu ultimul rând pentru colaborarea central-europeană în domeniile comercial, politic, cultural, punând accentul pe țările în care colaborarea are rădăcinile istorice, cum este cazul țării dumneavoastră și a noastră.

Stimate domnule președinte,

Stimați deputați, stimate deputate,

În ceea ce privește problemele relațiilor noastre, am discutat cu înalții dumneavoastră reprezentanți și încă o dată aș vrea să mulțumesc pentru că am putut prezenta părerile mele pe temele respective. Aș vrea să vă asigur că și noi vom asculta părerile dumneavoastră privind poziția parlamentelor naționale, care trebuie să exprime voința oamenilor, dar și în ceea ce privește instituțiile europene.

Mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru aceste elemente majore de viziune politică pe care ni le-ați oferit astăzi. Nu este o vorbă goală și astăzi s-a dovedit din nou acest lucru că în cele mai multe, în fundamentalele elemente ale politicii internaționale, România și Cehia gândesc la fel. Și astăzi am văzut acest lucru. Am văzut și ați găsit aici oameni care gândesc asemenea dumneavoastră, ați văzut aici oameni care simt asemenea dumneavoastră și vă mulțumim de aceea pentru cuvintele în care ați exprimat dumneavoastră ceea ce și noi considerăm.

Vă asigur, de aceea, domnule președinte, că în mandatul pe care-l doresc ușor Republicii Cehe la președinția Uniunii Europene, într-un mandat pe care îl dorim fără aventuri, fără emoții și cu realizări, România vă va fi un partener sincer.

Vă mulțumim pentru onoarea pe care ne-ați făcut-o prin această alocuțiune și vă rog, domnule președinte, să-mi îngăduiți ca în fața colegilor noștri, să vă ofer medalia Camerei Deputaților. (Aplauze.)

(Domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, oferă medalia Camerei Deputaților domnului Miloslav Vlcek, președintele Camerei Deputaților a Republicii Cehe. Aplauze.)

Doamnelor și domnilor,

Declar închisă ședința. Vă propun să începem la ora 15,30, dacă sunteți de acord.

 
  Prezentarea și dezbaterea raportului Comisiei parlamentare de anchetă privind verificarea unor aspecte referitoare la activitatea unor membri din conducerea Curții de Conturi (rămas pentru votul final).  

- după pauză -

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Reluăm lucrările.

Înainte de a trece la dezbaterile pe tema propunerilor legislative cu rapoarte de respingere, vă propun să finalizăm dezbaterile pe tema raportului Comisiei de anchetă asupra Curții de Conturi.

Invit președintele comisiei, domnul deputat Gubandru, să prezinte raportul.

 
   

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți, având în vedere dimensiunea raportului care are 33 de pagini, să vă prezint selectiv modul cum a lucrat comisia și concluziile la care aceasta a ajuns.

Potrivit art.1 din Hotărârea Camerei Deputaților nr.15 din 13 mai 2008, Comisia parlamentară de anchetă are ca scop efectuarea unui control parlamentar privind verificarea unor aspecte referitoare la activitatea unor membri din conducerea Curții de Conturi, cu următoarele obiective: verificarea legalității deciziilor adoptate de către membrii conducerii Curții de Conturi în cadrul ședințelor de judecată, având în vedere faptul că atât Consiliul Superior al Magistraturii, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, nu recunosc atribuțiile jurisdicționale ale acestora.

În al doilea rând, analizarea situației în care unii membrii din conducerea Curții de Conturi se constituie în instanțe și judecă litigiile financiare, deși prin adoptarea noii Constituții, instanțele Curții de Conturi au fost desființate.

În al treilea rând, verificarea modului în care aceștia se substituie ca magistrați, deși nu sunt magistrați și nu au un temei legal pentru a desfășura această activitate.

De asemenea, verificarea implicațiilor survenite în urma adoptării de către membrii conducerii Curții de Conturi a hotărârilor luate în cadrul ședințelor de judecată.

Și nu în ultimul rând, verificarea legalității însușirii de către conducerea Curții de Conturi a sumelor de bani sub forma sporurilor de magistrat conform Ordonanței Guvernului nr.27/2006 și a celorlalte avantaje de care aceștia au beneficiat.

Comisia este formată din 9 membri deputați ce aparțin tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților. Aceasta și-a desfășurat activitatea în baza Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei parlamentare de anchetă privind verificarea unor aspecte referitoare la activitatea unor membri din conducerea Curții de Conturi a României, regulament aprobat prin hotărârea comisiei din data de 21 mai 2008.

Activitatea comisiei s-a desfășurat în ședințe convocate de către președinte cu o zi înainte. Ședințele au fost prezidate de către președintele comisiei.

Pentru buna desfășurare a lucrărilor și atingerea obiectivelor pentru care a fost constituită comisia, membrii acesteia au hotărât, în conformitate cu prevederile art.6 alin.(1) din Regulament, solicitarea mai multor documente de la Curtea de Conturi a României, respectiv:

  • de la Curtea de Conturi a României: 1. lista actelor de control primite spre judecare începând cu data intrării în vigoare a Constituției României, republicată, de la Camerele de Conturi județene și respectiv, a Municipiului București, de la Secția de control financiar ulterior a Curții de Conturi a României și soluțiile date în actele de judecată efectuată de către Secția jurisdicțională; 2. copiile deciziilor adoptate de către membrii conducerii Curții de Conturi în cadrul ședințelor de judecată desfășurate după data intrării în vigoare a Constituției României, republicată;
  • de la Camerele de Conturi ale Municipiului București, de la Camerele de Conturi ale județelor, s-a solicitat: lista actelor de control transmise spre judecare Curții de Conturi a României, după data intrării în vigoare a Constituției României, republicată, și soluțiile date în cazurile respective.

Curtea de Conturi a României a transmis în termen sub forma a 7 bibliorafturi documentele solicitate. De asemenea, și Camerele teritoriale județene și a Municipiului București au transmis materialele solicitate în termenul stabilit de către comisia de anchetă.

Potrivit adresei 1463 din 4 iunie 2008 a Curții de Conturi, în perioada de referință, pe rolul Secției jurisdicționale a Curții de Conturi au fost înregistrate un număr de 2969 de cauze. Copiile deciziilor pronunțate în aceste cauze transmise comisiei de anchetă, potrivit paragrafului anterior, reprezintă aproximativ 15.000 de pagini xerografiate.

Prin aceeași adresă a Curții de Conturi, rezultă că în perioada 1 ianuarie 2004-31 mai 2008, perioada ce face obiectul anchetei, Secția jurisdicțională a acesteia nu a primit spre soluționare niciun act de control de la Camerele de Conturi județene și respectiv a Municipiului București sau de la Secția de control financiar ulterior a Curții de Conturi a României.

În această perioadă, Secția jurisdicțională a soluționat următoarele categorii de cauze: întâmpinări formulate împotriva deciziilor emise de președintele Secției de control ulterior sau directorii Direcțiilor de control financiar ulterior ale Camerelor de Conturi județene sau a Camerei de Conturi a municipiului București; stabilirea amenzilor civile și a penalităților în baza prevederilor art.127 și 128 din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare; plângerile formulate împotriva încheierilor prin care s-a dispus descărcarea de gestiune de către completele constituite în acest scop; soluționarea rapoartelor de venituri și cheltuieli întocmite de mandatarii financiari ai partidelor politice și candidaților independenți în campaniile electorale conform Legii nr. 43/2003 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Vă rog să-mi permiteți să trec peste o parte din capitole, așa încât voi prezenta analizarea situației în care unii membri din conducerea Curții de Conturi se constituie în instanțe și judecă litigiile financiare.

În executarea dispozițiilor constituționale cuprinse de art.140 alin.(1) și art.155 alin.(6), a fost adoptată de către Guvern Ordonanța de urgență nr.117 din 24 octombrie 2003, aprobată prin Legea nr.49 din 23 martie 2004.

Cauzele aflate în curs de judecată la instanțele Curții de Conturi au fost preluate de tribunale, de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția contencios administrativ.

Totodată, judecătorii financiari ai Colegiilor jurisdicționale au fost preluați de instanțele judecătorești care au preluat și cauzele colegiilor din care aceștia făceau parte.

Ca urmare a acestor dispoziții, activitatea colegiilor jurisdicționale a încetat atât de fapt cât și de drept ca urmare a faptului că atât activitatea, cât și persoanele ce desfășurau aceste activități au fost preluate de instanțele judecătorești. În acest mod, dispozițiile legale ce reglementau activitatea colegiilor jurisdicționale ale Curții au devenit caduce.

Cele două acte normative nu cuprind nici un fel de dispoziții privitoare la consilierii de conturi ce și-au desfășurat activitatea în cadrul Secției jurisdicționale. Acești consilieri de conturi, dacă s-ar fi respectat regula instituită de cele două acte normative, Ordonanța nr.117/2003, Legea nr.49/2004, ar fi trebuit să fie preluați de către Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau cel puțin legea să fi creat în favoarea acestora posibilitatea de a opta pentru trecerea la această instanță.

Legiuitorul însă nu a adoptat această soluție, astfel încât consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale au intrat sub incidența dispozițiilor art.155 alin.(5) din Constituție, conform căreia consilierii de conturi numiți de Parlament își continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiți.

Ca atare, consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale au trebuit să-și continue activitatea până la expirarea mandatului pentru care au fost numiți. Cum prin mandatul prin care au fost numiți de Parlament, Hotărârea nr.3 din 14 februarie 2002, consilierii de conturi aflați în funcție la Secția jurisdicțională la data intrării în vigoare a dispozițiilor constituționale modificate și a actelor normative de aplicarea dispozițiilor constituționale, această instituție a prevăzut în mod expres numirea lor ca consilieri de conturi la Secția jurisdicțională, continuarea activității la care face referire art.155 alin.(5) din Constituție viza Secția jurisdicțională.

În consecință, Secția jurisdicțională nu a fost desființată ca urmare a situației mai sus prezentate, ci aceasta își continuă activitatea prin intermediul consilierilor de conturi numiți ca făcând parte din ea, numiți, așadar, de către Parlamentul României.

Nu s-ar putea susține că există o similitudine între situația colegiilor jurisdicționale și situația Secției jurisdicționale, atâta timp cât colegiile jurisdicționale nu numai că și-au încetat de facto activitatea, dar tot personalul lor a fost preluat de instanțele judecătorești ordinare, astfel că dispozițiile cu privire la organizarea și funcționarea lor și-au încetat prin căderea în desuetudine valabilitatea.

Nu s-ar putea susține nici că prin adoptarea celor două acte normative de punere în aplicare a dispozițiilor art.140 alin.(1) din Constituție, mandatele consilierilor de conturi de la Curtea de Conturi a României ar fi încetat, atâta timp cât prin dispozițiile art.155 alin.(5) se prevede continuarea activității consilierilor de conturi numiți de Parlament, până la expirarea mandatului, fără a se face distincție după cum aceștia au fost numiți la Secția jurisdicțională sau la Secția de control financiar ulterior.

Consilierii de conturi nu au soluționat litigii financiare, întrucât aceste litigii au fost preluate spre soluționare de instanțele judecătorești ordinare, potrivit Ordonanței Guvernului nr.117/2003 aprobată prin Legea nr.49/2004.

Prezentarea modului în care membrii din conducerea Curții de Conturi se substituie ca magistrați: în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale au soluționat numai acele cauze ce nu au avut natură de litigii și care nu au luat naștere ca urmare a activității desfășurate de Curtea de Conturi. Natura activității desfășurate de consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale este una administrativ-jurisdicțională.

Ca atare, în exercitarea acestei activități, consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale nu s-au substituit ca magistrați și au desfășurat o activitate dată de lege în competența lor.

Concluzia generată de acest text de lege ar fi că activitatea desfășurată de consilierul de conturi al Secției jurisdicționale este considerată ca fiind vechime în funcția de judecător.

Legalitatea însușirii de către conducerea Curții de Conturi a sumelor de bani sub forma sporurilor de magistrați și a celorlalte avantaje de care aceștia au beneficiat.

Pentru activitatea desfășurată în cadrul Secției jurisdicționale, consilierii de conturi ai acestei secții au beneficiat de o majorare a indemnizației lunare în raport cu vechimea efectivă în funcția de magistrat sau de personal asimilat magistraților, potrivit prevederilor art.4 din Ordonanța nr.177/2002 și apoi în baza art.4 alin.(1) din Ordonanța nr.27/2006.

Astfel, în baza art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, începând cu data de 1 ianuarie 2003, consilierii de conturi Bomboș Sever Gabriel, Popescu Mihai, Popescu Mircea Vasile și Dan Drosu Șaguna au beneficiat de o majorare a indemnizației lunare calculate în raport cu vechimea efectivă în funcția de magistrat sau de personal asimilat magistraților prevăzute la art.42, 44 din Legea nr.94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în baza Ordinelor nr.19, 20 și 22 din ianuarie 2003, emise de președintele Curții de Conturi a României.

Ulterior, la 6 iunie 2007, s-au emis Ordinele nr.284, 283, 285 și 282, în baza cărora consilierilor de conturi mai sus menționați, la care se adaugă și Stănciulescu Liviu, li s-a stabilit o majorare de indemnizație lunară în conformitate cu prevederile art.4 din Ordonanța Guvernului nr.27/2006.

Aș vrea să mai scurtez materialul. Trebuie să reținem totuși, ca să aveți imaginea acestor sporuri și indemnizații, că prin Sentința civilă nr.712 din 30 ianuarie 2008, irevocabilă, a Tribunalului București, Secția a VIII-a - Conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată în dosar, s-a stabilit că, consilierii mai sus menționați beneficiază și de majorarea indemnizației de încadrare conform art.4 din Ordonanța 27/2006 în perioada 1 aprilie 2006-30 aprilie 2007. Concluzia este că aceste drepturi bănești au fost stabilite prin hotărâri judecătorești irevocabile. Și permiteți-mi să dau citire concluziilor care se întind pe o pagină și jumătate.

Din analiza documentelor puse la dispoziție de către Curtea de Conturi și în urma audierilor ce au avut loc la Comisia parlamentară de anchetă privind verificarea unor aspecte referitoare la activitatea unor membri din conducerea Curții de Conturi, au rezultat următoarele:

1. având în vedere teza finală a alin.(1) al art.140 din Constituția României, potrivit căreia instanțele judecătorești preiau spre soluționare litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi, rezultă că pentru preluarea spre judecată a cauzelor aflate în competența instanțelor Curții de Conturi, acestea trebuie să îndeplinească două condiții, respectiv, să aibă caracterul unor litigii, iar aceste litigii să rezulte din activitatea Curții de Conturi.

Din analiză rezultă că toate cauzele ce au făcut obiectul activității practice a Secției jurisdicționale nu au îndeplinit aceste două condiții. De asemenea, nu există în textele de lege nicio reglementare care să prevadă în mod expres preluarea competenței Secției jurisdicționale de către o instanță judecătorească precis determinată.

2. Consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale și-au desfășurat activitatea în cadrul unei secții a Curții de Conturi care a continuat să funcționeze, care și-a exercitat în mod legal atribuțiile de instanță administrativ-jurisdicțională și care de la data trecerii litigiilor în competența instanțelor judecătorești ordinare, nu a mai judecat niciun litigiu financiar.

3. Natura activității desfășurate de consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale este una administrativ-jurisdicțională și activitatea desfășurată de consilierul de conturi al Secției jurisdicționale este considerată ca fiind vechime în funcția de judecător.

4. Prin adoptarea de către consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale a unor hotărâri prin care s-au soluționat cauzele rămase în competența acestui organism s-a urmărit în mod direct și nemijlocit îmbunătățirea activității Curții de Conturi în ansamblul ei, prin preîntâmpinarea atacării în justiție a unor acte administrative.

5. Conducerea Curții de Conturi și consilierii de conturi din cadrul Secției jurisdicționale beneficiază în mod legal de sporul de magistrat, astfel cum este reglementat în prezent de art.4 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, cu atât mai mult cu cât aceste drepturi bănești au fost stabilite prin hotărâri judecătorești irevocabile.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș vrea să vă informez că raportul, dintr-un număr de 9 deputați, a fost semnat de 7 deputați, 2 dintre colegii noștri au făcut un raport suplimentar separat, nedorind să-și însușească raportul pe care majoritatea membrilor comisiei l-au întocmit.

Prin urmare, eu solicit plenului Camerei Deputaților aprobarea acestui raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri. Nu sunt intervenții la dezbateri.

Proiectul de raport al comisiei va fi votat mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea art.29 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.1/1991 și ale Legii nr.169/1997 (rămasă pentru votul final).  

Stimați colegi,

Conform discuției de luni și pe baza înțelegerii cu liderii de grupuri, vom dezbate proiectul de la pct.53. Nu s-a întocmit raport, deci îl vom discuta pe articole, conform art.37 lit.c).

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea ar.29 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere solicitate potrivit Legii fondului funciar nr.1/1991 și Legii nr.169/1997.

Suntem Cameră decizională.

Dacă în ce privește titlul legii există obiecții, observații, comentarii. Nu sunt.

Adoptat.

Art.I. cu modificările operate, da, sigur. Cu amendamentul introdus, da, referitor la Academia Română.

Vă rog. Vă rog să prezentați la microfon.

   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Este vorba de pct.4 de la textul care este propus. ar fi corect ca după "altor persoane" să se adauge "fizice sau juridice", pentru a nu crea anumite neclarități, și după "acestor suprafețe", să se adauge "după ce procesul de reconstituire a dreptului de proprietate va fi finalizat", având în vedere că trebuie să comasezi cu cei care sunt proprietari. Nu poți să comasezi cu ceva ce nu are cineva.

Dacă aveți o explicație juridică, spuneți-ne-o!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă există obiecții la acest amendament? Nu sunt.

Pct.2 - Aprobat.

Pct.3 - Aprobat.

Pct.4 - Aprobat.

Pct.5 - Aprobat.

Pct.6 - există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Aprobat.

Am finalizat dezbaterea proiectului pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru completarea art.80 alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (retrimisă comisiei).  

Suntem la pct.101 pe ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru completarea art.80 alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul?

Vă rog, doamna deputat Ardelean.

   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrucât nu am fost invitată la dezbateri în Comisia pentru muncă și protecție socială, solicit retrimiterea la comisie a propunerii legislative.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi s-a decis retrimiterea la comisie.

Termen: două săptămâni.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului (rămasă pentru votul final).  

Pct.102. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind nivelul maxim al câștigurilor brute lunare pentru cei plătiți din bani publici (rămasă pentru votul final).  

Pct.103. Propunerea legislativă privind nivelul maxim al câștigurilor brute lunare pentru cei plătiți din bani publici.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind salariul minim brut pe țară lunar, garantat în plată (rămasă pentru votul final).  

Pct.104. Propunerea legislativă privind salariul minim brut pe țară lunar, garantat în plată.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea OUG nr.97/04.10.2007 privind modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 referitoare la alocația de stat pentru copii (rămasă pentru votul final).  

Pct.105. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2007 privind pentru modificarea și completarea Legii nr.61/1993 referitoare la alocația de stat pentru copii.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a Ordonanței de Urgență nr. 44 din 14 iunie 2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului și a Legii nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii (rămasă pentru votul final).  

Pct.106. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Proiect respins de Senat.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul își susține proiectul? Nu.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind protecția minorilor ai căror părinți sunt plecați din țară (rămasă pentru votul final).  

Pct.107. Propunerea legislativă privind protecția minorilor ai căror părinți sunt plecați din țară.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru muncă și Comisiei pentru sănătate și familie.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Aveți o intervenție, domnule deputat Moisoiu, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Inițiativa pe care o discutăm (PL-x - 190) este o inițiativă a deputaților, cred, din toate grupurile parlamentare. Și ridică o problemă deosebit de importantă, și anume, această problemă a minorilor care rămân în țară în timp ce părinții sunt plecați să muncească în străinătate.

după ce a fost dezbătută în Senat, eu nu cred că este cazul ca noi să fim aceia care, cu atâta ușurință, să renunțăm la ea.

În Senat s-au făcut niște propuneri, niște amendamente, în sensul că, dacă plecarea părinților nu este pentru 6 luni, ci numai pentru 3 luni; și este o treabă bună, și cu atât mai mult în acest caz, pentru că pot să fie și cazuri de acest gen, și copilul nu are voie să rămână nesupravegheat atât de mult.

Deci, trebuie cineva să aibă grijă de acest copil.

Eu vă propun ceva, ca prin votul nostru, pentru că vă spun cinstit, aici, în primul rând, văd o serie întreagă de colegi de la P.S.D. - Bobeanu, Chiș, Dumitriu, Mocanu, Modovan Emil, Nosa, Pușcaș, Rusu, Soporan, Știucă, Paler - de la P.N.L., Movilă - de la P.D-L., Călian, Ciontu, Amet Aledin, independenții Mocănescu, Stoica, Giurgiu, o serie întreagă de colegi din toate grupurile parlamentare.

Haideți să facem o frondă, hai să facem o poziție hotărâtă, n-o s-o mai întoarcem la comisie, nu cred că este cazul. Am văzut calitatea modificărilor propuse de comisie la Senat, și așa cum a fost făcută, cu amendamentele de la Senat, care însă n-au trecut ca lege, în sine, global, s-o acceptăm. Adică, mâine, la votul final să o votăm.

Aceasta este propunerea pe care o fac pentru fiecare grup parlamentar, mai ales că nu ridică probleme financiare. Dar ridică rezolvarea unor probleme sociale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Deci, proiectul rămâne mâine la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.50 din 09/06/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (rămasă pentru votul final).  

Pct.108. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de supraveghere a sistemului de pensii private.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.5 alin.(1) pct.II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Pct.109. Propunerea legislativă pentru completarea art.5 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Comisia? Își păstrează punctul de vedere.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.189 din 2 noiembrie 2000 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Pct.110. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.189/2000 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr.118/1990.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (rămasă pentru votul final).  

Pct.111. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.82/1998 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor (rămasă pentru votul final).  

Pct.112. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.82/1998 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru industrii și servicii specifice.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.265/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere (rămasă pentru votul final).  

Pct.113. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.265/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru industrii și servicii specifice.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.15 alin.(1) din Legea nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (rămasă pentru votul final).  

Pct.114. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.15 din Legea nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru industrii și servicii specifice.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.92/2007 a serviciilor de transport public local (rămasă pentru votul final).  

Pct.115. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.92/2007 a serviciilor de transport public local.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru industrii și servicii specifice.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind Statutul personalului aeronautic tehnic de aviația civilă din România (rămasă pentru votul final).  

Pct.116. Propunerea legislativă privind Statutul personalului aeronautic tehnic de aviație civilă din România.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru industrii și servicii specifice și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind pensiile de supraviețuire (rămasă pentru votul final).  

Pct.117. Propunerea legislativă privind pensiile de supraviețuire.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul?

Vă rog, domnule deputat Moisoiu, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De fiecare dată când cineva vine mai des la microfonul Parlamentului, normal că s-ar părea că este o persoană agasantă. Și nu aș dori să fiu agasant, dar situația este în felul următor: am fost co-inițiator la multe inițiative parlamentare.

Deci, este clar că în aceste condiții, dacă sunt inițiative parlamentare la care am fost coinițiator, este normal că trebuie să mi le susțin.

Se pune aici o problemă pe care iarăși o trimitem cu ușurință undeva în derizoriu, că pensia minimă de supraviețuire trebuie să aibă o anumită acoperire. Ce acoperire trebuie să fie? Coșul zilnic. Dacă coșul zilnic este acoperit, atunci totul este în regulă. Dacă coșul zilnic nu este acoperit, înseamnă că pensia nu ajută.

Aceasta este toată treaba. Aceasta este esența acestei legi și a acestei inițiative. 500, respectiv 700 de la 1 ianuarie încolo. Putem s-o și amânăm, în sensul că se rămâne numai cu 500. În acest caz, putem s-o amendăm la comisie.

Eu fac apel la dumneavoastră, la modul în care gândiți măsurile sociale pentru această țară și pentru acești oameni. Nu vin în campanie electorală, probabil că ați aflat. Pe mine nu mă interesează în clipa de față să candidez. Deci, n-am să candidez pentru așa ceva. Ci am să vin la dumneavoastră ca să ridic în fața dumneavoastră niște probleme de care, într-adevăr țara se izbește.

Am încredere în votul dumneavoastră, și dacă considerați că este mai bine s-o discutăm la comisie, să mai fie trimisă încă o dată la comisie, vă invit pe dumneavoastră să vă spuneți punctul de vedere.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Intervenții?

Atunci vă propun s-o lăsăm la vot final. Dacă se respinge propunerea de respingere, proiectul se întoarce la comisie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind instituirea unei zile libere pentru părinți (rămasă pentru votul final).  

Pct.118. Propunerea legislativă privind instituirea unei zile libere pentru părinți.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea Anexei nr.VII/3 c a Ordonanței Guvernului nr.10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr.II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică (retrimisă comisiei).  

Pct.119. Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei nr.VII/3 c a Ordonanței Guvernului nr.10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul, vă rog.

   

Doamna Aurelia Vasile:

Deci, vorbesc în locul inițiatorului proiectului de lege.

Solicit retrimitere la comisie.

În momentul în care a fost dezbătută această inițiativă legislativă la comisie, inițiatorul era în delegație oficială.

Solicit, domnule președinte, să fie retrimisă pentru o săptămână.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră cererea de retrimitere la comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi s-a aprobat.

Termen: două săptămâni.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea unei indemnizații pentru pensionarii care dețin titlul de doctor în știință (rămasă pentru votul final).  

Pct.120. Propunerea legislativă privind acordarea unei indemnizații pentru pensionarii care dețin titlul de doctori în știință.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr.116/2007 privind aprobarea Ordonanței de Urgență nr.107/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței precum și a unor facilitați populației pentru plata energiei termice (rămasă pentru votul final).  

Pct.121. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.116/2007 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2006 pentru acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.103 din 06/02/2002 (rămasă pentru votul final).  

Pct.122. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 103 din 06/02/2002.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (rămasă pentru votul final).  

Pct.123. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea articolului 13 litera b) din Legea nr.44(r1) din 01/07/1994, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.28/10/2002 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (rămasă pentru votul final).  

Pct.124. Propunerea legislativă pentru completarea art.13, lit.b) din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată (rămasă pentru votul final).  

125. Propunere Legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru completarea articolului 8 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (retrimisă comisiei).  

Pct.126. Propunerea legislativă pentru completarea art.8 din Legea sindicatelor nr.54/2003.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul?

Vă rog, doamna deputat Ardelean, aveți cuvântul.

   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă are în vedere reprezentarea femeilor în conducerea sindicatelor.

Propunerea am formulat-o la solicitarea femeilor din sindicate. Ele sunt reprezentate în sindicate, dar nu în conducerea sindicatelor, la nivel de vârf.

Propunerea prevede reprezentarea lor.

S-a dezbătut această propunere în comisie, fără ca să particip, fără să fiu invitată, și solicit retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi s-a adoptat retrimiterea la comisie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea art.3 al Legii 61 din 22 septembrie 1993 privind alocația de stat pentru copii (rămasă pentru votul final).  

Pct.127. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.3 al Legii nr.61 din 22 septembrie 1993 privind alocația de stat pentru copii.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbateri asupra Propunerii legislative privind modificarea Decretului-lege nr.118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (retrimisă comisiei).  

Pct.128. Propunerea legislativă pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul?

Domnule deputat Moisoiu, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În momentul în care s-a inițiat această lege, ne-am gândit și parcă am fi prevăzut atunci situația inflaționistă care în clipa de față a apărut în țară.

De atunci au trecut multe luni de zile, dar ăsta este adevărul. Și atunci am zis următorul lucru: ca indemnizația care se dă beneficiarilor acestui Decret-lege nr.118/1990 să nu fie exprimată în valoare numerică, adică în ron sau în lei, cum vreți dumneavoastră să o luăm, ci să fie exprimată în procente față de salariul mediu brut, pentru că la baza bugetului de asigurări sociale este salariul mediu brut pe economie.

În cadrul Comisiei pentru muncă s-a discutat și s-a spus că această legare, această raportare la acest salariu... el nu este un salariu care să fie strict legat de stat, pentru că aici mai intervin și o serie întreagă de venituri care provin din activitatea privată și care ar putea să influențeze altfel tot acest salariu mediu brut.

Și, ca atare, Comisia pentru muncă și protecție socială a respins-o, deși, așa cum am amintit adineauri, propunerea era o propunere mixtă, în care erau și deputați de la P.S.D., și de la P.N.L., și cred - chiar așa este - și de la U.D.M.R.

Ce-aș dori în clipa de față să vă propun dumneavoastră? să o întoarcem la comisie, dacă nu se poate face în felul acesta. Dar, având în vedere că valorile au crescut, având în vedere că anumitor categorii din acești beneficiari ai indemnizației deja li s-a mărit prin ordonanță de guvern, nu de mult timp, suma pe care o primesc, să facem un amendament: transformăm frumos în lei și ne întoarcem la lei, dacă așa trebuie.

Soluția era, eu zic, ideală, pentru că atunci nu mai stăteai la dispoziția unui guvern sau altuia, nu era vorba de o pomană electorală, ci automat, odată cu modificarea bugetului de la un an la altul, se modifica și valoarea indemnizației. Iar cel care întocmea bugetul, adică Guvernul, normal că încă de la bun început lua în considerare și aceste valori care urmau să crească sau să scadă, potrivit momentului.

Eu, încă o dată exprim ceea ce am spus adineauri, domnule președinte, cred că am putea să o întoarcem la comisie, dacă se poate, și atunci să mai încercăm ceva.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă consult în ceea ce privește retrimiterea la comisie a acestui proiect.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a adoptat retrimiterea la comisie.

Termen: două săptămâni.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat (actualizată) (rămasă pentru votul final).  

Pct.129. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat (actualizată).

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul își susține proiectul? Nu susține.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea legii nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern (rămasă pentru votul final).  

Pct.130. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea legii nr.482 din 2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuți (rămasă pentru vot final).  

Pct.131. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuți.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămasă pentru votul final).  

Pct.132. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind înlocuirea tichetelor de masă cu contravaloarea lor, prin virament pe carduri de masă (rămasă pentru votul final).  

Pct.133. Propunerea legislativă privind înlocuirea tichetelor de masă cu contravaloarea lor, prin virament pe carduri de masă.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămasă pentru votul final).  

Pct.134. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale privind în locuințe sociale, pentru tineret și locuințe pentru chiriașii evacuați din casele naționalizate (rămasă pentru votul final).  

Pct.135. Propunerea legislativă privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în locuințe sociale, pentru tineret și locuințe pentru chiriașii evacuați din casele naționalizate.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru apărare și Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării în cămine studențești și Propunerea legislativă pentru transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în locuințe sociale (rămase pentru votul final).  

Pct.136. Proiectul de Lege privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării în cămine studențești, împreună cu Propunerea legislativă pentru transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în locuințe sociale.

Legile au caracter ordinar.

Proiecte respinse de Senat.

Raport comun de respingere a ambelor inițiative legislative din partea Comisiei pentru apărare și Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorii? Nu doresc.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectele rămân la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 referitoare la regimul armelor și munițiilor (rămasă pentru votul final).  

Pct.137. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 referitoare la regimul armelor și munițiilor.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru apărare.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (rămasă pentru votul final).  

Pct.138. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru apărare și Comisiei pentru politică externă

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea și modificarea Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură (rămasă pentru votul final).  

Pct.139. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind interzicerea utilizării E-urilor nocive sănătății în pâine și produse de panificație, carne și produse din carne, dulciuri, băuturi răcoritoare și alcoolice (rămasă pentru votul final).  

Pct.140. Propunerea legislativă privind interzicerea utilizării E-urilor nocive sănătății în pâine și produse de panificație, carne și produse din carne, dulciuri, băuturi răcoritoare și alcoolice.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare a Legii nr. 459/2003 (rămasă pentru votul final).  

Pct.141. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.459/2003.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea legii nr.205 din 2004 privind protecția animalelor (rămasă pentru votul final).  

Pct.142. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.205/2004 privind protecția animalelor.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alin.(1) și (2) ale art.15 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004 (rămasă pentru votul final).  

Pct.143. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) și (2) ale art.15 din Legea cooperației agricole nr.566/2004.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.46 din Legea pomiculturii nr.348/2003 (rămasă pentru votul final).  

Pct.144. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.46 din Legea pomiculturii nr.348/2003.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind obligativitatea achiziționării și comercializării brazilor de crăciun în ghiveci (rămasă pentru votul final).  

Pct.145. Propunerea legislativă privind obligativitatea achiziționării și comercializării brazilor de crăciun în ghiveci.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

La ce doriți să interveniți, la ghiveci?

Vă rog frumos, domnule deputat, aveți cuvântul.

Are dreptul la dezbateri generale să ia cuvântul.

   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

La dezbateri generale am dreptul să iau cuvântul.

Sugerez inițiatorilor să scrie crăciun cu "C".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc din inimă.

Acum suntem cu siguranță edificați și vom ști cum să votăm.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind construirea unor teatre de vară (rămasă pentru votul final).  

Pct.146. Propunerea legislativă privind construirea unor teatre de vară.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru cultură și Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea titlului onorific de Promotor al imaginii României (rămasă pentru votul final).  

Pct.147. Propunerea legislativă privind acordarea titlului onorific de "Promotor al imaginii României".

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru cultură.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (rămasă pentru votul final).  

Pct.148. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru cultură.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind sondajele de opinie (rămasă pentru votul final).  

Pct.149. Propunerea legislativă privind sondajele de opinie.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru cultură.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind asigurarea transparenței sondajelor de opinie cu relevanță politică (rămasă pentru votul final).  

Pct.150. Propunerea legislativă privind asigurarea transparenței sondajelor de opinie cu relevanță politică.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru cultură.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind terminologia folosită pentru etnia țiganilor (rămasă pentru votul final).  

Pct.151. Propunerea legislativă privind terminologia folosită pentru etnia țiganilor.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.11 din Legea nr.7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar (rămasă pentru votul final).  

Pct.152. Propunerea legislativă pentru modificarea art.11 din Legea nr.7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar (rămasă pentru votul final).  

Pct.153. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei permanente a camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 44 din 6 martie 1991, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000 (rămasă pentru votul final).  

Pct.154. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 44 din 6 martie 1991, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind organizarea sărbătoririi zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României (rămasă pentru votul final).  

Pct.155. Propunerea legislativă privind organizarea sărbătoririi zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a alineatului 1 al articolului 11 din Legea nr.10 din 08/02/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, versiune consolidată în 01/04/2007 (rămasă pentru votul final).  

Pct.156. Propunerea legislativă de modificare și completare a alineatului 1 al articolului 11 din Legea nr.10 din 08/02/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, versiune consolidată în 01/04/2007.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea Codului Civil (rămasă pentru votul final).  

Pct.157. Propunerea legislativă privind completarea Codului Civil.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind condamnările cu caracter politic din perioada 1956-1962 (rămasă pentru votul final).  

Pct.158. Propunerea legislativă privind condamnările cu caracter politic din perioada 1956-1962.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative de completare a Legii nr.24(r)/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (rămasă pentru votul final).  

Pct.159. Propunerea legislativă de completare a Legii nr.24(r)/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea unor dispoziții din Codul penal (rămasă pentru votul final).  

Pct.160. Propunerea legislativă pentru completarea unor dispoziții din Codul penal.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.115 din 28 iunie 1999 (republicată) privind responsabilitatea ministerială, publicată în Monitorul Oficial nr.200 din 23 martie 2007 (rămasă pentru votul final).  

Pct.161. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.115 din 28 iunie 1999 (republicată) privind responsabilitatea ministerială, publicată în Monitorul Oficial nr.200 din 23 martie 2007.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.301/2004, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 575 din 29/06/2004, privind Codul Penal (rămasă pentru votul final).  

Pct.162. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 301/2004, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 575 din 29/06/2004 privind Codul Penal.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea de compensații persoanelor spoliate de inventarul agricol și silvic în perioada comunistă (rămasă pentru votul final).  

Pct.163. Propunerea legislativă privind acordarea de compensații persoanelor spoliate de inventarul agricol și silvic în perioada comunistă.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind interzicerea cesiunii drepturilor izvorâte din aplicarea legilor de restituire a proprietăților (rămasă pentru votul final).  

Pct.164. Propunerea legislativă privind interzicerea cesiunii drepturilor izvorâte din aplicarea legilor de restituire a proprietăților.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind stabilirea regimului juridic al contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului (rămasă pentru votul final).  

Pct165. Propunerea legislativă privind stabilirea regimului juridic al contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.23/1999 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul familiei și din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă (retrimisă comisiei).  

Pct.166. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.23/1999 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul familiei și din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru egalitate de șanse.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul?

Da, vă rog domnule deputat Moisoiu, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

După cum aud niște comentarii ale colegilor, cred că ar trebui să plătiți ceva, să plătească domnul președinte ceva, că în felul acesta mai poate și dânsul să-și odihnească un pic corzile vocale.

În legătură cu cele două inițiative care sunt aici, la poziția 166 și 167, care sunt deosebit de importante, după părerea mea, și pentru care eu aș dori să vă atrag atenția, și anume: suntem sau nu o țară creștină? Și toată lumea va spune: "Da, suntem o țară creștină".

Da, dar problema care se pune aici este următoarea: sunt lucruri care apar în aceste două inițiative. Astfel, este faptul că în actele de stare civilă trebuie să se nominalizeze exact - căsătoria este un act convențional care se realizează între două persoane de sex diferit: un bărbat și o femeie.

Aceasta este ideea acestor inițiative, pe care în clipa de față ne grăbim să le respingem, dar care ne va scuti sau ne-ar scuti de foarte multe aspecte, în continuare, care pot să decurgă.

Ce dorim? Dorim să încurajăm homosexualitatea? Mă îndoiesc! Și atunci, în momentul în care stabilim acest lucru prin lege, că prin căsătorie se realizează un contract - de fapt aceasta este o căsătorie - între un bărbat și o femeie, deci între doi oameni care sunt de sexe diferite, este clar că acest aspect dintr-o dată este evitat.

Păi, chiar asta este că ".., dar vă rog, domnule deputat, să nu discutăm așa, că vi se face observație.

Revin, încă o dată la aceasta și la esență, și la rugăminte: nu știu dacă este bine să vă propun să-l întoarcem la comisie. Adineauri am fost atenționat că dacă ne întoarcem la comisie cu o asemenea inițiativă parlamentară s-ar putea ca Parlamentul să nu mai lucreze și automat să o aruncăm în legislatura viitoare, pentru cei care vor fi aleși atunci și care nu vor cunoaște legea în amănunțime, așa cum o cunoaștem noi în clipa de față.

De aceea, nu fac propunerea de întoarcere la comisie. Haideți, mai bine să ne atenționăm, să fie această intervenție un semnal, o atenționare în sensul a ceea ce conține această lege, și mâine, când vom ajunge la votul final pentru aceste două inițiative, votăm împotriva "sentinței" să spun așa, soluției de respingere, și în felul acesta de fapt vom aproba cele două inițiative parlamentare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Boșneac.

 
   

Domnul Valentin Samuel Boșneac:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu susțin acest punct de vedere, că este absolut necesar. Din punct de vedere al normalității, să specificăm în Codul familiei căsătoria să fie între două persoane de sex opus.

Aparent, este o încălcare a drepturilor omului. Niciunde nu este trecut acest lucru și sunt multe state care au specificat această condiție. Vom evita, în felul acesta, foarte multe lucruri anormale și multe aberații care pot să apară în timp. Eu știu că aceste minorități sexuale sunt foarte zgomotoase și ne impresionează prin insistența lor și prin toate amenințările. Vom preveni astfel căsătoriile unisex, urmate de adopții care vor fi obligatorii, pentru că dacă permitem căsătoria unisex, va trebui să le dăm și copii. Și mă întreb: acești copii de cine vor fi apărați și cine va striga pentru ei, pentru că în drepturile elementare ale copilului, printre altele, se spune: copilul are dreptul să aibă o mamă și un tată. Și consider că, așa cum spunea colegul înainte, suntem o țară predominant creștină, cel puțin formal și în principiile de bază ale creștinismului, aceasta este o regulă elementară. Și, pe lângă multe alte blesteme care sunt și au fost asupra țării, nu cred că este cazul să mai adăugăm încă unul, dând voie acestei anormalități să fie legiferată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Într-adevăr, legile unei țări pornesc de la morala acelei țări, de la principiile după care se ghidează țara respectivă. Chiar dacă am intrat în Europa, chiar dacă în alte țări sunt impuse anumite reguli, generate de situații politice care, să zic, creează premise favorabile pentru anumite modificări ale legii, la noi în țară nu cred că s-a ajuns la un asemenea grad încât să legiferăm ceva până la urmă contra moralei noastre naționale - nu spun creștine, nu spun ortodoxe; contra moralei noastre naționale, pentru că, după câte știu, și musulmanii care trăiesc în România și alte religii împărtășesc aceleași principii în această privință a căsătoriei între persoane de sex diferit. Dacă legislația este tolerantă cu relații de acest gen, asta este altceva. Toleranța este un principiu după care noi ne ghidăm atunci când dăm legi. Dar, ca să nu precizăm o chestiune care ține clar de morala noastră, mie mi se pare ceva nefiresc.

În al doilea rând, din punct de vedere procedural, nu știu, îmi pare rău că nu este cineva din Comisia juridică, de disciplină și imunități aici, pentru că îmi aduc bine aminte că această lege a trecut cu raport favorabil de Comisia juridică, de disciplină și imunități. Nu știu ce s-a întâmplat cu raportul, nu știu cine a modificat raportul, dar am participat la acel vot și voturile pentru au fost majoritare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Deocamdată, am o propunere procedurală de retrimitere la comisie și o supun votului dumneavoastră după aceea. Dacă nu, discutăm pe fond.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Retrimis la comisie; termen - trei săptămâni.

Să știți că fiecare sesiune parlamentară are rostul ei și nu există una care să fie focul gheenei spre deosebire de alta. Atunci când Parlamentul, în înțelepciunea sa, va dori să discute, va discuta.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă (retrimisă comisiei).  

Pct.167. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Inițiatorul?

Le trimitem împreună, da? Bun. Vă mulțumesc. Este logic.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă (retrimis comisiei).  

Pct.168. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Aceeași situație? Retrimis; raport comun pe toate trei. Vă mulțumesc.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.7 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopției (rămasă pentru votul final).  

Pct.169. Propunerea legislativă pentru completarea art.7 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopției.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.2 al Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru (rămas pentru votul final).  

Pct.170. Proiectul de Lege pentru completarea art.2 al Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind perioada de desfășurare a alegerilor și referendumului local (rămasă pentru votul final).  

Pct.171. Propunerea legislativă privind perioada de desfășurare a alegerilor și referendumului local.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor (rămasă pentru votul final).  

Pct.172. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991, republicată (rămasă pentru votul final).  

Pct.173. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991, republicată.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.3 din 22/02/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, versiune consolidată în data de 15.05.2007 (rămasă pentru votul final).  

Pct.174. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.3 din 22/02/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, versiune consolidată în data de 15.05.2007.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (rămas pentru votul final).  

Pct.175. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.5 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, modificată și completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției și unele măsuri adiacente și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.789/2005 (rămas pentru votul final).  

Pct.176. Proiectul de Lege pentru modificarea art.5 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, modificată și completată prin Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției și unele măsuri adiacente și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.789/2005.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(2) al art. 43 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată (rămas pentru votul final).  

Pct.177. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(2) al art.43 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru recunoștința față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la căderea regimului comunist (rămasă pentru votul final).  

Pct.178. Propunerea legislativă pentru recunoștința față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la căderea regimului comunist.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.118 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (rămasă pentru votul final).  

Pct.179. Propunerea legislativă pentru modificarea art.118 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind construirea de parkinguri supraterane (rămasă pentru votul final).  

Pct.180. Propunerea legislativă privind construirea de parkinguri supraterane.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind construirea de cămine studențești (rămas pentru votul final).  

Pct.181. Proiectul de Lege privind construirea de cămine studențești.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(9) al art.7 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată (rămas pentru votul final).  

Pct.182. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(9) al art.7 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art. 6 <SUP>2 </SUP>din Legea nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (rămas pentru votul final).  

Pct.183. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.62 din Legea nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Inițiatorul?

Aici? Vă rog, domnule Moisoiu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa aceasta este o inițiativă care, de asemenea, nu ridică niciun fel de problemă financiară și care este o inițiativă cât se poate de normală. Dumneavoastră știți foarte bine că ritmul în care A.N.L.-urile reușesc să construiască și, în același timp, ca să pună la dispoziție locuințe pentru tineret, a fost deseori blocat. Motiv pentru care tinerii care, la o anumită vârstă, nu știu, 32-33 de ani, s-au înscris pentru ca să cumpere o locuință prin A.N.L., n-au mai ajuns să o primească, pentru că, între timp, au ajuns la vârsta-limită de 35 de ani.

Și, atunci, plecând de la această realitate, propunerea noastră era cât se poate de directă și așa mai departe. Este vorba de constituirea dosarului. Prin constituire de dosar, se înțelege prima solicitare depusă de către tânărul în vârstă de până la 35 de ani, împreună cu actele și adeverințele necesare, solicitare reînnoită și recompletată în fiecare an, până la repartizarea locuinței, locuință care se poate repartiza până cel mult la împlinirea vârstei de 38 de ani.

Deci, în acest fel, dacă cineva a pornit-o de la vârsta de 32, 33, 34 de ani și n-a reușit să primească, totuși, are undeva încă o mică rezervă până la vârsta de 38 de ani, până când, normal ... acum, tot îmbătrânește. Deci, până când ar putea ca astfel să beneficieze de cumpărarea unei locuințe prin A.N.L.

Asta este toată propunerea și subliniez: Senatul a adoptat această inițiativă parlamentară. Mă miră faptul că Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic sau cine a avut de făcut la noi ...

 
     

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Dar, nu ați fost acolo?

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Nu, n-am fost acolo, așa este, da. Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic care a făcut raportul, a făcut un raport de respingere.

I-am dat răspunsul și domnului deputat Munteanu, pentru că a provocat.

Deci, în această idee, eu vă rog, haideți mai bine să o notăm, ca mâine, de exemplu, să o votăm pentru respingerea respingerii și, în felul ăsta, să votăm aprobarea acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr.393 din 28/09/2004 privind Statutul aleșilor locali (rămasă pentru votul final).  

Pct.184. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.393 din 28/09/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Inițiatorul? Menține punctul de vedere.

Comisia? La fel.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind atribuirea unei locuințe doamnei Valeria Oancea (rămas pentru votul final).  

Pct.185. Proiectul de Lege privind atribuirea unei locuințe doamnei Valeria Oancea.

Inițiatorul? Da, domnule deputat.

   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Pe scurt, o situație extrem de dificilă. Faptul că administrația locală nu bagă în seamă acest caz de mai mulți ani, soțul doamnei Oancea s-a sinucis din cauza lipsei locuinței și, mă rog. Deci, este o situație care cred eu că ar putea ajunge în atenția Parlamentului și să încercăm să votăm această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române și a celorlalte culte religioase pentru desfășurarea unor acțiuni sociale și umanitare (rămasă pentru votul final).  

Pct.186. Propunerea legislativă privind sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române și a celorlalte culte religioase pentru desfășurarea unor acțiuni sociale și umanitare.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (rămasă pentru votul final).  

Pct.187. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare (rămasă pentru votul final).  

Pct.188. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (rămasă pentru votul final).  

Pct.189. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi sale invalizilor și văduvelor de război.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997 (rămas pentru votul final).  

Pct.190. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Nu, mă iertați. Propunerea comisiei, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi (vot final din 18.06.2008) și, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară, potrivit art.104 alin. (3) din regulament.

Trecem la dezbaterea pe articole, stimați colegi.

Vă mulțumesc. Am găsit.

Titlul legii.

Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.I? Adoptat.

Art.II?

Obiecții, observații? Adoptat.

Art.III? Adoptat.

Legea intră mâine la vot final, cu propunerea de adoptare. Mâine va intra cu propunerea de adoptare, exact.

Suntem la pct.191, da? 190 a fost, urmează 191 - același regim.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.26 din Legea nr.400 din 17 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii 169/1997, precum și modificarea și completarea Legii nr.18/1991, republicată (rămasă pentru votul final).  

Pct.191. Propunerea legislativă pentru modificarea art.26 din Legea nr.400 din 17 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și modificarea și completarea Legii nr.18/1991, republicată.

Voci din sală:

Reveniți și la 189!

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Revenim și la 189. Îmi cer scuze, a fost o eroare de procedură.

Titlul legii.

Deocamdată, suntem la 191; o să revenim la 189.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? 27 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 46 voturi.

S-a respins.

Articolul unic.

Cine este pentru? 27 voturi.

Voturi împotrivă? 45 voturi.

S-a respins.

A rămas la vot final, cu propunere de adoptare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (rămasă pentru votul final).  

Să ne întoarcem, cu scuzele de rigoare, la 189 - aceeași situație.

Titlul legii.

Cine este pentru? 27 voturi.

Voturi împotrivă? 43, 44 cu al meu.

Respins.

Articolul unic.

Cine este pentru? 26 voturi.

Voturi împotrivă? 44 voturi.

S-a respins.

Merge la vot final, cu propunere de respingere.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, prevăzut în Anexa la Ordonanța Guvernului nr. 35/2002, aprobată cu completări și modificări prin Legea nr. 673/2002 (rămasă pentru votul final).  

Pct.192. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, prevăzut în Anexa la Ordonanța Guvernului nr.35/2002, aprobată cu completări și modificări prin Legea nr.673/2002.

Aceeași situație - dezbatem pe articole.

Titlul legii.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? 26 voturi.

Voturi împotrivă? 44 voturi.

Abțineri?

S-a respins.

Art.I.

Cine este pentru? 26 voturi. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 44 voturi.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins.

Art.II.

Cine este pentru? 28 voturi.

Voturi împotrivă? 44 voturi.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins și art.II.

Merge la vot final, cu propunere de adoptare.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămasă pentru votul final).  

Pct.193. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Propunerea comisiei, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi (vot final din 18.06.2008) și, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară, potrivit art.104 alin. (3) din regulament.

Dezbatem pe articole, stimați colegi.

Doamnă, trebuie s-o respingem la un moment dat, nu avem încotro. Că a rămas oarecum fără obiect, asta realizăm...

Titlul legii.

Cine este pentru? 22 voturi.

Voturi împotrivă? 36 voturi.

Abțineri? Una.

S-a respins.

Art.I, care, de fapt, înțeleg că este articol unic.

Cine este pentru? 25 voturi.

Voturi împotrivă? 38 voturi.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins și articolul acesta.

Proiectul rămâne la vot final, cu propunere de adoptare.

Dezbaterea Propunerii legislativă pentru modificarea Legii nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice (rămasă pentru votul final).  

Pct.194. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice "

Votăm pe articole, întrucât propunerea comisiei, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi (vot final din 18.06.2008) și, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară, potrivit art.104 alin. (3) din regulament.

Titlul legii.

Cine este pentru? 28 voturi.

Voturi împotrivă? 39 voturi.

S-a respins.

Art.I.

Cine este pentru? 28 voturi.

Voturi împotrivă? 36 voturi.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins.

Art.II.

Cine este pentru? 28 voturi.

Voturi împotrivă? 37 voturi.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins.

Art.III.

Cine este pentru? 29 voturi.

Voturi împotrivă? 34 voturi.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins.

Art.IV.

Cine este pentru? 29 voturi.

Voturi împotrivă? 36 voturi.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final, cu propunere de adoptare.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor (rămasă pentru votul final).  

Pct.195. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor și munițiilor.

Aceeași situație. Propunerea comisiei, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi (vot final din 18.06.2008) și, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară, potrivit art.104 alin. (3) din Regulament.

Discutăm pe articole.

Titlul legii.

Cine este pentru? 27 voturi.

Voturi împotrivă? 38 voturi.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins.

Articolul unic.

Cine este pentru? 28 voturi.

Voturi împotrivă? 37 voturi.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final, cu propunere de adoptare.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului (rămasă pentru votul final).  

Pct.196. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului.

Propunerea comisiei, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi (vot final din 18.06.2008) și, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară, potrivit art.104 alin. (3) din Regulament.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii.

Cine este pentru? 28 voturi.

Voturi împotrivă? 36 voturi.

S-a respins.

Art.I - articol unic.

Cine este pentru? 27 voturi.

Voturi împotrivă? 32 voturi.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins și articolul unic.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final, cu propunere de adoptare.

Am finalizat ordinea de zi, stimați colegi.

Mâine, la ora 11,00, vot final.

Înainte de aceasta, înțeleg că va fi o sesiune solemnă pentru validarea unui mandat de parlamentar.

Voci din sală:

Mai era o lege!

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mai era o lege? Legea farmaciei, care s-a introdus pe ordinea de zi, dar unde mi-e raportul? S-a introdus Legea farmaciei, la solicitarea comisiei, luni.

Dar, rugămintea este să-mi dați și mie raportul. Dacă nu, mâine-dimineață, înainte de votul final. Deci, pregătim raportul pentru mâine-dimineață, da? Vă mulțumesc.

Mâine, la ora 11,00, vot final, validarea unui mandat de parlamentar și mai avem dezbaterea pe Legea farmaciei, că văd că toți inițiatorii sunt plecați.

Declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 17,00.