Constantin Tămagă
Constantin Tămagă
Sittings of the Chamber of Deputies of October 7, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.94/17-10-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
16-09-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 07-10-2008 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 7, 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.35 Constantin Tămagă - despre agricultura românească și "stadiul ei de subdezvoltare alarmantă în care se află";

 

Domnul Constantin Tămagă:

În ultimii ani, agricultura românească a stat mai mult sub tirul moțiunilor parlamentare și mai puțin sub semnul unor măsuri guvernamentale care s-o scoată din stadiul ei de subdezvoltare alarmantă, în care se află de mai bine de un deceniu și jumătate, și s-o plaseze în rândul sectoarelor de bază ale economiei naționale. Ultima dintre moțiuni, inițiată în cursul lunii septembrie, n-a făcut decât să confirme că guvernarea liberă a împins agricultura într-un colaps total. În raportul celor patru ani de guvernare, premierul Tăriceanu a înfățișat agricultura în culori trandafirii, prevalându-se de faptul că în acest an s-a obținut o producție de grâu de 7,75 milioane tone, de 2,5 ori mai mare decât cea din 2007. Nu s-a spus însă că, în timp ce producția vegetală în ansamblu a crescut cu 18,8 la sută, producția animalieră a scăzut cu unu la sută, determinând o creștere accentuată a importurilor de carne, lapte, unt și ouă.

Ca să te lauzi cu șapte-opt milioane de potențial agricol, înseamnă să te declari partizanul politicii de traistă, de neputință și nepricepere. Nici premierul și nici ministerul de resort n-au suflat o vorbă despre cele trei milioane de hectare de teren arabil abandonate, care nu se mai regăsesc în circuitul agricol. Dacă această suprafață ar fi și ea însămânțată cu grâu, astăzi probabil că am fi putut să vorbim de o producție de 15 milioane tone.

În condițiile în care inundațiile și seceta au devenit dușmani permanenți ai agriculturii, normal ar fi ca nicio palmă de pământ să nu rămână neînsămânțată. În felul acesta, oricât de mari ar fi prejudiciile cauzate de intemperii în unele zone, alte suprafețe cultivate ar putea să scape de furia naturii. Dacă liderul regimului totalitarist promova o politică absurdă, de extindere a culturilor cerealiere și în curțile țăranilor, guvernanții de astăzi sunt partizanii politicii agrare de pârloagă. De la cele 3,5 milioane de hectare irigate înainte de 1989, astăzi suprafața care beneficiază de apă s-a redus la 300-400.000 de hectare.

Cât despre dotarea cu mașini și tractoare, agricultura noastră se află la nivelul celei de acum 40 de ani. Dacă producția de grâu a crescut, sub raport cantitativ, nu același lucru se poate spune despre calitatea sa. În opinia managerilor Rompan, doar 40 la sută din cantitatea de grâu recoltat în acest an va pute fi utilizată pentru panificație, întrucât însămânțările din toamna trecută s-au făcut în mare parte cu sămânță netratată, provenită din hambarele țăranilor. Nu este exclus ca o asemenea apreciere să fie doar o capcană care să le permită fabricanților de pâine să achiziționeze grâul la prețuri cât mai mici. Se știe că prețul grâului pe piața noastră internă, de 5.500-5.700 lei pe kilogram, este cu cel puțin o mie de lei mai mic decât cel evaluat la bursa din Paris. Așa cum precizează președintele Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România, dacă s-ar ține seama de prețul grâului, costul pâinii ar trebui să scadă cu 60 la sută. Dar reprezentanții Rompan se mărginesc să spună că prețul pâinii va rămâne neschimbat. Pentru câtă vreme? Probabil până vor încheia achizițiile de grâu.

Din datele Institutului Național de Statistică, în luna august, pâinea s-a scumpit cu 0,27 la sută, legumele și conservele de legume cu 0,33 la sută, fructele cu 3,47 la sută. Prețul la carne s-a majorat cu 0,23 la sută, la produsele lactate cu 0,74 la sută, iar la ouă cu 6,2 la sută. Pe de altă parte, trebuie spus că importurile mari de produse animale și vegetale și reducerea exportului acestor produse au adâncit și mai mult dezechilibrul balanței noastre comerciale.

Agricultura noastră se află sub așteptări și din punct de vedere al contribuției sale la formarea produsului intern brut. În timp ce în primul semestru al anului, serviciile au contribuit cu 3,8 puncte procentuale la creșterea economică de 8,8 la sută, construcțiile cu 2,2, iar industria cu 1,6, aportul agriculturii a fost de numai 0,1 puncte. Mai mult, în formarea p.i.b., agricultura are o pondere de numai 3,6 la sută, față de numai 49,5 la sută cât revine construcțiilor, sau 26,5 la sută cât reprezintă contribuția industriei.

În toate țările Uniunii Europene, agricultorii sunt sprijiniți în mod substanțial de către stat. La noi, însă, subvențiile acordate nu fac decât să-i descurajeze pe țărani și să-i determine să nu-și mai însămânțeze pământul, în condițiile unor cheltuieli care depășesc mult puterea lor financiară. Ca să nu mai spunem că subvențiile sunt plătite cu mare întârziere, creând frecvente nemulțumiri în rândul oamenilor de la aste. Acest fapt explică de ce la începutul lunii septembrie, producătorii agricoli au protestat în Piața Constituției, cerând ca acciza la motorină pentru agricultură să fie redusă de la 80,97 euro pentru 1000 de litri, cât este în prezent, la 21 de euro.

Ministerul Agriculturii și Guvernul rămân însă fideli politicii egoiste, de ciupeală. Așa cum au afirmat însă în gura mare la recenta mișcare de protest din Capitală, dacă nu vor fi sprijiniți, participanții la miting și marea masă a electoratului rural sunt hotărâți să dea peste cap alegerile parlamentare, boicotându-le prin absența de la urne. Nu-i deloc imposibil ca după calamitățile naturale care-i lovesc an de an, după promisiunile deșarte pe care le primesc în fiecare legislatură din partea guvernanților, țăranii să erupă într-o bună zi precum înaintașii lor în urmă cu un veac. Ar fi încă o confirmare că de aproape două decenii, România face un pas înainte și doi-trei înapoi.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 18 september 2019, 6:35
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro