Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.94/17-10-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 07-10-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2008

46. Alocuțiunea domnului Miloslav Vlèek, președintele Camerei Deputaților din Republica Cehă.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

Doamnelor și domnilor colegi,

În două minute vom relua ședința cu alocuțiunea președintelui Camerei Deputaților din Republica Cehă.

- pauză -

Domnul Bogdan Olteanu:

Vi-l prezint pe președintele Camerei Deputaților din Republica Cehă, domnul Miloslav Vlcek. (Aplauze)

Doamnelor și domnilor deputați,

Distinși oaspeți,

Am deosebita onoare și bucurie de a avea astăzi ca oaspete de seamă al Parlamentului României pe Excelența Sa, domnul Miloslav Vlcek, președintele Camerei Deputaților din Republica Cehă.

Înainte de a-l ruga pe domnul președinte Vlcek să prezinte o alocuțiune în fața dumneavoastră, îmi face plăcere și sunt onorat să afirm că vizita în România a Excelenței Sale constituie un moment major în strângerea relațiilor dintre cele două state, atât în contextul parteneriatului în cadrul Uniunii Europene, cât și în contextul internațional al interdependenței globale și al sistemului economic deschis, demonstrând totodată bunele raporturi existente între țările noastre, precum și dorința comună de promovare pe mai departe a strânsei prietenii româno-cehe, bazate pe aspirații comune.

Doresc să subliniez importanța și necesitatea cooperării interparlamentare permanente, ca formă a diplomației parlamentare, necesară dezvoltării păcii mondiale și folosirea acesteia ca instrument de întărire a relațiilor dintre țări.

În acest context, doresc să menționez realizările importante obținute în cadrul relațiilor bilaterale între România și Republica Cehă și îmi exprim speranța ca pe viitor împreună să facem pași importanți pentru consolidarea acestor.

Stimați colegi,

Îmi revine plăcuta misiune să vă prezint câteva date din biografia înaltei personalități care astăzi este invitatul nostru.

Domnul Miloslav Vlcek s-a născut la 1 februarie 1961 la Konice. A absolvit Facultatea de economie a Universității din Brno. Din 1993 este membru al Partidului Social Democrat Ceh, iar din anul 1996 a fost ales pentru prima oară deputat. Până în nul 2006 a fost membru în mai multe comisii parlamentare, iar la 14 august 2006 a fost ales președinte al Camerei Deputaților a Republicii Cehe.

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Urându-vă încă o dată bun venit în România, am onoarea și plăcerea de a vă oferi cuvântul, pentru a prezenta o alocuțiune în fața Camerei Deputaților a Parlamentului României.

Domnule președinte, aveți cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Miloslav Vlcek:

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este o onoare că în calitate de președinte al Camerei Deputaților a Parlamentului Ceh pot să iau cuvântul în Camera Deputaților de la dumneavoastră.

Aș vrea să vă fac cunoscute părerile actuale privind colaborarea parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, situația procesului de ratificare a Tratatului de la Lisabona din Cehia și, nu în ultimul rând, prioritățile președinției cehe în Consiliul Uniunii Europene în prima parte a anului 2009.

Republica Cehă este stat membru de la 1 mai 2004 și contribuie la elaborarea strategiei dezvoltării europene de integrare. Acest proces în plan legislativ privește ambele Camere al Parlamentului din Cehia. Totodată, considerăm importantă colaborarea parlamentelor naționale atât pentru obținerea experienței, cât și din aspectul activității reprezentanțelor legiuitoare din Uniunea Europeană. Colaborarea interparlamentară are dimensiuni considerabile. Comisiile Camerei Deputaților din Parlamentul Ceh sunt în contact cu multe comisii ale țărilor membre și candidate ale Uniunii Europene. Se întâlnesc cu regularitate președinți ai parlamentelor și treptat s-a creat cadrul de colaborare, se întâlnesc la diferite niveluri. Fără îndoială că fiecare joacă un rol important și, ca să fiu concret, anul acesta au avut loc discuțiile președinților parlamentelor din așa zisa Troica și Grupul de la Visegrád, iar recent a avut loc Summit-ul din Europa Centrală. În iunie, la Lisabona s-au întâlnit președinții parlamentelor tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene.

În fața noastră se află și întâlnirea privind parteneriatul regional. Acest cadru, îl consider foarte important pentru că, din punct de vedere regional, dă posibilitatea de a examina problemele politicii europene actuale și reflectarea lor în activitățile parlamentelor. Mai ales în întâlniri mai mici există mai mult spațiu pentru dezbaterea problemelor parlamentelor naționale, ceea ce corespunde cu părerea mea mai generală că, într-adevăr, este mai multă nevoie de a aprofunda formele actuale de colaborare, și nu de a crea alte forme.

Consider că ar trebui să ne orientăm pe dezvoltarea în ce privește calitatea decât la crearea cantitativă a acțiunilor comune. Consider că, din punct de vedere al conținutului, ar trebui să ne concentrăm asupra măsurilor care ar da posibilitatea parlamentelor naționale să fie partenere respectate față de instituțiile unionale, mai ales față de Comisia Europeană și față de Parlamentul European. Mai ales, există sarcina prioritară de a găsi instrumente eficiente de comunicare și schimb de informații între parlamentele naționale. Aceste probleme vor fi tot timpul actuale, împreună cu provocările care stau și vor sta în fața Europei.

De aceea, în cadrul președinției pregătim opțiunea care ar trebui să reflecte evoluția previzionată a situației de pe continentul nostru. De exemplu, la sfârșitul lunii ianuarie, respectiv începutul lui februarie 2009, am convocat întâlnirea cu Troica unde, împreună cu Franța, Republica Cehă, Suedia și Spania, ar trebui să discutăm multe probleme.

Tema prioritară ar trebui să fie colaborarea parlamentelor naționale și nu numai din țările care dețin președinția. La începutul anului 2009 am putea - bineînțeles, depinde de procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona - să formulăm concluzii importante pentru colaborarea parlamentelor naționale. Discuțiile Troicăi ar trebui să creeze impulsul pentru căutarea comună a mijloacelor cu care să întărim eficient rolul parlamentelor naționale în procesul legislativ european.

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimate doamne, stimați domni deputați,

Permiteți-mi să vă fac cunoscut procesul ratificării Tratatului de la Lisabona în Republica Cehă. Inițial, s-a prevăzut că va fi ratificat în anul 2008. Republica Cehă a afirmat interesul despre cum să se desfășoare acest procedeu, respectiv astfel încât Tratatul de la Lisabona să nu influențeze Președinția Cehă. După cum se știe, această condiție deocamdată nu a fost realizată. Premierul Topolanek a semnat Tratatul, iar Senatul, la data de 24 aprilie, a hotărât ca să-l trimită către Curtea Constituțională pentru a-l examina dacă corespunde Constituției cehe.

Principalele probleme pentru senatori au fost transferul de atribuții către nivelul unional, posibilitatea schimbării de luare a hotărârii de la sistem uninominal la cel majoritar, și în Camera Deputaților, dezbaterea s-a întrerupt în a doua lectură. Termenul pentru exprimarea Curții Constituționale nu se cunoaște, se poate aștepta în timpul toamnei 2008. Sunt ferm convins că nu numai majoritatea deputaților Camerei Deputaților, dar și Guvernul, al cărei premier a semnat tratatul, îl vor sprijini.

Apreciez că aproape toți reprezentanții din 11 parlamente la recenta întâlnire a Summit-ului Central European de la Praga promovau continuarea ratificării tratatului de la Lisabona, apreciind contribuția lui la integrarea europeană. Au căzut de acord că se consolidează puterea parlamentelor naționale și crește caracterul democrat al uniunii.

De asemenea, sunt convins că se va găsi soluționarea care va permite tuturor statelor membre ale uniunii să funcționeze conform regulilor Tratatului de la Lisabona. Nu dorim izolarea Irlandei, care a fost pentru noi unul dintre exemple în timpul pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană. Irlanda, ca membru în Uniunea Europeană, a înregistrat cea mai rapidă creștere economică și, desigur, nu va vrea să oprească sau să bulverseze evoluția europeană.

Mărturisesc că nu puteam elimina posibilitatea creării unei Europe pe două viteze, în care irlandezii ar fi în circuitul exterior, mai lent, deși eu cred că ar putea să fie numai o soluționare temporară.

Sunt ferm convins că trebuie să continue procesul integrării europene și colaborării strânse, precum și procesul de extindere a Uniunii Europene. Procesul de integrare va duce la consensul privind politica de securitate și politica externă. Aceasta va ajuta Europa să se apere împotriva globalizării și să creeze din Europa un partener egal în drepturi pentru cei mai puternici jucători pe scena internațională. Cehia sprijină consecvent extinderea Uniunii Europene. Simțim că există pericolul ca fără ratificarea Tratatului de la Lisabona nu ar trebui să se extindă Uniunea cu Croația, cu atât mai puțin cu alte state ale Balcanilor de Vest.

Sunt convins că, dacă vor deveni membre atât Serbia, cât și Kosovo, va fi mai simplu ca în interiorul Uniunii să se soluționeze relația lor tensionată. Și aceasta mă duce la un alt domeniu despre care aș dori să vorbesc.

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimate doamne și domni deputați,

În prima parte a anului 2009, Republica Cehă va prezida Consiliul Uniunii Europene și organele acesteia. Va fi prima dată în istoria Republici Cehe. La nici 5 ani după integrarea în Uniunea Europeană, după Slovenia, Cehia va fi a doua țară din cele 10 cu preponderență postcomunistă care, în anul 2004, au lărgit rândurile membrilor. Motto-ul președinției va fi: "Europa fără bariere".

Pe plan intern, Republica Cehă vrea să ajungă la capătul perioadei tranzitorii pentru lucrători, să elimine barierele, pentru circulația liberă de mărfuri, servicii, persoane și capital, să rezolve problemele cauzate de funcționarea problematică a pieței interne de energie, sub prefinanțarea politicilor tradiționale, care opresc investiții mai mari în politici orientate către creșterea necesității de a îmbunătăți și simplifica mediul reglementat al Uniunii sau de a aprofunda colaborarea țărilor membre în domeniul justiției și internelor.

Printre prioritățile ei este și asigurarea păcii și stabilității în regiunea balcanică. În primăvara anului 1999, Guvernul ceh impunea, prin inițiativa pașnică cehă-grecească, încheierea bombardării în Serbia. Am vrut să asigurăm stabilitatea economică, prin dezvoltarea după planul care ar semăna cu planul Marshall. Am vrut să ajutăm stabilitatea politică prin pactul de stabilitate, am atenționat ca să nu se înființeze state pe criterii etnice și am subliniat că multe probleme se vor soluționa după integrarea regiunii în sistemul european. De aceasta sunt convins până în prezent. Atenționarea nu a fost, din păcate, ascultată, și previziunile despre Kosovo democratic și multietnic ca o parte componentă, autonomă și administrativ independentă a Serbiei nu au fost realizate, cu toate că a fost reflectat ceea ce a fost important în Rezoluția nr.1244 a Consiliului de Securitate al ONU.

Cehia sprijină Europa multietnică, multiculturală și democratică, refuză epurări etnice împotriva oricui. Suntem împotriva tuturor formelor de discriminare. Suntem împotriva tuturor formelor de agresiune împotriva unui stat străin sau împotriva ocupației. Suntem convinși că respectarea consecventă a dreptului internațional și Cartei ONU, împreună cu solidaritatea vor contribui la pacea din Europa și mai ales la stabilitatea în Balcani. Sunt conștient că statele europene au deocamdată diferite păreri privind independența Kosovo-ului, care a fost recunoscut numai de 46 de state, inclusiv Republica Cehă. Membru al ONU, Kosovo, evident, nu va deveni. 147 de state, inclusiv România, nu au recunoscut Kosovo.

Ca președinte al Camerei Deputaților din Parlamentul Ceh am înțeles pe deplin această poziție și o respect. Trebuie să fim conștienți că majoritatea clară a deputaților noștri din toate partidele politice a votat o hotărâre importantă, în care am chemat ca să se reînnoiască negocierile privind statutul Kosovo, care ar fi în conformitate cu dreptul internațional și rezoluția nr. 1244 ONU și Actul final al Conferinței de Securitate și Conlucrare în Europa din anul 1975.

Acum vreau să cred că vom găsi soluția care va fi acceptabilă atât pentru Belgrad, cât și pentru Priscina sau, dacă vreți, atât pentru București, cât și pentru Praga. Probabil, aceasta se va realiza abia în cadrul Uniunii Europene. Dacă se va produce mai devreme, atunci va fi ca rezultat al eforturilor Uniunii și ONU.

În afara necesității de a consolida stabilitatea în Balcanii de Vest și de reducere a tensiunii va apărea și altă motivare, și anume ca Kosovo să nu se folosească ca precedent. Bineînțeles, cunosc afirmația că cazul Kosovo este o excepție care nu creează nici un precedent. Dar excepția nu există numai din cauză că noi dorim acest lucru. Conflictul ruso-georgian recent a ilustrat cât de ușor a fost pentru Osetia de Sud și Abhazia de a face apel la dreptul albanezilor kosovari, la dreptul acestora, în situația când există și un alt stat național al albanezilor, pe care cei din Osetia și din Abhazia nu-l au. Îmi e teamă că la acest drept pot să facă apel și alte grupuri radicale, din alte minorități, de exemplu dintre kurzi, irakieni sau turci, între bascii din Spania sau catalani, între sârbii bosniaci și croați. Astfel de voci le putem auzi și din Corsica sau Republica Turcă, din Ciprul de Nord sau din Transnistria, din Republica Moldova. Pot să se asocieze, subliniez, numai unii dintre politicieni, politicieni radicali din minorități maghiare.

În mod consecvent respectăm principiul de suveranitate, integritate teritorială și integritatea principiului de stabilitate a frontierelor, legat de respectarea drepturilor minorităților împotriva abuzului, secesiunii în interesul unor politici imperiale și noilor conflicte etnice, inclusiv conflictelor armate.

Dreptul internațional se dezvoltă. Probabil că datorită globalizării continue, datorită creării grupărilor integrate regionale se va reduce importanța statelor naționale, odată ce principiul de suveranitate de la Vestfal va fi înlocuit de altă normă juridică. Până nu se va codifica, trebuie să respectăm dreptul internațional, așa cum există. Dacă, în mod abuziv, l-am aplica numai în unele cazuri, și în alte cazuri l-am încălca, s-ar crea nesiguranță juridică și junglă juridică în care nimeni n-ar fi sigur, și mai ales ar fi puse în pericol statele.

Permiteți-mi, la încheiere, să fac rezumatul luării mele de cuvânt. Sunt pentru Uniunea Europeană unită, integrată, care își apără drepturile cetățenilor și care va contribui la pacea, securitatea, stabilitatea în Europa. Sunt pentru Europa care va respecta independența membrilor. Sunt pentru finalizarea ratificării Tratatului de la Lisabona de către toate statele, care va da posibilitatea de a apăra interesele cetățenilor. Dacă prin tratat se va reduce deficitul democratic existent și ne va da posibilitatea ca să le reducem în continuare. Sunt pentru extinderea Uniunii Europene, sunt pentru extinderea în întreaga regiune balcanică, care începe în Croația, dar va include și Serbia, Kosovo și Macedonia.

Sunt pentru respectarea dreptului internațional și Cartei ONU și nu ultimul rând pentru colaborarea central-europeană în domeniile comercial, politic, cultural, punând accentul pe țările în care colaborarea are rădăcinile istorice, cum este cazul țării dumneavoastră și a noastră.

Stimate domnule președinte,

Stimați deputați, stimate deputate,

În ceea ce privește problemele relațiilor noastre, am discutat cu înalții dumneavoastră reprezentanți și încă o dată aș vrea să mulțumesc pentru că am putut prezenta părerile mele pe temele respective. Aș vrea să vă asigur că și noi vom asculta părerile dumneavoastră privind poziția parlamentelor naționale, care trebuie să exprime voința oamenilor, dar și în ceea ce privește instituțiile europene.

Mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru aceste elemente majore de viziune politică pe care ni le-ați oferit astăzi. Nu este o vorbă goală și astăzi s-a dovedit din nou acest lucru că în cele mai multe, în fundamentalele elemente ale politicii internaționale, România și Cehia gândesc la fel. Și astăzi am văzut acest lucru. Am văzut și ați găsit aici oameni care gândesc asemenea dumneavoastră, ați văzut aici oameni care simt asemenea dumneavoastră și vă mulțumim de aceea pentru cuvintele în care ați exprimat dumneavoastră ceea ce și noi considerăm.

Vă asigur, de aceea, domnule președinte, că în mandatul pe care-l doresc ușor Republicii Cehe la președinția Uniunii Europene, într-un mandat pe care îl dorim fără aventuri, fără emoții și cu realizări, România vă va fi un partener sincer.

Vă mulțumim pentru onoarea pe care ne-ați făcut-o prin această alocuțiune și vă rog, domnule președinte, să-mi îngăduiți ca în fața colegilor noștri, să vă ofer medalia Camerei Deputaților. (Aplauze.)

(Domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, oferă medalia Camerei Deputaților domnului Miloslav Vlcek, președintele Camerei Deputaților a Republicii Cehe. Aplauze.)

Doamnelor și domnilor,

Declar închisă ședința. Vă propun să începem la ora 15,30, dacă sunteți de acord.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 octombrie 2019, 2:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro