Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.94/17-10-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 07-10-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2008

47. Prezentarea și dezbaterea raportului Comisiei parlamentare de anchetă privind verificarea unor aspecte referitoare la activitatea unor membri din conducerea Curții de Conturi (rămas pentru votul final).

 

- după pauză -

Domnul Bogdan Olteanu:

Reluăm lucrările.

Înainte de a trece la dezbaterile pe tema propunerilor legislative cu rapoarte de respingere, vă propun să finalizăm dezbaterile pe tema raportului Comisiei de anchetă asupra Curții de Conturi.

Invit președintele comisiei, domnul deputat Gubandru, să prezinte raportul.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți, având în vedere dimensiunea raportului care are 33 de pagini, să vă prezint selectiv modul cum a lucrat comisia și concluziile la care aceasta a ajuns.

Potrivit art.1 din Hotărârea Camerei Deputaților nr.15 din 13 mai 2008, Comisia parlamentară de anchetă are ca scop efectuarea unui control parlamentar privind verificarea unor aspecte referitoare la activitatea unor membri din conducerea Curții de Conturi, cu următoarele obiective: verificarea legalității deciziilor adoptate de către membrii conducerii Curții de Conturi în cadrul ședințelor de judecată, având în vedere faptul că atât Consiliul Superior al Magistraturii, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, nu recunosc atribuțiile jurisdicționale ale acestora.

În al doilea rând, analizarea situației în care unii membrii din conducerea Curții de Conturi se constituie în instanțe și judecă litigiile financiare, deși prin adoptarea noii Constituții, instanțele Curții de Conturi au fost desființate.

În al treilea rând, verificarea modului în care aceștia se substituie ca magistrați, deși nu sunt magistrați și nu au un temei legal pentru a desfășura această activitate.

De asemenea, verificarea implicațiilor survenite în urma adoptării de către membrii conducerii Curții de Conturi a hotărârilor luate în cadrul ședințelor de judecată.

Și nu în ultimul rând, verificarea legalității însușirii de către conducerea Curții de Conturi a sumelor de bani sub forma sporurilor de magistrat conform Ordonanței Guvernului nr.27/2006 și a celorlalte avantaje de care aceștia au beneficiat.

Comisia este formată din 9 membri deputați ce aparțin tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților. Aceasta și-a desfășurat activitatea în baza Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei parlamentare de anchetă privind verificarea unor aspecte referitoare la activitatea unor membri din conducerea Curții de Conturi a României, regulament aprobat prin hotărârea comisiei din data de 21 mai 2008.

Activitatea comisiei s-a desfășurat în ședințe convocate de către președinte cu o zi înainte. Ședințele au fost prezidate de către președintele comisiei.

Pentru buna desfășurare a lucrărilor și atingerea obiectivelor pentru care a fost constituită comisia, membrii acesteia au hotărât, în conformitate cu prevederile art.6 alin.(1) din Regulament, solicitarea mai multor documente de la Curtea de Conturi a României, respectiv:

  • de la Curtea de Conturi a României: 1. lista actelor de control primite spre judecare începând cu data intrării în vigoare a Constituției României, republicată, de la Camerele de Conturi județene și respectiv, a Municipiului București, de la Secția de control financiar ulterior a Curții de Conturi a României și soluțiile date în actele de judecată efectuată de către Secția jurisdicțională; 2. copiile deciziilor adoptate de către membrii conducerii Curții de Conturi în cadrul ședințelor de judecată desfășurate după data intrării în vigoare a Constituției României, republicată;
  • de la Camerele de Conturi ale Municipiului București, de la Camerele de Conturi ale județelor, s-a solicitat: lista actelor de control transmise spre judecare Curții de Conturi a României, după data intrării în vigoare a Constituției României, republicată, și soluțiile date în cazurile respective.

Curtea de Conturi a României a transmis în termen sub forma a 7 bibliorafturi documentele solicitate. De asemenea, și Camerele teritoriale județene și a Municipiului București au transmis materialele solicitate în termenul stabilit de către comisia de anchetă.

Potrivit adresei 1463 din 4 iunie 2008 a Curții de Conturi, în perioada de referință, pe rolul Secției jurisdicționale a Curții de Conturi au fost înregistrate un număr de 2969 de cauze. Copiile deciziilor pronunțate în aceste cauze transmise comisiei de anchetă, potrivit paragrafului anterior, reprezintă aproximativ 15.000 de pagini xerografiate.

Prin aceeași adresă a Curții de Conturi, rezultă că în perioada 1 ianuarie 2004-31 mai 2008, perioada ce face obiectul anchetei, Secția jurisdicțională a acesteia nu a primit spre soluționare niciun act de control de la Camerele de Conturi județene și respectiv a Municipiului București sau de la Secția de control financiar ulterior a Curții de Conturi a României.

În această perioadă, Secția jurisdicțională a soluționat următoarele categorii de cauze: întâmpinări formulate împotriva deciziilor emise de președintele Secției de control ulterior sau directorii Direcțiilor de control financiar ulterior ale Camerelor de Conturi județene sau a Camerei de Conturi a municipiului București; stabilirea amenzilor civile și a penalităților în baza prevederilor art.127 și 128 din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare; plângerile formulate împotriva încheierilor prin care s-a dispus descărcarea de gestiune de către completele constituite în acest scop; soluționarea rapoartelor de venituri și cheltuieli întocmite de mandatarii financiari ai partidelor politice și candidaților independenți în campaniile electorale conform Legii nr. 43/2003 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Vă rog să-mi permiteți să trec peste o parte din capitole, așa încât voi prezenta analizarea situației în care unii membri din conducerea Curții de Conturi se constituie în instanțe și judecă litigiile financiare.

În executarea dispozițiilor constituționale cuprinse de art.140 alin.(1) și art.155 alin.(6), a fost adoptată de către Guvern Ordonanța de urgență nr.117 din 24 octombrie 2003, aprobată prin Legea nr.49 din 23 martie 2004.

Cauzele aflate în curs de judecată la instanțele Curții de Conturi au fost preluate de tribunale, de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția contencios administrativ.

Totodată, judecătorii financiari ai Colegiilor jurisdicționale au fost preluați de instanțele judecătorești care au preluat și cauzele colegiilor din care aceștia făceau parte.

Ca urmare a acestor dispoziții, activitatea colegiilor jurisdicționale a încetat atât de fapt cât și de drept ca urmare a faptului că atât activitatea, cât și persoanele ce desfășurau aceste activități au fost preluate de instanțele judecătorești. În acest mod, dispozițiile legale ce reglementau activitatea colegiilor jurisdicționale ale Curții au devenit caduce.

Cele două acte normative nu cuprind nici un fel de dispoziții privitoare la consilierii de conturi ce și-au desfășurat activitatea în cadrul Secției jurisdicționale. Acești consilieri de conturi, dacă s-ar fi respectat regula instituită de cele două acte normative, Ordonanța nr.117/2003, Legea nr.49/2004, ar fi trebuit să fie preluați de către Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau cel puțin legea să fi creat în favoarea acestora posibilitatea de a opta pentru trecerea la această instanță.

Legiuitorul însă nu a adoptat această soluție, astfel încât consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale au intrat sub incidența dispozițiilor art.155 alin.(5) din Constituție, conform căreia consilierii de conturi numiți de Parlament își continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiți.

Ca atare, consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale au trebuit să-și continue activitatea până la expirarea mandatului pentru care au fost numiți. Cum prin mandatul prin care au fost numiți de Parlament, Hotărârea nr.3 din 14 februarie 2002, consilierii de conturi aflați în funcție la Secția jurisdicțională la data intrării în vigoare a dispozițiilor constituționale modificate și a actelor normative de aplicarea dispozițiilor constituționale, această instituție a prevăzut în mod expres numirea lor ca consilieri de conturi la Secția jurisdicțională, continuarea activității la care face referire art.155 alin.(5) din Constituție viza Secția jurisdicțională.

În consecință, Secția jurisdicțională nu a fost desființată ca urmare a situației mai sus prezentate, ci aceasta își continuă activitatea prin intermediul consilierilor de conturi numiți ca făcând parte din ea, numiți, așadar, de către Parlamentul României.

Nu s-ar putea susține că există o similitudine între situația colegiilor jurisdicționale și situația Secției jurisdicționale, atâta timp cât colegiile jurisdicționale nu numai că și-au încetat de facto activitatea, dar tot personalul lor a fost preluat de instanțele judecătorești ordinare, astfel că dispozițiile cu privire la organizarea și funcționarea lor și-au încetat prin căderea în desuetudine valabilitatea.

Nu s-ar putea susține nici că prin adoptarea celor două acte normative de punere în aplicare a dispozițiilor art.140 alin.(1) din Constituție, mandatele consilierilor de conturi de la Curtea de Conturi a României ar fi încetat, atâta timp cât prin dispozițiile art.155 alin.(5) se prevede continuarea activității consilierilor de conturi numiți de Parlament, până la expirarea mandatului, fără a se face distincție după cum aceștia au fost numiți la Secția jurisdicțională sau la Secția de control financiar ulterior.

Consilierii de conturi nu au soluționat litigii financiare, întrucât aceste litigii au fost preluate spre soluționare de instanțele judecătorești ordinare, potrivit Ordonanței Guvernului nr.117/2003 aprobată prin Legea nr.49/2004.

Prezentarea modului în care membrii din conducerea Curții de Conturi se substituie ca magistrați: în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale au soluționat numai acele cauze ce nu au avut natură de litigii și care nu au luat naștere ca urmare a activității desfășurate de Curtea de Conturi. Natura activității desfășurate de consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale este una administrativ-jurisdicțională.

Ca atare, în exercitarea acestei activități, consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale nu s-au substituit ca magistrați și au desfășurat o activitate dată de lege în competența lor.

Concluzia generată de acest text de lege ar fi că activitatea desfășurată de consilierul de conturi al Secției jurisdicționale este considerată ca fiind vechime în funcția de judecător.

Legalitatea însușirii de către conducerea Curții de Conturi a sumelor de bani sub forma sporurilor de magistrați și a celorlalte avantaje de care aceștia au beneficiat.

Pentru activitatea desfășurată în cadrul Secției jurisdicționale, consilierii de conturi ai acestei secții au beneficiat de o majorare a indemnizației lunare în raport cu vechimea efectivă în funcția de magistrat sau de personal asimilat magistraților, potrivit prevederilor art.4 din Ordonanța nr.177/2002 și apoi în baza art.4 alin.(1) din Ordonanța nr.27/2006.

Astfel, în baza art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, începând cu data de 1 ianuarie 2003, consilierii de conturi Bomboș Sever Gabriel, Popescu Mihai, Popescu Mircea Vasile și Dan Drosu Șaguna au beneficiat de o majorare a indemnizației lunare calculate în raport cu vechimea efectivă în funcția de magistrat sau de personal asimilat magistraților prevăzute la art.42, 44 din Legea nr.94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în baza Ordinelor nr.19, 20 și 22 din ianuarie 2003, emise de președintele Curții de Conturi a României.

Ulterior, la 6 iunie 2007, s-au emis Ordinele nr.284, 283, 285 și 282, în baza cărora consilierilor de conturi mai sus menționați, la care se adaugă și Stănciulescu Liviu, li s-a stabilit o majorare de indemnizație lunară în conformitate cu prevederile art.4 din Ordonanța Guvernului nr.27/2006.

Aș vrea să mai scurtez materialul. Trebuie să reținem totuși, ca să aveți imaginea acestor sporuri și indemnizații, că prin Sentința civilă nr.712 din 30 ianuarie 2008, irevocabilă, a Tribunalului București, Secția a VIII-a - Conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată în dosar, s-a stabilit că, consilierii mai sus menționați beneficiază și de majorarea indemnizației de încadrare conform art.4 din Ordonanța 27/2006 în perioada 1 aprilie 2006-30 aprilie 2007. Concluzia este că aceste drepturi bănești au fost stabilite prin hotărâri judecătorești irevocabile. Și permiteți-mi să dau citire concluziilor care se întind pe o pagină și jumătate.

Din analiza documentelor puse la dispoziție de către Curtea de Conturi și în urma audierilor ce au avut loc la Comisia parlamentară de anchetă privind verificarea unor aspecte referitoare la activitatea unor membri din conducerea Curții de Conturi, au rezultat următoarele:

1. având în vedere teza finală a alin.(1) al art.140 din Constituția României, potrivit căreia instanțele judecătorești preiau spre soluționare litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi, rezultă că pentru preluarea spre judecată a cauzelor aflate în competența instanțelor Curții de Conturi, acestea trebuie să îndeplinească două condiții, respectiv, să aibă caracterul unor litigii, iar aceste litigii să rezulte din activitatea Curții de Conturi.

Din analiză rezultă că toate cauzele ce au făcut obiectul activității practice a Secției jurisdicționale nu au îndeplinit aceste două condiții. De asemenea, nu există în textele de lege nicio reglementare care să prevadă în mod expres preluarea competenței Secției jurisdicționale de către o instanță judecătorească precis determinată.

2. Consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale și-au desfășurat activitatea în cadrul unei secții a Curții de Conturi care a continuat să funcționeze, care și-a exercitat în mod legal atribuțiile de instanță administrativ-jurisdicțională și care de la data trecerii litigiilor în competența instanțelor judecătorești ordinare, nu a mai judecat niciun litigiu financiar.

3. Natura activității desfășurate de consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale este una administrativ-jurisdicțională și activitatea desfășurată de consilierul de conturi al Secției jurisdicționale este considerată ca fiind vechime în funcția de judecător.

4. Prin adoptarea de către consilierii de conturi ai Secției jurisdicționale a unor hotărâri prin care s-au soluționat cauzele rămase în competența acestui organism s-a urmărit în mod direct și nemijlocit îmbunătățirea activității Curții de Conturi în ansamblul ei, prin preîntâmpinarea atacării în justiție a unor acte administrative.

5. Conducerea Curții de Conturi și consilierii de conturi din cadrul Secției jurisdicționale beneficiază în mod legal de sporul de magistrat, astfel cum este reglementat în prezent de art.4 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, cu atât mai mult cu cât aceste drepturi bănești au fost stabilite prin hotărâri judecătorești irevocabile.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș vrea să vă informez că raportul, dintr-un număr de 9 deputați, a fost semnat de 7 deputați, 2 dintre colegii noștri au făcut un raport suplimentar separat, nedorind să-și însușească raportul pe care majoritatea membrilor comisiei l-au întocmit.

Prin urmare, eu solicit plenului Camerei Deputaților aprobarea acestui raport.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri. Nu sunt intervenții la dezbateri.

Proiectul de raport al comisiei va fi votat mâine.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 18 octombrie 2019, 12:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro