Plen
Sittings of the Senate of September 29, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.89/09-10-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
18-03-2019
13-03-2019 (joint)
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 29-09-2008 Printable version

Sittings of the Senate of September 29, 2008

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15.40.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii Ivan Cismaru și Daniel Ilușcă, secretari ai Senatului.

   

Doamna Norica Nicolai:

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 29 septembrie 2008.

 
  Aurel Ardelean (independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L) - declarație politică având ca temă procesul educațional din România;

Începem cu declarații politice. Dau cuvântul domnului senator Aurel Ardelean.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Stimată doamnă președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Educația se numără printre domeniile de interes major pentru societatea românească, dorind ca aceasta să fie cât mai performantă în evoluția ei, aliniindu-ne, în acest context, la țările din Uniunea Europeană, evoluție care este necesară pentru dezvoltarea României.

După cum cunoașteți, Procesul de la Bologna este rezultatul unui efort comun al universităților și al guvernelor de a crea o universitate europeană competitivă, compatibilă și coerentă cel târziu până în anul 2010.

Din păcate, au trecut 18 ani în care schimbările din învățământ s-au lăsat așteptate, pentru că nu a existat niciodată o voință politică reală care să vizeze o schimbare de conținut a educației.

A fost nevoie de aproape un deceniu pentru ca primele universități private să-și intre în rol, parcurgând un dificil și îndelungat proces de analiză și evaluare.

Puterea cunoașterii pornește de la cuantificarea gradului în care un sistem educațional și de cercetare este capabil să dezvolte resursa umană prin contribuția sa la promovarea abilităților, competențelor, creativității, inteligenței, discernământului, inițiativei, originalității, admirației lucide față de valoare, prin corectarea carențelor de comportament civic.

În acest fel, principiile enunțate în Pactul național pentru educație, și anume modernizarea sistemului și a instituțiilor de educație, 7% din PIB pentru educație și cercetare, transformarea educației timpurii într-un bun public, educația școlară gratuită și obligatorie de 10 ani, descentralizarea comprehensivă, adoptarea principiului conform căruia finanțarea urmează elevul sau studentul, adoptarea unei Carte a drepturilor și libertăților în educație, definirea unor arii de educație prioritară, toate stau la baza unui învățământ aplicativ ce corespunde dezideratelor europene.

Pe lângă viziunea și metodologia care vor fi cuprinse în strategia de aplicare a pactului, este nevoie însă și de o reformare a mentalității sociale.

Remarcăm că realitatea din școli și universități necesită măsuri concrete urgente, stringente.

Există multe nereguli în învățământul românesc, prea multe pentru a se mai amâna măsurile concrete de reformă cu încă câțiva ani.

Această strategie trebuie să fie bine clădită, să fie acceptată de actorii sistemului educațional, însușită de clasa politică și pusă în practică prin politici publice și o legislație adecvată.

Economia contemporană a cunoașterii promovată de Uniunea Europeană presupune o populație educată și calificată, dezvoltarea unor științe noi, transmiterea lor în procesul de educație și formare profesională, diseminarea lor prin tehnologii de informație și comunicare, folosirea noilor cunoștințe în procese industriale sau servicii.

Această nouă economie impune, așadar, mai mult ca oricând, capitalizarea talentelor, lecție atât de bine însușită de țările dezvoltate.

Problema bunei guvernări în învățământ depășește, la ora actuală, frontierele instituțiilor de învățământ superior.

Ea are un impact direct asupra dezvoltării tuturor verigilor societății moderne, care cuprind piața muncii, economia, cultura, politica și alte sectoare.

Iată de ce guvernarea în învățământul superior trebuie să aibă un suport legal solid, să fie realizată în conformitate cu bunele tradiții ale libertății academice, libertate completată de autoevaluare obiectivă, transparentă și posibilități de control și autocontrol.

Învățământul românesc este un bun al tuturor cetățenilor acestei țări și al societății, în ansamblul ei, și așa trebuie să rămână.

Doamnelor și domnilor senatori, La începutul anului universitar 2008-2009, urez colegilor, dascălilor, studenților noștri bucuria muncii intelectuale și a înaltei performanțe academice.

Mult succes în noul an academic 2008-2009!

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule profesor.

 
  Adrian Păunescu (PSD) - declarație politică referitoare la: câteva momente importante din viața lui Adrian Păunescu; demisia sa din Comisia de anchetă privind activitatea Institutului Cultural Român;

Domnule senator Adrian Păunescu, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Am să vă rog, încă de la începutul cuvântului meu, să îmi îngăduiți să vă rețin mai mult timp cu o declarație fundamentală pentru toți acești patru ani și, poate, pentru mai mult decât atât.

Doamnelor și domnilor colegi, Trece vremea și poate că mâine nu ne vom mai vedea.

Cu siguranță, în formula în care suntem azi nu ne vom mai regăsi, un fel de ruletă nebună va rări rândurile noastre și le va și împrospăta.

De aceea, considerându-mă la fel de trecător ca oricare dintre dumneavoastră, vreau astăzi să vă arăt, cu puțin mai multă răbdare, câteva momente importante din viața celui care se întâmplă să fiu și care v-a fost coleg în toți acești ani.

În comuna copilăriei mele, Bârca, eu întocmeam scrisorile pe care familiile oamenilor arestați le trimiteau autorităților spre a încerca să afle unde sunt cei arestați.

În liceu, la Craiova, ca șef al clasei, am fost interogat care dintre colegii mei a pus, discret, în catalog, la o oră de practică, note ca să poată trece clasa.

N-am putut să particip la acea demascare și am părăsit acel liceu, mutându-mă la altul.

În facultate mi s-a cerut să merg la amfiteatrul Universității și să-l atac, pentru niște delicte de opinie, pe studentul la filozofie Virgil Tănase, cu care avusesem cu un an înainte o polemică aspră la o conferință națională studențească.

Am refuzat, cu toate riscurile, răzbunarea la care mă îndemnau lideri de partid ai Universității, afirmând că polemica noastră de la conferință era o polemică a doi oameni liberi.

Tot în timpul facultății am aflat că un student la Regie, Constantin Vaeni, a fost lăsat repetent de profesorul cu care era în dezacord pe chestiuni estetice și ideologice.

I-am luat apărarea studentului în revista "Amfiteatru" și am fost propus eu pentru exmatriculare.

Am fost ales, în câteva rânduri, secretar UTC al organizației de la Uniunea Scriitorilor, deși comitetul de sector și de municipiu mă infierau ca scandalagiu și anarhist.

În primăvara lui 1968 am organizat ședința lărgită la care a participat, cu un mare curaj, noul lider Ion Iliescu, care a ascultat răbdător criticile, unele foarte severe, ale scriitorilor și s-a solidarizat cu idealurile lor privind libertatea de gândire și de creație.

În același an, 1968, am participat la Festivalul mondial al tineretului de la Sofia, unde același Iliescu s-a luat de piept cu dogmatismul și a amenințat că delegația română va părăsi festivalul dacă sovieticii și bulgarii îi mai molestează la graniță pe tinerii social-democrați, creștin-democrați și anarhiști din Vest. Șeful delegației române nu a ezitat să fie de acord cu discursul meu în care citasem o frază genială și subversivă a lui Blaga despre noi românii: "Nu ne aflăm nici la răsărit, nici la soare-apune, noi suntem unde suntem, cu toți vecinii noștri împreună, pe un pământ de cumpănă."

În 1969, la o întâlnire a scriitorilor cu Nicolae Ceaușescu, l-am criticat vehement și, poate, excesiv pe noul secretar cu propaganda al partidului, am cerut desființarea cenzurii, afirmând că pe steagul partidului nostru nu trebuie să scrie cenzură și că nu trebuie confundate lucrurile, pentru că acela care este dușmanul cenzurii este dușmanul cenzurii, nu dușmanul țării.

În acea ședință s-a hotărât darea mea afară de la "România Literară", căci s-a luat în calcul și faptul, de o excepțională gravitate, că organizasem și publicasem în revistă ancheta "33 de scriitori despre filmul românesc", în care, la sugestia mea, toți interlocutorii afirmau că "Reconstituirea" este cel mai bun film românesc, deși filmul nu apucase să se afle pe ecrane, fiind interzis de Nicolae Ceaușescu însuși.

După ancheta din "România Literară" se dăduse drumul filmului, dar eu am fost sancționat.

Atitudinea demnă a lui Zaharia Stancu, a lui Marin Preda, a lui Eugen Jebeleanu, a lui Geo Dumitrescu și a mea au redus proporțiile nenorocirii și, în ultima instanță, am fost doar transferat.

În acel an, bursa nominală pe care am primit-o din Statele Unite ale Americii pentru Universitatea din Iowa n-a fost aprobată de autoritățile române.

Ambasada americană a insistat și, după un an, am putut pleca în America.

M-am întors cu o nouă experiență de viață și, în premieră, cu un mare interviu luat lui Mircea Eliade, care nu avea acces liber în cultura română.

Publicarea acestuia a stârnit scandal în ambele tabere: la extrema stângă că de ce, la extrema dreaptă că se efectuaseră câteva tăieturi în text.

Biroul Uniunii Scriitorilor m-a numit, la sfârșitul lui 1971 și începutul lui 1972, redactor-șef al revistei "Luceafărul".

Secretariatul CC al PCR a respins numirea mea.

Am rămas șomer timp de un an, până la 1 februarie 1973, când am fost numit redactor-șef la "Flacăra".

N-am să calific eu ansamblul activității mele de 12 ani în fruntea acelei reviste, voi spune doar că am întemeiat Cenaclul "Flacăra", mișcare culturală de frunte a întregului Est al Europei, am deschis revista problemelor oamenilor, iar pe ușa lângă care, de obicei, se dădeau bonuri petenților am cerut să se scrie "La «Flacăra» se intră fără bon", pentru a nu oferi datele de identitate ale petenților ofițerilor de Securitate, care mergeau la secția de scrisori și audiențe, din când în când, ca să țină sub control situația.

Am contribuit la scoaterea de sub cenzură a discului "Cantafabule" al trupei "Phoenix", scriind eu însumi, în acest sens, pe mapa de prezentare o pledoarie decisivă.

Am recitat pentru prima oară în public, în 1984 la Reghin, pe stadion, "Doina" lui Eminescu, după ce, în urmă cu 16 ani, îi cerusem lui Ceaușescu aprobarea și el nu mi-a dat-o decât în noiembrie 1984.

În perioada în care, la indicații de partid, s-au organizat în țară ședințe de înfierare a unei cărți de Octavian Paler, "Flacăra" a fost publicația care i-a luat apărarea scriitorului.

De altfel, în 1983, când Paler fusese dat afară de la "România Liberă" (și) pentru un articol de-al meu în care construisem parabola pompierilor dintr-un oraș italian, care, simțind că nu mai sunt necesari, pentru că se împuținează incendiile și scade și numărul lor, au început să provoace ei noaptea incendii, ca să le stingă ziua, am fost în audiență la Nicolae Ceaușescu și, pentru prima oară și ultima oară, la Elena Ceaușescu pentru a-i lua apărarea, pentru a cere dreptate pentru Paler și pentru a solicita scoaterea de sub interdicție a colindelor.

Un țăran român, Marin Ciucă, din Măldăeni, Teleorman, a fost arestat și condamnat în regim de urgență, pentru că ieșise în curte cu un nepot în brațe să-i întrebe pe niște nenorociți -

care-l considerau vinovat că nu se înscrisese în CAP și intraseră cu buldozerul în curtea lui - de ce îi distrug livada și grădina.

M-am adresat tuturor treptelor ierarhice și nu am putut face nimic, până când am ajuns la liderul de partid și l-am convins să-l grațieze.

Scriitorul maghiar din România, Méliusz József, mi-a semnalat că un tânăr maghiar a fost închis pentru niște aiureli pe care le-a spus în chestiuni, e adevărat, în care eu aveam altă părere.

Am considerat că nu pușcăria este soluția pentru tânărul Szőcs și am pledat pentru libertatea lui.

Un poet din Constanța fusese condamnat pentru niște versuri considerate antipartinice la 11 ani de închisoare.

M-am adresat lui Constantin Mitea și lui Dumitru Popescu și împreună lui Nicolae Ceaușescu, și acesta l-a eliberat din închisoare, invitându-l imediat la el în cabinet și făcând astfel inutile gesturi compensatorii, pentru că, în scurtă vreme, poetul a murit.

Trebuie să spun că o atitudine demnă a avut în proces expertul literar, criticul Gabriel Dimisianu.

Am luat apărarea unui alt nedreptățit politic, inginerul ieșean Mircea Duzineanu, care trăiește și vă poate povesti el însuși cum a fost.

La bătălia pentru ieșirea lui din închisoare au participat și Viorel Sălăgean, Dumnezeu să-l ierte!, și Florea Ceaușescu, Dumnezeu să-i ierte!

Am intervenit pentru ameliorarea regimului care li se oferea în închisoare doctorilor Gălălaie din Constanța și Aldea din Buzău și l-am convins pe Nicu Ceaușescu să mergem la procurorul general să-i cerem eliberarea lor.

Am deschis și am câștigat bătălia pentru acupunctură, homeopatie și naturism în revista "Flacăra".

Marele ziarist Leon Kalustian nu avea pensie, tot din motive politice.

Am scris în "Flacăra" până când i s-a dat pensie.

Am luat apărarea unui mare nedreptățit, maiorul român care fusese prizonier în Uniunea Sovietică și trăise în condiții cumplite la Polul Nord, și am cerut restabilirea drepturilor sale.

Într-o zi de primăvară mă plimbam împreună cu criticul Nicolae Manolescu prin Parcul Herestrău.

Acolo, când ne-am oprit lângă un ponton, omul care închiria bărcile m-a întrebat dacă recunosc niște versuri pe care mi le-a spus el pe loc. "Cred că sunt din «Divina Comedie», dar nu le știu în acest fel", i-am zis. "Da - mi-a răspuns omul de la ponton -, nu aveți de unde să le știți, pentru că asta e traducerea mea nepublicată".

"Păi dumneavoastră ați tradus Dante?" "Da, domnule Păunescu.

Am tradus Dante, dar nu am putut s-o public, pentru că am fost deținut politic și trebuie să-mi câștig pâinea aici, la bărci".

Împreună cu același Nicolae Manolescu am început și am finalizat bătălia pentru ca domnului Buznea să-i apară traducerea din Dante. Și a apărut.

În acest Senat, printr-un noroc al sorții, care mi-e de această dată favorabilă, se află cel ce s-ar putea numi copilul vitreg al acelui pușcăriaș politic, remarcabilul nostru coleg, domnul Radu Stroe.

În urmă cu 30 de ani, în localitățile Finteușul Mare și Hideaga am descoperit niște cântece interzise, dar păstrate de țăranii și intelectualii zonei, cu sfințenie, în adâncurile conștiinței lor, între ele și cântecul "Treceți, batalioane române, Carpații!", pe care nu aveau voie să le cânte în public.

Am luat cântecele și, după o aventură lungă și obositoare pe la toate vămile cenzurilor, cu un casetofon în geantă, am ajuns în biroul liderului și am obținut eliberarea acelor cântece.

În 1982 și 1983 am dat pe cont propriu bătălia pentru salvarea intelectualilor dați afară din partid și din muncă pentru participarea la "meditația transcedentală".

Între ei, Marin Sorescu, Nicolae Florei, Gheorghe Zamfir, Andrei Pleșu, Ovidiu Maitec, Ion Mânzatu, Valeriu Popa.

Am temperat, prin sârguința și devotamentul meu, zelul celor care voiau să decapiteze atâtea valori.

Sunt mândru că în biografia regretatului nostru mare scriitor Marin Sorescu felul în care l-a apărat Adrian Păunescu rămâne peste timp. Și nu numai pe el l-am apărat.

Am convins cu argumente pe Nicolae Ceaușescu că nebunia inventată de niște dogmatici, precum că la un combinat de porci dintr-un județ din sud s-au făcut tunele pentru a se fura porci și pentru a se vinde porci, în realitate nu este decât tabloul unei întreprinderi pe sub gardurile căreia porcii râmaseră. Și l-am convins că nu este corectă și dreaptă condamnarea la moarte a celor din conducerea combinatului.

Liderul a comutat pedeapsa.

Poate că nici astăzi fostul nostru coleg Predilă nu știe cine n-a avut liniște până când nu a atenuat nedreptatea care-l victimiza.

Eu, dragul meu domn Predilă.

Colegul Ion Basgan vă poate confirma că la nici 25 de ani am intuit că tatăl său, marele descoperitor Ion Basgan, trebuie sprijinit și m-am implicat în această treabă care nici astăzi nu s-a finalizat, deși ea ne-ar putea aduce din partea marilor țări producătoare de petrol care folosesc metoda sa de forare sonică la mare adâncime sume incredibile de bani.

Am dus împreună cu doctorul Radu Rey bătălia pentru apărarea Carpaților, amenințați de o distrugătoare sistematizare și de o colectivizare devastatoare.

L-am convins pe Ceaușescu să-l primească pe Rey și să-l asculte.

Freneticul și jertfelnicul doctor din Vatra Dornei a modificat viziunea liderului despre Carpați.

În 1982, la Mangalia, a avut loc o consfătuire a cadrelor din propagandă și din organizare.

În acest cadru, am luat cuvântul și m-am ridicat împotriva hotărârii de partid care cerea eliminarea din Radio și Televiziune a lucrătorilor care au rude în străinătate.

Ulterior, această măsură trebuia să se aplice și în presă.

Erau 74 de redactori care trebuiau dați afară, cei mai mulți dintre ei erau, firește, evrei.

Am îndrăznit să spun că o asemenea măsură globalistă ar fi una de tip nazist și că noi am intrat în partidul lui Nicolae Ceaușescu pentru că el ne promisese că aprecierea unui om nu se va mai face după dosarul său de cadre.

Aberanta indicație a fost oprită.

La Sarmizegetusa începuseră lucrările de demolare a vechilor semne de civilizație dacică pentru un regizor, Vitanidis, care obținuse aprobările de la partid și de la un academician din Cluj de a pune în locul golit gresie și piatră de la IGO.

Am cerut șefului județului să oprească lucrările, nu a dorit, am venit la București și am prezentat lui Dumitru Popescu situația.

A doua zi județul Hunedoara avea un lider nou și lucrările s-au desfășurat în sens invers, adică din prăpăstiile de peste tot s-a recuperat câte ceva din ce se aruncase.

L-am convins pe cel ce conducea România că la Ip și Treznea, în județul Sălaj, oamenii au cu adevărat nevoie de două monumente care să eternizeze memoria românilor uciși în somn, bestial, de ocupanții de după 1940 ai Ardealului.

Cinci ani a durat bătălia mea, dar am câștigat.

Am sprijinit lupta complicată pentru afirmarea drepturilor prioritare ale medicului român Ștefan Odobleja în descoperirea și fundamentarea principiilor ciberneticii, bătându-mă în "Flacăra" pentru recunoașterea lui și pentru republicarea în limba română a cărții lui, "Psihologia consonantistă", apărută înainte de război la Paris, cunoscută de Norbert Wiener și aplicată de el în descoperirile sale postodoblejiene.

Județeana de partid Mehedinți a fost la început obstrucționistă și ulterior indiferentă, încât Odobleja a murit sărac într-o casă modestă, pe un pat de țăruși.

Mult ulterior, oameni de știință români au întemeiat un cerc Odobleja și mi se pare o academie Odobleja.

Reproșul de fond al nomenclaturii față de Odobleja era că a fost medic militar și medic de jandarmi și că era reacționar.

Parcă în oglindă, am luat apărarea, după '89, unor medici valoroși, culpabilizați de noii justițiari nedrepți că au fost medicii lui Ceaușescu.

Așa a murit umilit marele doctor Dorin Hociotă.

Eu însă mi-am păstrat criteriile și curajul.

Am descoperit și sprijinit un leac pentru bolile reumatice, "Boicil", după numele descoperitorului Boici.

În unul dintre contactele mele cu fostul ministru al sănătății, de asemenea, Dumnezeu să-l ierte și pe el!, Theodor Burghele, acesta mi-a răspuns că nu-l interesează "Boicilul" decât dacă are efecte împotriva impotenței.

Marele handbalist român Gruia a încercat în zadar să obțină dreptul de a juca în străinătate.

Am scris în favoarea lui și m-am bătut pentru cauza lui.

Cel mai valoros crainic sportiv român, Cristian Țopescu, a pledat la o emisiune de televiziune pentru dreptul fotbaliștilor români de a juca în străinătate.

A fost dat afară din Televiziunea Română.

Săptămâna următoare, revista "Flacăra" i-a oferit o rubrică săptămânală.

Marele fotbalist Dobrin devenise victima preferată a Federației Române de Fotbal pentru relațiile sale proaste cu echipa Ministerului de Interne.

M-am situat cu hotărâre și risc personal de partea lui și a sportului civil:

Craiova, Rapid, Timișoara, Iași, Brașov, Cluj, Constanța.

Cartea mea "Istoria unei secunde" a fost arsă din motive politice în 1971.

De pe monumentul din Cotroceni de la Leu fuseseră șterse câteva cuvinte, "Flacăra" s-a bătut pentru ele până când după formularea "noi am dat suprema jertfă pe câmpurile de bătaie"

au fost reașezate cuvintele "pentru întregirea neamului".

Ziaristul Ovidiu Ioanițoaia s-a căsătorit în Statele Unite ale Americii.

A fost dat afară din partid și din redacția unde lucra.

După un timp s-a întors și, când a vrut să reintre în presă, i s-a scris pe dosar "A scuipat pe pământul sfânt al patriei".

L-am convins pe Cornel Burtică să-mi dea aprobarea de a-l primi în redacție și nu în multă vreme a devenit un ziarist de bază al presei române.

L-am convins pe același Burtică să nu se ia după cenzură și să dea drumul cărții interzise a lui Nicolae Breban, "Bunavestire".

La fel am procedat pentru discul formației "Sfinx" și al lui Dan Andrei Aldea.

Am putut angaja, de altfel, în redacția "Flacăra" oameni cu probleme politice la dosar.

Am primit critici grave de la Ceaușescu că "Flacăra" îl sprijină pe doctorul Osipov-Sinești, despre care Iorgu Iordan scrisese în memoriile sale că a fost membru al Mișcării legionare la Iași.

L-am convins pe Ceaușescu că nu numai Osipov se bucură de dragostea noastră, pentru că descoperise tratamentul împotriva parodontozei, prioritate mondială, ci și că istoria va judeca diferit de cum judecăm noi, mai nuanțat, pe legionari și că nu toți legionarii se înscriseseră din convingere în acel partid, cum nici comuniștii nu erau toți niște membri de partid convinși.

Osipov și-a putut continua activitatea și opera.

Tot în "Flacăra" a apărut primul articol despre un tânăr marinar curajos.

Nu o să vă supere faptul că respectivul... că era căpitanul de vas Traian Băsescu și că, într-un fel, se poate spune că eu l-am lansat pe Traian Băsescu în "Flacăra".

Când Ion Iliescu a fost pedepsit dur prin scoaterea din București și din postul de secretar al partidului și trimis la munca de jos la Timișoara, mi-am păstrat opțiunea pentru unul dintre oamenii luminați ai epocii, care era el, și am avut curajul să-l petrec împreună cu regretatul prieten, doctorul Apostol Turbatu, la gară, sub privirile Securității, și să merg după scurtă vreme la el la Timișoara să-mi arăt solidaritatea cu cel nedreptățit și atât de valoros.

După 1989 am fost, împreună cu Corneliu Vadim Tudor, apărător al unor foști lideri ai PCR acuzați pe nedrept și m-am zbătut pentru eliberarea lor, în scris, dar și mergând în audiență la președintele Ion Iliescu, pe care l-am agasat cu cererea de a-i grația pe acei foști lideri care se ilustraseră printr-o activitate pozitivă, cum era cazul lui Ștefan Andrei, de prietenia căruia m-am bucurat și căruia i-am arătat fără pauze prietenia mea.

Îi mulțumesc astăzi lui Ștefan Andrei pentru că în 1979 mi-a oferit posibilitatea de a vizita o lună Austria și de a ajunge în situația de afla multe adevăruri neconforme cu dogma de la București.

În ciuda unor dezacorduri anterioare, am pledat și pentru libertatea lui Dumitru Popescu, care rămâne un valoros scriitor și ziarist român, și a altora, închiși la grămadă în acele zile.

Dumneavoastră, colegii mei, ați fost părtași la inițiativa mea privind indemnizația de merit menită să lumineze și să încălzească bătrânețea unor mari personalități ale științei, culturii, învățământului și sportului din România. 1.500 de vârfuri ale societății românești nu sunt lăsate în mizerie.

Sigur că nu e mult, dar e mult mai mult decât nimic.

V-am spus acestea toate acum, când ne apropiem de finalul mandatului nostru, atât pentru a vă oferi câteva date, cu care mă mândresc, ale biografiei mele, cât și pentru a vă anunța că recenta mea numire ca membru al comisiei care trebuie să verifice, contabil, felul cum s-au cheltuit fondurile la Institutul Cultural Român nu e potrivită pentru mine.

După cum vă puteți da seama, toată viața eu am fost eficace în poziția de avocat, nu de procuror.

Doamnelor și domnilor colegi, nu este pentru mine numirea mea în această comisie.

Nu accept să mi se ia drepturi, dar nici nu pot tăcea când mi se acordă privilegii și însărcinări care nu-mi trebuie și care nu mi se potrivesc.

Vacantez, începând din această clipă, locul din Comisia de anchetă pentru ICR.

Contați pe mine în toate acțiunile care nu implică reflexe de procuror, pe care eu nu le am.

Sunt convins că și cel ce se va afla în locul meu în comisie și cei deja numiți vor ști să ajungă în adevăr și fără mine.

Vă dorește numai bine Adrian Păunescu.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ivan Cismaru (PD-L) - declarație politică având ca subiect problemele angajaților de la fosta uzină Tractorul Brașov și drama agriculturii din România;

Dau cuvântul domnului senator Cismaru Ivan, pentru a prezenta, din partea Partidului Democrat Liberal, declarația politică.

   

Domnul Ivan Cismaru:

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor colegi, La sfârșitul săptămânii trecute am stat de vorbă cu un grup de foști angajați ai fostei uzine "Tractorul" din Brașov, România.

Erau ingineri, maiștri, muncitori.

Priveam în ochii lor disperarea vârstei fără împliniri, pentru că toți aveau peste 55 de ani.

Din discuții am reținut că acești oameni trăiesc drama neîmplinirii umane ca soț, tată și bunic tocmai acum, când familia aștepta de la ei marele ajutor.

Acum sunt în situația că nimeni nu mai dorește să-i angajeze, luând ca bază vârsta și dificultatea de adaptare la noul ritm și la noul stil al existenței noastre.

Oare așa să fie?

Acești oameni nu au bani nici să trăiască, dar să-și plătească taxele pentru eventuale cursuri de conversie profesională.

Le-am promis că săptămâna aceasta voi căuta soluții ca taxele pentru cursurile de conversie profesională să le fie plătite de administrația locală sau să fie scutiți, dar cu restul, cu durerea din sufletul lor și presiunea pe care o creează asupra lor ideea de inutilitate socială și familială, fără să mai vorbim de sentimentul de nerealizare profesională?

În această situație nu sunt mulți.

În curând vă voi prezenta situația reală.

Ce este de făcut în asemenea situații?

Desigur că Guvernul României, poate chiar și noi parlamentarii am acceptat prea ușor măsurile și legile care reglementau procesul de privatizare și, apoi, de vânzare a uzinei.

M-am întrebat mereu: ce strategie a avut Guvernul, referitoare la șansele agriculturii românești? Cu ce vom rezolva problemele de productivitate în agricultură, dacă tot sistemul industrial de producere a mașinilor agricole nu mai există?

Nu cred că ingineria genetică și-a pus până acum problema realizării mutanților în zona animalelor de tracțiune sau de povară.

Nu știu, dar nu cred că actualul Guvern a făcut ceva pentru a pune altceva în locul acelor uzine înmormântate.

Putem spune că România a trecut printr-o mare criză a mecanizării agriculturii și, din cauza neimplicării statului, a pierdut.

În cazuri de criză care afectează interesele naționale statul se implică pentru a redresa situația.

Iată America, acum, intervine cu 700 de miliarde de dolari pentru a salva sistemul bancar și nu-și pune problema de imixtiune a statului în zona privată.

Cine ne-ar fi condamnat pe noi dacă statul ar fi intervenit în retehnologizare și chiar în concesionarea activității manageriale din sectorul construcțiilor de mașini agricole? Poate Uniunea Europeană de care a început să ne fie așa de teamă, încât, chiar dacă nu ne cere ceva ce trebuie făcut în interesul marilor puteri din Uniunea Europeană, noi avem inițiative proprii și rapide în a face aceste schimbări, toate, de altfel, în detrimentul nostru.

Toată lumea acum se orientează spre agricultură doar ca turiști sau pentru investiții imobiliare, dar nimeni nu intervine cu nimic pentru o adevărată redresare.

În anul 2000, acum opt ani, am văzut la Paris expoziția europeană "Agricultura Europei anului 2000".

În Europa agricultura nu înseamnă decât știință și tehnologie.

Ce înseamnă la noi și pentru noi, Guvern și Parlament, agricultura în România? Tot spunem că există o speranță a redresării naționale, gândindu-ne doar la calitatea solului și la suprafețele disponibile agriculturii.

Nu este suficient doar atât, ci și cu ce lucrăm acest pământ pentru a putea să-l înnobilăm cu munca noastră și pentru a putea să executăm lucrări în perioade optime.

Cu ce lucrăm? Cu jafurile de tractoare care au mai rămas de dinainte de 1990 și cu cele care au fost aduse la second-hand?

Oare este mai în interesul națiunii să înființăm firme care să aducă tractoare, semănători, combine la second-hand sau să le producem noi?

Cred că Guvernul României, dacă nu este capabil să investească într-o nouă fabrică de tractoare, măcar să atragă investitori străini în acest domeniu, România însăși constituind cea mai bună piață în acest sens.

Vrem, prin legi, să dezvoltăm ferme prin arendare sau în sistem asociativ.

Ce am făcut să încurajăm acest lucru? Am oferit subvenții pentru cei care cultivă pământul și pentru cei care arendează, dar ce am făcut pentru a-i asigura că produsele lor vor fi preluate și valorificate pe piață? Aproape nimic.

Se vede clar că actualul sistem nu este funcțional, neinteresându-i pe producători să obțină o producție mare pe hectar, fiindcă nu li se asigură de către nimeni desfacerea și valorificarea produselor lor.

Agricultura, după părerea mea de nespecialist, dar de om care a avut multe discuții cu cei care fac agricultură, trebuie organizată de către specialiști ca un sistem producție-achiziție-valorificare, statul trebuind să joace un rol foarte important în acest sistem, de fapt în dinamizarea lui.

Revenind la discuția avută cu foștii angajați de la fosta uzină "Tractorul" din Brașov, cred că și noi trebuie să ne asumăm partea de vină și să intervenim prin lege pentru a scăpa acești oameni de coșmarul vieții ce le-a mai rămas.

Personal, voi încerca împreună cu colegii de la Comisia economică, industrii și servicii și cu cei de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală să găsim o soluție pentru acest grup de oameni.

Guvernul însă trebuie să-și asume eșecul și drama agriculturii românești.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Verginia Vedinaș (PRM) - declarație politică având ca temă respingerea de către Curtea de Apel București a solicitării Partidului România Mare de a suspenda executarea hotărârii de guvern privind delimitarea colegiilor uninominale;

Dau cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaș și se pregătește domnul senator Funar.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Distinși colegi senatori, După cum este cunoscut, săptămâna trecută, Curtea de Apel București, printr-o decizie jenantă din punct de vedere al legalității ei sau, mai degrabă, al lipsei de legalitate și de fundament, a respins demersul nostru prin care am solicitat suspendarea executării hotărârii de guvern privind delimitarea colegiilor uninominale.

Deși, la televizor, toată lumea face frumos și spune că se bucură de această decizie și că iubește de nu mai poate votul uninominal, în realitate, nu mai este un secret pentru nimeni, nici măcar pentru mass-media, că acest sistem de vot este departe de a răspunde unor nevoi nu numai ale democrației din România, ci și ale unei democrații autentice, cu atât mai mult cu cât România este pe cale să-și consolideze un asemenea sistem.

Cum Dumnezeu să ne dorim acest vot uninominal, când el are ca finalitate eliminarea pluripartitismului și degradarea calității Parlamentului prin pătrunderea în rândurile lui a unor oameni pe criterii de notorietate și de bani, indiferent cum și în ce domeniu s-au dobândit?

Dragi colegi, Iubesc și respect toate valorile autentice, dar Parlamentul este și trebuie să rămână cea mai importantă instituție a țării, stâlpul democrației.

Aceasta înseamnă că în componența lui trebuie să se regăsească profesioniști autentici din domenii care au legătură cu rolul Parlamentului, acela de unică autoritate legiuitoare și de organ reprezentativ suprem al poporului.

Avem nevoie în Parlament și de artiști, dar nu numai de artiști, și de sportivi, dar nu numai de sportivi, și de analiști politici, dar nu numai de aceștia.

Anii care vor urma vor fi grei pentru România.

După aproape doi ani de la aderare, constatăm că rezultatele țării noastre, ca stat membru al Uniunii Europene, sunt firave.

Suntem mai mult contribuitori decât beneficiari ai fondurilor europene, plătim mai mult decât primim.

Vor trebui, în continuare, adoptate acte normative care să desăvârșească procesul de integrare în Uniunea Europeană și reformele pe care le presupune acest proces.

Nu am reușit încă să adoptăm noul Cod penal și noul Cod de procedură penală, chiar noul Cod civil, pentru că actualul cod, după cum știți, are o vârstă de aproape un veac și jumătate.

Demersul Partidului România Mare de a amâna implementarea sistemului de vot uninominal este, de aceea, perfect legitim.

Soarta guvernării unei țări și-o asumă partidele, nu indivizii.

Guvernele se fac din partide și de către acestea.

Modul în care s-a conceput trecerea la sistemul de vot uninominal în România a fost pur politicianist și iresponsabil.

Sunt puține state în care el mai este practicat, iar acestea doresc să-l schimbe tocmai pentru că este ineficient.

În Irlanda, de pildă, mi s-a spus că principala hibă a acestui sistem este că-l transformă pe parlamentar într-un soi de primar, care trebuie să rezolve cele mai banale nevoi, împiedicându-l, astfel, să se ocupe de problemele specifice importante pentru un parlamentar, în speță un deputat sau un senator.

Ca profesor de drept public și ca om al cetății, respect autoritățile statului și sunt conștientă că lipsa acestui respect este unul dintre cele mai grave pericole pentru democrație.

Ca om politic, pot însă, și o fac, să critic activitatea unora dintre ele.

În condițiile în care însuși reprezentantul Guvernului, care a fost și președintele Comisiei de Cod electoral, a recunoscut că Guvernul a fost nevoit să se subroge, să înlocuiască Parlamentul și comisia parlamentară comună, pentru că această comisie nu și-a făcut treaba, cum spunea un fost ministru din Guvernul trecut, cum putem să spunem că hotărârea este legală? Putem să îndreptăm o nelegalitate și o nedreptate cu o altă nelegalitate?

În aceste condiții, ne întrebăm cum a putut puterea judecătorească, instanța judecătorească, să judece strâmb, deși este conștientă de consecințele deciziei pe care a luat-o, inclusiv din perspectiva că poate exista, și noi sperăm să se întâmple acest lucru, posibilitatea, soluția, în viitor, a instanțelor judecătorești de a anula sau a suspenda o asemenea hotărâre.

Ce se va întâmpla atunci? Se vor anula alegerile? Da.

După un principiu tradițional de drept, conform căruia ceea ce este nul produce efecte nule, acest lucru ar trebui să se întâmple și probabil se va întâmpla.

Dar cu ce efecte, cu ce consecințe, cu ce cost?

După o vorbă celebră, Partidul România Mare a pierdut o bătălie, dar nu un război.

Ne exprimăm speranța că atât instanțele judecătorești, cât și Curtea Constituțională, care vor fi competente, în continuare, să soluționeze demersurile noastre, vor da o soluție care să nu ne fie favorabilă nouă, ca oameni, favorabilă nouă, ca partid politic, ci să fie favorabilă statului de drept și democrației în ansamblul său.

Vă mulțumesc, domnilor colegi.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc mult.

 
  Gheorghe Funar (PRM) - declarație politică având ca subiect Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali;

Aveți cuvântul, domnule senator Funar, și, în același timp, vă urez "La mulți ani!".

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Am să vă rețin câteva minute atenția în legătură cu o lege despre care se vorbește, cea a votului uninominal, și în care nu scrie - nici în titlul ei, nici în conținut - despre votul uninominal.

Avea perfectă dreptate domnul senator Adrian Păunescu când spunea că avem de-a face cu o ruletă nebună.

Am studiat, probabil că la fel ca și dumneavoastră, cu mult interes și Legea nr. 35/2008, și Ordonanța Guvernului nr. 97 din 27 august 2008, și alte ordonanțe și hotărâri de guvern date în aplicarea legii de bază.

Probabil că puțini dintre dumneavoastră au sesizat faptul că nici măcar în titlul legii nu se vorbește despre votul uninominal.

Se discută despre uninominal, dar nu scrie nicăieri despre acest lucru.

Și, în fond, nu avem de-a face cu o lege a votului uninominal, ci, spre deosebire de Legea nr. 273/2004, care prevedea votul pe liste de partid, pe verticală - candidații pentru Senat și Camera Deputaților fiind înscriși pe verticală -, de data aceasta, prin Legea nr. 35/2008, candidații partidelor politice sunt înscriși după sistemul oltenesc, domnul Mircea Geoană asumându-și paternitatea acestei legi.

După sistemul oltenesc, toți sunt pe locul întâi, dar în colegii uninominale.

În rest, nu este vorba despre niciun vot uninominal.

După aceste lansări fastuoase de zilele trecute ale candidaților la alegeri, am revăzut și am studiat din nou legea, ca să văd unde scrie "uninominal".

În titlul legii - Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului - nu se face precizarea "prin vot uninominal".

În tot cuprinsul legii nicăieri nu scrie despre votul uninominal niciun cuvânt.

Se definește ce este un colegiu uninominal și, apoi, referitor la desemnarea candidaților, care sunt candidați uninominali, se precizează că desemnarea candidaților este o procedură de adoptare de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale a deciziilor cu privire la propunerile de candidatură.

Deci candidații sunt propuși de partide, nu candidează ei uninominal pentru că așa ar dori acei candidați, propunerea de candidatură aparține partidelor.

Ca să se poată fura în voie la viitoarele alegeri preconizate de alianța româno-maghiară PNL-UDMR, a fost redefinită frauda electorală.

Ca urmare, dacă acordați puțină atenție, doamnelor și domnilor senatori, textului din lege referitor la frauda electorală, veți constata că se poate fura în voie cât se dorește și de către cine dorește, și nimeni nu va păți nimic.

Ce spune legea?

"Frauda electorală este orice acțiune ilegală care are loc înaintea, în timpul, după încheierea votării sau în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin voturi și mandate în plus" - mandate în plus nu pot fi, pentru că avem un colegiu cu un singur mandat -, deci "mandate în plus pentru un partid, alianță sau candidat independent."

Ce mai apare în această lege și prea puțin a fost sesizat și abordat în dezbateri publice? Faptul că organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice.

Mai mult, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale pot depune aceeași candidatură pentru Camera Deputaților în mai multe colegii uninominale.

Am căutat, doamnelor și domnilor senatori, în tot cuprinsul Legii nr. 35/2008 alte referiri la votul uninominal.

Nu am găsit niciuna, nici în titlu, nici în cuprins.

Guvernul, constatând că în faza de aplicare a acestei legi sunt foarte multe probleme, a venit și a adoptat în 27 august Ordonanța de urgență nr. 97/2008, neconstituțională, prin care modifică drepturile electorale și ajunge la concluzia de a modifica inclusiv art. 47 alin. (2) din lege și precizează "Biroul Electoral Central stabilește partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care îndeplinesc pragul electoral".

Observați, doamnelor și domnilor senatori, că nu avem de-a face cu așa-zisul vot uninominal, ci cu o alegere a candidaților propuși de partidele politice într-o listă orizontală.

Intră în viitorul Parlament numai cei care depășesc pragul electoral al partidului, alianței politice sau electorale pe lista cărora s-au înscris.

Deci, din cei 456 de viitori senatori și deputați, este posibil, de pildă, ca 300 dintre ei să candideze pe listele unor partide considerate mici, după sondajele manipulate și date publicității mai ales acum în preajma viitoarelor alegeri, și, pentru că partidele pe lista cărora ei au candidat nu întrunesc pragul de 5%, aceștia nu devin senatori sau deputați, dar au fost aleși cu 90%, 95%, 98%.

Nu știu cine îi poate explica lui Gigi Becali, care are o minte ageră, că a câștigat cu 97% în colegiul în care candidează pentru Camera Deputaților, se pare în București, dar că el nu devine deputat pentru că partidul lui nu a întrunit 5%.

Ce propunem noi, cei din Partidul România Mare, Guvernului, care se tot joacă de-a modificarea Legii electorale prin ordonanțe și am înțeles că are pregătită arma la picior, varianta B a legislației în domeniul electoral, chiar și C, prin care să modifice, printr-o ordonanță de urgență, legislația în domeniul electoral, și dacă țineți, și țineți mulți dintre dumneavoastră la votul uninominal, este să se elimine pragul electoral.

Toți cei care câștigă în colegiul în care candidează și obțin aceste voturi cu mai mult de jumătate plus unu din numărul alegătorilor să devină senatori sau deputați, iar accesul în viitorul Parlament să nu fie legat de pragul electoral.

Colegii din grupul nostru parlamentar au făcut niște calcule și au ajuns la concluzia că acest prag electoral de 5% înseamnă 7 senatori și 16 deputați.

Ce prevede actuala lege? Că "poate deveni partid parlamentar și acela care are 3 candidați care se situează pe locul I în colegiile în care candidează pentru Senat și 6 candidați care se situează pe locul I în colegiile în care candidează pentru Camera Deputaților".

Deci 3+9 reprezintă justețea acestei legi.

Un partid politic să intre cu 7 senatori și 16 deputați, iar alt partid politic sau altă organizație a unei minorități naționale, dacă are 3 candidați pe locul I la Senat, respectiv 6 pe locul I la Camera Deputaților, subliniez, fără să fi câștigat în aceste colegii, să devină parlamentar.

Se intră la redistribuirea voturilor și este posibil ca toți cei 9 să nu devină senatori sau deputați, dar legea spune că acel partid este parlamentar fără să aibă parlamentari.

Ce mai propunem noi, cei de la Partidul România Mare, în afară de eliminarea pragului electoral, pentru a se realiza în fapt un vot uninominal, să se ajungă la ceea ce, în sfârșit, la cererea cetățenilor, s-a ajuns printr-o lege votată în Parlament: "să se interzică migrația politică a aleșilor locali".

Acest lucru s-a realizat deja și marea majoritate a cetățenilor sunt foarte mulțumiți.

Nu s-a stopat însă migrația politică a celor aleși în Senat și Camera Deputaților.

Se insistă de către cei care sunt adepții așa-zisului vot uninominal și aduc ca argument că este foarte importantă legătura dintre cel care va fi ales și cetățeni și așa mai departe, dar cel ales nu are nicio interdicție legală după ce a fost ales.

De exemplu, cei de la Partidul Conservator sunt obișnuiți să treacă de la un partid la altul, așa cum am avut și noi, de la Partidul România Mare, achiziționați de Partidul Conservator.

Aceștia își schimbă culoarea politică și se pune problema ce legătură mai există între cel ales uninominal, senator sau deputat, și alegător, dacă după alegeri, în funcție de anumite interese, pleacă la alt partid politic?

Iar noi propunem Guvernului ca printr-o ordonanță de urgență, dacă tot dorește să perfecționeze legislația în domeniul alegerilor, să stabilească "... încetează de drept mandatul senatorului sau deputatului care, ales în baza acestei legi, își schimbă culoarea politică".

Sperăm, astfel, să contribuim împreună la îmbunătățirea acestei legislații și, la primăvară, când ajungem să votăm, să avem o lege bună.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

(Din acest moment conducerea ședinței este preluată de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului).

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim.

Felicitări, domnule senator!

Ați făcut extrem de multe propuneri.

 
  Viorica Georgeta Pompilia Moisuc (PRM) - declarație politică având ca temă dezastrul instituției doctoratului în România;

O invit pe doamna senator Viorica Georgeta Pompilia Moisuc să-și prezinte declarația politică.

   

Domnul Gheorghe David (din sală):

Eram anunțat, domnule președinte!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Erați anunțat?

După aceea vă ofer cuvântul, domnule senator Gheorghe David.

Nu am știut că ați fost anunțat.

Sunt propuneri interesante, domnule senator, și trebuie să le ascultăm.

Aveți cuvântul. Vă rog.

 
   

Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:

Mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Aș dori să vorbesc în declarația mea politică despre dezastrul instituției doctoratului în România, în conformitate cu prevederile reformei învățământului care nu se mai termină de 20 de ani.

Am avut la sfârșitul săptămânii trecute examen de admitere la doctorat.

Specialitatea în care eu am dreptul să conduc doctorate este Istoria contemporană a României și, prin extensie, Relații internaționale și Istoria diplomației.

Doctoratul, prin formularea lui, este o consacrare, nu-i așa, a unui specialist sub îndrumarea altui specialist, a unei personalități recunoscute pe plan național și internațional.

Așa a fost, pentru că astăzi doctoratul nu este altceva decât obținerea unei diplome oarecare pe care o pui în ramă alături de alte diplome oarecare.

Doctoratul actual se reduce la un sistem care e preluat după modelul Bologna, sau este impus de acesta, preluat în mod cu totul și cu totul neproductiv, astfel încât s-a ajuns la o formalitate.

Doctoratul se caracterizează prin formalism, printr-o birocrație excesivă, iar cei înscriși vin la doctorat pentru a obține, cum spuneam, o diplomă.

În primul an de doctorat se fac tot felul de cursuri, în așa-zisa școală doctorală, cursurile nu sunt adaptate specialității pentru care doctorandul s-a înscris la această școală doctorală.

El trebuie să facă un proiect, înainte se numea referat.

Ce să proiecteze? Ce înseamnă un proiect în istorie, de exemplu, sau în științe sociale? Nu are niciun sens.

În al doilea an cel înscris la doctorat face un raport.

Ce să raporteze? Iarăși, nu are niciun sens în ceea ce ne privește pe noi.

La școala doctorală unde se țin cursuri doctoranzii nu vin.

De ce nu vin? Pentru că sunt răspândiți în toată țara și nu au cum să vină acolo, cursurile se țin sau nu se țin, mai mult nu se țin decât se țin.

În al treilea an doctoranzii fac teza de doctorat.

O teză de doctorat presupune cercetare, în primul rând, indiferent unde, în arhive, în biblioteci.

O cercetare foarte serioasă și aprofundată presupune, în primul rând, să aduci ceva nou, o contribuție personală, să duci cercetarea cu un pas înainte în domeniul pe care ți l-ai ales.

Nu se poate, pentru că într-un an de zile nu se poate face și cercetare, și serviciu, și altfel de obligații.

Mai mult decât atât, se face redactarea lucrării.

Această redactare trebuie discutată cu conducătorul de doctorat.

Când și cum? Ei bine, lucrul cu conducătorul de doctorat nu poate să aibă loc, pentru că acesta nu are condiții să realizeze acest lucru.

Prin urmare, doctoratul a căzut în derizoriu.

Vreau să vă spun că este un proces care s-a început cu domnul Andrei Marga, profesorul, rectorul Andrei Marga, și se duce mai departe, într-o veselie, sub comanda, sub conducerea domnului ministru Cristian Adomiței, care nu știu ce fel de grad didactic are, nu știu dacă are doctorat, nu știu dacă știe cam cu ce se mănâncă doctoratul sau ce este un doctorat și așa mai departe.

Cu alte cuvinte, învățământul nostru superior în domeniul doctoratului a ajuns în derizoriu în momentul de față.

Nu sunt de felul meu pesimistă, nu am fost niciodată un om lipsit de combativitate, m-am luptat întotdeauna, și înainte, și după 1989, cu tot felul de lucruri care mergeau anapoda în domeniul meu de activitate, în învățământ, în doctorat și așa mai departe.

Conduc doctorate de mai mult de 20 de ani.

Ei bine, ceea ce se întâmplă acum este fără precedent și vreau să vă spun că nu se întâmplă în nicio țară din lume.

Dacă nu se vor lua măsuri urgente pentru schimbarea acestei situații, vom fi pe ultimul loc în lume și la capitolul acesta al formării profesionale.

Ca să nu mai spun de dezinteresul liderilor, conducătorilor statului nostru, de multă vreme, nu de-acum de 4 ani de zile, de multă vreme această formare a specialiștilor la cea mai înaltă treaptă posibilă este văzută foarte prost, ca să nu vorbesc despre retribuirea conducătorilor de doctorat, despre care, dacă v-aș spune, nu m-ați crede.

Un conducător de doctorat primește ca retribuție pe un an de zile 4.000 de lei.

Aceasta este valoarea care i se acordă, din punct de vedere financiar, unui conducător de doctorat.

Doamnelor și domnilor, Nu vreau să vă rețin, am spus toate acestea pentru că am avut un preaplin de necaz, de amărăciune, pe care l-am strâns în ultimele zile, văzând cum vin doctoranzii, care este părerea lor, care este părerea colegilor mei cu care am fost în comisie, toți niște mari personalități în domeniul istoriei.

Toți sunt pur și simplu siderați de situația în care s-a ajuns.

Noi am vorbit, vorbim, am scris, am publicat, dar măsuri nu s-au luat în niciun fel.

Problema este mare, este complicată, are nenumărate aspecte care ar merita să fie bine discutate.

Nu știu dacă se discută în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, dacă s-au discutat, dacă se vor discuta de-aici înainte, timpul este scurt, dar...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să încercați să concluzionați, doamna senator.

 
   

Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:

Vreau să vă spun că aici este încă foarte mult de făcut.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim.

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică cu titlul Bani cheltuiți fără eficiență în sănătate, și nu numai, exemplul Timișoara

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează "Bani cheltuiți fără eficiență în sănătate, și nu numai, exemplul Timișoara."

În urmă cu mai bine de 15 ani, la Timișoara începea construcția din temelii a spitalului municipal.

Pentru o mai corectă înțelegere a importanței unei astfel de investiții în orașul de pe Bega, mă simt dator să fac câteva precizări.

Timișoara este un puternic centru universitar din componența căruia, la ora actuală, fac parte Universitatea de Vest, Universitatea de Medicină și Farmacie "Victor Babeș", Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară.

Acestora li se adaugă instituțiile de învățământ superior private.

Din datele pe care le am, în rețeaua timișeană, dacă punem la socoteală și Universitatea din Lugoj de învățământ academic, numărul studenților se situează în jurul a 50.000.

La serviciile Spitalului Clinic Județean Timișoara, în care își desfășoară activitatea un important corp medical apreciat prin profesionalismul său, format din cadre universitare, medici specialiști și personal mediu calificat, apelează nu doar populația județului Timiș, ci și foarte mulți bolnavi din județele limitrofe.

În afara clădirii principale, construită prin anii '70, cu o capacitate de circa 700 de paturi, în subordinea sa se mai află alte unități specializate.

Din păcate, multe dintre ele sunt găzduite în clădiri vechi, unele fiind construite chiar cu două secole în urmă, total improprii acordării asistenței medicale în condiții conforme cu cerințele actuale ale actului medical performant.

Am în vedere aici clinicile de dermatologie, oncologie, oftalmologie, psihiatrie, de boli contagioase și chiar de obstetrică și ginecologie.

Dintr-o astfel de perspectivă privite lucrurile, decizia construirii noii unități spitalicești mi se pare a fi fost bine-venită și alegerea locației, la marginea Timișoarei, pe Calea Torontalului, a fost cât se poate de bine gândită, numai că, după ce a fost adusă la roșu, cum se spune, de cel puțin zece ani lucrările sunt înghețate.

Ba mai mult, din câte am aflat, se cheltuiesc anual destui bani pentru conservarea noii clădiri.

Prima întrebare pe care îmi îngădui s-o adresez actualei conduceri a Ministerului Sănătății Publice este: ce a făcut vreme de aproape patru ani de zile pentru ca ceea ce s-a dorit a fi noul spital municipal să se adauge rețelei spitalicești din județul Timiș? După felul în care arată clădirea, răspunsul meu este simplu și categoric: nimic.

Din informațiile pe care le am, unitatea cu pricina a fost proiectată pentru o capacitate de 400 de paturi, la care, firesc, se adaugă spațiile destinate efectuării în cele mai bune condiții a actului medical.

Din surse nu neapărat oficiale, dar, oricum, avizate, se fac aprecieri: până a fi adusă la stadiul în care se află acum clădirea, s-au cheltuit în jurul a patru milioane de euro.

Ajuns aici, îmi permit să fac o precizare: niciun investitor serios, dornic să-și recupereze cât mai grabnic investiția, nu-și permite să cheltuiască un leu sau un euro dacă nu are certitudinea că ea va fi finalizată cât mai repede posibil.

Cea mai bună dovadă că nu greșesc făcând această afirmație sunt firmele străine care au investit în Timișoara.

Deși au început de la zero, noile unități au început să producă după șase luni, cel mult un an de zile.

Numai statul român, ale cărui unice resurse financiare sunt banii publici, nu a izbutit, nici până astăzi, să învețe această lecție, prin excelență, a eficienței.

Iată, acum, cea de-a doua întrebare: de ce? Este vorba de nevolnicie, de incompetență sau de iresponsabilitate? Îmi îngădui să afirm că este vorba despre toate laolaltă.

Evident, la acestea sunt datori să răspundă nu onor conducerea actualului minister din Guvern, ci toți cei care s-au perindat în fruntea guvernărilor actuale. Și nu este vorba doar despre Spitalul Municipal Timișoara, ci despre o puzderie de alte obiective finanțate din banii publici.

Mă rezum să amintesc doar faptul că, deși lucrările au început cu peste un deceniu în urmă, Timișoara nu are nici acum centură ocolitoare, iar reabilitarea drumului național pe secțiunea Timișoara-Lugoj este departe de a fi finalizată.

Surse din interiorul administrației locale mi-au confirmat faptul că, în urmă cu vreo cinci ani, dacă nu mai bine, s-a încercat urnirea din loc a lucrărilor la spitalul municipal prin parteneriat public-privat.

La un moment dat, s-a arătat a fi interesat un grup de investitori din Germania.

Au venit nemții la Timișoara și, după ce au aflat condițiile de asociere, au plecat și nu s-au mai întors.

Ba mai mult, experții lor tehnici au declarat că, față de ceea ce se dorește a fi noul spital, evident, cu dotări de ultimă oră, clădirea este total necorespunzătoare din toate punctele de vedere, inclusiv din cel al structurii de rezistență.

În lumea medicală există opinia că noua construcție ar putea fi foarte bine destinată, evident, după reproiectarea corespunzătoare a interioarelor, găzduirii uneia sau a două dintre clinicile amintite la începutul intervenției mele.

Ca acest lucru să se întâmple, obligatoriu este ca părțile direct interesate să depășească grabnic declarațiile de bune intenții și să se apuce de treabă.

Până atunci, și sper să fie cât mai repede cu putință, o ultimă întrebare, de această dată adresată Ministerului Economiei și Finanțelor: dacă banii care de vreo 15 ani zac îngropați în pământ ar fi fost puși deoparte în seifurile unei bănci, la cât s-ar fi ridicat numai dobânzile? Ca să nu mai vorbesc despre o îmbunătățire majoră a actului medical, iar prin aceasta a stării de sănătate a populației.

Mulțumesc.

 
   

(Lucrările ședinței sunt preluate de doamna Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului).

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Dați-mi voie, înainte de a intra în ordinea de zi, să dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:

  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2008 privind transmiterea unei suprafețe de teren, aflată în domeniul public al statului, din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor - Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Suceava, în scopul construirii unui incinerator ecologic;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2008 privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană din Fondul European pentru Pescuit și a fondurilor de cofinanțare și prefinanțare alocate de la bugetul de stat;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2008 privind sprijinul financiar pentru pierderi cauzate de înghețul târziu de primăvară în pomicultură;
  • Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2008 pentru abrogarea art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanțării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare și prefinanțare alocate de la bugetul de stat;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii;
  • Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr.II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale;
  • Lege privind intervențiile active în atmosferă;
  • Lege pentru modificarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice;
  • Lege privind declararea de utilitate publică a terenurilor situate în București, zona "Parcul Bordei";
  • Lege privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare;
  • Lege pentru modificarea art. 26 alin. (6) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000
  • privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale;
  • Lege privind înființarea satului Păcălești, prin reorganizarea comunei Drăgănești, județul Bihor.
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Stimați colegi, aveți în mape ordinea de zi și programul de lucru ale ședinței de astăzi.

Sunt observații?

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră ordinea de zi și programul de lucru.

Vă rog să votați.

Mulțumesc.

Cu 55 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate.

Stimați colegi,

Mâine se împlinește un an de la moartea colegului nostru Antonie Iorgovan.

La ora 13.30 la Cimitirul Bellu este o comemorare.

V-am anunțat, pentru colegii care doresc să participe la acest eveniment, ora și locul unde se va ține această ceremonie.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Radu Terinte anunță demisia sa din Grupul parlamentar al Partidul Conservator, urmând să-și desfășoare activitatea ca senator independent afiliat Grupului parlamentar al PNL  

Chestiuni organizatorice...

Da, domnule senator, vă rog.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Radu Terinte:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doresc să-mi anunț demisia din Partidul Conservator.

În perioada următoare îmi voi desfășura activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2008 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare (L375/2008)  

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2008 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, unul dintre colegi vă rog.

Domnul Szabó Károly Ferenc...

Vă mulțumesc.

Vă aștept să vă ocupați locul în sală.

Guvernul, doamna secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege. Microfonul 10.

   

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu - secretar de stat în Ministerul Apărării:

Mulțumesc.

Doamna președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Un prim pas în recunoașterea meritelor personalului armatei participant la misiunile militare din teatrele de operațiuni s-a făcut în anul 2006 prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82.

A fost un prim cadru legal pentru a crea posibilitatea menținerii acestora în structurile Ministerului Apărării și a celor care au devenit invalizi, precum și recunoașterea meritelor prin acordarea de distincții personalului afectat.

Realitatea însă a demonstrat că participarea la aceste misiuni prezintă un grad de risc mult mai ridicat decât cel evaluat inițial, conducând la pierderi de vieți sau vătămări grave fizice și psihice.

Din acest motiv, Guvernul a adoptat, pentru a susține și mai eficient personalul afectat în mod direct de pierderi de vieți omenești și pe cei care și-au pierdut total sau parțial capacitatea fizică ori psihică în teatrele de operații, modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71 din 2008.

Drepturile nou-instituite pentru cei afectați prevăd, în primul rând, acordarea unei indemnizații lunare pentru invalizi, diferențiată în funcție de gradul de invaliditate, acordarea unei indemnizații lunare pentru cei răniți, tratament în străinătate pentru personalul rănit și pentru invalizi în cazul în care afecțiunile nu pot fi tratate în țară, tratament de recuperare gratuită în instituțiile medicale de profil, asistență pentru reconversie profesională și reintegrare în muncă pentru invalizii de gradul III, proteză, dispozitive medicale gratuite, precum și călătorii interne gratuite pe calea ferată sau pe căile fluviale, la alegere, nu în ultimul rând, gratuitate pe mijloacele de transport în comun de suprafață sau subteran.

De asemenea, se acordă titlul onorific de "Militar veteran" și de "Veteran" unei noi categorii de personal care pe timpul misiunii s-a remarcat, săvârșind acte exemplare de curaj.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule senator Szabó, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Microfonul 7.

 
   

Domnul Szabó Károly Ferenc:

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia noastră a analizat conținutul proiectului de lege și, după ce a primit și avizul favorabil al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa la raport.

Bineînțeles că Senatul este primă Cameră sesizată și vă propun să adoptați raportul așa cum este el, împreună cu amendamentele.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Reprezentantul Guvernului, sunteți de acord cu amendamentele? Microfonul 10.

 
   

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu:

Guvernul susține amendamentele propuse de comisie.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege?

Domnul senator Mihail Popescu.

Microfonul 3.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Mihail Popescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Eu aș vrea să atrag atenția reprezentantei Guvernului și să-i informez pe colegi că această hotărâre se referă numai la cei care sunt afectați în teatrele de operațiuni.

Marea masă a militarilor care participă nu sunt afectați, dar este bine că s-a făcut un pas, așa cum se spunea aici, pe această linie.

Vreau să insist asupra a ceea ce am spus și săptămâna trecută, și anume că acestor oameni care participă acolo, tuturor trebuie să li se considere că sunt în serviciul militar și să beneficieze de toate drepturile și îndatoririle oamenilor aflați în acest serviciu, ceea ce am subliniat și în cadrul unei inițiative legislative pe care sper să o punem în discuție ulterior.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Constantin.

Domnul senator Hașotti v-a pus o piedică morală, da?

Vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Domnul senator Hașotti n-o să-mi pună piedici, sunt convins.

Doamna președinte, Stimați colegi, Citind o prevedere din acest proiect de lege privind modificarea acestei ordonanțe și profitând de faptul că reprezentantul Guvernului este aici cu noi, aș vrea să spun că nu mi-aș fi dorit o recunoaștere a stării de sănătate într-un proiect de lege.

La art. 81 din capitolul 3 se spune așa: "Personalul armatei rănit ca urmare a acțiunilor militare și cel invalid, potrivit prevederilor art. 2 lit. c) și d), beneficiază de următoarele drepturi...", și vă rog să rețineți ce se stipulează în acest proiect de lege de modificare a ordonanței, la litera a) a aceluiași capitol se spune: "tratament în străinătate în cazul în care afecțiunile nu pot fi tratate în țară, cu suportarea cheltuielilor reprezentând costurile tratamentului și a cheltuielilor aferente din bugetul Ministerului Apărării".

Este o frază în această lege care nu face altceva decât să arate că România, țară membră a Uniunii Europene, nu poate să trateze pe teritoriul ei, în sistemul actual de sănătate, bolile răniților care vin din aceste acțiuni.

Este trist să constatăm că într-o lege se arată că nu avem capacitatea instituțională de a pune la punct sănătatea în România, ca țară membră a Uniunii Europene.

Sigur, militarii vor beneficia de acest lucru.

Mi se pare că este bine, referindu-mă la stadiul actual al stării Ministerului Sănătății Publice din România, dar ce facem cu civilii? Sunt mulți civili care nu pot să-și salveze viețile, pentru că nu dețin mijloace financiare și apelează la tot felul de lucruri care nu sunt demne de cetățenii unei țări europene, și mă refer la acele televoting-uri și așa mai departe.

Sigur, îmi doresc, pe viitor, când Guvernul va propune un proiect de lege, să nu se mai stipuleze că nu suntem în stare să tratăm cetățenii României.

De asemenea, mi se par puțin cam exagerate și puțin cam birocratice cele prevăzute la paragraful 2 de la același articol, care spune că "membrii familiei și/sau alte persoane care vizitează personalul prevăzut la alineatul (1) pot utiliza gratuit spațiile de cazare din căminele militare, iar aprobarea nominală pentru cazarea acestor persoane se acordă de către ministrul apărării".

Mi se pare extrem de complicat să te duci la un bolnav într-un spital militar, să stai cu el și să iei o aprobare de la ministru, când se poate lua, foarte simplu, o aprobare de la comandantul unității.

Vă mulțumesc. (Doamna Norica Nicolai, președintele de ședință, se deplasează la tribună.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Nu aș fi dorit să intervin dacă distinsul meu coleg nu ar fi tratat acest moment.

Stimate coleg,

De regulă, accidentele intervin în teatrele de operațiuni. România este angajată în Irak, în Afganistan, în Ciad.

Despre asta este vorba, stimate coleg.

Până ajung în țară este nevoie să se intervină într-unul dintre spitalele din zonă și, atunci, este firesc ca statul român să plătească pentru acești oameni.

Este o chestiune care vizează urgența în intervențiile de acest tip, și nu o incapacitate a medicinei românești de a trata pe cineva.

Am dorit să fac această precizare.

În ceea ce privește a doua mare nedumerire a dumneavoastră, ea vizează cazarea familiilor în spațiile unităților militare care funcționează în alte teritorii.

De aceea, cred că trebuie să fim de acord că este un gest firesc pe care-l putem face pentru cei care reprezintă în teatrele de operațiuni, sub diverse egide, NATO, ONU, coaliție multinațională, România.

Mulțumesc. (Doamna Norica Nicolai, președintele de ședință, revine la prezidiu.)

Mai sunt și alte intervenții pe marginea proiectului de lege?

Domnule general Popescu, vă rog.

 
   

Domnul Mihail Popescu:

Aș vrea să completez ceea ce ați spus dumneavoastră, pentru a se înțelege foarte bine.

Era vorba de vizitarea militarilor care sunt internați la Berlin, Kinshasa și așa mai departe.

Nu oricine poate să ia avionul și să plece acolo, pentru că trebuie aprobare, și s-a hotărât ca aprobarea să fie a ministrului.

Noi am discutat toate aceste aspecte în comisie și am căzut de acord că este bine așa.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Szabó.

Îmi este foarte greu să vă văd pe dreapta.

Poftiți în centru.

 
   

Domnul Szabó Károly Ferenc:

Deși spre dreapta ar trebui să vă uitați mai des, pentru că așa este, cel puțin, în partea declarativă a spectrului politic.

Onorat Senat, Stimată doamnă președinte, Sigur că este un act normativ care vine să facă o oarecare ordine, dar nu deplină și nu îndeajuns, așa cum a fost stipulat aici în luările de cuvânt ale colegilor, și anume: se oferă anumite recunoașteri, și aceste recunoașteri se concretizează și prin anumite recompense de ordin material, atunci când combatanții care acționează în numele statului român în teatrele de operațiuni din exteriorul țării suferă anumite afecțiuni. Știm, din experiența altor state, că există și fenomene negative care se manifestă în plan psihic, mai târziu, nu imediat, după ce respectiva persoană a fost dislocată de acolo și s-a întors.

Subiectul merită o mai mare atenție, sub toate aspectele, și în cazul celor care au norocul - și sperăm că ei vor fi cei mai mulți - să nu sufere de afecțiuni vizibile și cu consecințe asupra capacităților pe care le au, deci și în cazul lor trebuie să se instituie un sistem de recunoaștere a unor merite și de premiere.

Un alt aspect ar trebui să fie acela despre care am vorbit nu demult la un proiect de lege, și anume recunoașterea faptului că ceea ce ei efectuează este, de fapt, armată, stagiu militar și, prin urmare, ei vor trebui să beneficieze de un sistem de pensie și de alte drepturi ca și militarii.

Vă sugerez și eu să votați în favoarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Doamna senator Vedinaș, aveți cuvântul - microfonul 2 - tot pe marginea acestui proiect de lege.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Doamna președinte, Am ținut să vin la microfon pentru a spune că și Grupul parlamentar al PRM va susține această inițiativă legislativă.

Nu pot să nu vă mărturisesc faptul că ar fi mult mai bine sau ne-am dori noi, și cred că și dumneavoastră, să nu fie nevoie să ne moară oameni, să nu fie nevoie să acordăm tot felul de despăgubiri, dar sunt obligații internaționale pe care ni le asumăm, și mi se pare că este de datoria statului român să avem grijă de cei care se supun unor asemenea riscuri.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

Deși nu v-am pomenit numele, dar...

Aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Doamna președinte, Principial, aveți dreptate, dar textul provoacă confuzii.

Nu contest explicația dumneavoastră.

Este foarte corectă, dar textul spune altceva.

De aici pleacă confuzia.

Dacă citiți cu atenție, o să vedeți că spune: "tratament în străinătate, în cazul în care afecțiunile nu pot fi tratate în țară".

Nu spune: "în cazul în care militarul în cauză nu poate fi transportat" sau altceva.

Spune: "tratament în străinătate".

Mai departe spune: "metodologia privind trimiterea la tratament".

Sunt, iar, niște expresii care provoacă confuzie. "Ce nu pot fi tratate în țară" este una și dacă "militarul nu poate fi transportat în țară" este cu totul altceva.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții pe marginea proiectului de lege, stimați colegi, vă solicit să votați raportul cu amendamente, legea având caracter ordinar.

Îi rog pe colegii mei să-și ocupe locurile în sală.

Vă rog să votați.

Cu 53 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 55 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea plății cotizației anuale pentru anul 2009, ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998 (L370/2008)  

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea plății cotizației anuale pentru anul 2009, ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. (Discuții la masa prezidiului.)

Rugămintea mea este ca unul dintre domnii secretari de stat prezenți să prezinte punctul de vedere al Guvernului, pentru că nu o să stăm după colegii noștri.

Domnule secretar de stat Pătuleanu, vă rog să prezentați dumneavoastră punctul de vedere al Guvernului.

Nu o să așteptăm să vină de la Camera Deputaților, unde s-au înghesuit toți.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

   

Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Mulțumesc, doamna președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998.

Ținând seama de importanța acestui document, vă adresăm rugămintea de a adopta proiectul de lege menționat.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc mult.

Domnule președinte Viorel Ștefan, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul. Vă rog. Microfonul 7.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Doamnelor și domnilor colegi, Comisia noastră a întocmit un raport de admitere, fără amendamente.

Fac precizarea că legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul a fost sesizat în calitate de primă Cameră.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Declar deschise dezbaterile generale și vă consult dacă sunt intervenții pe marginea proiectului de lege.

Da, doamna senator Vedinaș, avem o problemă cu cotizația.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Am înțeles ironia subtilă din afirmația dumneavoastră, dar eu nu am o problemă cu cotizația, am o problemă de principiu și poate că o tranșăm acum.

Întrebarea mea este de ce trebuie să adoptăm în fiecare an o lege prin care să aprobăm plata acestei cotizații anuale? Mi se pare o soluție aberantă.

Mi s-ar părea mult mai normal să existe o soluție de principiu prin care să se spună că: se plătesc anual din bugetul X etc., nu să se aprobe în fiecare an, pentru că așa rezultă din conținutul și din titlul legii.

Nu am fost la dezbateri, nu știu.

Poate ne lămurește vicepreședintele comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte, dați explicația în calitate de expert.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Întrebarea este foarte bine-venită, mai ales că a făcut obiectul analizei și în cadrul dezbaterilor de la comisia noastră.

Așa este, doamna senator are dreptate.

Este necesară o lege care să aprobe, de principiu, că România plătește cotizații la toate organismele în care este membră.

Cuantumul acestei cotizații diferă de la caz la caz, în funcție de acord, de condițiile concrete.

Din păcate, aceasta...

Noi eram puși în următoarea situație:

de a aproba și acest caz concret, această cotizație, pe lângă alte zeci sau poate sute de exemple, și de a respinge aceasta, și a veni cu o inițiativă legislativă sau a cere Guvernului un proiect de lege care să devină lege peste nu știu cât timp, ceea ce ar fi pus în întârziere România în onorarea acestor obligații deja asumate.

Problema în sine rămâne, și ea își va găsi soluția dacă actualul sau viitorul Guvern vine fie cu un proiect de lege, fie cu o inițiativă legislativă, care poate să plece și din rândurile noastre, care să rezolve problema.

Altminteri, în fiecare an, noi, sau ambele Camere ale Parlamentului, suntem puși în situația să aprobăm legi pentru fiecare cotizație.

De această dată, vorbim de o cotizație de 60.000 de euro, dar eu vă informez, cu respect, că sunt situații și de 5.000 de euro.

Facem o lege, o dezbatem în două Camere, pentru a plăti 5.000 de euro o cotizație?!

Are dreptate doamna colegă, dar, în cazul de față, aceasta este soluția și, în viitor, sperăm să găsim o soluție mai bună.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Sper ca până la finalul mandatului să reușim să inițiem acest proiect de lege.

Sunt alte intervenții pe marginea proiectului de lege?

Dacă nu sunt intervenții, supun votului dumneavoastră raportul favorabil, fără amendamente.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat și, în consecință, și proiectul de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor anuale consolidate (L444/2008)  

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor anuale consolidate.

Domnule secretar de stat Pătuleanu, vă rog, până vin reprezentanții Ministerului Economiei și Finanțelor, aveți cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.

   

Domnul Marin Pătuleanu:

Doamna președinte,

Nu sunt pregătit totuși să susțin acest proiect de lege.

Îmi amintesc că, la solicitarea domnului președinte Nicolae Văcăroiu, am susținut un punct de vedere care nu a convenit ulterior reprezentantului Ministerului Apărării.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Problema noastră este că nu avem reprezentanți din partea Ministerului Economiei și Finanțelor. (Discuții.)

Nu se poate.

Sunteți de acord să continuăm să așteptăm secretarii de stat din Ministerul Economiei și Finanțelor?

Stimată doamnă,

Nu mă interesează dacă sunt în discuții.

Mă interesează că programul legislativ îi obliga să fie prezenți în sala Senatului.

Nu știu ce discuții au și unde au aceste discuții. (Rumoare.)

Suntem la punctul 4 din ordinea de zi...

Vă rog să chemați reprezentanții Guvernului.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2008 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanțe comerciale restante aflate în administrarea unităților teritoriale subordonate Administrației Naționale a Rezervelor de Stat (L357/2008)  

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2008 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanțe comerciale restante aflate în administrarea unităților teritoriale subordonate Administrației Naționale a Rezervelor de Stat.

Domnule secretar de stat Marin Pătuleanu, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanțe comerciale restante, aflate în administrarea unităților teritoriale ale Administrației Naționale a Rezervelor de Stat, în vederea valorificării acestora și virării sumelor obținute la bugetul de stat.

Ținând seama de importanța acestui act normativ, vă adresăm rugămintea să examinați și să adoptați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Domnule președinte Viorel Ștefan, aveți cuvântul.

Microfonul 7.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Doamna președinte, Doamnelor și domnilor colegi, Comisia noastră, examinând în mai multe ședințe conținutul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2008, a adoptat, în final, cu 5 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, un raport de admitere, cu amendamente.

Amendamentele adoptate se referă, în principal, la introducerea ca anexă la legea de aprobare a ordonanței a listei societăților debitoare care au fost preluate de către AVAS.

Această listă era publică, fiind aprobată prin hotărâre de guvern, în temeiul ordonanței, dar, dacă nu se prelua în lege, era posibil ca, în continuare, Guvernul să mai aprobe prin hotărâre și a doua și a treia listă.

Preluând lista societăților debitoare în legea de aprobare a ordonanței, numărul situațiilor în care se face acest transfer de creanțe se limitează la ce-i cuprins în anexa la lege.

Aceasta ar fi modificarea pe care am operat-o și asupra căreia am căzut de acord, așa cum vă spuneam, cu 5 voturi pentru.

Precizez că legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este sesizat în calitate de primă Cameră, decizia fiind a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Domnule secretar de stat, vă rog să vă pronunțați asupra amendamentului.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Doamna președinte, sunt de acord cu amendamentul.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă consult dacă sunt intervenții asupra proiectului de lege.

Domnul senator Gheorghe Funar.

Credeam că, dacă este ziua dumneavoastră astăzi, nu doriți să obosiți.

Aveți cuvântul.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Prea devreme îmi propuneți să obosesc.

Doamna președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Am o singură întrebare și, apoi, îmi voi susține amendamentele respinse.

De ce Guvernul a dat această ordonanță de urgență în anul 2008, când creanțele sunt din anii, dacă îmi amintesc bine din dezbaterile Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, 2001, 2002, 2003? De ce nu a intervenit cu ordonanța de urgență mai devreme și de ce Guvernul nu a numit-o, cu încălcarea Constituției, ordonanță tardivă?

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog să oferiți un răspuns domnului senator Gheorghe Funar, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Domnul senator are dreptate.

S-au încercat multe modalități pentru recuperarea acestor creanțe și, întrucât nu s-au găsit posibilitățile necesare, s-a hotărât că singura modalitate de recuperare este de a transfera aceste creanțe la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, care are corp de executorri propriu și alte posibilități legale de a recupera aceste creanțe.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Verginia Vedinaș.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Cu tot respectul pentru reprezentantul Guvernului, eu nu fac parte din Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, dar vreau să-mi exprim niște nedumeriri, având în vedere că unele dintre firmele ale căror creanțe sunt preluate sunt niște SRL-uri.

Am reprezentarea că realizăm, de fapt, prin această ordonanță de urgență a Guvernului, o imixtiune între domeniul public și domeniul privat.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului este o autoritate publică.

O autoritate publică își asumă creanțele, nu datoriile pe care le au niște societăți private.

Nu înțeleg care este rațiunea pentru care se întâmplă acest lucru.

Nu mi se pare că este constituțională o asemenea procedură, și doresc explicații.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnule președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Viorel Ștefan.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Încerc să explic foarte simplu.

Creanțele nu aparțin SRL-urilor.

Este invers.

Creanțele aparțin Administrației Naționale a Rezervelor de Stat.

SRL-urile sunt datoare, sunt debitoare în acest joc.

Deci se transferă de la Administrația Națională a Rezervelor de Stat la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului este o instituție specializată în astfel de operațiuni, are și legislație specială, și personal, și expertiza necesară pentru a valorifica mai bine aceste creanțe.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Gheorghe Funar, vă mai susțineți amendamentul de respingere a ordonanței, pentru că, practic, doriți eliminarea tuturor articolelor textului.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Doamna președinte,

Onorat Senat,

Dacă îmi permiteți o scurtă intervenție la dezbaterile generale.

Voi sintetiza cele expuse în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital pe această temă în felul următor: s-a ajuns la un moment dat să se constate că una dintre autoritățile statului român nu reușește, din diverse motive, să încaseze debitele, și atunci pasează responsabilitatea la o altă instituție a statului român, care nu se știe dacă va reuși să încaseze aceste debite.

Mi se pare că se deschide un precedent extrem de periculos.

Află și alte autorități ale statului român, alte instituții publice, că Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului s-a specializat în recuperarea acestor debite și, în final, toată lumea va veni la noi să aprobăm prin proiecte de lege ordonanțele de urgență date în prealabil.

Ținând seama de fondul problemei, care este extrem de serios, recuperarea acestor debite, eu am venit cu amendamente care lasă Guvernului dreptul să își mențină ordonanța de urgență, de fapt activă după 6-7 ani, ceea ce dovedește că Guvernul nu a fost preocupat de încasarea la vreme a acestor debite, și am propus eliminarea articolelor din cuprinsul ordonanței, să rămână titlul ei.

Poate procedura pe care v-o propun este inedită, dar este în context cu fondul problemei.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă insistați...

Avem de votat cinci articole.

Domnul senator Gheorghe Funar dorește eliminarea tuturor articolelor.

Vă propun să le votăm pe toate cinci, deoarece la toate este același amendament.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Doamna președinte de ședință, Am realizat din reacția colegilor din sală că s-a înțeles fondul problemei, ca atare renunț la amendamente.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator, și noi vă mulțumim pentru renunțare.

Este un fapt istoric.

Domnule senator Ionel Popescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Ionel Popescu:

Ca să înțelegem mai bine fondul acestei ordonanțe, rezervele statului au livrat niște produse unor SRL-uri, acestea nu au mai plătit cu anii, s-a încercat să se recupereze rezervele și, la un moment dat, au ridicat mâinile și au spus că nu reușesc, și noi, acum, le transferăm AVAS-ului și îi spunem să se spele pe cap cu ele, să vadă el dacă mai poate să recupereze ceva...

Și noi suntem chemați acum să legiferăm acest fapt, da?

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Am înțeles.

 
   

Domnul Ionel Popescu:

Am vrut să înțelegem exact care este fondul acestei ordonanțe.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Viorel Ștefan, tot la dezbateri generale?

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Sigur. Să nu se înțeleagă că voi lua cuvântul în susținerea Guvernului, dar, pentru că s-a ridicat o chestiune în legătură cu principalul motiv pentru care noi am examinat în mai multe rânduri la nivelul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital acest subiect, vreau să aduc niște clarificări.

Ce spune domnul senator Ionel Popescu este perfect adevărat, cu precizarea că nu s-au împrumutat, ci vorbim de marfa aflată în custodie la acești operatori economici.

La un moment dat, Administrația Națională a Rezervelor de Stat a mers la acești operatori și a constatat că o parte din marfa pe care o aveau în custodie lipsește, iar operatorul respectiv nu mai este solvabil.

Juridic vorbind, este o speță foarte complicată, dar ceea ce am vrut noi să verificăm, înainte de a da un raport favorabil, este dacă demersul pentru stabilirea răspunderii, în contul persoanelor care au făcut posibil să se întâmple așa ceva, este în derulare.

Am chemat Administrația Națională a Rezervelor de Stat, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și Ministerul Economiei și Finanțelor, care ne-au adus documente și argumente din care rezultă că nu s-a omis acest lucru, adică prin trecerea la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu ștergem cu buretele toată istoria aceasta.

Viața merge înainte, demersurile împotriva persoanelor care au făcut posibil să se întâmple acest lucru sunt pe rolul instanțelor, al parchetelor, s-ar părea că sunt chiar și niște condamnări în această materie, dar cea mai bună soluție pentru recuperarea a ceea ce se mai poate recupera din acest joc tot Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului poate să o dea.

Acest lucru îl știm cu toții, AVAS are cea mai bună legislație și cei mai buni specialiști pentru recuperarea unor astfel de creanțe.

Ce am mai făcut ca să evităm ca acest fenomen să se extindă, altfel decât să fie dezbătut public? Am prins în legea de aprobare a ordonanței lista acestor societăți, pentru ca să reducem jocul la aceste societăți, să nu se mai poată întâmpla și cu celelalte și să nu scape cenzurii Parlamentului.

Vă rog să mă credeți, subiectul s-a dezbătut din primăvară până în toamnă, s-au analizat toate implicațiile și credem că aceasta este formula cea mai bună.

Dacă noi nu suntem de acord cu această formulă, apare o problemă mai complicată pentru cei care au fost de rea-credință în acest joc.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, dând temei ordonanței, are calitate procesuală, este în instanță, dacă respingem ordonanța, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului își pierde această calitate și cei care profită vor fi cei care au profitat și de produsele din rezervele de stat.

Deci cea mai corectă soluție, în opinia noastră, ar fi aceasta.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu un amendament.

Legea are caracter ordinar.

Vă rog să votați.

Raportul cu amendamente a fost adoptat cu 43 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 11 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 42 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 12 abțineri.

Revenim la punctul 4 din ordinea de zi?

Reprezentantul Ministerul Economiei și Finanțelor este în sală?

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2008 privind actualizarea participației la capitalul social deținute de Societatea Comercială Fondul Proprietatea - SA la Societatea Națională Nuclearelectrica - SA (L373/2008)  

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2008 privind actualizarea participației la capitalul social deținute de Societatea Comercială "Fondul Proprietatea" - SA la Societatea Națională "Nuclearelectrica" - SA.

Raportoare este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Reprezentanții Guvernului sunt în sală?

Din sală: Nu au reprezentanți!

   

Doamna Norica Nicolai:

Nu aveți reprezentanți ai Guvernului?

Reprezentanții Ministerului Economiei și Finanțelor?

Doamnă, v-am rugat insistent să-i chemați pe domnii secretari de stat în sală, pentru că nu stăm după programul dumneavoastră și discuțiile lor.

Da. Chemați pe oricine, numai chemați-i în sală!

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L440/2008)  

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general.

Bănuiesc că nici aici nu aveți...

Da. Domnule Marin Pătuleanu, vă rog.

   

Domnul Marin Pătuleanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, în sensul extinderii domeniului de aplicare și în domeniul atribuirii contractelor de finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Proiectul de lege cuprinde, în principal, următoarele dispoziții: ordonatorii secundari de credite să poată îndeplini funcția de autoritate finanțatoare, extinderea domeniului de aplicare și asupra programului general "Solidaritatea" și gestionarea fluxurilor migratorii pe perioada 2007-2013, reducerea limitei de cofinanțare pentru programul general la 5% din totalul proiectului și, în sfârșit, acordarea de plăți în avans beneficiarilor contractului de finanțare, nerambursabile, pentru a putea beneficia de mijloacele necesare implementării proiectelor selectate în conformitate cu cerințele și standardele comunitare.

Ținând seama de importanța acestui act normativ, vă adresăm rugămintea să adoptați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Viorel Ștefan, aveți cuvântul.

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Comisia noastră a întocmit un raport de admitere fără amendamente.

Mai precizez faptul că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este sesizat în calitate de primă Cameră.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului de lege?

Constat că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atât raportul favorabil fără amendamente, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 55 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor anuale consolidate (L444/2008)  

Putem reveni la punctul 4.

Finanțele sunt aici?

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor anuale consolidate.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Microfonul 10, vă rog.

   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc, doamna președinte.

În primul rând, aș dori să ne cerem scuze pentru întârziere, am fost la Camera Deputaților.

Referitor la proiectul de act normativ adus astăzi în fața dumneavoastră, pentru preluarea în legislația națională a prevederilor Directivei 43/2006 a Consiliului European, cu termen de transpunere 29 iunie 2008, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate.

Având în vedere raportul favorabil al comisiei de specialitate, cu un amendament cu care Ministerul Economiei și Finanțelor este de acord, vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege de adoptare a ordonanței de urgență a Guvernului.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Doamnelor și domnilor senatori, Raportul comisiei noastre este de admitere, cu un amendament cuprins în anexă, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Declar deschise dezbaterile generale și vă consult dacă doriți să interveniți pe marginea proiectului de lege.

Constat că nu sunt intervenții.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu un amendament.

Vă rog să votați.

Cu 47 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Cu 43 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (L445/2008)  

La punctul 5 din Ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Microfonul 10, vă rog.

   

Domnul Cătălin Doică:

Mulțumesc, doamna președinte.

Actul normativ, adică Ordonanța de urgență nr. 91/2008, a fost adoptat de Guvern ca urmare a sesizării, în cursul lunii mai a anului, de către Comisia Europeană a faptului că există două potențiale situații de încălcare a egalității fiscale, prevăzută de legislația comunitară, și anume regimul de impozitare a dividendelor distribuite către societăți rezidente în stat de membrele Uniunii Europene, precum și regimul fiscal aplicabil autoturismelor de teren din producția internă, dintr-o categorie de impozitare cu un nivel mai mic decât autoturismele cu capacitate cilindrică de peste 3.000 centimetri cubi produse în afara României.

Ca atare, Guvernul, luând act de aceste scrisori ale Comisiei Europene, a procedat la modificarea legislației fiscale.

Raportul comisiei de specialitate este favorabil și vă rugăm să fiți de acord cu actul normativ.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Comisia noastră propune un raport de admitere fără amendamente.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind sesizat în calitate de primă Cameră.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Constat că nu sunt solicitări de intervenție.

Supun votului dumneavoastră atât raportul favorabil fără amendamente, cât și proiectul de lege.

Legea are caracter de lege ordinară.

Vă rog să votați.

Cu 47 de voturi pentru, nicio abținere și 3 voturi împotrivă, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2008 privind actualizarea participației la capitalul social deținute de Societatea Comercială Fondul Proprietatea - SA la Societatea Națională Nuclearelectrica - SA (L373/2008)  

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2008 privind actualizarea participației la capitalul social deținute de Societatea Comercială "Fondul Proprietatea" - SA la Societatea Națională "Nuclearelectrica" - SA.

Ministerul Economiei și Finanțelor, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Cătălin Doică:

Mulțumesc, doamna președinte.

Prin acest act normativ se reglează participația "Fondului Proprietatea" la capitalul social al Societății Naționale "Nuclearelectrica" - SA, reglare care a fost necesară ca urmare a unei majorări și, ulterior, a unei diminuări succesive a capitalului social al acestei companii.

Având în vedere raportul favorabil al comisiei de specialitate din Senat, faptul că, vizavi de cele două amendamente propuse de comisie, Ministerul Economiei și Finanțelor este de acord cu ele, vă propunem să fiți de acord cu proiectul de lege.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte, microfonul 7.

Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Raportul nostru este de admitere, cu amendamentele pe care vi le propunem în anexa la raport.

Amendamentele nu modifică fondul problemei, ci vizează o mai bună redactare a textului.

Deci raport de admitere cu amendamente, legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc mult.

Declar deschise dezbaterile generale și vă consult dacă doriți să interveniți pe marginea proiectului de lege.

Constat că nu sunt.

Da. Domnule Viorel Ștefan, vă rog.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Noi am votat pentru această ordonanță de urgență a Guvernului, dar aș vrea să fac o precizare, pentru că prin votul nostru am vrut să clarificăm nu situația "Fondului Proprietatea", care are o situație încâlcită după atâția ani și, în opinia noastră, nu e pe drumul cel bun, ci am vrut să clarificăm structura deținerilor la "Nuclearelectrica" - SA.

Sunt proiecte de mare importanță pe sectorul energetic în care "Nuclearelectrica" - SA

trebuie să fie implicată și era absolut necesar a se clarifica cine sunt acționarii și să fie determinată riguros structura de dețineri la "Nuclearelectrica" - SA.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule președinte, pentru precizări.

Mai sunt și alte intervenții?

Constat că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu două amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 46 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, raportul cu amendamentele cuprinse în anexă a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Cu 44 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2008 privind stimularea investițiilor (L441/2008)  

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2008 privind stimularea investițiilor.

Domnule secretar de stat, vă rog.

   

Domnul Cătălin Doică:

Mulțumesc, doamna președinte.

Prezentul act normativ reglementează cadrul juridic general privind măsurile de sprijin din partea statului pentru o dezvoltare durabilă a României prin stimularea unor categorii de investiții.

De menționat este faptul că la elaborarea proiectului de lege s-au avut în vedere respectarea legislației comunitare în vederea ajutorului de stat, în speța Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2006, a Legii nr. 137/2007 și a Hotărârii Guvernului nr. 651/2006.

Față de raportul favorabil al comisiei, adoptat fără amendamente de către aceasta, vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnule președinte Viorel Ștefan, microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Comisia noastră a întocmit un raport de admitere fără amendamente.

Mai fac precizarea că legea este ordinară, iar Senatul este sesizat în calitate de primă Cameră.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator Gheorghe Funar, vă consult dacă doriți să susțineți amendamentele respinse din anexa la prezentul raport. Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Dar înainte de a ajunge la amendamente, dacă-mi permiteți să adresez câteva întrebări reprezentanților Guvernului, apoi, colegii mei din grup vor lua cuvântul și la dezbateri generale.

O primă întrebare: cum de a devenit urgentă această Ordonanță nr. 85/2008 după un an și jumătate de la aderarea României la Uniunea Europeană? De ce nu a fost urgentă de la începutul anului 2007?

De ce nu a fost întocmit un proiect de lege pe această temă și a fost sfidat din nou Parlamentul României printr-o ordonanță de urgență a Guvernului?

De ce ați abuzat, stimați reprezentanți ai Guvernului, și ați încălcat prevederile Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă și, dintr-o lovitură, ați abrogat două legi votate în Parlamentul României, la care s-a trudit din greu multă vreme pentru adoptarea lor, și v-ați permis să ne scrieți un art. 13 în ordonanța de urgență a Guvernului, "abrogări"?

Încă nu am mai întâlnit în ordonanțele de urgență ale Guvernului o asemenea obrăznicie și sfidare la adresa Parlamentului, când, dintr-o lovitură, să fie abrogate două legi, respectiv Legea nr. 332/2001 privind promovarea investițiilor directe, cu impact semnificativ în economie, și Legea nr. 390/2002 privind înființarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții Străine.

Se știe că, odată abrogate aceste legi, mortul de la groapă nu se mai întoarce și, în ipoteza în care se respinge această ordonanță de urgență a Guvernului, nu vom mai avea legi în cele două domenii la care am făcut referire.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Guvernul, dacă vreți să răspundeți întrebărilor domnului senator.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Foarte pe scurt, doamna președinte.

În fapt, actul normativ a durat atât de mult până a fost adus la aprobare, întrucât a fost o serie foarte largă de consultări atât cu mediul de afaceri, cât și cu celelalte organisme implicate în elaborarea actului normativ, pe de o parte, iar, pe de altă parte, abrogarea celor două acte normative anterioare a survenit ca o necesitate, având în vedere că domeniul de reglementare era același, cele două acte normative la care s-a făcut ulterior referire nemaifiind în concordanță cu legislația europeană în domeniu.

 
   

Doamna Nicolai Norica:

Mulțumesc.

Domnule senator Dina Carol, vă rog.

La dezbateri generale, înțeleg.

Microfonul 2. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Carol Dina:

Doamna președinte, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, Din păcate, ne aflăm în fața unui document care nu are nicio valoare practică în viața economică a României, este o lege care apare cu o întârziere de doi ani, promisă demult de actualul Guvern și care nu face altceva decât să realizeze un așa-zis cadru juridic general.

Eu i-aș invita pe domnii din Guvern să studieze cu multă atenție documentația în materie elaborată de Guvernul din țara vecină și prietenă, Ungaria, și să constate că acolo acești oameni responsabili care, vreau să anunț în acest moment de față că îi felicit că au rezistat să nu le fie rechiziționată și cumpărată societatea petrolieră "Mol" și, în ceasul al doisprezecelea, OMV-ul a fost obligat să abdice de la ambițiile lui imperialiste, ceea ce nu s-a întâmplat și cu PETROM-ul nostru...

Deci, în deplină cunoștință, afirm că această lege este inutilă în forma prezentată și nu servește nimănui.

Atâta vreme cât nu se vorbește punctual despre investiții și nu se stabilește un cadru general care să fie pus în vederea cuiva care cândva să facă ceva, fie că îi dăm votul sau nu i-l dăm, este același lucru:

nu are niciun fel de relevanță, din punct de vedere pragmatic, pentru România, pentru dezvoltarea regiunilor țării, care și așa sunt mult rămase în urmă. Și ceea ce îi place domnului Tăriceanu să clameze foarte generos, dezvoltarea capitalului autohton Nu are niciun fel de relevanță, dacă aprobăm sau nu aprobăm legea, ea este la fel de inutilă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Gheorghe Funar, vă consult dacă vă susțineți amendamentele.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Dacă vicepreședintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, colegul nostru, dorește să intervină la dezbateri generale, eu voi reveni la amendamente, ca să respectăm regulamentul.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Bine. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Stimați colegi, Sigur, în principal, această reglementare, această ordonanță sistematizează și aduce într-un singur act normativ toate prevederile privind stimularea investițiilor, ceea ce este un punct bun.

Sunt tentat să subscriu afirmațiilor domnului senator Carol Dina, că, de fapt, nu aduce multe noutăți.

Pe de altă parte, vreau să atrag atenția asupra unui lucru foarte concret pe care îl aduce această ordonanță: desființează Agenția Română pentru Investiții Străine, înființată în temeiul unei legi, abrogă această lege, urmând să se înființeze o altă instituție similară, care se va numi Agenția Română de Investiții, eliminând elementul de discriminare "străine" sau "nestrăine", deci va fi o singură agenție pentru toți investitorii, dar din această lege nu rezultă dacă va face altceva decât a făcut ARIS-ul până acum.

Profilul, statutul, modul de funcționare urmează să fie stabilite printr-o hotărâre de guvern, și nu prin lege, așa cum a fost făcut cu ARIS-ul.

De aici apare un mare semn de întrebare. Și am ținut să atrag atenția Guvernului, de la acest microfon, ca nu cumva peste nu știu câte luni să fie chemat din nou domnul Tăriceanu la Comisia Europeană să dea socoteală, cum va da socoteală săptămâna asta pentru schimbările și modificările pe care le-a făcut la Autoritatea de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor și Tehnologia Informației.

Există această suspiciune, am discutat-o, am dezbătut-o la comisie, toată lumea, toți reprezentanții Guvernului ne-au dat asigurări că nici pe departe nu se va întâmpla nimic netransparent acolo, dar, acceptând teza asta, ne-au convins pe jumătate.

Dacă ar fi așa, nu văd motivul pentru care la art. 13 s-ar fi introdus textul de abrogare a legii în temeiul căreia funcționează ARIS-ul și s-ar fi creat temei legal ca această nouă instituție să se formeze prin hotărâre de guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții...

Domnule senator Gheorghe Funar, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Voi susține doar un singur amendament din lista celor respinse, și anume propun modificarea titlului proiectului de act normativ: "Se respinge Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2008."

De ce vă propun acest lucru? Pentru că, practic, aceia dintre dumneavoastră care ați stăruit asupra textului acestei ordonanțe ați realizat că, practic, se stimulează corupția în România.

Mecanismul pus la cale prin această ordonanță de aprobare a schemelor de ajutor de stat generalizează corupția, dar nu peste tot, ci doar aici în București.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții pe marginea amendamentului?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră, procedural, amendamentul domnului Funar.

Vă rog să votați.

Cu 16 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și 6 abțineri, amendamentul a fost respins.

Corupția la București...

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil fără amendamente.

Legea are caracter ordinar.

Vă rog să votați.

Cu 37 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 7 abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulație a pașapoartelor electronice, precum și producerea altor documente de călătorie (L459/2008)  

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulație a pașapoartelor electronice, precum și producerea altor documente de călătorie.

Domnule secretar de stat, microfonul 10.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital azi a muncit.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta expunerea de motive.

   

Domnul Victor Giosan - secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului:

Doamna președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Prezentul act normativ introduce câteva modificări importante în ceea ce privește cadrul legislativ național referitor la producția de pașapoarte și alte documente de călătorie, potrivit standardelor de securitate și elementelor biometrice integrate în acestea, potrivit regulamentelor Consiliului Europei și deciziilor acestuia.

Astfel, prin prezentul act normativ se atribuie Companiei Naționale "Imprimeria Națională" dreptul de a produce în exclusivitate pașapoarte electronice, permise de ședere și documente de călătorie care se eliberează străinilor, colantul uniform de viză, pașapoarte temporare, titluri de călătorie pentru cetățenii români, titluri de călătorie provizorii pentru cetățenii din statele membre ale Uniunii Europene, colante pentru vize biometrice, formulare pentru aplicarea unei vize volante, precum și alte documente ale căror specificații tehnice sunt clasificate SECRET UE.

De asemenea, mai sunt și alte modificări privitoare la transferul unor active de la RA-APPS către Compania Națională "Imprimeria Națională" și, totodată, cu această ocazie, RA-APPS-ul nu mai are astfel de atribuții.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Este un subiect de interes public.

Domnule președinte, microfonul 7.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia vă supune spre adoptare și dezbatere un raport de admitere.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege?

Domnul senator Funar.

Din sală: Aoleu!

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, L-am auzit pe unul dintre colegii noștri din primele bănci, care nu a fost în stare să vorbească de vreo lună de zile deloc în Senat, oftând din greu la intervențiile mele. (Discuții, râsete.)

Nu-l nominalizez, pentru că este o persoană însemnată.

Am două întrebări, doamna președinte de ședință, doamnelor și domnilor senatori.

Întâi, dați-mi voie să-i felicit pe reprezentanții Guvernului că au dat această ordonanță de urgență.

Prima întrebare:

De ce reușește acum Compania Națională "Imprimeria Națională" să realizeze aceste pașapoarte electronice și până în urmă cu câțiva ani nu a reușit?

A doua întrebare:

De ce, când conducerea Ministerului de Interne era deținută de reprezentanții PDSR-ului, s-a recurs la alte firme decât Imprimeria Națională? A fost sau nu vorba de pașapoarte electronice sau de comision atunci?

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Ei, nu știu ce răspuns așteptați.

La a doua întrebare nu cred că este domnul secretar de stat în măsură să răspundă, totuși îi dau cuvântul să încerce.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul pentru a răspunde.

Microfonul 10.

 
   

Domnul Victor Giosan:

Vă mulțumesc.

Este o problemă foarte complexă și din punct de vedere tehnic.

Cadrul legislativ de până acum atribuia această funcție Regiei Autonome Administrația Protocolului de Stat, care nu era un producător sau nu avea capacitățile tehnice și instituționale pentru a produce astfel de pașapoarte.

Au fost organizate două licitații internaționale care, din păcate, au eșuat, deoarece cei care au participat la ele nu s-au calificat conform caietelor de sarcini și, atunci, pentru a putea respecta la limită termenele la care România s-a angajat, a trebuit să adoptăm această măsură prin care am transferat toate aceste atribuții Companiei Naționale "Imprimeria Națională", care cu o anumită dotare, proces care se află acum, în prezent, în derulare, va fi capabilă să respecte termenul de 31 decembrie 2008.

Cu privire la a doua întrebare, îmi declin orice fel de competență în a putea răspunde.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu sunt intervenții pe marginea proiectului de lege, supun votului dumneavoastră raportul de admitere fără amendamente.

Vă rog să votați.

Inclusiv domnul senator Iorga înțeleg că a votat, da?

Cu 50 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere (L378/2008)  

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere.

Comisia economică, industrie și servicii.

Guvernul? Microfonul 9.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta, pe scurt, proiectul de lege.

   

Domnul Barna Tánczos - secretar de stat în Ministerul Transporturilor:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2008 se creează posibilitatea eliminării unor prevederi referitoare la transportul rutier public de persoane prin servicii regulate și regulate speciale în trafic județean, care se regăsesc cuprinse în prevederile Legii nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local.

De asemenea, s-a creat premisa stabilirii condițiilor aferente transportului rutier în cont propriu de mărfuri și transportului rutier în cont propriu de persoane.

De asemenea, am stabilit perioadele de valabilitate ale programului de transport de 5 ani, în vederea creșterii stabilității domeniului transportului rutier public de persoane prin servicii regulate la nivel interjudețean.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, microfonul 7.

 
   

Domnul Ștefan Mihail Antonie:

Doamna președinte, Ca urmare a dezbaterii proiectului de lege și a discuțiilor purtate cu reprezentanții Executivului, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să adopte raport de respingere pentru următoarele considerente:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2008 nu răspunde în totalitate motivațiilor invocate în preambulul actului normativ și nu rezolvă o serie de aspecte critice constatate în domeniul transporturilor rutiere.

Menționăm că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale și vă consult dacă doriți să interveniți pe marginea proiectului de lege.

Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 31 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și două abțineri...

Ce cvorum avem?

Din sală (mai multe voci): Mai încercăm o dată! (Discuții.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Încercăm să reluăm votul.

Vă rog să votați.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Domnule senator Viorel Ștefan

Sunt colegi în sală, dar care nu votează.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Și cei doi colegi.

Domnul Pete!

Domnul Viorel Ștefan!

Domnule Aron, vă rog frumos să vă ocupați locul în sală și exercitați-vă dreptul de vot.

Cu 37 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe (L306/2008)  

La punctul 12 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe.

Domnule deputat, aveți cuvântul pentru prezentarea propunerii legislative.

Microfonul 6.

   

Domnul Kerekes Károly - deputat:

Mulțumesc, doamna președinte.

Sunt deputatul Kerekes Károly, UDMR.

Această propunere legislativă este, de fapt, o propunere legislativă aparținând mai multor deputați de la diferite partide și are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999, în sensul protecției chiriașilor ca în cazul redobândirii de către foștii proprietari a locuințelor naționalizate, aceștia să nu se folosească de contractele privind furnizarea gazului, a energiei electrice și de cele de prestare de servicii de utilități publice ca să forțeze mâna chiriașului și să provoace, astfel, desfacerea contractului de închiriere.

Astfel, adeseori, proprietarii recurg la demersuri pentru sistarea furnizării energiei electrice, a gazului sau a prestării serviciilor de utilitate publică, deoarece ele sunt parte a acestor contracte și, ca atare, au dreptul de a cere încetarea contractului, deși chiriașul este cel care suportă costul facturii.

Comisia a propus un amendament foarte bun cu care sunt de acord.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc mult.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pe scurt, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Foarte pe scurt, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, analizând inițiativa legislativă, a venit cu o modificare prin care a întins o mână...

Se consideră că - și vă spun și dumneavoastră, celor care nu știți -, în momentul încheierii unui contract de închiriere, chiriașului de drept i se concesionează contractele de furnizare a energiei electrice, a gazelor și a serviciilor publice.

În aceste condiții, nu mai este la mâna proprietarului, și acesta este un lucru foarte bun.

În cazul în care chiriașul abuzează de acest lucru, contractul de concesiune poate înceta.

Este bine că sunteți de acord cu amendamentul.

Este un raport de admitere.

Suntem în fața unei legi ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog. Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, considerând că protecția chiriașilor a fost asigurată de-a lungul timpului prin diferite modalități juridice.

Mai mult, aceste propuneri ar putea fi incluse chiar în conținutul contractului de închiriere, nu în conținutul ordonanței.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Declar deschise dezbaterile generale.

Domnule senator Eckstein Kovács Péter, aveți cuvântul.

Microfonul 1.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc.

Pe mine mă miră foarte sincer punctul de vedere al Guvernului.

Este o propunere care provine de la patru partide: PRM, UDMR, PC și PSD.

Este o inițiativă de bun-simț care, într-adevăr, este pentru protecția chiriașilor, nu cum este cazul legii pe care am adoptat-o prin care a fost legiferat raptul statului în materie de restituiri.

Aici, într-adevăr, pe o problemă punctuală venită din practică, în care sunt abuzați oameni ce au calitatea de chiriași, se pun lucrurile pe făgașul lor normal.

Grupul parlamentar al UDMR va vota pentru această inițiativă legislativă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Iorga, vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Doamna președinte și stimați colegi, Grupul parlamentar al PRM va vota pentru.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vom vota pentru și mă surprinde poziția Guvernului, pentru că sunt mii, zeci de mii de contracte de închiriere, vrem să le soluționăm și pe acelea (Replici neinteligibile.)... Și până vor învăța oamenii despre ce este vorba, e bine să avem o lege care să reglementeze faptul că de drept se concesionează aceste lucruri.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Amendamentul îmi aparține mie și domnului senator Tărăcilă.

Este un amendament de text care nu se regăsește în nicio altă inițiativă legislativă.

Mai sunt intervenții? Nu.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu un amendament.

Vă rog să votați.

Cu 37 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 2 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă nu a întrunit cele 35 de voturi...

Sunt colegi în sală care nu au votat?

Din sală: E dreptul lor!

 
   

Doamna Norica Nicolai:

32 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 2 abțineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă. (Domnul senator Nicolae Marian Iorga solicită cuvântul.)

Da, domnule senator Iorga.

Contestă cineva votul?

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Da, doamna președinte, contestăm votul și solicităm reluarea votului.

Nu e un caz singular.

S-au mai făcut asemenea chestiuni.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Sunteți de acord cu reluarea votului?

Din sală (mai multe voci): Da!

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Supun votului dumneavoastră reluarea votului.

35 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, 3 abțineri.

S-a hotărât reluarea votului.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Propunerea legislativă a fost respinsă, întrunind 34 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, o abținere.

Din sală: Liste, vă rugăm!

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Listă pentru grupurile parlamentare. (Domnul senator Eckstein Kovács Péter solicită cuvântul.)

Domnul senator Eckstein.

Pe procedură?

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Pe procedură.

Eu consider că nu am fost în cvorum de lucru la acest moment.

Solicit ca prin apel nominal să verificați dacă este cvorum.

Dacă nu suntem în cvorum, atunci urmează să reluăm votul pe această inițiativă legislativă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Formulați solicitarea în numele Grupului parlamentar al UDMR?

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Da.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Hașotti.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnul Iorga e la microfon deja.

Îi dați voie?

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da, îi dau voie.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Îi dau voie colegului Puiu Hașotti.

Respect puterea.

Poftiți, domnule senator.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc.

Mulțumesc de două ori.

Doamna președinte,

Distinsul meu coleg și prieten, aș îndrăzni să spun, domnul senator Eckstein Kovács Péter, a făcut o propunere neregulamentară.

Înaintea votului trebuia să ceară verificarea cvorumului, nu după. (Intervenție neinteligibilă din sală a domnului senator Eckstein Kovács Péter.)

Îmi pare rău, domnule senator. Știți bine că nu aveți dreptate.

Acesta este regulamentul, doamna președinte.

Și, repet, sunt surprins că domnul senator Eckstein, tocmai dânsul, care este un eminent jurist și cunoscător al regulamentului, a făcut această propunere neregulamentară.

Îmi pare rău.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator Iorga, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Doamna președinte, Eu cred că nu se încalcă deloc regulamentul.

Nu aveam de unde să știm câți senatori sunt în sală.

Grupul parlamentar al PRM solicită ca dumneavoastră să aplicați solicitarea Grupului parlamentar al UDMR, de care suntem alături în aceste clipe grele. (Hohote de râs în sală.

Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da, domnule senator Funar, salut și eu apropierea, în clipe grele, a celor două partide...

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Doamna președinte de ședință, Stimate colege, Stimați colegi, Dați-mi voie să pun linia de demarcație cuvenită între PRM și UDMR, dar am o întrebare pe procedură, doamna președinte.

În grupul dumneavoastră, la PNL, liderul grupului nu respectă și nu susține amendamentul vicepreședintelui Senatului României, care este și președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări?

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator, și aici avem o coaliție - între domnul senator Tărăcilă și mine - care a propus acest amendament.

Amendamentul l-a susținut, pentru că l-a votat.

Deci v-am răspuns eu.

Aveți cuvântul, domnule senator Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Aș vrea să-i răspund domnului senator Funar.

Înainte de toate, spun că lucrurile importante se spun în vorbe puține: nu!

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi, din păcate, a fost respinsă această propunere legislativă.

Ne oprim aici cu dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi.

Vom începe sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri după o scurtă pauză.

 
   

- PAUZĂ -

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamna și domnii senatori:  

- DUPĂ PAUZĂ -

   

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi, Trecem la ultimul punct din ordinea de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

 
  Doina Silistru

Ofer cuvântul doamnei senator Doina Silistru, pentru a prezenta interpelarea.

Microfonul 3, vă rog.

   

Doamna Doina Silistru:

Interpelarea este adresată domnului ministru al economiei și finanțelor Varujan Vosganian.

Domnule ministru, În ședința Senatului din 23 iunie 2008, v-am adresat o întrebare referitoare la unele aspecte legate de activitatea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, aflată în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor, conform anexei nr. 2 din Hotărârea de Guvern nr. 386/2007 privind organizarea și funcționarea acestui minister.

În loc să primesc un răspuns competent la problemele sesizate - cunoscând seriozitatea dumneavoastră în a trata problemele ridicate de parlamentari, făcând parte din corpul senatorilor -, am primit un răspuns semnat de domnul secretar de stat Cătălin Doică, prin care sunt pasată să mă adresez Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, deoarece întrebarea nu se circumscrie sferei de competență a ministerului, de parcă această autoritate este un organism separat, și nu în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor.

Doresc să-i reamintiți secretarului de stat că, în conformitate cu prevederile Constituției, art. 112 - "Întrebări, interpelări și moțiuni simple", "Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori, în condițiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului."

Ca atare, mă văd nevoită, cu regret, să vă adresez, din nou, o interpelare legată de problemele pentru care am solicitat un răspuns din partea dumneavoastră.

La biroul senatorial Vaslui s-a prezentat petenta Diaconu Cărare Emilia, din Vaslui, care a sesizat tergiversarea rezolvării dosarului de restituire, deși a înaintat cu mandat poștal, în 14 ianuarie 2008, acte doveditoare pentru analizarea în mod excepțional și tratarea cu prioritate a dosarului nr. 9.530/CC de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, fiind bătrână și bolnavă.

De asemenea, între timp, am fost sesizată și de domnul Boariu Emil, din Vaslui, pentru rezolvarea dosarului nr. 9.513/CC

de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Deși Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis titlu de despăgubire prin decizia nr. 731 din 25.05.2006, a înregistrat cererea de opțiune cu titlu de plată în 16.11.2007, cu nr. 1.971, se tergiversează rezolvarea dosarului cerându-se alte noi documente la dosar, documente care au fost depuse și înregistrate cu nr. 725.794 din 22.02.2008, fără a se asigura rezolvarea cererii petentului.

Domnul Boghiță Neculai sesizează, referitor la dosarul nr. 6.805/FF/CC, că, deși s-a întocmit raport de evaluare pentru terenul agricol în suprafață de 1,25 hectare, situat în municipiul Vaslui, suburbia Gura Buștei, din 15.04.2008, nu a primit nicio înștiințare pentru primirea despăgubirilor.

Cunoscând seriozitatea cu care tratați aceste probleme, pentru asigurarea unor răspunsuri competente la interpelările și întrebările adresate, vă rog, domnule ministru, să dispuneți analizarea acestor cazuri de către președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților pentru asigurarea unor răspunsuri corecte către petenți.

Solicit răspuns în scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, doamna senator.

 
  Gheorghe David

Are cuvântul domnul senator David, pentru a-și prezenta întrebarea.

Microfonul 2, vă rog. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, doamna președinte.

Este o întrebare adresată domnului ministru Cristian Adomniței, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Deficitul de locuri în căminele studențești, potrivit Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, este de peste 55.000 de locuri, cu 20.000 de locuri mai mare decât anul trecut și cu 15.000 de locuri peste estimările făcute de uniunile studențești.

Numărul de locuri în cămine a crescut cu doar 3.800 față de anul trecut.

Potrivit organizațiilor studențești, criza de locuri în cămine va duce la corupție atât în rândul universitarilor care dețin așa-numitele locuri de protocol, în rândul administratorilor de cămin care păstrează camere fără a le raporta la redistribuiri, cât și în rândul studenților care fie plătesc sume importante pentru a sta la cămin, fie își vând locurile.

În acest context, vă întreb, domnule ministru, care sunt măsurile pe care ministerul dumneavoastră intenționează să le adopte pentru ca procesul de învățământ să se desfășoare în condiții decente.

Am și o interpelare, este posibil s-o prezint pe scurt?

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Sigur.

Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

În urmă cu mai bine de cincisprezece ani, la Timișoara, începea construcția spitalului municipal.

Decizia construirii noii unități spitalicești a fost bine-venită și alegerea locației, de asemenea, a fost bine gândită, numai că, de cel puțin zece ani, lucrările sunt înghețate.

Ba mai mult, din câte am aflat, se cheltuiesc anual destul de mulți bani pentru conservarea proiectului.

În actualul context, domnule ministru, doresc să vă întreb ce intenționează ministerul dumneavoastră să facă în ceea ce privește construcția noului spital municipal din județul Timiș?

Solicit răspuns în scris pentru ambele.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

 
  Carol Dina

Domnule senator Dina Carol, aveți cuvântul pentru a prezenta interpelarea adresată prim-ministrului.

   

Domnul Carol Dina:

Mulțumesc, doamna președinte.

Întrucât ați făcut dumneavoastră precizarea de început, pentru care vă mulțumesc, voi intra direct în subiect.

Domnule prim-ministru, Recent, de la tribuna Parlamentului s-a afirmat că România ar fi incapabilă să absoarbă fonduri comunitare.

Referitor la această problemă, dumneavoastră ați afirmat:

"Sunt foarte mulți oameni politici care sunt superficiali, vorbesc după ureche. Știți la cine mă refer, domnul acela care spune că România a absorbit zero fonduri europene".

Domnul Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor, într-o emisiune difuzată de postul TV "Antena 3", emisiune pe care am urmărit-o cu multă atenție, a afirmat: "Până în prezent, România are deja proiecte exigibile pentru care s-au obținut fonduri europene de 4 miliarde de euro."

Vă rog, domnule prim-ministru, să lămuriți tehnic această controversă și să-mi comunicați date certe, și nu previziuni, privind:

  • proiectele prezentate de România și aprobate de Comisia Europeană;
  • tema acestor proiecte;
  • în ce program operațional este prevăzut proiectul: infrastructură, mediu, agricultură, dezvoltare rurală, competitivitate economică sau conversia forței de muncă;
  • valoarea fiecărui proiect și nivelul lui de eficiență;
  • zona de dezvoltare din România în care se realizează;
  • aportul proiectelor la dezvoltarea economică, reducerea șomajului, creșterea competitivității și a productivității și consolidarea și dezvoltarea capitalului autohton.

Vă rog, domnule prim-ministru, să dispuneți analiza acestor aspecte deosebit de importante pentru economia României și mediul de afaceri și să-mi comunicați răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Vasile Ion

Celor doi distinși colegi ai mei înțeleg că le face mare plăcere să stea în sală.

   

Domnul Vasile Ion (din sală):

Dacă-mi permiteți, doamna președinte?

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da. Vă rog.

Nu sunteți pe listă, dar vă ofer cuvântul.

Microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Ion:

Voiam să adresez o întrebare către prim-ministru.

Cred că Agenția Națională de Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informațiilor ANRCTI este în subordinea Domniei Sale.

Încep prin a spune că am primit numeroase plângeri din partea unor cetățeni, cetățeni care au ca singură posibilitate de comunicare telefonia mobilă și care, în primul rând, au solicitat explicații privind costurile, atât de scumpe!, și cine a negociat aceste lucruri la nivel guvernamental.

A doua mare problemă pe care o au este lipsa de acoperire cu semnal pe teritoriul țării a unora dintre aceste rețele de telefonie mobilă.

Unii au explicat că, din cauza concurenței între diverși operatori, s-au împărțit cumva aceste zone ale țării și, atunci, în loc să vină să investească, așa cum stă bine unui investitor, se așteaptă ca din veniturile obținute prin prețurile mari practicate de telefonia mobilă să se facă investiții în timp și, probabil, peste cincizeci de ani sau o sută de ani o să avem și noi semnal pentru telefonia mobilă cu acoperire integrală a României din partea tuturor operatorilor care acționează pe teritoriul nostru.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul secretar de stat Székely și doamna secretar de stat Pásztor trebuiau să ofere răspunsuri pentru două interpelări adresate de domnii senatori Pereș Alexandru și Sabău Dan.

Dânșii nu sunt prezenți în sală și am rugămintea să depuneți răspunsurile în scris la secretariatul ședinței.

Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința de astăzi.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18.30.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 20 mars 2019, 7:28
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro