Plen
Sittings of the Senate of October 7, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.95/17-10-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
03-03-2021
02-03-2021 (joint)
01-03-2021 (joint)
24-02-2021
17-02-2021 (joint)
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 07-10-2008 Printable version

Sittings of the Senate of October 7, 2008

8. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008 pentru modificarea și completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L462/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 13 octombrie a.c.)
 
see bill no. L462/2008

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008 pentru modificarea și completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Marin Pătuleanu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008

urmărește reglementarea unor aspecte de procedură electorală care nu sunt reglementate în acest moment și, în principal, se referă la modul de constituire a birourilor electorale ce funcționează pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare, modalitatea de vot a cetățenilor care se află în străinătate, dar care au calitatea de rezidenți, precum și modalitatea de exercitare a votului de către persoanele invalide sau aflate în imposibilitate de a se deplasa.

În acest sens, vă adresăm rugămintea să adoptați această ordonanță de urgență, cu amendamentul adoptat de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului președinte Dan Cârlan pentru a prezenta raportul întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului la proiectul de lege.

Domnul Dan Cârlan:

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de admitere, cu un amendament admis și cinci amendamente respinse.

Fac mențiunea că raportul a fost adoptat în majoritate, cu două voturi împotrivă din partea colegilor din Grupul parlamentar al PRM.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții la dezbaterile generale.

Aveți cuvântul, domnule senator Gheorghe Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori, Ne aflăm în fața unui proiect de lege inedit, primul și, sper, ultimul din istoria Parlamentului României, prin care Guvernul solicită, de această dată, Camerei Superioare a Parlamentului României să aprobe o ordonanță de urgență neconstituțională cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare.

Doamnelor și domnilor senatori, Noi am jurat să respectăm Constituția României atunci când am fost validați în aceste înalte funcții de reprezentanți ai poporului României în Parlament.

Ce spune Constituția României la art. 115 alin. (6)? Se interzice Guvernului să emită ordonanțe de urgență care pot afecta drepturile electorale.

Ce a făcut Guvernul României? A constatat, în faza de aplicare a Legii nr. 35/2008, că sunt milioane de alegători, de cetățeni cu drept de vot, care nu pot participa la alegeri.

Așa cum foarte bine a subliniat reprezentantul Guvernului în succinta expunere a proiectului acestui act normativ, "au constatat", și în expunerea de motive, semnată de către premierul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, se precizează motivul emiterii acestui act normativ: negru pe alb scrie Guvernul că Legea nr. 35/2008 nu reglementează o serie de aspecte privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat.

În afară de faptul că nu reglementează modalitatea de constituire și componența birourilor electorale organizate pe lângă misiunile diplomatice și consulare, se precizează că legea nu stabilește modalitatea de exercitare a dreptului de vot de către cetățenii români cu reședința în străinătate, de asemenea, de către persoanele invalide sau aflate în imposibilitatea de a se deplasa, precum și de către deținuții care încă nu au fost lipsiți de drepturile electorale.

Legea nu reglementează organizarea și desfășurarea alegerilor parțiale.

Guvernul spune că: "Legea nr. 35/2008 nu sancționează o serie de fapte care pot aduce atingere bunei desfășurări a operațiunilor electorale și care, practic, permite fraudarea alegerilor". Și, nu în ultimul rând, Guvernul spune că: "Legea nr. 35/2008 reglementează de o manieră incompletă alianțele electorale, actele pe baza cărora se votează, birourile și oficiile electorale, modalitatea de delimitare a secțiilor de votare, cuprinsul proceselor-verbale, circuitul acestora și, mai ales, repartizarea și alocarea mandatelor".

Ce schimbări a preconizat Guvernul? A căutat să reglementeze aspectele de procedură care nu sunt reglementate în momentul de față, a căutat să dea dreptul de vot și funcționarilor publici.

Guvernul spune că Legea nr. 35/2008 "a asigurat" o restrângere a dreptului de a fi ales pentru aceste persoane.

De asemenea, se mai spune că "Prezentul act normativ își propune să reglementeze o serie de aspecte ale procesului electoral care au fost abordate incomplet sau de o manieră neunitară prin lege" și caută să detalieze și modalitatea de repartizare și de alocare a mandatelor.

Doamnelor și domnilor senatori, Revenind la fondul problemei, avem în față o ordonanță neconstituțională.

Guvernul a scris, negru pe alb, sub semnătura premierului, că Legea nr. 35/2008 nu permite desfășurarea corectă a alegerilor, nu dă posibilitatea tuturor cetățenilor cu drept de vot să voteze, reglementează de o manieră incompletă stabilirea mandatelor și a câștigătorilor mandatelor.

Paradoxal este că cine câștigă alegerile într-un colegiul uninominal, practic într-un "țarc" electoral, dacă partidul nu trece pragul de 5%, riscă să le câștige degeaba.

Cel care câștigă alegerile pierde un loc în Senat sau Camera Deputaților, cel care a pierdut alegerile devine senator sau deputat.

Este o "Lege a harababurii" la care m-am referit și ieri, în declarația politică, și nu doresc să mai revin asupra ei.

Grupul parlamentar al PRM solicită respingerea acestui proiect de lege care este neconstituțional.

Lucrul acesta, repet, îl susține Guvernul, l-am susținut și îl vor susține și colegii mei, dacă le veți permite, și sper că le veți permite, domnule președinte de ședință.

Eu vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt alte intervenții.

Domnul senator Carol Dina a ridicat primul mâna.

Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Carol Dina:

Mulțumesc, domnule președinte.

În raport se menționează că au fost și voturi împotrivă.

Unul dintre aceste voturi împotrivă îmi aparține.

Deci eu am afirmat că această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 97/2008, emisă la 27 august anul curent, moment în care Senatul era în sesiune extraordinară, sesiune care am înțeles mai târziu de ce a fost organizată, ca să ofere posibilitatea Guvernului să emită o ordonanță de urgență astfel încât să nu se depășească termenul de 90 de zile, termen care este impus prin reglementări.

Guvernul a scăpat din vedere că prin ordonanță de urgență, așa cum prevede Constituția, nu poate fi reglementat niciun drept electoral, cu alte cuvinte, niciun fel de procedură, niciun fel de reglementare.

Această ordonanță de urgență demonstrează că, de fapt, Legea nr. 35/2008, legea de bază, este nu incompletă, ci este grav marcată de erori atâta vreme cât prevederile din această ordonanță - care ni se solicită să o aprobăm - sunt mult mai ample decât legea însăși.

În al doilea rând, am considerat că procedurile parlamentare, printre care și cea de astăzi, potrivit experienței pe care o avem, nu vor permite ca ordonanța de urgență să devină lege, să fie aplicabilă în conformitate cu prevederile constituționale.

Este clar că această ordonanță este un surogat care nu poate reglementa, din viteză, o problemă de cea mai mare importanță pentru politica românească, pentru economia românească, pentru componenta socială din România.

Toți am dorit, și dumneavoastră, și alte structuri ale statului, să se îmbunătățească cadrul legislativ prin care aleșii să fie cu adevărat reprezentativi.

Această lege nu realizează nici pe departe ținta, dorința noastră, acest deziderat, ba, mai mult, se îndepărtează de la dorințele noastre.

De aceea, noi susținem că Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 97/2008 este neconstituțională și ar trebui tratată ca atare.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Constantin Gheorghe.

Vă consult dacă din celelalte grupuri parlamentare doresc să mai intervină colegi.

Aveți cuvântul.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, De la bun început vreau să spun că scrutinul uninominal este o metodă de alegere a reprezentanților în Parlament dorită de toată lumea, și noi îl susținem.

Sigur că ne dorim ca alegerile să aibă loc la termenul stabilit, la data de 30 noiembrie 2008, nu încercăm să facem niciun demers împotriva acestui lucru, numai că ne dorim ca poate viitorul Parlament să încerce să elaboreze o altă Lege privind alegerea deputaților și senatorilor, pentru că, plecând de la ceea ce scrie în Constituție la art. 61, și anume: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem", deci "reprezentativ", această lege are niște lacune în ceea ce privește reprezentativitatea, în sensul atribuirii mandatelor în funcție de alte criterii decât reprezentativitatea.

De altfel, noi am depus în Parlament o inițiativă care presupunea sistemul de scrutin uninominal în două tururi, ca acela pentru alegerea primarilor, și cred că, în această situație, primii doi clasați care își disputau reprezentativitatea în Parlamentul României, într-un colegiu, ar fi dus cu ei un procent mai semnificativ în acest sens.

Cetățenii puși în situația de a alege între doi, sigur că ar fi optat pentru cel pe care îl considerau cel mai bun.

În acest fel reprezentativitatea era respectată.

De aceea, susțin că grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008, pentru că ne dorim ca votul uninominal, în sfârșit, să funcționeze, ca alegerile să aibă loc la termen, dar ne dorim totodată, repet, ca viitorul Parlament să încerce o altă formulă pentru că repartizarea mandatelor este un hățiș pe care nu știu dacă cei din birourile electorale îl vor pricepe, candidații cu atât mai puțin.

Candidații, când se angajează în această luptă electorală, vor să știe care este riscul și care este modalitatea de a obține un mandat.

Când studiezi explicațiile din această ordonanță dai peste un hățiș

atât de puternic încât renunți și aștepți ca cineva, o entitate electorală, să îți repartizeze mandatul.

Grupul parlamentar al PD-L va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Duca senior.

Microfonul 2.

Domnul Viorel Duca senior:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Aș vrea să vă aduc la cunoștință faptul că am avut două sau trei amendamente la acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008.

Ca unul care a trăit aproape 24 de ani în afara țării, știu ce înseamnă frustrarea românilor în ceea ce privește dreptul la vot și în ceea ce privește dreptul de a-și exprima voința, atunci când este vorba despre România.

În contextul celor solicitate prin amendamentele pe care le-am avut, am militat în mod exclusiv pentru cetățenii români care au plecat din România și cărora, atunci când au plecat, li s-a luat în mod forțat, cu acest "forceps" al comunismului, dreptul de cetățeni români.

Cu oarecare strângere de inimă vorbesc despre acest lucru, pentru că și membrilor familiei mele, în 1980, când au plecat din România, le-a fost luat dreptul de a fi cetățeni români.

Este frustrant pentru orice român care trăiește în afara țării să știe că este cetățeanul acestei țări și că nu își poate exprima dreptul de vot, atunci când are posibilitatea.

De aceea, amendamentul pe care l-am cerut este ca, în contextul legii și în înțelepciunea Senatului, de această dată, să se dea dreptul de vot tuturor cetățenilor români cărora, în mod forțat, li s-a luat dreptul de a fi cetățeni români, să li se redea dreptul de a vota la aceste alegeri din 2008.

În acel amendament, care se regăsește la art. 8 alin. (2), am cerut dreptul de vot pentru cei care au înscris pe pașaport - pentru că, vă spun lucrul acesta ca unul în cauză, pe pașaportul meu sau pe pașaportul fiecărui român căruia i s-a luat dreptul de a fi cetățean român exista acest înscris - în dreptul naționalității: naționalitate română.

Dacă această modalitate se practică în alte state, cum este Italia, cei care candidează sau cei care au dreptul să aleagă și să fie aleși în afară o pot face având naționalitatea italiană, de ce în țara noastră nu s-ar putea face același lucru? De aceea am cerut, în mod explicit și în mod expres, ca dreptul la vot să li se dea tuturor românilor, indiferent că au sau nu au cetățenia română, atâta timp cât ei sunt de naționalitate română.

De asemenea, am cerut ca Ministerul Afacerilor Externe să dea aprobarea ca acele secții de votare să nu fie amplasate numai în centrele diplomatice sau în ambasade, întrucât sunt foarte multe locuri - vorbesc despre America - unde ca să poți ajunge la un consulat sau să îți exprimi dreptul de vot într-o ambasadă trebuie să parcurgi sute de kilometri.

De aceea, așa cum este o cutumă, care se folosește în multe țări civilizate, a da posibilitatea să-și exprime dreptul de vot cetățenii din acea țară atât în centrele culturale, cât și în bisericile și în lăcașurile de cult, cer Parlamentului, în mod expres, de data aceasta Senatului și Guvernului, să aprobe acest drept românilor de a-și exprima opțiunea de vot chiar și în lăcașurile de cult românești.

Ultimul amendament pe care l-am propus avea în vedere faptul că și în România există acest drept ca organizațiile civice să poată participa la alegerile parlamentare sau de orice natură ar fi ele și am cerut în mod expres ca această ordonanță de urgență să cuprindă în textul ei și dreptul organizațiilor civice să participe la alegerile din afara granițelor României.

Mi se pare oarecum sinistru, dacă pot spune așa, aspectul acesta de a fi votate în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului doar anumite amendamente.

Probabil, în necunoștință de cauză, cei care au participat la ședința Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au neglijat să ia în considerație amendamentele pe care colegul nostru Funar sau subsemnatul le-am avut.

De aceea cred - și am toată încrederea - că Senatul, în înțelepciunea sa, va vota, de această dată, și amendamentele prezentate dumneavoastră, în mod favorabil.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Puiu Hașotti.

Urmează domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Întâi de toate să observăm că distinsul coleg, domnul senator Duca, și-a prezentat un amendament și noi eram la dezbateri generale.

Evident că Grupul parlamentar al PNL va susține această ordonanță, pentru că este de acord cu maniera în care s-a hotărât să se desfășoare aceste alegeri care, bineînțeles, și noi suntem absolut de acord să aibă loc la data stabilită, 30 noiembrie anul curent.

Eu nu vreau aici să evoc cele 17 sau 18 propuneri legislative, că una e mai bună, că una e mai proastă, că e un tur, că sunt două.

Vreau să vă reamintesc, stimați colegi, că această lege după care va fi ales Senatul și va fi aleasă Camera Deputaților a fost agreată de o comisie parlamentară în care au avut reprezentanți toate partidele.

În legătură cu ceea ce spunea domnul senator Duca, eu sunt surprins că a fost acceptat și primul amendament, cel care se referă la votarea în secții de votare amenajate în centrele culturale și în lăcașurile de cult.

Vă imaginați, stimați colegi, cum într-un centru cultural - cultura care nu are nicio legătură cu politica - se vor organiza secții de vot, ca să nu mai spun în biserici, în lăcașurile de cult. (Discuții.)

Îmi pare rău, este amendament admis.

Uitați-vă! La Comisia pentru politică externă, probabil.

În legătură cu comisia care întocmește raportul, evident Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, nicidecum Comisia pentru politică externă.

Nu are niciun fel de legătură Comisia pentru politică externă cu aceste alegeri.

În situația în care Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a respins și acest amendament, bineînțeles că nu pot decât să agreez această formulă de respingere, ca să nu mai spun că amendamentul respins chiar și de Comisia pentru politică externă, care se pricepe prea puțin la administrație publică...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Un sigur amendament a fost admis de către comisie.

Domnul Puiu Hașotti:

Da. Și acesta a fost respins.

Vreau să-l contrazic pe domnul senator Duca Viorel, colegul nostru, care și-a susținut amendamentul - și vorbesc împotriva acestui amendament -, deoarece este imposibil să știm noi, acum, ce persoane și-au pierdut în mod abuziv sau în mod corect cetățenia. (Discuții.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Gavrilă Vasilescu.

Grupul parlamentar al PC.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

E un regal faptul că Senatul poate să discute Legea electorală în plen.

Chiar dacă nu este legea în întregime, ci este numai o ordonanță de urgență prin care se modifică această lege, este totuși un regal și trebuie să recunosc.

Pentru că, dacă nu ar fi fost această ordonanță de urgență, noi, Senatul României, una dintre Camerele Parlamentului, am fi mers sau s-ar fi desfășurat, pe 30 noiembrie anul curent, alegerile fără ca dumneavoastră, membrii Senatului României, să aveți un cuvânt de spus.

Această lege a fost votată în Camera Deputaților fără să se discute în Senat și fără să avem posibilitatea să ne spunem punctul de vedere.

Reamintesc că Guvernul și-a asumat răspunderea pe o lege, Curtea Constituțională a criticat-o în câteva aspecte, Comisiile juridice ale celor două Camere, și nu Comisiile de administrație, discutau decizia Curții Constituționale și, în momentul acela, ne-am trezit că avem adoptată o lege pentru alegerea Parlamentului țării.

Referitor la această ordonanță de urgență, ce demonstrează ea? Demonstrează superficialitatea cu care s-a lucrat Legea nr. 35/2008.

Nu îndreaptă toate tarele și toate nemulțumirile pe care le aveți fiecare dintre dumneavoastră, cei care ați citit legea, nemulțumirile și nedumeririle pe care le au cei care sunt la Autoritatea Electorală Permanentă și în Birourile electorale județene și locale, deoarece este plină de imperfecțiuni.

S-a discutat aici că vom fi în situația în care cineva care a câștigat alegerile pe plan local, într-un colegiu, pentru că partidul nu a obținut procentul respectiv, ar putea fi dat la o parte și - atenție! - teoretic poate câștiga și cu 100%.

Deci dacă toți electorii dintr-un colegiu se prezintă și votează o singură persoană și numai pe aceea, dacă partidul din care a făcut parte nu îndeplinește procentul necesar, este clar că persoana respectivă nu va intra în Parlamentul țării.

Ceva foarte curios.

Numărul formațiunilor politice care se vor înscrie în alegeri va fi mare.

Aceste formațiuni pot aduna voturi care să însemne mai mult decât voturile acelor formațiuni politice care au îndeplinit 5% și care vor accede în Parlament.

Deci se vor repartiza - atenție, vorbim de vot uninominal - mandate de deputați și de senatori acelor formațiuni care - teoretic este posibil, prin lege - au îndeplinit 5%, deși, adunate, voturile pe care le-au realizat aceste formațiuni este posibil să fie sub jumătate din numărul voturilor exprimate în colegiile respective, deci în circumscripțiile din care fac parte colegiile.

Superficialitatea cu care s-a lucrat această lege este extraordinar de mare.

Nu este prima oară când Camera Deputaților - și critic modul în care se lucrează acolo - face acest lucru.

Uitați-vă și la votul cu privire la majorarea cu 50% a salariilor cadrelor didactice.

Este a doua oară când se greșește acolo, și se greșește flagrant, într-un moment foarte important.

În ceea ce privește ordonanța de urgență și proiectul de lege, sunt reglementate totuși niște lucruri care trebuiau reglementate și pe care nu le găsești în lege.

Termenul pentru alegeri este stabilit.

Deci a respinge ceea ce este reglementat aici...

Gândiți-vă ce înseamnă alegerile pentru cetățenii care nu sunt în țară, ci afară.

Lucrurile acestea ar fi trebuit reglementate pentru că, practic, nu s-ar fi știut cum să voteze și numărul celor care votează afară este destul de mare.

Deci va trebui, nu că ne place, ci pentru că nu avem încotro, să o votăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Verginia Vedinaș, Grupul parlamentar al PRM.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi vorbi dintr-o perspectivă care sper să fie transpartinică, deoarece vreau să pun în discuție, să întăresc și să dezvolt niște argumente care s-au adus aici în legătură cu caracterul constituțional sau neconstituțional al acestei ordonanțe de urgență și, în principiu, al ordonanțelor de urgență prin care se modifică, se reglementează ceea ce noi numim în doctrină, și nu numai, "drepturi electorale".

Art. 115 alin. (6) din Constituție prevede, într-un mod pe care eu l-am criticat la un moment dat, că ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în niște domenii - legile constituționale.

După care urmează "nu pot afecta regimul" - și urmează enumerarea - "instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile și libertățile, îndatoririle prevăzute de Constituție", după care vin "drepturile electorale" și continuă textul.

În mod firesc, te întrebi, nici nu trebuie să fii mare teoretician, de ce s-au mai enumerat și drepturile electorale, dacă, înainte de această sintagmă, se face referire la drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale? Riști să răspunzi la această întrebare retorică prin faptul că este o tautologie, pentru că între drepturile fundamentale și drepturile electorale este o relație de la întreg la parte.

Drepturile electorale sunt o categorie de drepturi fundamentale.

Dar, trecând peste această tautologie și permițând legiuitorului constituantei o licență poetică sau o licență juridică, dacă îmi îngăduiți, ce a vrut să aibă în vedere? Ce s-a avut în vedere? S-a avut în vedere întărirea unui fapt, întărirea unui aspect al voinței legiuitorului constituant, anume ca în materia drepturilor electorale să nu se vină și să nu se reglementeze prin ordonanțe de urgență.

Mi s-a răspuns sau s-a afirmat de mai multe ori, inclusiv în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări că, de fapt, nu afectează, că ar trebui să fie vorba de o reglementare care să afecteze dreptul, și aici nu discutăm despre drept, ci despre proceduri etc.

Dragi colegi, dreptul este o abstracțiune.

El este un summum de dimensiuni prin care se consacră o anumită conduită unui subiect de drept.

Dacă analizați această Lege electorală veți constata că, prin intermediul ei, această ordonanță pentru modificarea și completarea Legii electorale respective, prin conținutul ei, care este foarte bogat, nu se face altceva decât să se dezvolte ceea ce trebuie să însemne concretizarea modului de a alege și de a fi ales în Camera Deputaților și Senat. Și atunci, mă întreb, retoric firește: nu afectează o asemenea reglementare dreptul electoral? Noi zicem că afectează, pentru că și noi suntem și alegători, și, sperăm, și viitori aleși, și cădem și noi sub incidența acestei reglementări.

De aceea, eu sper din tot sufletul ca, într-o perspectivă pe care nu știu dacă o mai apuc sau nu în Senatul României, să se revină asupra acestei practici defectuoase, să se revină asupra modalităților grosolane în care, prin practica guvernamentală și de legiferare, se încalcă voința legiuitorului constituant și acele limite care sunt consacrate expres de către constituant în ceea ce privește reglementarea prin ordonanțe de urgență.

Măcar acelea să se respecte.

Înțeleg că nu se respectă situațiile extraordinare, înțeleg că nu se motivează suficient, înțeleg că se vine tot timpul cu invocarea dreptului comunitar și a exigențelor impuse de statutul de stat membru al Uniunii Europene, dar pentru limitele acestea prevăzute de Constituție mi se pare prea mult.

Mi se pare că încălcarea lor este un lucru pe care nu ni-l putem permite.

Noi suntem și unica autoritate legiuitoare a țării, și reprezentanții supremi ai poporului și, din punctul meu de vedere, ar trebui să ne revizuim atitudinea și să respingem această ordonanță.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Stimați colegi, declar închise dezbaterile generale pe acest proiect de lege. (Discuții în sală.)

Stați puțin...

Să discutăm de amendamente și să ofer cuvântul reprezentantului Guvernului, dacă dorește să intervină, având în vedere luările de poziție.

Nu doriți?

Mulțumesc.

În numele comisiei doriți să interveniți după dezbaterile generale?

Nu. Vă rog, stimate coleg, trecem la dezbaterea amendamentelor respinse.

Domnule secretar de stat, vă rog să faceți precizarea dacă sunteți de acord cu amendamentul admis.

Domnul Marin Pătuleanu:

Am făcut, domnule președinte.

Suntem de acord cu amendamentul admis.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Anexa 2 - amendamente respinse, amendamentul nr. 1, la titlu, domnule senator Gheorghe Funar.

La amendamente admise doriți să interveniți?

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, Onorat Senat, Propun să fie respins amendamentul admis la comisie, pentru că prin amendamentul formulat de către colegul nostru și președintele comisiei, domnul senator Dan Cârlan, se afectează drepturile electorale stabilite prin Legea nr. 35/2008.

Prin lege, s-au stabilit anumite drepturi, inclusiv prin derogare de la Legea nr. 188/1999.

Funcționarii publici de conducere pot să candideze la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat.

Guvernul susține acest lucru.

Amendamentul vizează afectarea drepturilor electorale, deci ne dați un argument în plus să câștigăm la Curtea Constituțională.

Noi vă mulțumim pentru acest lucru, dar nu putem accepta, în principiu, afectarea drepturilor electorale nici prin ordonanță, nici prin amendamentul admis la comisie.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să susțineți și amendamentul nr. 1 din anexa nr. 2 - amendamente respinse..., dacă îl susțineți.

Domnul Gheorghe Funar:

Bineînțeles, domnule președinte de ședință.

Toți senatorii din Grupul parlamentar al PRM susținem amendamentul.

Cred că este o noutate în istoria Senatului României, dar, în același timp, o dovadă de maximă responsabilitate din partea grupului nostru senatorial.

Tot Grupul parlamentar al PRM din Senat a solicitat respingerea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008 ca fiind neconstituțională.

Argumentele au fost prezentate și, respectând legea economiei de timp, nu mai revin asupra lor.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Dan Cârlan.

Domnul Dan Cârlan:

Iau cuvântul ca inițiator al amendamentului.

Deci vorbim despre amendamentul admis, pus în discuție de către domnul senator Funar, căruia îi mulțumesc pentru că îmi dă prilejul să reiau această chestiune pe care plenul Senatului a tranșat-o acum două săptămâni, dar îl rog să nu facă nicio legătură între amendamentul meu și demersul dumnealui, pentru că chiar nu este.

Ba, dimpotrivă.

În actualul statut al funcționarului public este interzisă candidatura pentru o demnitate publică, respectiv pentru Parlament, atâta timp cât funcționarul public de conducere se află în exercițiul funcției sale.

Acest lucru este prevăzut, ca atare, în actualul Statut al funcționarului public, este constituțional, pentru că nimeni nu l-a contestat și nu a existat nicio suspiciune de neconstituționalitate, și, pe fond, chiar nu este afectat dreptul electoral al cetățeanului respectiv.

Orice funcționar public de conducere, dacă dorește să părăsească cariera de funcționar public și să și-o asume pe cea politică, își depune mandatul, încetează raportul de serviciu ca funcționar public de conducere și merge pe drumul carierei politice, candidează, câștigă și așa mai departe.

Amintesc că plenul Senatului, acum două săptămâni, s-a pronunțat pe o inițiativă legislativă în acest sens și a respins-o.

Am reiterat aici nevoia de depolitizare a funcției publice.

Funcționarul public de conducere poate fi un director al serviciilor publice deconcentrate, un șef de direcție din consiliul județean sau orice altă persoană care exercită o autoritate a funcției publice, intrând în contact direct cu autoritățile publice locale, cu electoratul.

Este evidentă incompatibilitatea dintre cariera politică și postul de funcționar public de conducere.

Prin articolul din ordonanță pe care eu l-am eliminat în amendament am revenit la forma actuală a Legii nr. 188/1999.

M-am bazat inclusiv pe votul dat de Senat acum două săptămâni.

Alegem cariera politică sau cariera de funcționar public de conducere.

Nu afectăm în niciun fel drepturile electorale.

Nu este corect să fiu funcționar public de conducere, să mă suspend patru săptămâni, pe durata campaniei electorale...

Adică mi-am pus autoritatea pe care o exercit "pe șifonier" și mă duc în fața alegătorului meu, în fața primarului căruia îi cer sprijinul în colegiul electoral și îi spun: "Dacă sunt ales, plec deputat, dacă nu, să știi că eu am să vin, îmi iau de pe șifonier biciul și vin din nou la tine".

Acesta este rostul incompatibilității.

Este incompatibilă calitatea de funcționar public de conducere, când exercit o autoritate directă asupra unui ales local, a domnului primar...

În orice altă situație în care pot influența în favoarea mea, bazându-mă pe autoritatea funcției publice de conducere pe care o am, pot să influențez atragerea unui vot spre mine.

De aceea s-a ales separația totală între cariera politică și aceea de funcționar public de conducere și nu este corect ca ea să fie reintrodusă prin ordonanță.

Amendamentul meu nu face decât să rămânem la forma veche a Statutului funcționarului public: ori, ori.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, întrucât... (Doamna senator Verginia Vedinaș solicită cuvântul.)

La amendament? La care dintre ele?

Doamna Verginia Vedinaș (din sală):

La cel admis.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La amendamentul admis.

Doamna senator Verginia Vedinaș.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot regretul, trebuie să-i spun colegului meu că ne-a pus în încurcătură jonglând cu termenii de "funcționari de conducere" și "înalți funcționari publici".

Dragii mei, nu sunt două categorii identice.

Funcționarii publici de conducere sunt o categorie de funcționari, înalții funcționari publici sunt o altă categorie de funcționari.

Funcționarilor publici de conducere, ca și funcționarilor publici de execuție le permite legea:

  1. să facă parte dintr-un partid politic;
  2. să facă politică, să se înregimenteze, dar să nu dețină funcții de conducere în structurile partidului;
  3. să participe la campaniile electorale, deci să candideze, să fie aleși, dar pe perioada cât candidează se suspendă din funcție.

Altceva este însă cu înalții funcționari publici.

Înalților funcționari publici, sub sancțiunea destituirii din funcție, li se interzice să facă parte dintr-un partid politic.

Amendamentul colegului meu vizează înalții funcționari publici care, neputând să facă parte dintr-un partid politic, nu pot să candideze decât dacă ar candida ca independenți, pentru că dacă ești înalt funcționar public ți se interzice să ai o apartenență politică, nu poți să te suspenzi și să faci campanie în numele unui partid, chiar pe sistemul acesta de vot uninominal, după care să te întorci la înalta funcție publică.

Deci trebuie să clarificăm foarte bine lucrurile.

Iar poveștile astea cu separarea politicii și cu profesionalizarea sună atât de bine în teorie, dar știm cu câtă grosolănie sunt încălcate în practică.

Deci susțin amendamentul colegului meu, dar numai în ceea ce privește înalții funcționari publici, pentru că așa spune și el: funcționarilor publici de conducere și de execuție li se aplică un alt regim juridic atunci când e vorba de dreptul de a candida.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Acest lucru se prevede expres în amendamentul domnului senator Dan Cârlan.

Așa și începe textul: "Înalții funcționari publici..."

Mai dorește cineva să intervină?

Domnul senator Alexandru Athanasiu. Microfonul 3.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu mi se întâmplă prea des să susțin Guvernul.

De această dată o fac pe un considerent care ține de conceptul de incompatibilitate și care a fost adus mai puțin în discuția noastră.

Din punct de vedere strict factual, ce spune colegul nostru, domnul senator Cârlan, mi se pare întru totul justificat.

Nu vreau să pară ceea ce spun extrem de talmudic, că dau dreptate la toți.

Are dreptate, sigur, există o influență, într-o țară care trăiește din influențe, ca să nu zic altfel, și e bine să încercăm să creăm un mediu cât mai aseptic în campania electorală, adică să nu folosim funcțiile pentru a influența votul.

Rațiunea este suficient de bine valorificată de amendament, însă noi greșim fundamental când analizăm conceptul de incompatibilitate.

Incompatibilitatea - și nu mă adresez doar juriștilor, ci întregului Senat - presupune ca în mod contemporan, adică în simultaneitate de timp, să am două calități care se exclud reciproc, adică incompatibilitățile se verifică când, într-o unitate unică de timp, eu am două calități pe care legiuitorul, din considerente diverse, nu le acceptă, adică nu pot să fiu funcționar public și să am și un mandat politic, concomitent.

Uitați-vă în toate legile care instituie incompatibilități.

Adică ce? Incompatibilitatea este o limitare parțială a capacității de folosință a individului.

Deci nu i se recunoaște ceea ce, îndeobște, se recunoaște unui grup mai larg de indivizi, din diferite motive.

Deci eu nu pot să fiu și parlamentar, și înalt funcționar public concomitent.

Concomitent.

Vă rog să rețineți că, juridic, incompatibilitățile se verifică - făcând o glumă -, ca în tragedia greacă, în unitate de timp, de loc și de acțiune.

Așadar, privit din perspectiva conceptului de incompatibilitate funcțională, așa cum el este definit în orice tratat de drept public, privat sau recunoscut în orice practică administrativă sau politică consolidată, ne pare rău, dar amendamentul colegului nostru, domnul senator Dan Cârlan, nu poate fi reținut, pentru că ar însemna că și în alte împrejurări îi cerem, de pildă, unui parlamentar să opteze pentru funcția avută anterior sau să renunțe la funcția deținută anterior, iar amendamentul are în vedere tocmai acuratețea conceptului de incompatibilitate.

Vă mulțumesc.

Susțin respingerea acestui amendament, repet, pentru toate considerentele pe care am încercat, mai mult sau mai puțin convingător, să le expun distinsului Senat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, să încheiem dezbaterile pe acest amendament.

Ofer cuvântul domnului senator Dan Cârlan, în calitate de inițiator. (Domnul senator Dan Cârlan se deplasează la tribună.)

Domnul Dan Cârlan:

Îi mulțumesc domnului senator Athanasiu pentru pledoarie.

Firește, poate nu este vorba de o incompatibilitate între două funcții publice, poate nu chiar despre această incompatibilitate este vorba.

Spuneți-mi, atunci, pentru ce a existat, până la această ordonanță, prevederea că prefectul în funcție, înalt funcționar public, nu poate candida decât dacă demisionează cu minimum trei luni înainte de data alegerilor? Nu cumva pentru faptul că, deși pe perioada alegerilor dânsul s-ar suspenda, n-ar mai fi prefect, își pregătește totuși alegerile utilizând toate pârghiile pe care le are ca prefect în județ

pentru a-și obține un avantaj necuvenit? Aceasta a fost prevederea până în momentul de față.

Amendamentul meu nu se referă la înaltul funcționar public, amendamentul meu înjumătățește un articol introdus prin ordonanța Guvernului, articol care schimbă două lucruri din Statutul funcționarului public de până acum: înaltul funcționar public poate candida cu o condiție mai blândă - nu demisionezi cu trei luni înainte, ci la data depunerii candidaturii să fii demisionat din funcție, să încetezi raportul de serviciu, exact pe considerentul pentru care am spus, pentru că, dacă eu știu că rămân prefect, în caz că nu sunt ales am o anumită autoritate în spate, iar pe perioada campaniei electorale utilizez această autoritate pentru că mai am 29, 25, 23, 11, 7, 3 zile până voi reveni în funcția de prefect.

Este limpede că toți subordonații mei din sistem sunt atenți la ceea ce le cer eu.

Pe același criteriu, în punctajul cu stegulețele, la vremea luptei pentru aderare la Comunitatea Europeană, am avut această chestiune, expres cerută, și noi am introdus-o și în Legea nr. 215/2001, și în Statutul funcționarului public - separația totală între cele două activități.

Nu e vorba de incompatibilitatea exercitării, simultan, a două funcții, ci de autoritatea pe care o are secretarul comunei, secretarul municipiului sau secretarul județului - funcționar public de conducere -, șeful Gărzii Financiare, șeful Gărzii Naționale de Mediu, șeful Oficiului pentru Protecția Consumatorului.

Toți au o autoritate a funcției publice care le permite un avantaj electoral necuvenit.

De aceea, nu e suficientă suspendarea, adică posibilitatea ca, dacă cumva nu este ales, să revină acolo unde a fost și să interacționeze cu cei cărora le cere votul de pe poziția funcției publice.

Pentru că, în lege există interdicția de a candida fără să fi încetat raportul de serviciu și Guvernul a venit cu înlesnirea ca funcționarul public de conducere doar să se suspende, este necesar acest amendament care să ne readucă în realitate.

De exemplu, dacă sunt secretar al județului și lucrez zi de zi cu primarii din tot județul, este normal să aleg: renunț cu totul la acest avantaj ca să candidez sau aleg să nu candidez, să nu intru în competiție.

Nu pot doar să mă suspend, pentru că - știți foarte bine, toți vom candida - primul lucru pe care îl căutăm este susținerea primarilor.

Un secretar al județului are o autoritate deosebită asupra tuturor primarilor.

Una este să renunțe la funcția de secretar - și atunci să intre în competiție corectă cu toți ceilalți - și alta să-și păstreze privilegiul, pârghiile, autoritatea funcției pe care a îndeplinit-o până la intrarea în campanie electorală și probabil că o poate îndeplini în continuare dacă nu câștigă.

Despre acest privilegiu necuvenit este vorba și el trebuie eliminat.

Prin urmare, amendamentul se referă doar la funcționarul public de conducere.

Acestuia să nu i se permită să candideze decât renunțând la funcție, și nu doar să se suspende pe patru săptămâni.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să observați că amendamentul domnului senator Dan Cârlan vizează teza a doua din alineatul 16, deci vizează eliminarea părții finale.

De aceea discutăm pe cele două chestiuni.

Vă rog, domnule senator, să încercăm să tranșăm.

Vreți să interveniți tot pe amendament?

Vă rog, domnule senator Dan Sabău.

Domnul Dan Sabău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de poziția individului funcționar public, mă rog, cetățeanului funcționar public, care are o limitare din punct de vedere politic, nu poate ocupa funcții de conducere, vorbesc de varianta pe care a descris-o domnul senator Cârlan, și este vorba de poziția prefectului care este apolitic.

Amândoi devin politici și devin politici în poziții de frunte semnificative, așa că mi se pare că amendamentul își găsește locul.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, să încercăm să rezolvăm prin vot aceste chestiuni.

Până în acest moment au semnat de prezență 95 de colegi, dar suntem în sală 74, motiv pentru care voi supune votului dumneavoastră, în primul rând, programul de lucru și ordinea de zi.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului, respectiv lucrări în plen, până la ora 13.00, de la ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului, de la ora 15.00, comisii permanente.

Mâine, comisii.

În unanimitate, plenul Senatului aprobă programul de lucru.

Vă întreb dacă aveți observații legate de ordinea de zi.

În condițiile în care nu sunt observații, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Ordinea de zi a fost aprobată de plenul Senatului cu 66 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere.

Nu voi lua în dezbatere proiectele de lege pe care le-am discutat decât după finalizarea acestui proiect de lege, pentru că avem, să spun așa, proaspete argumentele prezentate la amendamente.

Vă rog, domnule senator Dina, o chestiune organizatorică sau de procedură?

Domnul Carol Dina:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aveam intenția să intervin în momentul în care discutam Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 pentru modificarea și completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 și să vă rog ca votul care urmează să fie dat acum sau mai târziu să fie exprimat în mod secret cu bile.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vom discuta în momentul în care vom supune votului respectivul proiect de lege.

Stimați colegi, Dezbătând Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008 au existat...

În legătură cu amendamentul admis au fost făcute observații de către doi colegi în sensul neacceptării de către plen, motiv pentru care sunt nevoit să supun votului dumneavoastră, în primul rând, amendamentul formulat de domnul senator Dan Cârlan, existent în anexa nr. 1 la amendamente admise.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Vă rog să votați.

Amendamentul este aprobat de plenul Senatului cu 42 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și 3 abțineri.

Domnul senator Gheorghe Funar a susținut primul amendament din cadrul anexei nr. 2, amendament referitor la titlul proiectului de lege, în sensul transformării proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței într-un proiect de lege pentru respingerea ordonanței.

Dacă ne pronunțăm pe această chestiune, sigur că putem să mergem după aceea mai departe pe celelalte amendamente.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul senator Gheorghe Funar, de respingere a ordonanței.

Vă rog să votați.

Invit colegii să-și ocupe locurile.

Vă rog, domnule senator Frunda, vă rog să votați.

Resupun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Funar de respingere a ordonanței, amendamentul nr. 1 din anexa la raport - amendamente respinse.

Vă rog să votați, domnilor senatori.

În favoarea amendamentului s-au pronunțat doar 21 de colegi, 44 de voturi au fost împotrivă și 6 abțineri, deci 71 de colegi s-au pronunțat, chiar 72, domnul senator Frunda a votat prin ridicarea mâinii.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Vă mulțumesc.

Amendamentul nr. 2 din anexa la raport - amendamente respinse - susținut de domnul senator Viorel Duca senior nu pot să-l supun votului dumneavoastră pentru că este un amendament neconstituțional atâta timp cât se cere ca dreptul de vot să aparțină cetățenilor altor țări care ar fi avut în timp cetățenia română.

Vă rog, doriți să mai interveniți?

Vă rog, dar l-ați susținut o dată.

Domnul Viorel Duca senior:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să dau drept la replică - am acest drept - liderului meu de grup parlamentar, domnul senator Puiu Hașotti.

La o primă citire, se pare că acest amendament este în conflict cu Constituția României.

Se pare că vorbim aceeași limbă, dar vorbim de pe pagini diferite.

Este un aspect să trăiești în România... și sunt surprins oarecum, pentru că liderul meu de grup parlamentar, domnul senator Hașotti, prin bursa Fulbright, a avut ocazia să cunoască cultura americană și să cunoască, de fapt, viața românilor din afara României.

Românii care sunt în afara României și cărora li s-a luat cetățenia sunt, în marea lor majoritate, cei care au plecat înainte de 1989 din România.

Numai acea persoană poate să știe ce înseamnă frustrarea pe care poate să o simtă un cetățean român căruia i s-a luat pe nedrept un drept.

De aceea, dreptul de vot acordat românilor care și-au pierdut cetățenia română în mod abuziv nu este o binefacere, nu este un gest de filantropie acordat românilor din afară, ci este un drept pe care ei îl merită, pe care îl au și care doar trebuie recunoscut chiar și de legi.

Deși se spune că legile sunt făcute de oameni pentru oameni, cred că aceste legi sau această ordonanță nu este nimic altceva decât beneficiul multor români care au fost frustrați și sunt încă frustrați de acest impediment al luării dreptului de cetățenie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur că fiecare dintre noi este de acord cu toate considerațiile prezentate de dumneavoastră în plenul Senatului.

Noi însă nu avem altă posibilitate decât să legiferăm pentru cetățenii români.

Nu avem cum altfel.

Vă rog, amendamentul nr. 3 din anexa la raport - amendamente respinse - a fost prezentat.

Amendamentul se referă la art. 18 alin. (8) și este propus de către domnul senator Viorel Duca senior.

Îl supun votului dumneavoastră.

Comisia și reprezentantul Guvernului nu au fost de acord cu amendamentele respinse.

Amendamentul a fost respins, întrucât în favoare sa s-au pronunțat 9 colegi, 6 s-au abținut, iar 44 au fost împotrivă.

La art. 191 este propus un amendament susținut de domnul senator Duca, potrivit căruia "la alegeri pot participa observatori din partea organizațiilor neguvernamentale și civile".

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus la art. 191.

Amendamentul a fost respins, întrucât în favoarea sa s-au pronunțat 19 colegi, 4 s-au abținut, iar 44 au fost împotrivă.

Domnule senator Dan Cârlan, susțineți amendamentul de la art. 31?

Vă rog.

Domnul Dan Cârlan:

Este un amendament respins.

Fac precizarea că am convenit cu colegii din comisie să-l trecem în anexa de respinse, pentru că nu a existat o consultare la nivelul grupurilor și vă invit să mă urmăriți cu un pic de atenție pentru că este vorba de o chestiune care privește exact ceea ce ne interesează pe toți, și anume modul de repartizare a mandatelor în urma votului uninominal.

Fac un preambul și vă spun că sunt din județul Iași și am avut o situație la alegerile locale cu un primar care a decedat în ziua votului.

Biroul Electoral Central a dat atunci, în baza dreptului la tăcere, o soluție în care spunea: "se validează mandatul celuilalt candidat".

Decedatul a câștigat, legea nu prevedea nimic.

A fost o soluție a Biroului Electoral Central, contestată în instanță, dar abia săptămâna trecută s-a tranșat această chestiune, pentru că, realmente, legea nu preciza ce se întâmplă într-o astfel de situație specială.

Se cuvine ca și noi, în textul legii votului uninominal, să reglementăm corect această chestiune.

Guvernul a sesizat, poate chiar în urma acelui eveniment, că în legea pe care o discutăm acum, Legea votului uninominal, nu este reglementată această chestiune, și a reglementat-o în felul următor: dacă survine decesul unui candidat după data tipăririi buletinelor de vot, acesta rămâne înscris în buletinul de vot, colectează voturi pentru partidul său, așa cum foarte bine cunoaștem sistemul, și, în cazul în care este declarat câștigător, adică i se atribuie un mandat, acolo se organizează alegeri parțiale.

Sistemul "pus în operă" de această lege este sistemul uninominal până la momentul votului, adică votăm persoane și apoi un sistem de compensare la nivelul partidului în circumscripția electorală, județeană, în care toate voturile aduse de candidații unui partid, fracțiuni de coeficient electoral, sunt împachetate în mandate întregi și atribuite...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dați-mi voie să vă întrerup, stimate coleg.

Sunt convins că mai aveți argumente de prezentat în plenul Senatului.

................................................

Vă rog, domnule senator.

Domnul Dan Cârlan:

Mă refer strict la situația în care intervine decesul unui candidat după tipărirea buletinului de vot, atunci când nu mai poate fi scos din buletinul de vot, și înainte de repartizarea mandatelor.

Deci avem certificatul de deces în momentul în care se pune în mișcare procedura de repartizare a mandatelor către fiecare partid, potrivit cu numărul de voturi colectate în întreg județul.

Varianta propusă de Guvern este, în cazul în care candidatul răposat se află în situația de a primi mandat, deci este unul dintre cei trei, patru, cinci care primesc mandat în numele partidului său, să-i dăm mandatul, după care, să organizăm alegeri parțiale numai pe colegiul respectiv.

Este fundamental greșit.

Din punct de vedere juridic, în primul rând, dacă la momentul în care trebuie să atribuim mandatul noi știm că este mort, atunci știm că nu mai există ca persoană fizică, știm că nu mai are capacitatea de exercițiu al drepturilor sale, inclusiv al dreptului electoral.

Nu putem avea certificatul de deces într-o mână și cu cealaltă să-i dăm un mandat, atât timp cât nu mai avem cui.

Pe de o parte, voturile colectate din colegiul său se contorizează la partid, câte or fi ele, 30%, 40%, 51%, se adună în coșul comun al partidului, dar, pe de altă parte, știm bine că sistemul de compensare înseamnă că împachetăm fracțiuni de coeficient electoral, 30 plus 40 plus 51, și rezultă întregi.

Un mandat atribuit consumă 100% din voturile necesare partidului pentru un mandat întreg.

Prin urmare, ce se întâmplă? Facem calculația potrivit algoritmului din lege, constatăm că unui partid i se cuvin patru mandate, să spunem, unul din candidații îndreptățiți la atribuirea de mandat a decedat, partidul primește trei mandate, iar al patrulea, pentru care a consumat 100% din voturile necesare, este pus din nou în joc, în alegeri parțiale, numai în colegiul respectiv.

Este fundamental greșit.

Eu spun din punct de vedere juridic, pentru că deja știu când atribui mandatele că nu mai am cui, că acea persoană fizică nu mai există, că și-a pierdut drepturile, inclusiv pe cele electorale, și este fundamental greșit potrivit sistemului, filozofiei întregi a legii care înseamnă compensare, principiul solidarității.

Adun fracțiuni de coeficient electoral din trei, patru colegii ca să fac un mandat întreg pentru partidul respectiv, mandat pe care îl trimit - unde? - în mormânt și fac din nou alegeri parțiale.

Deci acel partid se află în situația de a fi pierdut un mandat întreg, pus din nou în joc și, de aceea, consider că, în mod corect, dacă decesul a intervenit după tipărirea buletinului de vot, dar înainte de repartizarea mandatelor, calculez voturile obținute de candidatul decedat în contul partidului, dar îl scot din toată procedura care înseamnă repartizarea mandatelor.

Dacă erau 12 candidați în joc pe 12 colegii, rămân 11, care își vor repartiza strict conform algoritmului...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule senator.

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este o chestiune de principiu.

Rugămintea este să vă pronunțați și în numele grupurilor parlamentare.

Domnule senator Alexandru Athanasiu, din partea Grupului parlamentar al PSD, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Am ocazia, rapid, să am un punct de vedere, de această dată, identic cu al domnului senator Dan Cârlan.

Este evident că rațiunea unei asemenea formule trebuie să prevaleze, pentru simplul motiv pentru care repartizarea mandatelor se face pe partid.

Este ca și cum în cazul unui vot de listă, din pozițiile câștigătoare, unul dintre candidați ar fi decedat și ar fi venit următorul de pe lista aceluiași partid.

Dau acest exemplu pentru a fi foarte simplu de înțeles de ce argumentul contrar celui formulat de Guvern, dar susținut, de această dată, de domnul senator Dan Cârlan este rațional, este util, este firesc.

Eu cred că prelungirea unei discuții despre mandatul de după moarte care poate să reactiveze o procedură electorală, dincolo de dimensiunea sinistră a lucrului, are o doză de umor negru pe care nu cred că dezbaterea parlamentară este cea mai idonee să-l ia în discuție.

Susțin cu toată convingerea, pentru raționalitatea soluției, punctul de vedere exprimat de colegul nostru Dan Cârlan.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PD-L, domnul senator Gheorghe Constantin.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Amendamentul aparține colegului nostru Dan Cârlan și probabil că vă surprinde faptul că n-o să-l susțin, cel puțin tot din punct de vedere personal, pentru că...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, în numele grupului parlamentar, poziția grupului.

Domnul Constantin Gheorghe:

Atunci, voi vorbi în numele grupului, domnule președinte.

Amendamentul domnului senator Dan Cârlan se referă la o singură situație, nu îmbracă toate situațiile posibile.

Haideți să vă mai dau câteva exemple de situații!

Unul se referă la candidații independenți.

Unde se duc acele voturi, stimați colegi? Mai există și candidații independenți.

Legea permite să se candideze și independent pentru Parlament și, în această situație, unde ducem acele voturi? Nu este acoperită această situație prin principiul enunțat de acest amendament.

După aceea, putem lua și situația de excepție în care candidatul care a decedat înainte de atribuirea mandatelor a obținut peste 50% plus unu din voturile din acel colegiu, și, atunci, avem o singură soluție: să ne întoarcem la art. 48 alin. (16), care presupune organizarea de alegeri parțiale.

De aceea, eu spun că, atâta timp cât acest amendament nu acoperă toate situațiile, măcar în principiu, cred că nu este un amendament sustenabil.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL, nu doriți să interveniți?

Grupul parlamentar al PC.

Vă rog, domnule senator Gavrilă Vasilescu.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu am sesizat faptul că amendamentul domnului senator Dan Cârlan nu acoperă toate situațiile și am să vă spun încă ceva în plus.

Gândiți-vă că nu toți cei care se prezintă la vot în colegiul respectiv cunosc situația reală, și anume că după tipărirea buletinelor de vot candidatul s-a retras sau s-a întâmplat și necazul cel mare și nu mai este în viață.

Deci creăm o situație de derută a electoratului.

Corect, absolut corect ar fi ca, în acel colegiu, alegerile să fie amânate, iar rezultatul final al votului să se dea după amânarea respectivă.

Asta dacă vrem o soluție corectă și, în felul acesta, acoperim toate situațiile care se pot ivi în ceea ce privește fie dispariția, fie renunțarea la vot, fie chiar situația candidaților independenți care pot renunța sau cărora li se poate întâmpla să nu mai existe.

Dacă vrem o soluție corectă, soluția corectă este amânarea alegerilor cu termenul minim cu care pot fi amânate, și rezultatul final al votului este acela.

Ceea ce propune domnul senator Dan Cârlan este o situație care ar rezolva ceva, adică este ceva mai mult decât situația pe care a avut-o Iașiul la alegerile locale, dar care nu rezolvă toate problemele care se pot ivi.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul parlamentar al PRM dorește să intervină?

Domnul senator Gheorghe Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați, Mă bucur că delegația germană nu are căști ca să înțeleagă ce dezbatem noi acum, pentru că amendamentul propus de către domnul senator Dan Cârlan ar merita discutat în altă parte, nu în Senatul României.

Ni se propune, de principiu...

Din sală:

Unde în altă parte?

Domnul Gheorghe Funar:

Nu mă obligați să dau adresa din București a unui spital cu un anumit număr.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să reveniți la discuții serioase.

Domnul Gheorghe Funar:

Revenim la chestiunea serioasă, domnule președinte de ședință.

Ne propune domnul senator Dan Cârlan, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, să decidem ce se întâmplă cu voturile date mortului.

Dar aici, așa cum au subliniat și colegii care au vorbit înaintea mea, apar mai multe întrebări în legătură cu mortul:

când a murit candidatul, mortul este candidat independent sau este candidat pe listă de partid, dacă este candidat pe listă de partid, partidul respectiv, pe lista căruia candidează, obține 5% din voturile exprimate?

Dacă obține 5%, atunci voturile mortului să se dea partidului.

Dacă mortul obține 98% în acel "țarc electoral", dar partidul lui nu a trecut pragul electoral, voturile nu se mai dau nimănui.

Mai departe, ascultându-l cu mult interes pe colegul Dan Cârlan, dânsul v-a propus să aveți în vedere un principiu, și anume votul uninominal cu respectarea principiului solidarității.

Păi, ce vot uninominal este dacă ni se solicită să acceptăm acest amendament, solidaritatea cu voturile date mortului?

Ducând mai departe ideea, ar trebui, dacă s-ar accepta acest amendament, ca mortul să dea o declarație autentificată la notariat, declarație privind partidul căruia dorește să-i dea voturile.

Doamnelor și domnilor senatori, Ce v-aș propune eu cu seriozitate? Să respingem acest amendament și să constatați, din nou, că avem de-a face cu "Legea harababurii", o lege care este nedemnă să fie aplicată în România.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul parlamentar al UDMR dorește să intervină?

Dacă nu sunt intervenții...

Interveniți?

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Fekete Szabó András Levente:

Doar două cuvinte.

Grupul parlamentar al UDMR nu susține acest amendament, pentru că nu este complet.

Sunt foarte multe situații care nu sunt reglementate de acest amendament, nici situația independenților, și nici situațiile despre care au discutat colegii.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Șerban Nicolae.

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu riscul de a părea antipatic colegilor, trebuie să le spun că, din punctul meu de vedere, toată discuția este perfect inutilă.

De fapt, Guvernul a încercat să soluționeze o chestiune pe care Biroul electoral de circumscripție, în situația de la Iași, a soluționat-o prost, încălcând legea.

Ideea că legea tace este greșită.

Pentru cei care nu știu, și mă refer acum, în primul rând, la Guvern și la cei care au fost în acel birou electoral, legea are o procedură care prevede validarea alegerilor și atribuirea mandatelor.

Decesul poate interveni înaintea alegerilor, dar după tipărirea buletinelor, în ziua alegerilor - cum a fost cazul de la Iași -, a doua zi, a treia zi, chiar după validarea alegerilor, cum este cazul consilierilor, și am întâlnit în Senat situația unui supleant care a urcat mai sus pe listă pentru că, între timp, un alt supleant decedase.

Deci toată această chestiune, iertați-mă, este stupidă, pentru că biroul electoral de circumscripție, atunci când a fost chemat să soluționeze chestiunea, a soluționat-o prost, neînțelegând legea.

Stimați colegi, procedura de validare a alegerilor și de atribuire a mandatelor soluționează toate aceste ipoteze.

În esență, amendamentul domnului senator Dan Cârlan este corect.

Că el nu este acoperitor pentru ipotezele de independent, este valabilă aceeași teorie: avem reglementare.

De aceea, noi am spus că susținem amendamentul domnului senator Dan Cârlan, pentru că el, de fapt, precizează mai exact o chestiune cu privire la candidații care provin din postura unor candidați ai unor partide sau alianțe politice și nu se leagă de candidații independenți, dar asta nu înseamnă că amendamentul nu este bun.

De aceea am spus că îl susținem.

Dar, repet, ipotezele sunt foarte clare.

În fapt, la votul uninominal, în procedura adoptată de Parlament, există o formă de supleant, atâta doar că ea, spre deosebire de votul pe listă, nu mai este pe verticală, ci este pe orizontală, la nivelul circumscripției, și avem soluție pentru o asemenea ipoteză.

În cazul candidaților independenți, bineînțeles că se refac alegerile dacă ei câștigă mandatul și intervine decesul.

Repet, decesul poate interveni oricând.

Asta nu înseamnă că dacă intervine după tipărirea buletinelor, dar înainte de data alegerilor, este o situație, iar dacă intervine în timpul alegerilor este o altă situație.

Nu.

Până la validarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor, ipotezele sunt identice și pentru toate acestea avem soluții.

Este adevărat că nu mai există procedură de supleant, nici măcar pe orizontală, după atribuirea mandatelor, după validarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor, dar aceasta este o altă chestiune.

De aceea am spus că ipoteza votului uninominal, atunci când s-a discutat, creează situația unor alegeri parțiale și la nivelul Parlamentului și de aceea se pune în discuție întreaga chestiune legată de data alegerilor.

Repet, discuția, cu tot respectul vă spun, este inutilă.

Noi, de fapt, ne batem capul pentru prostia pe care au făcut-o alții atunci când n-au știut să interpreteze legea, în situația de la Iași.

Să știți că există precedent în toată lumea.

Am avut, nu noi, în istoria umanității, un senator american care a câștigat alegerile în statul în care a candidat, deși decedase.

Deci nu trăim noi primii această experiență.

Nu inventăm noi apa caldă.

De aceea, vă propun să fiți de acord cu amendamentul domnului senator Dan Cârlan, cu precizarea că, în fapt, toate situațiile își găsesc acoperire de reglementare și că, mai departe, birourile electorale trebuie să aplice corect legea.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doriți să mai interveniți, domnule senator Corneliu Pascu?

Nu.

Stimați colegi...

Din partea Guvernului, doriți să argumentați suplimentar în legătură cu acest amendament?

Domnul Alexandru Mircea - secretar general adjunct în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Nu, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul existent în anexa nr. 2, punctul 5, art. 31 alin. (8) și (9).

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului susținut de domnul senator Dan Cârlan.

Vă rog să votați.

Cu 26 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 12 abțineri, amendamentul a fost respins.

Vom da vot pe raportul cu un amendament și vot final.

Legea are caracter de lege organică.

Vom vedea.

Doar dacă avem un cvorum consistent, atunci îl voi supune votului. (Discuții în sală.)

Cvorum este, ați văzut și la votul precedent.

(Discuții neinteligibile în sală.)

Cvorumul de ședință este de 69 de senatori, dar fiind legi organice, legi importante, eu, în calitate de conducător de ședință, le pot supune astăzi votului dumneavoastră sau am să propun plenului ca votul pe legile organice să-l dăm doar în ședințele de luni.

Până atunci, stimați colegi, să rezolvăm chestiunile care sunt de natură ordinară și care au fost dezbătute în plenul Senatului.

Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar.

O chestiune de procedură.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum știți, ne aflăm în fața unui proiect de lege extrem de important, de care depinde dacă vom avea sau nu alegeri, ce fel de alegeri și așa mai departe.

Cvorum avem, domnule președinte.

Vă rog să-l supuneți votului astăzi, pentru că în Regulamentul Senatului nu am găsit precizarea cu privire la numărul consistent.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu.

Vă rog să-mi spuneți ce înseamnă "președintele conduce ședința", cu tot respectul pe care vi-l port.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, dacă eu conduc ședința, atunci eu îmi asum responsabilitatea de a supune sau a nu supune la vot o lege, la un moment dat.

Vă mulțumesc.

Deocamdată nu am ajuns la legea respectivă.

Când o să ajungem și nu o să vă convină, vă dau cuvântul, dar, până atunci, aș vrea să discutăm legile organice.

Sau începem să discutăm ordinea de zi?

Domnule senator Duca, vă rog.

Domnul Viorel Duca senior:

Vă rog foarte mult să-mi scuzați îndrăzneala de a reveni asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008.

Dintr-o simplă eroare, probabil, art. 18 de la punctul 3 nu a fost luat în considerare.

Acesta se referă, în mod exclusiv, la posibilitatea celor care sunt în străinătate să-și exprime votul atât în centrele culturale, cât și în locașurile de cult.

vrea să menționez faptul că atât locașurile de cult, indiferent de confesiunea religioasă pe care o îmbrățișează...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate domnule senator, am încheiat dezbaterile.

A fost respins amendamentul.

Domnul Viorel Duca senior:

Nu știu să fi fost supus la vot.

A fost doar numărul 2, domnule președinte.

Cu tot respectul pentru ceea ce spuneți dumneavoastră, dar, din câte îmi reamintesc, doar numărul 2

a fost supus la vot.

Îmi cer scuzele de rigoare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator Gheorghe Constantin, vă rog.

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule președinte, o chestiune de procedură.

V-aș ruga să-i atrageți atenția domnului senator Funar asupra situațiilor în care Domnia Sa devine puțin mai altfel decât îi cere etica parlamentară și încearcă să-i jignească pe unii colegi.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Sugestia este valabilă pentru toți colegii.

Nu acum, dar mai devreme ați făcut-o.

În momentul în care discutam de acel amendament, ați făcut o trimitere directă, pentru cei care au susținut amendamentul, spre o altă zonă.

................................................

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Am mai dezbătut punctul 7 din ordinea de zi, și anume Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008 pentru modificarea și completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Legea are caracter de lege organică.

Vom vedea dacă o supunem la vot.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 8 mars 2021, 3:13
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro