Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 noiembrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.107/14-11-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 04-11-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 noiembrie 2008

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Ședința a început la ora 12,55.

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Valeriu Tabără și Dan Radu Rușanu, secretari.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Declar deschise, stimați colegi, lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 326 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 231. Sunt absenți 95, din care 8 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din regulament, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de marți, 4 noiembrie 2008; programul de lucru pentru perioada 3-8 noiembrie 2008; lista rapoartelor depuse în perioada 13 octombrie-4 noiembrie 2008 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților, care urmează să fie avizate de comisiile permanente; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru ședința de astăzi, anunțându-vă că la finalul dezbaterilor vom avea vot final.

Înainte de a trece la proiecte, trebuie să vă informez că, urmare scrisorii pe care am primit-o din partea domnului deputat Nati Meir, prin care domnia sa își dădea demisia din Parlament, odată cu data de 1 noiembrie, după botezul primului său nepot, la Hotelul Radison din București, dată la care dorea să fie deputat, domnul deputat Nati Meir ne-a transmis că dorește să-și păstreze funcția de deputat în Parlamentul României, pe numeroase motive.

Vă propun să luăm act de această dorință, care ne stârnește tuturor o rară bucurie.

Pentru colegii care sunt doritori, avem și un dosar destul de complet depus de domnia sa, cu argumentele asupra acestei decizii importante.

O să facem copii pentru toți colegii doritori.

La pct.1...

Vă rog, doamna deputat Aura Vasile. Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat solicită o pauză de 30 de minute, pentru a putea să ne documentăm și să ne putem hotărî asupra unei serii de proiecte care au fost adăugate pe ordinea de zi. Și, poate, până atunci, domnule președinte, o să și respectăm regulamentul și o să aveți și doi secretari - în stânga și în dreapta dumneavoastră -, pentru a putea să fim regulamentari.

De asemenea, poate, până reluăm ședința, vom respecta regulamentul, în condițiile în care, pentru această ședință, deputații să semneze ordinea de zi pentru această ședință. Ceea ce am semnat dimineață era pentru ședința comună, iar prezența nu poate fi anunțată după acel document.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Grupul parlamentar al P.S.D. a cerut o pauză de consultări în interiorul grupului, de o jumătate de oră.

Voi acorda această pauză.

Rog, de asemenea, secretariatul ca, până la ora 13,25, când reluăm lucrările, să convoace secretarii de ședință de serviciu, anunțându-i de obligativitatea prezenței domniilor lor la lucrări.

Rog, de asemenea, liderii de grup să-și invite colegii în sală la ora 13,25, pentru reluarea lucrărilor în plen.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Lucrările ședinței s-au reluat la ora 13,30.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să luați loc în bănci, pentru a reîncepe lucrările.

Vă rog, doamna deputat Aura Vasile.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Grupul Partidului Social Democrat, în urma discuțiilor pe care le-a avut, solicită apel nominal, pentru a vedea că avem cvorum pentru a desfășura lucrările ședinței Camerei Deputaților.

Spun încă o dată: prezența care a fost făcută azi de dimineață a fost făcută pentru ședința comună Senat - Camera Deputaților. Ceea ce dumneavoastră ați anunțat că din atâți deputați sunt prezenți atâți, nu este adevărat.

Solicităm apel nominal.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă pot da perfectă dreptate în ce privește solicitarea dumneavoastră de apel nominal, dar atunci când ajungem la votul final. Deocamdată suntem în cvorum de lucru la dezbaterile pe articole, domnule Bivolaru, cu toată simpatia, conform regulamentului, așa cum a fost modificat în 2001, dezbaterile pe articole se fac cu cvorum de lucru. Cvorumul se face la vot final.

Da, da, vă rog, domnule Bivolaru, vă dau cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Orice ședință a Camerei Deputaților - și nu numai - începe, în primul rând prin declararea cvorumului de lucru. Nicăieri nu este permis, chiar în Regulamentul Camerei să înceapă vreo ședință a Camerei fără a fi îndeplinită condiția de cvorum de lucru.

Faptul că atâți ani de zile a existat o convenție că, până la urmă, în timpul dezbaterii pe articole, nu s-a invocat necesitatea verificării... că s-a micșorat cvorumul de lucru și s-a putut lucra și cu 10 persoane în sală, repet, a fost o convenție tacit înțeleasă și nimeni, niciun lider nu a reclamant. Pentru că, în momentul când un lider reclamă cvorumul, este obligatorie verificarea realizării acestui cvorum.

În condițiile acestea, dumneavoastră ați uzat de această prevedere și ați spus foarte clar când ați început ședința: ne aflăm în cvorum de lucru. Noi vrem să vă spunem foarte clar: nu suntem în cvorum de lucru. Anulați această prevedere și spuneți de la înălțime, de acolo că cvorumul de lucru nu este îndeplinit - și în condițiile acestea lucrăm cu 30 de persoane în sală - și dați-i drumul la desfășurarea acestei ședințe de lucru și o să vedem în continuare ce avem de spus.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat,

cvorumul de lucru este îndeplinit. Cvorumul pentru adoptarea proiectelor de lege nu este îndeplinit. Ceea ce este evident, dacă privim în sală. Dar cvorumul de lucru, vă reamintesc, este format din parlamentarii prezenți la ședință pentru discutarea proiectelor pe articole, urmând ca, la sesiunea de vot final, să verificăm existența cvorumului. Evident că nu vom vota niciun proiect de lege fără cvorum.

Da. Doamna Aura Vasile. Dacă doriți, vă rog.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Am mai avut și altădată ședințe comune Senat - Camera Deputaților, după care s-au desfășurat ședințe în plen ale Camerei Deputaților, separat de Senat. De fiecare dată, am semnat de două ori. Astăzi, dumneavoastră nu puteți să spuneți: din atâți deputați sunt prezenți atâți, pentru că nu aveți această evidență, domnule președinte.

Deci, solicit încă o dată: ori ni se pun la dispoziție listele de prezență, pentru a semna, și după aceea, dumneavoastră să anunțați prezența, ori facem apel nominal.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat, știți foarte bine că de prezență nu se ocupă nici președintele de ședință, nici Biroul permanent. Există un secretar și există secretariatul. Rog secretariatul să strângă semnăturile celor care sunt prezenți, pentru a putea înregistra cvorumul, în timp ce dezbatem. Nu am niciun fel de reținere și-mi este și mie evident că în sală nu avem un cvorum de 164 de parlamentari.

Vă rog.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Și solicit ca prezidiul Camerei să fie reunit - deci, președinte și doi secretari.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vedeți că secretarul de serviciu este de la P.S.D. După cum a spus domnul Athanasiu, nimeni nu-și poate invoca propria vină.

Rog secretariatul să strângă semnăturile colegilor parlamentari.

Vă propun, atunci, să trecem la dezbaterile pe articole și, pentru votul final, dacă nu va exista cvorum, vom face apel nominal la momentul respectiv, fără îndoială. Aveți dreptul să vă exprimați prezența.

 
Informare privind creanțele României la 30 iunie 2008 provenite din activitatea de export, cooperare economică internațională și alte acțiuni externe derulate înainte de 31 decembrie 1989.

Punctul 2, Informare privind creanțele României la 30 iunie 2008 provenite din activitatea de export, cooperare economică internațională și alte acțiuni externe, derulate înainte de 31 decembrie 2008.

Am primit această informare din partea Guvernului. Ea se regăsește la casetele parlamentarilor și, conform regulamentului, am informat plenul în ce privește această situație.

Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind înființarea unei Comisii de anchetă a Camerei Deputaților pentru verificarea modului de utilizare de către Guvern, a sumelor încasate din taxa de primă înmatriculare, în perioada 1 ianuarie 2007 -1 iulie 2008 (rămas pentru votul final).

Punctul 3, Proiectul de hotărâre privind înființarea unei comisii de anchetă a Camerei Deputaților pentru verificarea modului de utilizare de către Guvern a sumelor încasate din taxa de primă înmatriculare, amânată în lipsa inițiatorului, data trecută.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul, de data aceasta. Hotărârea? Comisia de anchetă pentru taxa de primă înmatriculare? Inițiatorul? Haideți, totuși!

 

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Este vorba de un proiect de hotărâre care reiese din instituirea, în cele din urmă, de către Guvern, a unei taxe de primă înmatriculare. Este evident că sumele strânse aici sunt de ordinul sutelor de milioane de euro. Vrem să vedem, prin instituirea acestei comisii, care a fost destinația alocată acestor sume și dacă Guvernul le-a folosit, așa cum a promis, pentru proiecte în general de mediu, dat fiind că, atunci când a instituit taxa, a spus că nu este o taxă fiscală, ci o taxă destinată proiectelor de mediu.

Componența și termenele și celelalte chestiuni care țin de regulament sunt prevăzute în proiectul de hotărâre. Am rugămintea să aprobați instituirea acestei comisii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Titlul.

Intervenții? Nu.

Supun votului dumneavoastră titlul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1.

Obiecții, observații?

Supun votului dumneavoastră art.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art.2.

"Comisia va fi formată" - se completează aici - din câți s-a spus? 15, dacă nu greșesc eu, da?

Da. Vă mulțumesc.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art.4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, adoptat.

Art.5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

Abțineri?

Adoptat.

Art.6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

Abțineri?

Adoptat.

Art.7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

Abțineri?

Adoptat.

Art.8.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art.9.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

Abțineri?

Adoptat.

Art.10.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art.11.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art.12.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art.13.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art.14 - anexa.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Hotărârea va fi supusă votului final la ședința de vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici (retrimis comisiei).

Punctul 4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici.

Legea are caracter ordinar; raport de adoptare - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; procedură de urgență; Cameră decizională.

Rog inițiatorul.

Vă rog.

 

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Sunt două soluții la acest proiect de lege: ori aprobăm retrimiterea la comisie, pentru a fi corelat cu ultimele ordonanțe care au apărut, ori grupul parlamentar solicită timp de odihnă ... timp de odihnă ... timp de consultare pentru a putea ... (Rumoare; râsete)

Ca la baschet, domnule Cristi; ca la baschet.

Deci, solicităm timp de consultare.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu vă dau dreptate, date fiind noile reglementări. Cred că este oportun...

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Dorim 15 minute, domnule președinte.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule Tudose, dumneavoastră ce doriți?

 
 

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Ținând cont de faptul că suntem destul de odihniți, solicit reîntoarcerea la comisie, pentru a o corela cu ultimele ordonanțe emise de Guvern în ultimul timp.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

Termen, domnule Tudose?

Până la prima ședință.

O voce din sală:

Până la prima ninsoare!

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamne ferește!

 
Dezbateri asupra Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Punctul 5, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Legea are caracter organic; proiect adoptat de Senat; raport de adoptare și raport înlocuitor de adoptare a ordonanței din partea Comisiei pentru sănătate și familie; procedură de urgență; Cameră decizională.

Supus dezbaterii și votului final în sesiunea septembrie-decembrie 2007, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Potrivit art.105 alin.(2), urmează să se voteze din nou, pe baza raportului comisiei, în această sesiune.

Dacă există intervenții?

Vă rog. Doamna deputat Aura Vasile.

 

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Acest proiect de lege, atunci când a fost în dezbaterea Camerei, nu a trecut, pentru că nu numai grupul meu parlamentar, dar și alte grupuri parlamentare nu au fost de acord ca Ministerul Finanțelor să fie autorizat să introducă la propunerea ordonatorilor principali de credite modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat etc., etc.

Pentru că înțelegem cât de important este pentru Guvern și faptul că la un proiect de respingere apare acum raport de adoptare, vă solicit 15 minute, pentru a ne putea consulta cum vom proceda cu acest proiect de lege.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat, știți foarte bine că potrivit cutumei fiecare grup cere o singură dată pauză de consultări.

Vă rog, domnule Rus.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu cer o pauză de consultare în alt sens. Pentru mine, este o necunoscută. În Colegiul electoral nr.3 Arad, candidează în această campanie, din partea P.N.L., numitul Mircea Ifrim. Nu știu, mai este membru P.R.M.? A trecut la liberali? Dacă a trecut la liberali, atunci să lase președinția comisiei. Asta mi s-ar părea mie normal. Până nu aflu această lămurire scurtă, eu nu pot să asist la această dezbatere. Cu respectul cuvenit, ce i-l port domnului academician, pe care cu onoare și cu cinste îl cunoaștem cât a muncit pentru medicina românească, de această dată, trebuie să aflăm și dilema s-o dezlegăm.

Deci, cer pauză de consultări de 30 de minute.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, domnule profesor, să explicați această chestiune colegului dumneavoastră, care dorește să afle situația. (Rumoare.)

Domnule Dumitriu,

tocmai de aceea nu dau pauză de consultări, ca să spună domnul Ifrim în ce partid este membru și domnul Ifrim o să vorbească de la microfon pe tema asta.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Nu văd rostul întrebării, deoarece sunt membru al Partidului Național Liberal din momentul în care mi-am dat demisia din Partidul România Mare. Acesta este primul lucru - care este clar și este clar cu o lună în urmă.

Iar cel de al doilea lucru, privind președinția comisiei, există un algoritm. Se propune la Biroul permanent, Biroul permanent aprobă, se convoacă comisia, se face votul secret în cadrul comisiei, iar, până atunci, comisia nu stă fără președinte. Așa că lucrurile mi se par foarte clare. Procedura pe care o solicită domnul coleg este normală și trebuie să se desfășoare. Dar, momentan, nedesfășurându-se, este clar că lucrurile stau așa.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule profesor.

Raportul, însă, vă rog să-l prezentați în calitate de actual președinte al comisiei.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Vă rog să acordați pauza de consultare!

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, pauză de consultări puteți să cereți pe textul proiectului, nu ca să-l întrebați pe domnul Ifrim la ce partid este?

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Deocamdată, în plenul Camerei, nu am auzit să demisioneze din P.R.M. ...

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Pote nu ați venit...

 
   

Domnul Mircea Ifrim (din sală):

Poate nu ați fost dumneavoastră prezent.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Dacă până astăzi...

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vorbiți de la microfon, vă rog! Știu că vocea dumneavoastră se aude, dar ...

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă până astăzi, două săptămâni Camera nu a lucrat, am fost în pauză - în pauză, nu știu pentru ce -, de ce trebuie să grăbim astăzi neapărat lucrurile și trebuie să trecem peste niște limite legale? Nu are decât Comisia pentru sănătate și familie astăzi să se întrunească. Conform algoritmului, P.R.M.-ul să-și desemneze președintele, raportul să fie întocmit și să fie adus în fața Camerei, mai ales că această lege, de atâtea ori ea a fost întoarsă și cunoaștem dedesubturile care se ascund acolo, prin lege. Se cunosc niște articole pentru care ea nu a trecut până acum.

Vă rog respectuos, acordați-ne un timp de înțelegere, de 30 de minute. Liderii partidelor politice se vor lămuri, vor conveni. Vedem ce facem. S-ar putea să vă rugăm, în final, să o scoateți de pe ordinea de zi. Este o rugăminte pe care respectuos v-o adresez.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat,

ați cerut pauză de consultări pe acest proiect. O să vă dau pauză de consultări de 15 minute, dar vă atrag atenția că sunteți în culpă, pentru că astăzi ați propus Biroului permanent înlocuirea președintelui Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Dacă aveați vreun interes, propuneați Biroului permanent și înlocuirea președintelui Comisiei pentru sănătate și familie. Deci, din acest punct de vedere, nu vă recunosc dreptatea. Aveți dreptul să cereți pauză de consultări. 15 minute pauză de consultări. Cum s-a stabilit, continuăm până la epuizarea ordinii de zi și până la epuizarea cvorumului de lucru.

Reluăm lucrările la ora 14,00.

 
   

Lucrările ședinței s-au reluat la ora 14,00.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați, reluăm lucrările ședinței.

Rog Comisia pentru sănătate și familie să prezinte raportul.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Privind proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2007, cu modificarea Legii nr.95/2006, corelată cu completarea Legii nr.95 prin Ordonanța Guvernului nr.93/2008, aș dori să vă spun că ea a fost dezbătută în comisie foarte temeinic. Legea este o lege bună, permite Sănătății să-și desfășoare activitatea cum trebuie. Și am să vă dau exemplu un singur articol: faptul că acționarii majoritari de la clinici private nu pot să fie în sistemul de stat este suficient pentru a justifica această lege, întrucât la ora actuală, putem finanța sistemul oricât de mult, banii din bugetul de stat vor merge spre clinica particulară. Și vă putem da exemple foarte multe: în situația în care tomograful computerizat este stricat în spital, se merge la clinica privată, și acolo se plătesc anual aproape 2 miliarde de lei pentru tomografii. Așa încât, dacă numai acest lucru reușim să-l trecem, reprezintă foarte mult.

Eu aș face un apel călduros să țineți cont de faptul că nu facem decât politica de sănătate, și la nivelul comisiei acest lucru s-a făcut, pentru ca să putem să demarăm această lege. În caz contrar, fondurile le putem crește încă de cinci ori, și rezultatele nu se vor vedea.

Eu vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule profesor.

Dacă există alte intervenții la dezbateri generale?

Vă rog. Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Domnule președinte Mircea Irim,

Întrucât s-a încălcat o dată procedura de desfășurare a lucrărilor în cazul dumneavoastră, o să procedez și eu la fel, spunând că, indiferent de mișcarea politică pe care ați făcut-o și care poate să fie sau nu pe placul unora sau altora, eu nu văd alt președinte în fruntea Comisiei pentru sănătate și familie decât domnul academician Ifrim.

Cu toate acestea, stimate domnule academician, eu aș vrea să contabilizăm un pic ceea ce s-a întâmplat cu acest proiect de lege și să spunem că, de la aspectul său inițial, au fost aduse nenumărate amendamente, astfel încât, practic, această lege bună în esență și care permite o distribuire, să zicem, judicioasă a fondurilor, a fost transformată într-o adevărată pârghie electorală; pârghie electorală care aduce nu numai avantaje politice pe banii statului, sau pe bani europeni chiar, ci duce și la o împărțire neconformă cu necesitățile reale din domeniul Sănătății, a acestor fonduri.

Până la urmă, așa cum s-a procedat și în cazul Învățământului, aceste fonduri se duc mai mult pe direcții politice, adică acolo unde există lideri care au nevoie să arate că au făcut ceva în teritoriu.

Și, repet, cu tot respectul pentru dumneavoastră și pentru membrii comisiei, cred că forma pe care o avem astăzi în față nu poate fi votată. De aceea, ca să nu ne opunem progresului real pe care l-ar putea aduce această lege, vă solicit, cu tot respectul, să retrimitem această lege la comisie, pentru a relua, încă o dată, tot șiragul de amendamente care au fost introduse cu mai multă sau mai puțină justețe.

Fac această cerere în numele Grupului conservator și în urma discuțiilor pe care le-am avut cu aliații de la Partidul Social Democrat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc. Alte intervenții la dezbateri generale?

Doamna deputat Aura Vasile.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să plec de la exemplul pe care domnul profesor Ifrim l-a dat, cu tomograful, că la instituțiile de stat nu sunt astfel de aparate și că sunt în clinicile private.

Domnule profesor,

acum două luni, două luni și jumătate, cu mama mea, am fost la un spital. Doctorii de acolo, având toată aparatura necesară, mi-au spus că trebuie să mă duc la nu știu ce clinică privată. M-am dus la acea clinică privată, unde doctorii - care erau și angajați la stat - erau și patroni la această instituție. Dacă dumneavoastră încercați să mă convingeți că legislația care a fost dată pe această mare reformă a Sănătății o să conducă la astfel de lucruri, cred că nu o să puteți niciodată.

Grupul nostru nu va vota, în continuare, proiectul de lege de modificare a Ordonanței nr.20, care modifică Legea nr.95, pentru că, dacă la început, această ordonanță a cuprins în ea numai acel program de realizare a analizelor gratuite pentru cetățenii României, și cu care am fi fost de acord, cele 118 pagini, dacă nu mă înșeală memoria, de amendamente care au fost aduse la nivelul comisiei, schimbă filosofia proiectului de lege.

Deci, eu propun ca acest proiect de lege să se întoarcă la comisie, pentru a fi încă o dată văzut și pentru a putea să fie votat ceea ce poate inițial a vrut ministrul sănătății, și nu ceea ce, știu eu, prin alte intervenții, nu am să spun ceea ce știu, în condițiile în care știu, câte intervenții s-au făcut pe această ordonanță.

Deci, propun trimiterea la comisie, reîntoarcerea la comisie.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Árpad Márton.

 
 

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Tocmai antevorbitorul mi-a spus despre un fapt pe care l-a constatat domnia sa. Tocmai un fapt care a susținut însăși ideea expusă de domnul președinte al comisiei, cum că avem nevoie grabnică de votarea acestei legi, ca astfel de stări de fapt să nu se poată repeta.

Ca atare, având în vedere că fiecare grup parlamentar trebuia să aibă oameni în această comisie, care să-și fi dat votul pentru ca legea să fie adoptată, propun să continuăm dezbaterea pe articole.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă rog, domnule Ifrim, dacă doriți?

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Eu aș dori să vă informez că această lege a fost dezbătută foarte serios la comisie, a fost adoptată de întreaga comisie, după cum rezultă din procesul-verbal, în comisie fiind oameni de specialitate și oameni cunoscători ai domeniului. Ea tocmai vine și rezolvă situații de acest gen. Iar faptul că a stat mai mult, faptul că s-au făcut amendamente, acest lucru rezultă dintr-o reală necesitate a sistemului de sănătate.

Eu v-aș ruga, dacă, mă rog, stimați colegi, vrem să facem politica Sănătății, dacă vrem să nu mai alocăm fonduri care nu-și au o folosire rațională, pentru că fondurile au crescut imens; în urmă cu 3 ani era 100 de dolari pe cap de locuitor, acum s-a ajuns la 210 dolari - și care este foarte puțin în comparație cu cât, de pildă, au țările vecine. Și am să dau un exemplu, de data aceasta al Poloniei, care are 380. Dar, să facem un progres și comisia - absolut - a dezbătut-o foarte serios și membrii comisiei au aprobat această decizie.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule Bivolaru.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Îl rog pe domnul președinte Ifrim să ne lămurească sau, cel puțin, pe o parte dintre noi la ce punct al ordinii de zi suntem; la 5 sau la 6? Pentru că, efectiv, cele două puncte vizează modificarea, într-un fel, a aceleiași Legi nr.95, într-un fel. Iar la poziția 5 este o ordonanță privind respingerea, deci proiect de lege privind respingerea. Dacă vorbim de respingere, sigur că toată pledoaria care s-a făcut aici nu are niciun rost, pentru că ea se mută la punctul 6.

Să ne lămurim, despre ce discutăm acum.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Moisoiu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Personal eu știu - subliniez, personal - că ne găsim la punctul 5. Deci discutăm despre PL-x nr.427/2007.

Această inițiativă parlamentară, atunci când a mai fost discutată în Camera Deputaților, a stârnit foarte multă vâlvă. Și anume, pe lângă aspectul tehnic la care s-a referit adineauri domnul președinte Ifrim, s-a discutat și asupra unor aspecte etnice, să spun eu, care se refereau la faptul că, în zonele unde există peste 20% populație minoritară, deci este vorba de UDMR și de acele zone, acolo angajarea personalului în sistemul medical să se facă cu prioritate pentru aceștia, pentru minoritari. Am urmărit raportul, deci această subliniere și care a făcut vâlvă cândva aparținea domnilor deputați Kerekes și Bonis, aici de față.

Am urmărit raportul înlocuitor, care însoțește această inițiativă, și vă pot spune că acest amendament, făcut de dânșii astăzi, este trecut la amendamente respinse.

Deci, ca atare, personal, pentru că eu la asta mă refer și sunt inginer de profesie, apreciez faptul că, în comisie, s-a lucrat și s-a dezbătut, eu zic, că de data aceasta echidistant și bine și ca atare, personal și subliniez iară și acest lucru, eu cred că un asemenea proiect de lege ar putea să fie aprobat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Avem o propunere procedurală de retrimitere la comisie și trebuie s-o supun votului dumneavoastră. Vă rog să votați.

Cine este pentru retrimiterea proiectului la comisie? Vă rog să numărați. 16 voturi pentru retrimitere.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 18 voturi împotrivă.

Abțineri?

Propunerea de retrimitere a fost în mod evident respinsă.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Există un amendament respins.

Procedură, domnul Bivolaru.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Am cerut o precizare și nu s-a făcut această precizare.

Noi avem în Regulamentul Camerei o prevedere extrem de clară. Când două inițiative legislative vizează același obiect, trebuie să se realizeze un raport comun pe aceste două obiective. Deci noi avem și la punctul 6 și la ppunctul 5 exact același domeniu, este vorba de acea ordonanță la Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniu; și la punctul 5 și la punctul 6 sunt inițiative care vizează această lege. Și, în condițiile acestea, nu înțelegem ce se întâmplă, ce trebuie să votăm acum. Că prima, la punctul 5 este o ordonanță privind respingerea și nu știu, că la adoptare, probabil, s-a modificat și avem - nu știu ce, probabil aprobarea și dincolo avem, tot la punctul 6, totuși aprobarea.

Ce facem? Aprobăm două legi de modificare a lui 95? Este o inițiativă, ca să spun așa, de mare unicitate în istoria Parlamentului.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte Ifrim, vă rog.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Am să vă răspund. Întrebarea este foarte pertinentă.

Ce se întâmplă - prima, privind respingerea Ordonanței nr.20/2007 este de respingere, întrucât geneza a fost atât de lungă și de asta mulțumesc colegilor care ne-au înțeles să nu ne-o mai trimită la comisie, geneza a fost atât de lungă, încât Ordonanța nr.20/2007 trebuie să fie respinsă, întrucât în Ordonanța nr.93/2008, ceea ce era de preluat, am preluat și aceasta trebuie aprobată, în viziunea comisiei, bineînțeles și rugându-vă și pe dumneavoastră același lucru, iar aprobarea lui 93 trebuie să fie concomitentă cu respingerea lui 20.

Așa încât v-aș ruga să facem acest lucru.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Marton, vă rog.

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În asemenea situație, se dezbate prima dată varianta de text de lege care se propune a fi aprobată, după ce am trecut prin articolele acestei legi, urmând să supunem, evident, la sesiunea de vot final, respingerea celuilalt act normativ, indiferent dacă este un proiect de lege "..

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Adoptarea?

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da, s-a modificat respingerea în adoptare și a rămas numai cu varianta Ordonanței nr.20, deci nu este modificată și completată deloc. Deci se adoptă în forma inițială a ordonanței.

De aceea, eu propun să începem cu dezbaterea punctului 6, pe articole, urmând ca, după ce am trecut prin ea, în funcție de ce am votat, adoptăm sau respingem cealaltă ordonanță.

Mi se pare că este corect. Așa ar fi normal și procedural corect.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Doamna deputat Aura Vasile.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Nu se poate, este deja ora 14,20, în condițiile în care să stăm și să elaborăm ceea ce comisiile trebuiau să lucreze, cu respectarea Regulamentului.

Spun încă o dată: această ordonanță a avut o altă filozofie. Ea a fost modificată în proporție de 80%, de a se rostogoli bani în sistemul sănătății. Deci, cred că nu este corect ca, pe picior, să citim și să facem amendamente la cele două proiecte de lege.

Încă o dată: s-a supus votului, într-adevăr, plenul, atât cât suntem, nu a fost de acord cu retrimiterea la comisie, dar nu pot să fiu de acord ca două rapoarte, că-s la fel de importante în ideea tunurilor care se încearcă, să fie rostogolite și prin băncile astea goale ale plenului.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Iau act de această chestiune, dacă există o procedură pe care doriți s-o invocați, spuneți-ne-o, că deocamdată suntem într-o situație de blocaj, suntem la dezbaterea pe articole a proiectului de la punctul 5.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Eu propun sistarea lucrărilor, pentru că nu sunt respectate procedurile de la art. 143 alin. (2) din Regulamentul Camerei.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Din păcate, trebuie să vă contrazic, doamna deputat. Știți foarte bine că nu se poate cere verificarea cvorumului decât la votul final.

Vă anunț că este întrunit cvorumul legal care este reprezentat de numărul de trei parlamentari care asigură prezidarea ședinței. (Comentarii în bancă, din partea domnului deputat Ioan Bivolaru.)

Dacă considerați, puteți să cereți apel nominal. Vă rog.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Ne împingeți la alegeri anticipate, să le amânăm.

Art.143 alin.(2): nicio ședință nu începe fără ca dumneavoastră să nu respectați obligația pe care o aveți acolo. Și după aceea, v-am spus, sub pălăria obligației de la alin.(2) art. 143, aveți acest drept să forțați orice ședință și respectăm și cutumele. Dar respectați.

Noi n-am început încă ședința, avem rezerva. Ați acceptat ceea ce s-a cerut în mod firesc, să se plimbe niște liste de prezență prin sală, listele s-au plimbat, vă rog să epuizați prevederea de la alin.(2) art.143 și continuăm.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, cred că buna mea credință o depășește pe a foarte multora dintre cei care contestă semnăturile colegilor noștri. Eu am primit o listă de prezență bazată pe semnăturile colegilor noștri din toate grupurile și am toată încrederea în validitatea ei. Dar, dacă a existat o obiecție la această chestiune, rog să mi se dea lista de semnături, să fiu anunțat câți colegi sunt prezenți în sală.

L-am rugat pe domnul secretar de ședință să numere parlamentarii care au semnat pe noua listă de prezență, astfel încât să putem să vă anunțăm cvorumul respectiv.

Vă rog, domnul deputat Iordache.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Vă rog, cu respect, să constatați că nu aveți decât un secretar de ședință și, pentru buna desfășurare a lucrărilor, ar trebui să aveți minim doi secretari.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog ca atunci când aveți intervenții pe procedură să invocați articolul pe care-l susțineți.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Art.143 alin.(3): este asistat obligatoriu de doi secretari.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Ne întoarcem la povestea aceea cu propriam turpitudinem, că este doamna Popa astăzi de serviciu.

Vă rog, domnul deputat Rus.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este pentru prima dată, din 2004 încoace, când nu lucrăm în zi de luni, venim în zi de marți și nu respectăm ziua de lucru pentru parlamentari. Am plecat la ora 19,02 din Bistrița. De obicei, astăzi trebuia să ne întâlnim în ședință de grup la ora 14,00 și în plen la ora 16,00.

Am acceptat ideea, după o noapte de nesomn și venind cu trenul până aici, pentru bunul mers al Curții de Conturi și pentru alte lucruri care trebuiau făcute, să participăm la ședința Camerelor reunite.

Suntem dispuși, domnule președinte, să stăm și până mâine, de aceea am fost trimiși de electorat în Parlament, dar nu sunt dispus să stau încă atâtea ore aici, pe bancă. Haideți să facem o pauză, măcar de o oră, mergem să mâncăm și noi, oameni suntem, și ne întoarcem. Și luăm lucrurile de la capăt și lucrăm până deseară târziu, epuizăm și ordinea de zi, dacă e nevoie, și mergem acasă și venim săptămâna care vine și lucrăm cu toții spre binele țării.

Deci eu propun o pauză de masă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, grupul dumneavoastră a solicitat deja pauza și nu mai aveți dreptul cutumiar s-o solicitați.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Pauză de masă.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Când mi-oți zice articolul din Regulament, v-o dau.

Avem o prezență de 74 de deputați. Deci suntem în cvorum de lucru. 74 de semnături. (Domnul deputat Dragoș Petre Dumitriu comentează în bancă).

Domnule deputat, vă rog să nu faceți dialog.

75, cu colegii noștri care nu știu să semneze, 76, cu domnul coleg care a intrat acum în sală.

Stimați colegi,

Ședințele rare au un efect aparte asupra noastră.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Dacă la punctul 1... procedură, domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Au fost intervenții diverse, care au subliniat o mulțime de contraziceri între teoria expusă de reprezentanții liberali și celelalte partide.

De aceea, eu cred că ar fi foarte necesară o pauză de consultări, pentru a vedea de care punct ne ocupăm mai devreme, de punctul 6 sau de punctul 5. Pe care listă de amendamente lucrăm, pe care listă de anexă. Pentru că, vedeți, domnule președinte, dumneavoastră ați trecut direct la anexe fără a vedea amendamentele.

Nu știu, cred că și dumneavoastră sunteți un pic în impas și cred că ați avea nevoie la fel, de multe consultări, și, în orice caz, de consultări din partea unui medic oftalmolog, pentru că vedeți o prezență mult mai mare decât este cea din sală.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă recomand să vă vedeți de propria sănătate și să vă faceți glumele în afara tribunei Parlamentului.

 
 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Mulțumesc.

Deci Grupul conservator solicită o pauză de consultări de 60 de minute.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

15 minute pauză de consultări, reluăm la 14,45.

 
   

- după pauză -

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Reluăm lucrările. Vă rog să luați loc în bănci. Invit liderii de grup să-și poftească cheme colegii în sală. Îl invit la cuvânt pe procedură pe domnul Varujan Pambuccian, liderul Grupului parlamentar al minorităților naționale.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Noi, din dorința de a face foarte mult astăzi, o să ajungem să nu mai facem nimic. Și atunci, vă propun să ne întoarcem la motivul acestei ședințe, care este legat de legislație de armonizare cu legislația europeană, unde avem, pe proiectele de lege de pe ordinea de zi de astăzi, deja, stegulețe roșii și pe care ar trebui să le rezolvăm cu celeritate.

De aceea, vă propun și dumneavoastră și plenului să facem o modificare în ordinea în care stau proiectele de lege astăzi și să le discutăm, înainte de orice, pe cele care sunt legate de legislația europeană.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există acord la nivelul liderilor pentru asemenea modificare?

Eu v-aș propune, dacă sunteți de acord, să introducem și salarizarea în sectorul sanitar, care este lege ordinară și e așteptată de foarte multă vreme. Înțeleg că nu sunt obiecții la această chestiune.

 
   

Doamna Aurelia Vasile (din bancă):

Poziția?

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Poziția 11. Mă rog, împreună cu două propuneri legislative, dar s-a făcut un raport comun. Bine!

Stimați colegi,

Atunci vă propun să începem ".. Deci avem punctele 7, 11 și 14, cu care vom începe.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

Punctele 5 și 6?

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Reluăm după aceea.

Discuția care a fost, a fost ca deocamdată să supunem dezbaterii și votului aceste proiecte la care există consensul grupurilor parlamentare; scăpăm și de respingeri, dacă este necesar și după aceea trecem la proiectele organice și vedem ce facem cu ele. Acolo, în mod evident, rămâne de stabilit dacă există susținerea necesară din partea grupurilor parlamentare în mod consensual.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.52/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale și pentru completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului (adoptat).

Punctul 7 pe ordinea de zi. (Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.52/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale și pentru completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului).

Rog inițiatorul să prezinte foarte pe scurt.

 

Domnul Theodor Cătălin Nicolescu (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege transpune în legislația românească niște directive ale Uniunii Europene.

O singură mențiune mai am de făcut. Datorită netranspunerii până acum a acestor directive, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement, deci este imperios necesar să adoptăm proiectul de lege.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Comisia, domnul președinte Tudose.

 
 

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Pentru operativitate, raportul suplimentar este identic cu primul raport citit. Este raport favorabil. Și s-a luat în vedere amendamentul de tehnică legislativă, ca la punctul 3 să se țină cont de Directiva 2006/86 a Uniunii Europene, a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006.

Bănuiesc că sunteți de acord să nu mai citesc toată directiva și Departamentul legislativ să se ocupe de ea; este în anexa hotărârii.

Vă supun votului și vă propun aviz favorabil, vot favorabil.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Avem toată încrederea în competența dumneavoastră în domeniul directivelor.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendament admise. Nu există amendamente respinse.

De la punctul 1 la punctul 10 obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Punctele 11 - 20? Adoptate.

Punctele 21 - 30? Adoptate.

Punctele 31 - 40? Adoptate.

Punctele 41 - 52? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Trecem la votul final. Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Trei voturi împotrivă.

Abțineri?

Proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.17/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar (adoptat).

La punctul 11, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.17/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru muncă.

Prioritate legislativă.

Cameră decizională.

Se discută cu încă două alte proiecte, un proiect de lege și o propunere legislativă. Raport comun.

Vă rog, domnule profesor, raportul pe acest proiect. Înțeleg că aveți și o modificare, o corectură la proiect.

 

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Privind acest proiect, noi l-am dezbătut foarte aprofundat în comisie. În forma în care vi-l prezentăm el reprezintă un plus pentru sistemul sanitar și am avea doar la art.13 o formulare mai clară, respectiv: "Personalul din unitățile sanitare, inclusiv personal de specialitate medico-sanitar contractual și funcționari publici din cadrul autorităților de sănătate beneficiază de un spor lunar de prevenție în procent de 11% din salariul de bază."

Vă mulțumesc și vă rog să votați în forma aprobată de comisie, cu această reformulare.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

De la punctul 1 la punctul 10? Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptate.

Punctele 11 - 20? Adoptate.

Punctele 21 - 30? Adoptate.

Punctele 31 - 36? Adoptate.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Supun proiectul votului final.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unu.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă proiectul a fost adoptat.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații (adoptat).

Trecem la punctul 14, Proiectul de Lege privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia juridică și Comisia pentru tehnologia informației.

Prioritate legislativă.

Cameră decizională.

Rog inițiatorul, pe scurt.

 

Domnul Constantin Teodorescu (secretar de stat, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației):

Proiectul de lege transpune Directiva 2006/24/CE care prevede obligația furnizorilor de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicație de a asigura o bază de date pentru localizarea, cercetarea și descoperirea penală a infracțiunilor.

Față de cele prezentate, propunem spre aprobare plenului proiectul de lege.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Comisiile, vă rog.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Avem o raport comun, cele două comisii, Comisia juridică și Comisia pentru tehnologia informațiilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil și tot favorabil Comisia pentru apărare și Comisia pentru drepturile omului. Cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise, care sunt redate în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule Pambuccian, dacă doriți.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Rugămintea mea, domnule președinte, este să adoptăm acest proiect de lege.

El a fost adaptat pentru că Directiva părea excesivă, a fost adaptat la realitățile noastre, păstrând spiritul și chestiunile obligatorii din directivă.

Este un proiect de lege pe care îl considerăm binevenit în forma în care a fost adoptat de către Comisia juridică și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, cu amendamentele făcute acolo.

Deci rugămintea mea este să fie votat cu amendamentele respective.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

De la punctul 1 la punctul 10. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Punctele 11 - 20? Adoptate.

Punctele 21 - 31? Adoptate.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Trecem la votul final.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații.

Cine pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Dacă vreți să rezolvăm și respingerile.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor de comercializate în regim duty-free (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

Punctul 15, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de respingere, Comisia economică.

Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu.

Comisia?

Sunteți inițiator? Vă rog frumos, domnule Dumitriu.

 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Este o lege inițiată de domnul senator Marius Marinescu și suntem mai mulți coautori.

Legea propune o europenizare a sistemului nostru de unități care lucrează în regim duty-free, în sensul că se propune plasarea acestora numai pe granița noneuropeană, cu un singur centru în București, un centru cu caracter strict diplomatic.

Ceea ce se întâmplă la ora actuală, cu puzderia de duty-free-uri care există în România, nu conduce decât la speculă și ajută o mafie care se ocupă, practic, cu o contrabandă legalizată.

De aceea, vă solicit să votați favorabil această lege, adică împotriva raportului de respingere al comisiei.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Comisia își menține punctul de vedere? Vă rog, domnule președinte.

 
 

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Ne menținem punctul de vedere, ținând cont de faptul că este a treia încercare de legiferare a acestui lucru, iar celelalte două au fost, în acest sens, în sensul raportului comisiei. Adică propunem în continuare respingerea proiectului de lege.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Intervenții la dezbateri generale? S-au susținut.

E propunere de respingere.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

S-a respins.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind stimularea întoarcerii în județele Harghita, Covasna și Mureș a familiilor de români alungate de către șovinii de etnie maghiară după 21 decembrie 1989, precum și a sprijinirii familiilor tinere de români care doresc să-și stabilească domiciliul în aceste județe (retrimisă comisiei).

Punctul 16, Propunerea legislativă privind stimularea întoarcerii în județele Harghita, Covasna și Mureș a familiilor de români alungate de către șovinii de etnie maghiară după 21 decembrie 1989, precum și a sprijinirii familiilor tinere de români care doresc să-și stabilească domiciliul în aceste județe.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul.

Domnul deputat Moisoiu.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte și stimați colegi,

Așa cum s-a anunțat, poate că modul în care este exprimat titlul acestei inițiative parlamentare poate s-ar părea că este dur. Dar vă rog frumos să vă întoarceți cu gândul la timpurile acelea din decembrie 1989, când o serie întreagă de români, de cadre militare, de polițiști, jandarmi au fost uciși, au fost batjocoriți, au trebuit să părăsească zona, să plece din județele acestea, Harghita și Covasna.

Vă rog frumos să vă aduceți aminte că în 1990 sau în '91 Parlamentul României dezbătea, la un moment dat, un anumit raport. Și acesta a fost Raportul Harghita-Covasna, prin care o comisie... - și, iată, poate că mulți dintre dumneavoastră ați fost chiar atunci membri ai Parlamentului acela de doi ani de zile. Deci, ați dezbătut la momentul respectiv o anumită realitate. Faptele sunt fapte. Oamenii au trebuit să plece din zonă.

Astăzi ne găsim într-o situație similară. Situația similară are un termen. Termenul este 30 noiembrie, când se încearcă, prin intermediul unui referendum, ca în mod oficial să fie expulzați din aceste județe românii.

Cam aceasta ar fi tema acestei inițiative parlamentare și care, de fapt, urmărește ca astăzi, în condițiile anului 2008, 2009 pentru Parlamentul următor, deci a bugetului din anul 2009, să faciliteze posibilitatea ca acei români care doresc să se așeze pe locurile unde au copilărit părinții lor sau unde au copilărit ei sau alții, pentru că, de fapt, nu există un teritoriu tabu, să spun că este un teritoriu separat, și anume este un teritoriu secuiesc. Nu! Este un teritoriu al României, iar Constituția României dă dreptul fiecărui cetățean din România să se așeze oriunde dorește el.

În consecință, ajutorul pe care îl propunem noi aici este ca acești oameni tineri, aceste familii tinere să poată să vină și din nou să se așeze acolo, să-și găsească un loc de muncă, dar nu în condițiile în care li se impune în mod obligatoriu cunoașterea limbii maghiare. Trăim în România. O Constituție, existentă în clipa de față, spune că limba oficială a statului este limba română. Deci, din acest punct de vedere nu avem ce să discutăm.

Și atunci n-am înțeles de ce trebuie să se pună condiția ca pentru ocuparea unor funcții în domeniul public să vină directorul finanțelor publice de la Miercurea-Ciuc, domnul Kedves, și să semneze un anunț public de ocupare a locurilor de muncă, prin care spune că e condiție obligatorie cunoașterea limbii maghiare.

Iată motivul pentru care, dând această temă, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, și care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării are în fruntea sa pe domnul președinte Asztalos Csaba - deci am subliniat numele președintelui, ca să se înțeleagă clar că este vorba nu de altcineva, nu e nici de Popescu, nici de Ionescu, nici de Străchinaru, nici de Moisoiu, nu!, este vorba de domnul Asztalos. Și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării stabilește că asemenea solicitare de ocupare a posturilor este o discriminare etnică. În acest sens, avem o sentință dată de CNCD, deci de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

În aceste condiții, și datorită și explicațiilor pe care vi le-am dat, eu consider că această propunere nu este o propunere extremistă. Poate că ar fi putut să fie numită altfel, și anume să fie numită "Propunere legislativă privind stimularea așezării oricărui român în județele Harghita și Covasna și încurajarea acestora". Dacă acesta este singurul impediment, atunci să știți că inițiatorii sunt gata în orice moment să renunțe la acest titlu și să-l modificăm, așa cum am spus. Dar, oricine, și dacă vrea de la Dăbulenii domnului Geoană, și dacă vrea să fie undeva de la moldovenii domnului Solcanu, să zic așa, sau nu știu mai cine din Dobrogea să poată să vină și să se așeze și să-și găsească un loc de muncă în aceste județe.

Sper că am fost înțeles și am încredere în modul dumneavoastră de gândire.

Ca atare, domnule președinte, cred că nu este cazul ca în clipa de față să respingem această inițiativă de la bun început.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

(Către domnul deputat Florin Iordache). Vreți pe procedură sau pe fond, la dezbateri? La dezbateri.

Atunci, comisia, mai întâi raportul, vă rog, și după aceea domnul Márton.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prezint raportul comun al Comisiei juridice și al Comisiei pentru drepturile omului. În cazul acestei propuneri legislative, cele două comisii au venit cu un raport de respingere.

Deci, propunem plenului Camerei Deputaților respingerea, pentru o serie de motive. Noi am considerat că perioada anilor '90 e depășită - colegul nostru făcea referire la perioada anilor '90 -, nu mai este de actualitate. De aceea, sunt și aspecte care într-un fel sau altul încalcă alte legi.

De aceea, noi ne menținem punctul de vedere de respingere a acestei inițiative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule vicepreședinte.

La dezbateri generale, domnul deputat Árpád Márton.

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

N-aș fi intervenit la dezbaterea acestei inițiative legislative dacă de la acest microfon n-aș fi auzit niște exprimări care sunt cam departe de corectitudine.

În decembrie '89, cei care au fost uciși în județul Harghita, respectiv județul Covasna, au fost securiști, și nu polițiști și milițieni torționari, printre ai aflându-se și maghiari...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Ofițeri ai armatei române! Să-ți fie rușine!

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

... Și maghiari. Torționari, milițieni și securiști, oameni care, mă rog, au avut o activitate condamnată de acest Parlament.

N-ar fi meritat, într-adevăr, să fie uciși de acea masă de oameni. Ar fi trebuit să fie condamnați conform legilor României. Aceasta ar fi fost just, judecați și condamnați conform legislației României. Mă rog, au mai existat și execuții, tot pe bază de judecată, tot în acea perioadă, și au mai existat și astfel de evenimente și în alte localități, cum ar fi Cugir, care nu se află în perimetrul acestor două județe. Acesta în primul rând.

Doi. Ați invocat niște decizii sau concursuri care se bazează pe alte legi existente, mai mult pe Constituție, pe care o invocați dumneavoastră. Acea Constituție pe care o cunoaștem amândoi, dincolo de acea prevedere legată de limba oficială a statului, mai are și alte prevederi, legate de modul în care pot fi utilizate, în ce situații, limbile minorităților naționale. Și avem alte legi care reglementează aceasta și, într-adevăr, dacă aceste legi au fost încălcate, avem autoritatea, tot de noi legiferată, care să atragă atenția celui care a sărit calul. Deci, nu avem nevoie de această lege.

Însă mă înspăimântă ideea pe care ați invocat-o aici, care este contrară spiritului european, cum că ar exista niște teritorii dintr-o țară, unde anumite persoane să fie încurajate să se stabilească, cu acea condiție de a aparține unei etnii, unui popor. Este o discriminare clară.

Deci, numai dacă românii sunt susținuți să se stabilească în orice județ al țării sau numai maghiarii ar fi susținuți pentru a se stabili în alte județe ale țării, aceasta se cheamă o discriminare, care este contrară convențiilor europene, e contrară Constituției țării, pe care am avut impresia că o cunoașteți.

Ca atare, această idee nu poate fi susținută. Cred că comisia a judecat corect și poate ar trebui să trecem, așa cum prevede de altfel Regulamentul nostru, la o sesiune de vot final, pentru a respinge această inițiativă legislativă.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Vă solicit cuvântul într-o problemă personală.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă dau cuvântul într-o problemă personală. Dacă îl doriți înaintea colegului dumneavoastră Ioan Aurel Rus, vi-l dau acum.

Am mai notat și pe domnul Kerekes, am mai notat și pe domnul Antal, am mai notat și pe domnul Tabără.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnilor colegi,

În 1919, aceasta este problema personală, unchiul meu, Nicolae Bolcaș, a fost prins de trupele de ocupație ungurești, i s-au scos ochii, i s-a tăiat limba, i s-a tăiat nasul și a fost îngropat de viu în satul Lunca de lângă Beiuș. Singura lui vină, pentru că-și dorea România Mare. A fost declarat torționar atunci de hoardele de ocupație.

În 1989, acei care-și permit să declare torționari pe cine vor ei au prins un maior de miliție, i-au scos ochii și au pus în locul ochilor stelele de pe epoleți. Asta fac ungurii în Harghita și Covasna. Asta este dreptatea lor.

Eu vă cer ca, în numele adevăratei dreptăți, să puneți capăt acestei stări de lucruri. Mă declar absolut jignit de cuvintele unui domn care este parlamentar în Parlamentul României, care declară, după bunul său plac, torționar, un ofițer al armatei române. Să vă fie rușine, domnule!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus.

Stimați colegi,

Fac apel la măsură în exprimare.

Doriți drept la replică? Sigur.

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Drept la replică. Repet, a fost un vot al Parlamentului României legat de acele structuri torționare, iar în ceea ce privește acea declarație a domnului deputat, pe care îl stimez ca un foarte bun jurist, pe care încerc să-l citez: "Asta fac ungurii în județele Harghita și Covasna", vă rog să cereți iertare pentru această exprimare, culpabilizând o întreagă comunitate.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc

Domnul deputat Ioan Aurel Rus.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-am crezut să trăiesc asemenea evenimente în Parlamentul României. M-am născut în Republica Populară România, am învățat în Republica Socialistă România și astăzi trăiesc în România și știu că pe teritoriul României limba oficială este limba română și știu că într-o coaliție, mai mult nefericită decât fericită, prin strâmbarea Legii nr.215, acolo unde ponderea populației depășește procentul de 20%, s-a dat voie să se folosească și limba maghiară. Am văzut chiar în Parlamentul României venind acte în limba maghiară. Eu le-aș fi ars sau le-aș fi aruncat, pentru că nu concep ca în Parlamentul României actele să fie scrise într-o altă limbă și adresate Parlamentului într-o altă limbă.

Această inițiativă la care sunt coautor vine să îndrepte un lucru foarte grav, domnule coleg. Statutul minorităților naționale, care prevede ca și geografie și istoria și româna și alte materii să fie predate în limba maghiară pe teritoriul României, este inițiativa dumneavoastră și a Guvernului cu care trăiți în cârdășie, în concubinaj. Am reușit să stopăm și să nu iasă această lege și sper că Dumnezeu ne va ajuta și nu va ieși niciodată.

Sunt însă foarte alarmat de mișcarea internațională care se pune la cale, prin care Fondul Monetar Internațional a alocat 20 de miliarde de euro statului ungar ca să susțină FIDES-ul să ajungă la putere și pe președintele Solyom, care a fost trimis în România cu misiunea specială de a pregăti declararea autonomiei Ținutului Secuiesc.

Dacă ați spus că atunci au fost torționari, iată că în 1919 s-au folosit niște metode de-a dreptul sfidătoare la adresa creatorului. A fost sluțit chipul lui Dumnezeu în omul prin care a fost omorât: este vorba de avocatul Bolcaș.

Dar în '39, în '40 și în '44, oare nu aceleași metode s-au folosit? În '89 nu s-au folosit aceleași metode? În '90, la Târgu-Mureș, ce s-a încercat să se facă? Acum, până unde se va ajunge? Oare încă nu a învățat nimeni din istorie că nu dorim răzbunare? N-a învățat nimeni că suntem un neam tolerant? N-a învățat nimeni că știm să trăim laolaltă și că pe noi ne unesc și clopotele bisericilor și morții din cimitire?

Dar nu jigniți poporul român și nu ne jigniți pe noi! Acei oameni care au căzut, omorâți de către unguri, au fost maiori și au fost subofițeri. De Teutișan nu spune nimeni nimic. Nu spune nimic nimeni de părintele Pânzariu, care a trebuit să plece din Harghita. Nu spune nimeni nimic că în 2003 Prea Sfințitul Ioan Sălăjanu a fost atacat noaptea cu un Mercedes negru cu numere de Covasna. Nu spune nimic despre cum au fost bătute călugărițele de la Mănăstirea Izvorul Mureșului. Nu spune nimeni nimic cum Prea Sfințitul, în teniși, a trebuit să fugă de pe peronul gării din Scorțeni, când ministrul de atunci, ministrul PSD-ist Miron Mitrea, i-a acordat cuburile de piatră dintr-o parcare dezafectată dintr-o gară, a mers episcopul cu călugărițele să ducă această piatră la mănăstire și a fost bătut și a fost alungat de acolo. Cine le-a folosit pe-astea? Au fost chemați românii să-l batjocorească pe episcopul Ioan Sălăjanu? Pe acest erou în viață, care duce martiriul și crucea spiritualității ortodoxe în Harghita și Covasna?

Cred că trebuie să fim realiști. Probabil că această inițiativă a noastră mai trebuie îmbunătățită, dar ea nu trebuie respinsă.

Orice lege este perfectibilă și acceptăm amendamentele în acest scop. Chiar vă rugăm să veniți cu astfel de idei bune, să scoatem o lege bună.

Să trăim mai departe în România, care e a românilor, iar a cetățenilor conlocuitori, împreună cu ei să trăim și să făurim o Românie dreaptă și mare și bună pentru toți!

Vă mulțumesc.

 
   

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul vicepreședinte Valer Dorneanu.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Antal.

 
 

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Desigur, suntem la finele sesiunii parlamentare și în campanie electorală. Poate a fost o greșeală că acest proiect de lege care, de altfel, pe bună dreptate a fost propus pentru respingere de către cele două comisii, a fost trecut pe ordinea de zi și a dat prilejul unor colegi să dezvolte niște idei despre care am crezut că au dispărut o dată pentru totdeauna din discursul politicienilor din România.

Trăim un coșmar. N-aș fi crezut vreodată ca după 20 de ani să fim umiliți sau să se încerce să fim umiliți, o comunitate întreagă din cele două județe, chiar în acest hal, când ni se aduc acuze care la vremea respectivă au fost dezbătute și au fost clarificate, că nu a fost vorba, sub nici o formă, de alungări și alte lucruri, ci pur și simplu atunci, în acele momente, ca în toată țara, acea populație s-a ridicat împotriva acelora care i-a umilit înainte de '89, și dumneavoastră, cei care ne dați lecții sau încercați să ne dați lecții acum, nu ați trăit acele vremuri alături de noi, cei care am trăit în acel oraș, și nu știți și nu vă dați seama nici după atâția ani de acele încercări de umilire a populației și a secuimii de atunci și nu cunoașteți - sau poate cunoașteți dar nu doriți să acceptați realitatea sub nici o formă și ațâțați, ațâțați în continuare sau învrăjbiți sau încercați cel puțin să învrăjbiți diferitele comunități etnice din România, ceea ce este un mare păcat, pentru că trăim într-o țară comună și acea țară este a tuturora, nu numai a unora, să știți, domnilor colegi.

Și acum, când de atâta timp se știe că schimbarea componenței etnice a unei zone, indiferent unde în Europa, este interzisă, dumneavoastră iată că reveniți cu doctrina comunisto-ceaușistă. Am crezut că acea mocirlă în care eram cu toții înainte de '89 a dispărut o dată pentru totdeauna și cel puțin generațiile care cresc o să aibă o altă viață și sperăm că dumnealor, tineretul de astăzi nu se mai apleacă asupra acestui discurs care nu face altceva decât să ne lase cu un gust amar, vă spun, la sfârșitul acestui ciclu.

Dorim să respingem încă o dată și o dată pentru totdeauna și referirile la acel raport care a încercat, vă spun din nou, să aducă minciuni, pentru că numai cei care au trăit acele vremuri și au fost efectiv acolo și împreună s-au ridicat împotriva acelei dictaturi odioase, despre care sper că n-am dori să mai auzim niciodată, drept pentru care, permiteți-mi, eu sunt din Odorheiul Secuiesc, domnilor, și fiind și pe vremea respectivă acolo, există toate documentele, dacă doriți, exact despre acele fapte care s-au întâmplat și n-am dori să vă aducem aminte nici noi de Aita Seacă și de alte lucruri, când strămoșii noștri sau rudele noastre au fost măcelărite, pentru că ar trebui, în sfârșit, după atâția și atâția ani să ne întindem mâna și să încercăm să trăim normalitatea, pentru că normalitatea există și fără voința unora. Există și va exista și eu sunt convins că această normalitate, până la urmă, așa cum am spus, prin acele generații care au crescut după acea dictatură odioasă, se prezintă cu totul și cu totul altfel și o să treacă aceste generații de acest impas.

Din nou aș dori să vă spun că respingem cu fermitate orice încercare de învrăjbire, orice încercare de umilire a unei comunități, a unui grup etnic care trăiește cu demnitate, muncește în fiecare zi și o să trăiască în continuu pe acele pământuri care au fost și sunt ale strămoșilor lor și o să fie un grup care din nou își va susține demnitatea peste tot, și în Parlamentul României, și în orice structură, și în Europa, și în continuare va trăi cu fruntea sus, pentru că nu dorește, sub nici o formă, să mai apară sau să se readucă acele vremuri apuse.

O singură frază pot să vă spun vizavi și de însuși titlul acestei încercări de legiferare: din păcate, inteligența umană este limitată, dar prostia și reaua-voința omenească nu au margini.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus (din bancă):

Nu îți este rușine să insulți poporul român?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, este un subiect delicat. V-aș ruga să vă păstrați calmul.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus (din bancă):

Să prezinte scuze poporului român!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, ați avut cuvântul. Dacă îl solicitați în continuare, o să vi-l acord.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus (din bancă):

Nu ați auzit ultimele cuvinte pe care le-a spus?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, lucrările se desfășoară după un regulament. Haideți să-l respectăm.

Vă rog, domnule deputat Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu vă mărturisesc că n-aș fi crezut că, după aproape 20 de ani de la acele tragice evenimente, vom ajunge astăzi să discutăm despre așa ceva aici. Și cu atât mai mult cu cât toți cetățenii acestei țări cunoaștem foarte bine și prevederile Constituției, și legile și cutumele locurilor noastre și tot atât de bine cunoaștem și ceea ce înseamnă legislația internațională în domeniu. Dacă vreți, drepturile omului, nu de puține ori invocate în principal de fosta administrație Carter. Și poate că marile reușite în sistemul de luptă împotriva comunismului au pornit de la acest președinte zis slab, în Statele Unite. Dar cunoaștem atunci ce însemna dreptul de a te așeza și libertatea de a te așeza acolo unde dorești.

Mie îmi pare sincer rău... și nu vreau să aduc în discuție lucruri care s-au petrecut în urmă cu 20 de ani. Dar noi cred că ne găsim într-un alt moment al istoriei noastre comune, cred că ne-am deschis calea spre ceea ce înseamnă realitatea omenească și libertatea individului, până la urmă. Și vreau să vă spun că v-o spune un profesor universitar care colaborează de ani de zile cu studenți de limbă maghiară sau maghiari, am inclusiv doctoranzi acum, doi sau trei, am colaborat aproape 20 de ani cu o doamnă care a fost laborantă la mine, excepțională, am colaborat și sunt cel care am plătit, dacă vreți, avocatul pentru colonelul Agache sau maiorul Agache și a fost un câștig de cauză în justiție atunci și, orice ar fi mai departe de ceea ce s-a întâmplat în '89, crima rămâne crimă, indiferent cine a făcut-o. Că au făcut-o românii sau maghiarii sau alții, este o crimă nejudecată, și așa cum crimele împotriva umanității se judecă mereu, toate crimele se judecă.

Eu cred că noi suntem într-un moment în care va trebui să ne judecăm altfel statutul nostru de oameni politici și de reprezentanți politici a două națiuni, până la urmă. Una este însă cea care reprezintă de fapt cetățenia română.

Pe mine mă surprinde însă altceva, că întotdeauna în momentele acestea electorale apar elemente care de fapt se găsesc în statutul unor organizații culturale sau politice, și m-a surprins, dacă vreți, total neplăcut opoziția care s-a făcut față de bustul eminentului om transilvănean de cultură care a fost Șaguna, fără ca cineva din România, o formațiune, colegi de-ai noștri parlamentari, să ia vreo poziție.

Dar, așa cum sunt alte idei care se propagă undeva, în apropierea noastră, tot cu țintă în zona noastră, nici o formațiune politică de aici nu spune nimic referitor la ele. Și atunci e normal să apară, inclusiv în Parlamentul României, puncte de vedere care să exprime o anumită teamă. Și eu îl cred și-l cinstesc pe domnul Bolcaș, pentru că cunosc istoria acelui moment, 1919, întâmplat în zona Beiuș-Oradea.

Dar oare este normal acum să privim și să ne ațintim unii împotriva altora aceste chestiuni ale istoriei noastre? Problema este ceea ce spunem astăzi. Ne deschide o cale reală spre ceea ce înseamnă reconciliere sau nu ne-o deschide? Și, dacă vreți, readuc în discuție inclusiv Fundația Gojdu. În timp ce noi am dat proprietățile comunitare înapoi, dincolo nu ni s-a răspuns cu aceeași monedă. Și atunci există dreptul fiecăruia să ne întrebăm uneori dacă ne respectăm cu adevărat reciproc sau nu.

Nu voiam să intervin și nu mă dezic niciodată de nici un punct de vedere pe care l-am exprimat de la tribuna Parlamentului României, pentru că am făcut-o întotdeauna cu ținta a ceea ce înseamnă buna locuire, respectarea legilor și respectarea reciprocă. Dar, dacă ar fi funcționat foarte bine Agenția de Discriminare din România, multe lucruri nu s-ar fi întâmplat nici în Harghita și nici în Covasna și nici în altă parte, pentru că ele sunt o realitate.

Or, aceste chestiuni și responsabilitățile pentru ele le avem și noi, românii și le au și maghiarii. Dacă nu ni le asumăm împreună, riscăm întotdeauna să ajungem la astfel de momente și nu este normal. Asta este marea problemă. Și repet, nu vorbește un om politic, ci un profesor universitar care are lângă el și în fața lui și colaboratori excepționali de etnie maghiară, nemți sau de alte naționalități. Nu i-am tratat niciodată altfel decât egal. Mai mult, dacă au fost valoroși, i-am scos în evidență. Dar nu se poate să ajungem astăzi aici, să ne jignim și istoria și numele și așa mai departe, dacă vreți să construim împreună.

Mulțumesc.

 
   

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Bogdan Olteanu.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnule deputat Kerekes Karoly, vă rog.

 
 

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu regret foarte mult că așa s-au încins spiritele pe marginea acestei inițiative legislative, care e, de fapt, o inițiativă legislativă, nu vă supărați dacă o calific, cam absurdă și fără sens. Pentru că n-are niciun sens, așa cum v-am spus. Cine vrea să vină în județele Harghita, Covasna, Mureș, să vină, nicio problemă nu este.

N-aș fi luat cuvântul astăzi pe marginea acestei inițiative legislative dacă stimatul coleg Adrian Moisoiu, cadru universitar la Târgu-Mureș, n-ar fi luat cuvântul pe marginea acestei inițiative legislative. Dânsul, de exemplu, adică familia dânsului este din Basarabia, o știu foarte bine, că mi-a povestit. Să fiți bineveniți, să fiți fericiți la Târgu-Mureș. Nicio problemă.

Dar, dacă privim prin prisma cifrelor evoluția populației din Târgu-Mureș, veți vedea că nu este necesară o asemenea inițiativă legislativă. Hai să vedem: în anul 1950, proporția populației maghiare din Târgu-Mureș, că e vorba și de județul Mureș, nu, 10% români și 90% maghiari. După 40 de ani, proporția populației maghiare, doar 54% și proporția populației românești 46%. După 18 ani, în 2008, proporția populației maghiare e doar 38% și proporția populației române 62%. Domnule coleg, mai este necesară această inițiativă legislativă? Oricum vin românii la Târgu-Mureș, să vină, nicio problemă, să vină toată lumea, nicio problemă. Dar să terminăm cu astfel de discuții pe care am avut nefericita ocazie să le trăim astăzi. Hai să mergem pe linia reconcilierii istorice româno-maghiare, că ne este mai utilă această chestiune și hai să terminăm cu astfel de discuții.

Eu nu aș fi crezut că vom relua acele discuții pe care... eu am fost în Parlament și în 1991 la Raportul acela privind evenimentele din aceste județe. Că cine a venit la Târgu-Mureș, citiți, vă rog frumos, acele rânduri din acel raport. Cei din Valea Gurghiului, românii din Valea Gurghiului au năvălit pentru că au fost duși în eroare de către foștii activiști de partid, nu vă supărați, domnule coleg Bolcaș, și de ofițerii de armată, de securiști, de magistrați și unde am ajuns? La aproape un război civil la Târgu-Mureș.

Deci, hai să fim mai serioși, să privim treburile cu foarte mare seriozitate și să nu dăm drumul la astfel de ieșiri, pentru că nu ne folosește.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, mulțumesc și colegului Tabără și colegului Kerekes, pentru că ați făcut referire la faptul că sunt din Târgu-Mureș și la faptul că sunt cadru didactic, cadru didactic universitar, provin de la Universitatea "Petru Maior" din Târgu-Mureș. Colegul Kerekes, aici de față, poate oricând, zic eu, să depună mărturie că în activitatea mea de la catedră niciodată nu am făcut deosebire între unul și altul, adică din faptul că un student este român sau este maghiar, că este vorba de o fată sau de un băiat. Deci, în consecință, i-am tratat pe toți în mod egal. Da.

Și acum venim la o faptă. Acum o săptămână când eram sau când a fost asta, în 15 octombrie, pardon, când a fost ultima oară ședința Parlamentului României, eram într-o delegație cu Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice plecat, motiv pentru care n-am putut să particip atunci la ședințe, când dumneavoastră sau noi toți, poftim, pentru că trebuie să-mi asum chiar și în lipsă răspunderea ca membru al Parlamentului și al Camerei Deputaților, ați expediat o lege, PL-x 345, și anume privind Statutul persoanelor aparținând minorităților naționale. S-a expediat o lege, dar nu s-a expediat cealaltă. S-a expediat legea care a fost inițiată de Partidul România Mare și nu s-a expediat cea care a fost inițiată de domnul Marko Attila, așa este, și pe care ne-am cramponat 2 ani de zile sau poate că și mai mult ca să o discutăm bucată cu bucată. S-a expediat o lege la care, cred, colegii de la UDMR nu s-au uitat să vadă ce conține, pentru că au zis: a, au spus-o ăia, și care conținea, vă rog să fiți atenți, dragi colegi, conținea cuvânt de cuvânt ceea ce se aprobase în comisia comună din care am făcut parte, formată din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, formată din Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Deci, era aprobată, dar până la un anumit moment, până la un anumit punct, până la ultimul capitol cu care, de fapt, s-a dat în cap din acest punct de vedere: și anume, autonomia și acele autorități care trebuie să existe în această zonă și care, de fapt, nu fac altceva decât să încalce drepturile Guvernului României, pentru că, în felul acesta, în zonă se forma un nou guvern autoritar, mai puternic decât Guvernul care conduce România. Asta e tot.

Nefiind aici și luat probabil prea repede, așa cum conduce câteodată domnul președinte Bogdan Olteanu, s-a scăpat să se discute și a fost expediată. Legea aceea trebuia discutată. Și trebuia discutată și trebuia admisă, pentru că era corectă.

Astăzi discutăm despre ultima care a rămas o asemenea posibilitate dintre inițiativele parlamentare, celelalte fiind terminate, fiind respinse, dar în același timp, Legea minorităților la care am făcut referire adineauri și pe care s-a muncit doi ani de zile, aia a rămas. A rămas pentru viitorul Parlament, nu? Ca undeva să o rezolve, cum? Și aici am o durere în suflet, vă spun cinstit.

Și acum vreau să întreb. Dar Raportul Harghita-Covasna nu trebuia finalizat de către un Parlament? Un Parlament. Nu a fost finalizat nici de Parlamentul din 1992-1996, nici din 1996-2000, nici din 2004-2008, al nostru, de astăzi, nici până acum nu s-au stabilit niște responsabilități, nu s-a încercat sub această mască care și acum se folosește, că, știți, să nu cumva să minăm bunele relații care există între noi, aici, în țară, s-a încercat ca în felul acesta să se ascundă autorii. Adevărații autori, cei care, în fond, dacă discutăm despre dreptate, și aici facem apel la lege: în orice moment, legea trebuie să existe, că este vorba de 4 noiembrie 2008, că este vorba de 22 decembrie 1989, totul se pedepsește în același fel, adică legea judecă și legea stabilește niște vinovății și așa mai departe.

Maiorul Agache a existat sau n-a existat? A existat, dar nu mai există. Un copil pe care îl are acest Aurel Agache mai există? Există. Luptă zi și noapte împotriva înseși acestei situații în care se află? Încearcă. Și încă ceva vreau să-i spun colegului care s-a referit adineauri la Agache.

Domnule colegi, dumneavoastră știți că soția lui Agache este unguroaică, nu? Secuiancă. Deci, acest "torționar", acest "om de nimic" care a dat etc. - în ghilimele spun acest lucru - are familia mixtă, are o familie mixtă, iar copiii săi provin dintr-o familie mixtă. Acest băiat al lui Agache care luptă pentru drepturile și pentru reabilitarea tatălui său, despre acesta nu discutăm nimic? N-a fost jignit, n-a fost jignit, nu, nu. Deci, vă rog. Iar în același timp, acei 4 sau 5 autori care au produs acest eveniment și care au fost asasinii respectivi și care au fost condamnați la momentul respectiv, Președintele Iliescu, în buna sa mărinimie și pace, i-a grațiat și i-a iertat. Deci, discutăm despre niște aspecte.

Colegul spunea adineauri că nu sunt în clipa de față tendințe de a fi eliminați românii din zonă. Eu îmi aduc aminte de un secretar de stat pe care l-a chemat Opriș. Nu cumva vă aduceți aminte? Și care era din partea PNȚ-CD-ului, aici, în Parlamentul României și care n-a putut să doarmă în Odorhei, ci a trebuit să doarmă într-o mașină, undeva la capătul, în afara localității, atunci, în 1998, când se punea problema acelor... ca și acum, a Casei de copii de la Odorheiul Secuiesc și care, de asemenea, nu este acceptată acolo, deși este făcută cu toate actele legale în sine. O doriți în clipa de față, de aia o contestați? De aia ați tăiat apa la Odorhei, la această casă de copii de la Odorheiul Secuiesc? Știți asta, că acolo, în deal, apa nu curge sau a fost spartă conducta și așa mai departe și nu se admit... fel de fel de piedici se pun în calea funcționării? Dar de acele călugărițe? Vor renunța la lupta lor fantastică? E o luptă fantastică, dragi colegi, unde 5-6 călugărițe reușesc să țină în continuare o casă, un orfelinat al Bisericii Catolice și în care trăiesc copii. Atenție, copii. Așa cum, de fapt, și domnul deputat Kerekes știe că într-una din manifestările de la Târgu-Mureș, de atunci, din acel februarie 1990, copiii au defilat prin centrul orașului cu cea mai formidabilă lozincă: "Noi suntem de naționalitate copii!" Ce vreți mai mult decât să spună buna înțelegere? Și ca să înțelegem despre ce este vorba, ce vrem noi aici în România. Noi suntem de naționalitate copii. Asta vrem.

Vrem să fim cinstiți, vrem să nu se amestece nimeni, vrem ca fiecare să aibă dreptul să se așeze acolo unde dorește în România și să poată să lucreze, să muncească, să nu fie discriminat etnic.

Spunea colegul că nu s-au întâmplat niște cazuri. Uite, îmi mai vin în minte și din județul Mureș, pentru că s-a făcut referire. La Sovata, nu cumva au fost alungați românii în 1990? Un bust al lui Bălcescu nu cumva a fost dărâmat? O biserică la Iobăgeni, acolo, lângă Miercurea din Rast, nu cumva întâmplător a luat foc și nici astăzi nu se știe cine i-a dat foc? Deci, sunt situații deosebite.

Iar cât privește o anumită replică a unui, cineva, că nu pot să-i spun nici domn, nici coleg, care a jignit, m-a jignit pe mine ca român aici, aș spune că ar trebui în fuga mare și în genunchi să vină la această tribună și să-și ceară scuze pentru modul cum și-a încheiat cuvântul său adineauri, dacă dorim, într-adevăr, ca să locuim în bună înțelegere.

Și cred că prin cuvântul meu, eu n-am făcut aici campanie electorală. N-am făcut campanie electorală, pentru că: unu, sunt cadru didactic; doi, și care este cel mai important, nu sunt implicat în campania electorală. Nu candidez. Și, în consecință, am putut să privesc lucrurile detașat, față de cei care au luat cuvântul și mă refer la colegii de acolo, din partea dreaptă, toți cei trei colegi care au discutat și care sunt implicați în acest fel în campania electorală. Dânșii sunt cei care vor ca în felul acesta să-și găsească susținerea din partea unor cetățeni cinstiți. Așa este. Unor cetățeni cinstiți, maghiari cinstiți, dar care tot timpul sunt înveninați.

Aici este povestea și aceasta este problema, de fapt, care se discută aici. Este acel butuc pe care dumneavoastră, cei de la UDMR, tot timpul îl țineți pregătit și pe care îl aruncați pe foc când vi se pare că jarul discordiei începe să se stingă și urmează să fie o bună înțelegere între noi, dumneavoastră atunci luați și mai aruncați încă un butuc ca vâlvătaia din nou să se aprindă și să continue și să continue.

Și dacă noi îndrăznim să spunem ceva și să arătăm niște realități, așa cum am făcut și eu astăzi, și colegul Rus, și colegul Bolcaș și toată lumea care a luat cuvântul, de fapt, atunci, suntem extremiști, nu dorim bună conviețuire și așa mai departe. Mă îndoiesc. Dacă cele ce le-am spus eu, nu sunt un îndemn pentru bună conviețuire, atunci îmi pare rău că nu am fost înțeles.

Și eu aș dori ca, în semn de încheiere la această chestiune, aștept cu scuze, iertare în genunchi din partea celui în cauză și, în aceleași timp, să vă gândiți dumneavoastră dacă nu este cazul, și aici este problema, cum să rezolvăm această chestiune, pentru că, de fapt, asta căuta această inițiativă, cum să o rezolve. Cum să rezolve dreptul fiecărui cetățean român de a se așeza oriunde în România. Și a ungurului să se așeze la Botoșani, și a ungurului să se așeze la Constanța sau Tulcea, și a ungurului să se așeze în Banat sau în Oltenia. Oriunde. Dar și a românului să poată să se așeze în mod liniștit și fără frică că o să fie dat afară, că o să fie amenințat, că o să fie bătut, că o să i se distrugă gospodăria dacă el se așează în județul Harghita sau în județul Covasna. Nu? Este și acesta... ori nu trebuie?

Da. Îmi pare rău că Parlamentul din 2004-2008 n-a reușit să potolească spiritele. Înțelepciunea noastră însă va trebui să domnească.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Hunor Kelemen, vă rog.

 
 

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Despre acest proiect de lege bănuiesc că știți care este părerea mea, care este părerea noastră. E un proiect de lege care ar fi trebuit să vină din secolul XIX nu din secolul XXI.

Inițiatorii au rămas ancorați undeva, în epoca ceaușistă. Au rămas ancorați undeva în epoca omogenizării forțate. Au rămas undeva ancorați într-un naționalism care nu mai are loc în România. Societatea s-a schimbat, lumea s-a schimbat și se va schimba și mai mult, indiferent ce gândiți și ce doriți dumneavoastră.

Ați venit cu un proiect de lege care, bănuiesc eu, știți și dumneavoastră, știau și inițiatorii, nu era la locul lui. Era un proiect care nu avea ce căuta în Parlament.

În secolul XXI, în România, orice om, orice cetățean poate să meargă unde dorește, poate să se stabilească unde dorește și poate să trăiască și să-și facă carieră exact acolo unde își dorește. Nu trebuie să veniți și să propuneți un astfel de proiect.

Multe conducte s-au spart și la Odorhei și la Aita Seacă și în alte zone, multe conducte s-au spart și multe conducte au fost reparate, fiindcă nu poate să trăiască omul cu conducta spartă în casă, în curte, în comună, în oraș.

S-a vorbit aici de scuze. Un domn poate să ceară scuze, dacă este cazul. Eu pot să cer scuze, noi putem să cerem scuze și cerem scuze că am supraviețuit perioadei ceaușiste, cerem scuze că suntem în România și cerem scuze, domnilor, că vrem să rămânem în continuare în România. Cerem scuze că vrem să trăim în continuare în România. Pentru aceste lucruri cerem scuze.

Vă deranjează că suntem aici, se vede. Vă deranjează că am supraviețuit comunismului și naționalismului ceaușist.

Un antevorbitor a spus aici o minciună, au fost mai multe minciuni, dar o singură minciună despre care eu cunosc adevărul. Fiindcă întâmplător sau nu, m-am născut la Cârța, trăiesc la Cârța și la această oră. Nu-mi place să iau apărarea unui coleg de la un alt partid.

În 2001, ministrul Mitrea și prefectul de atunci, Mircea Dușa s-au comportat corect. Fiindcă poți să construiești o mănăstire unde dorești, poți să construiești un lăcaș de cult unde dorești, dar nu poți să furi piatra cubică de pe drum, dintr-o comună, din avuția comunității. Nu poți să furi bunul comunității și să-l duci în mănăstire, fiindcă acel lăcaș nu va fi lăcaș. Acea mănăstire nu va fi mănăstire și acest lucru s-a întâmplat în comuna mea natală, acolo unde trăiesc și acum și acest lucru a fost oprit. Furtul a fost oprit. Acest lucru trebuie spus de la tribuna Parlamentului. Și atunci am intervenit, am interpelat pe domnul ministru Mitrea și lucrurile au fost oprite.

Da, domnilor, acest proiect trebuie respins și eu cred că așa cum societatea românească s-a schimbat în 18 ani și s-a schimbat în bine, recunoașteți, nu recunoașteți, vă place, nu vă place, se va schimba și mai mult. În secolul XXI, astfel de proiecte, astfel de luări de cuvânt nu au ce căuta.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Rus.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi venit a doua oară la microfon să pun răbdarea noastră la încercare, dacă nu era episcopul făcut mincinos și hoț.

Stimate coleg, nu contest că nu sunteți născut acolo. Vreau să vă spun că acea piatră nu era luată de pe niciun drum. Era vorba doar de rampă în gară, o rampă dezafectată, la care episcopul, cu îngăduința domnului ministru Mitrea, care, din respect pentru Biserică, i-a dat dreptul și acte oficiale să meargă să poată lua această piatră, s-o pună în curtea mănăstirii și au fost hăituiți și aruncați. Lucrul trebuie spus.

Sigur că suntem în mileniul III, sigur că trebuie să avem o altă optică, dar vreau să vă întreb. Kosovo în ce mileniu s-a produs? Osetia și Abhazia în ce mileniu? Fenomenele acestea când se produc?

Suntem în Comunitatea Europeană, încercați să ne dați nouă lecții de Comunitate Europeană? Păi, spuneți-mi atunci de ce ațâțați toate țările din jurul Ungariei unde sunt minorități? În Ucraina sunt probleme în Zakarpatia, în Cehia sunt probleme, în Serbia sunt probleme. Și acum, de ce n-ar fi probleme și aici?

Fiți siguri că noi, cei de la România Mare, nu suntem puși pe scandal. Atunci când dumneavoastră ați venit cu o inițiativă legislativă bună, am susținut-o și la fel ați susținut și dumneavoastră inițiativele noastre. Dacă Statutul minorităților naționale nu a trecut, ați crezut, în compensație, să respingeți și această inițiativă.

Domnule președinte, eu cred că ar fi bine să o trimitem la comisie, probabil că acolo vor veni câteva amendamente bune și vor îndrepta lucrurile care mai trebuie îndreptate. Ele trebuie îndreptate.

Avem nevoie de concordie și de armonie, așa este. Eu nu vreau să mă uit cu dușmănie la dumneavoastră, dar vreau să vă întreb. S-a vorbit de "prostia românească". Dacă vreți să-mi asum această prostie, pot să vă spun că mi-o asum când vă suport să vorbiți ungurește în liftul din Parlament. Atunci când suntem 4 sau 5 români, voi, cu nerușinare, vorbiți în limba voastră. Asta da. Aici pot să spun lucrul acesta, dar sunt un român prost că știu să tolerez astfel de lucruri.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, domnule deputat... Vă rog să folosiți cuvinte temperate, domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Dar, vedeți că există toleranță? Vedeți că există concordie? Nu încercați zâzănii și aprins de foc atunci când nu-i nevoie. Cred că acum chiar nu e nevoie. Acum e nevoie doar să ne recunoaștem fiecare simțul măsurii și restul vine de la sine.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Regret eu cuvintele nepotrivite care s-au spus de la această tribună.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Nádudvary Gheorghe Augustin Eugen:

Stimate președinte,

Dragi colegi,

Cred că eu sunt cel mai mulțumit om aici, fiindcă sunt parlamentar din nou. Acum 4 ani am mai fost o lună de zile.

Sunt foarte mulțumit că suntem aici împreună și să vă spun exemplul Brașovului. Dacă veniți la Brașov și vă primim cu multă căldură, imediat la intrare vedeți că, deși populația maghiară, cu timpul, s-a redus simțitor și nu avem nici 20%, așa cum solicită reglementarea, totuși vedeți că la intrare este scris sub Brașov Kronstadt și Brașov. Să luați exemplul Brașovului.

Eu vă mărturisesc că îmi plac poveștile și în prezent citesc cu multă atenție și cu multă bucurie. Dar aici am ascultat povești urâte. Și să ascultați părerea unuia care nu s-a născut aici, în România, dar sunt mândru că sunt membru al Parlamentului României. Eu m-am născut aproape de granița austriacă și, probabil, acolo pământul nu a fost udat cu ură, așa cum s-a întâmplat, probabil, aici în unele părți.

Eu, că sunt maghiar, nu a depins de mine, nu judec pe nici unul și consider că fiecare sunteți colegul meu. Judecătorul este acolo sus. Dar, vă spun realitatea.

Eu aproape 33 de ani am făcut naveta din Brașov cu trenul la Sfântu Gheorghe. Am făcut cu foarte mulți colegi de naționalitate română și am fost și suntem prieteni și în prezent și spun realitatea care este în județul Covasna, unde am avut diferite funcții de conducere. Realitatea așa este. Realitatea este că oamenii lucrează și progresează și se poate analiza că în județul Covasna, în funcția de conducere, peste 50% sunt de naționalitate română. Asta este situația la ora actuală, în viitor se va schimba. În jandarmerie, în poliție, procentul este peste 90%. Asta este realitatea, dar este foarte bine că populația se înțelege și așa ar trebui să ne înțelegem și noi aici în Parlament și veniți să vedeți realitatea care este în județul Covasna, unde cunosc situația, fiindcă este și familia băiatului și frecventez și în prezent de foarte multe ori acest județ.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Costică Canacheu.

 
 

Domnul Costică Canacheu:

Vreau să solicit o precizare de la stenogramă. Pentru că n-am înțeles și am întrebat și alți colegi că s-ar fi folosit aici sintagma "prostie românească", ci "prostie omenească" și, dacă e clar că nu vrem să transformăm această chestiune în campanie electorală, ea poate fi transformată, dacă lucrurile rămân în felul în care au fost enunțate de aici.

Eu am auzit că a fost, așa, o exemplificare a "prostiei omenești" și așa am rămas cu precizarea. Dacă s-a tradus altfel sau dacă s-a înregistrat altfel, cred că merită să facem mențiunea clară în stenogramă și să verificăm în stenogramă dacă s-a spus altfel. Pe de o parte.

Pe de altă parte, vin cu propunerea grupului nostru, să sistăm discuțiile.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

De altfel, erați ultimul intervenient pe listă. Și eu am auzit cuvântul "omenesc". În orice caz, cel puțin așa am recepționat eu ceea ce s-a spus. O să verificăm. Dar așa am auzit din partea asta a sălii. Celălalt cuvânt, da, și eu l-am auzit la fel.

Stimați colegi,

am finalizat dezbaterile generale la acest proiect legislativ. este o propunere de respingere.

Ca atare, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere. Vă rog să votați.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus (din bancă):

Mai este o propunere, de retrimitere la comisie.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

De retrimitere la comisie. Da. Propunerea procedurală de retrimitere la comisie, mai întâi.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 19 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

S-a decis retrimiterea acestui proiect la comisie.

Stimați colegi,

Mai avem două chestiuni procedurale, dat fiind că am votat legea. Doar o secundă... că am votat acea lege privitoare la aprobarea Ordonanței Guvernului nr.17/2008 pentru salarizarea personalului din unitățile sanitare. Dar aveam, de asemenea, două propuneri legislative de respins în același raport al comisiei și rugămintea e să revenim la acea chestiune, pentru a finaliza procedura.

 
Proiectul de Lege pentru completarea art.13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Proiectului de Lege pentru completarea art.13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.125/2005 privind salarizarea personalului sanitar pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative de modificarea și completarea Legii nr.125/2005 privind salarizarea personalului sanitar pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru sănătate și Comisiei pentru muncă.

Cine este pentru respingere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-au respins aceste două propuneri.

Stimați colegi,

Mai avem câteva proiecte pe ordinea de zi.

Vă rog, doamna deputat Aura Vasile.

 

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Proiectele care au rămas sunt legi organice. Trebuie să constatăm că nu avem cvorum. Eu vă supun atenției sistarea lucrărilor pe ziua de astăzi.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, domnule deputat Iordache.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să constatați că, în dreapta dumneavoastră, scaunul e liber. Uitați-vă în Regulament că e obligatoriu să aveți doi secretari. Ca urmare a acestui fapt, vă rog să dispuneți sistarea discuțiilor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Suspend ședința până la venirea doamnei secretar Daniela Popa. Rog să se consemneze în stenogramă că am cerut încă de astăzi, la prânz, să fie adusă de îndată la ședință, întrucât este de serviciu.

Vă rog, domnule deputat Dorneanu.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte,

Suntem amândoi membri ai Biroului permanent. Eu nu țin minte ca la ultima ședință a Biroului permanent să se fi făcut repartizarea sarcinilor secretarilor. În nici un caz nu am auzit ca doamna Daniela Popa să fie nominalizată. Vă reamintesc, pe de altă parte, că la ultima ședință a Camerei Deputaților, după care ne-am dus în teritoriu, secretar de ședință a fost doamna Daniela Popa. Deci, nu putem să dăm vina pe dumneaei pentru că astăzi Regulamentul nu ne mai permite să continuăm lucrările pentru că n-are cine vota legile, chiar la dezbaterea pe articole.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule vicepreședinte,

Dacă prin calendarul care e desfășurat pentru activitatea secretarilor nu e doamna Daniela Popa, eu o să-mi cer scuze, dar în calendar era dânsa. Rămâne de stabilit. Cred că secretarii de ședință știu foarte bine care sunt săptămânile în care sunt de serviciu, știu că prezența domniilor lor este obligatorie și își asumă și consecințele absenței. Se va vedea cine e de serviciu în această săptămână și se vor trage consecințele.

Vă mulțumesc.

 
Informare privind depunerea unor legi la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională.

Vă informez că proiectele de lege adoptate astăzi la Cameră și Senat vor fi depuse la secretarii generali, în vederea sesizării la Curtea Constituțională.

 

Ședința s-a încheiat la ora 16,00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 15 septembrie 2019, 17:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro