Plen
Ședința Camerei Deputaților din 9 februarie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.6/19-02-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 09-02-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 februarie 2009

  1. Dezbateri politice organizate în temeiul art.180 din Regulamentul Camerei Deputaților, la solicitarea Grupului parlamentar al PD-L, cu tema "Problematica IMM-urilor și a mediului de afaceri din România".

 

Ședința a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dumitru Pardău, secretari, și, în a doua parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

*

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 334 de deputați, și-au înregistrat prezența 242; sunt absenți 92 de deputați, din care participă la acțiuni parlamentare 7.

Cvorumul de lucru este îndeplinit.

Conform programului de lucru aprobat, în prima parte a ședinței de astăzi avem dezbateri politice organizate în temeiul art.180 din Regulament, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu tematica: "Problematica IMM-urilor și a mediului de afaceri din România".

Biroul permanent, împreună cu Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun următoarea procedură de desfășurare a acestor dezbateri politice. Mai întâi, va lua cuvântul un reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal pentru a-și fundamenta propunerea făcută. După această expunere, vă propun să-l invităm pe domnul prim-ministru, care va prezenta poziția guvernului cu privire la problemele supuse dezbaterii. Apoi, să intrăm în dezbaterea propriu-zisă din partea grupurilor parlamentare. În final, domnul prim-ministru va da răspuns la problemele ridicate în cadrul dezbaterilor.

Timpul maxim afectat dezbaterilor, așa cum a fost el propus de Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, se repartizează astfel: 10 minute rezervate Grupului parlamentar al PD-L pentru expunerea principalelor probleme ale temei supuse dezbaterilor; 45 minute rezervate Guvernului, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor; iar fiecărui grup parlamentar i se rezervă timp maxim pentru a participa la dezbateri în raport cu numărul inițial al membrilor săi, calculat la 20 de secunde pentru fiecare deputat, după cum urmează: PD-L - 38 minute; PSD + PC - 38 minute; PNL - 22 minute; UDMR - 7 minute; minoritățile naționale - 6 minute.

Dacă sunt observații pe marginea procedurii dezbaterilor și a timpului afectat acestora? Dacă nu sunt observații, vă supun votului procedura de desfășurare și timpul afectat dezbaterilor.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc mult.

Cu unanimitate de voturi procedura și timpul afectat dezbaterilor au fost aprobate.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea-Nicu Toader, din partea Grupului parlamentar al PD-L, pentru a prezenta principalele aspecte ale temei supuse dezbaterii.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați miniștri,

Stimați invitați,

Dragi colegi,

Partidul Democrat Liberal deschide astăzi una din dezbaterile cele mai importante, despre care credem că va fi una din metodele cele mai sigure pentru a trece această perioadă grea, perioadă când ne-am asumat guvernarea într-un moment foarte greu pentru țară, atât datorită conjuncturii internaționale, cât și datorită situației financiare lăsată de fosta guvernare PNL.

Pentru a putea răzbate și a scoate țara din criză, pe care foștii guvernanți nici măcar nu au vrut s-o recunoască, trebuie, în primul rând, să corectăm dezechilibrele macroeconomice majore, să identificăm acele sectoare ale economiei care să permită României o dezvoltare durabilă.

Astfel, Partidul Democrat Liberal a înțeles că trebuie ca o astfel de guvernare să fie și în care cuvântul de ordine să fie colaborarea și comunicarea și, nu în ultimul rând, profesionalismul.

Nu dorim ca Parlamentul să devină un element simplu, ci dorim să devină un element activ în procesul de scoatere a României din criză. Vrem să trecem de la pasivitatea care l-a caracterizat în trecut și să ne asumăm în principal rolul de liant și coordonator, dar și de promotor al multor inițiative pentru România.

Pentru a demonstra că discursurile noastre electorale nu au fost doar politicianiste și populiste, atunci când am susținut schimbarea clasei politice din România, suntem astăzi în măsură să venim în fața dumneavoastră cu 84 de parlamentari noi din cei 115 ai Partidului Democrat Liberal, care în urma alegerilor din noiembrie 2008 au ajuns în Parlament.

Am cooptat în rândurile noastre profesioniști cu o vastă experiență în domenii de mare importanță pentru România, sănătate, învățământ, finanțe, gata să-și unească eforturile pentru ca împreună cu Guvernul să reușim să depășim această foarte grea perioadă.

Stimați colegi,

Deschidem astăzi dezbaterile pe teme de interes major pentru țară, cu tema: "Stabilitatea economică prin politici de întărire a competitivității întreprinderilor mici și mijlocii".

Interesul nostru pentru acest domeniu nu este unul întâmplător. Pe lângă faptul că peste 80% din societățile comerciale din România, mai precis 618.000 înregistrate în 2007, dintre care 450.000 funcționau, iar peste 300.000 au încheiat anul 2007 cu profit, sunt catalogate ca IMM-uri, aceste întreprinderi mici și mijlocii au fost recunoscute de comunitatea internațională ca principala pârghie asupra căreia trebuie să se acționeze pentru a scoate o economie din criză. Au fost elaborate chiar măsuri anticriză, care au în centru întreprinderile mici și mijlocii.

La nivel mondial, s-au creat structuri consultative, între forurile decizionale și asociații patronale ale oamenilor de afaceri, pentru a elabora politici corecte și cât mai aproape de necesitățile întreprinderilor mici și mijlocii.

Stimați colegi,

Partidul Democrat Liberal inițiază și susține un nou cadru de organizare și consultare publică, prin înființarea Forumului economic al întreprinderilor mici și mijlocii.

Principalul obiectiv al acestui forum este de a crea cadrul legal corespunzător funcționării întreprinderilor mici și mijlocii, având o structură cu activitate permanentă, înființată pentru monitorizarea și evaluarea periodică a politicilor de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, elaborate de Guvern sau inițiate în Parlament, prin deputați și senatori. va facilita comunicarea permanentă și cooperarea între Guvern, partenerii sociali și Parlament, în procesul de elaborare a politicilor publice, astfel încât toate inițiativele ce privesc întreprinderile mici și mijlocii să se sincronizeze și să se coreleze.

De asemenea, reprezentanții forumului vor avea posibilitatea de a semnala Guvernului și Parlamentului, în orice moment, problemele ce apar în legătură cu procesul de elaborare a politicilor publice, astfel încât rolul lor să fie atât de prevenție, cât și de apărare a intereselor sectorului privat.

Din acest forum propunem să facă parte reprezentanți ai Ministerului pentru întreprinderi mici și mijlocii, reprezentanți din partea Confederației patronale, ai Camerei de Comerț și Industrie a României, asociațiile profesionale la nivel național, reprezentanți ai altor ministere și membri ai Comisiilor parlamentare pentru economie, buget-finanțe, precum și de la Asociația municipiilor din România sau alte asociații profesionale.

De altfel, prima întâlnire de astăzi, într-un cadru mai restrâns, ne-a arătat importanța unor astfel de întâlniri. Sunt convins că, de acum încolo, o legătură permanentă, pentru aceste dezbateri publice, între asociațiile patronale, sindicate și membrii Parlamentului cu reprezentanții Guvernului va reprezenta un punct de plecare pentru a trece această perioadă foarte grea.

Cu aceasta, doresc, stimați colegi, ca această dezbatere să reprezinte un început pentru aceste dezbateri, cu sublinierea că, pentru prima dată, un Guvern și un grup parlamentar care se află la putere solicită Guvernului o astfel de dezbatere și sunt convins, concluziile acestei dezbateri vor fi utile pentru următoarea perioadă.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Permiteți-mi să dau cuvântul în continuare domnului prim-ministru Emil Boc.

Domnul Emil Boc (prim-ministrul României):

Doamnă președinte a Camerei Deputaților, Roberta Anastase,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru invitația adresată și să vă felicit pentru o asemenea inițiativă.

Este clar că orice societate și orice economie trebuie să găsească un echilibru între componenta economică a producerii de prosperitate și componenta socială a distribuției și a modului în care prosperitatea realizată se distribuie pe principii echitabile.

Astăzi, vom discuta despre prima componentă: componenta producerii de prosperitate, de bogăție, într-un context internațional și intern extrem de dificil.

Pe plan extern, este cunoscut faptul că ne aflăm în fața celei mai mari crize economice din ultimii 60 de ani, cu consecințe încă greu de evaluat și cu evoluții imprevizibile.

Pe plan intern, în acest context internațional al crizei economice, venim după un an, 2008, cu cel puțin următoarele caracteristici economice: pe fondul unei creșteri economice de 7,8% în anul 2008, am avut un deficit bugetar de 5,2 %. Dacă acest deficit bugetar ar fi mers pe investiții, încă lucrurile nu erau atât de grave, dar, din nefericire, n-au fost orientate aceste sume din deficit spre capitolul investiții, ci preponderent spre cheltuieli de personal, cheltuieli legate de bunuri și servicii.

De asemenea, în 2008 există o diferență de 7 miliarde de euro între veniturile prognozate și veniturile încasate la buget. Iar dacă la aceasta mai adăugăm faptul că există o datorie de 2,1 miliarde de euro, facturi restante care trebuie să fie achitate de către actualul Guvern, avem o poză a zilei cu privire la situația în care ne aflăm.

De aceea, bugetul pe care l-am înaintat Parlamentului este unul realist și pornește de la doi indicatori macroeconomici mari: primul, o creștere economică de 2,5% - atenție! venim după o creștere economică de 7,8%, la una optimistă, spun unii, deja, de 2,5%, și cu un deficit bugetar de 2%, în condițiile în care, în 2008, pe fondul unei asemenea creșteri economice, am avut un deficit bugetar, repet, de 5,2%.

Acestea sunt constrângerile pe care le avem și în aceste constrângeri, va trebuie să rezolvăm atât problemele legate de susținerea mediului de afaceri și a întreprinderilor mici și mijlocii, pentru a putea asigura în continuare dezvoltarea economică a țării, cât și rezolvarea multiplelor și complexelor probleme sociale pe care le avem.

Acest buget propus este aspru cu prezentul și corect cu viitorul. România suferă de obezitate birocratică și de obișnuința risipei. Stoparea risipei și chibzuința cheltuielilor sunt necesare, dar nu și suficiente. Ele sunt mijloace defensive, prin care aperi un buget de austeritate.

Pasul doi îl reprezintă guvernarea activă. Și aici mă voi referi direct și indirect la acele măsuri pe care le propunem în vederea sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii și a mediului de afaceri.

Bugetul este sever cu cheltuielile abuzive ale administrației, dar propune un număr mare de măsuri de protejare și înmulțire a locurilor de muncă. Bugetul conține acele măsuri pozitive care vor stimula economia, vor crea locuri de muncă și vor sprijini întreprinderile mici și mijlocii.

Cunoscând problemele cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii în această perioadă și în special cele legate de restrângerea cererii interne și externe, precum și lipsa lichidităților, Guvernul are în setul de măsuri pentru susținerea creșterii economice și limitarea efectelor crizei câteva măsuri speciale pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și a mediului de afaceri.

Aceste măsuri, pe care le voi prezenta pe scurt, sunt următoarele:

Unu. menținerea cotei unice de 16%.

Doi. investiția publică masivă în infrastructură. Este această investiție în infrastructură, pe de o parte, cea mai bună măsură anti-criză, iar, pe de altă parte, cea mai bună măsură pentru menținerea și crearea de noi locuri de muncă.

Am pus la punct, în aceste condiții, un pachet de investiții publice de 10,2 miliarde de euro, adică 20% din banii bugetului de stat pe anul 2009 merg la investiții. Este cea mai mare și reprezintă cel mai mare buget, după 1989, alocat infrastructurii.

Investițiile pe care statul le va deschide, cu aceste fonduri, vor ataca problemele vitale ale economiei românești și vor genera, în același timp, locuri de muncă.

Prioritățile sunt: rețeaua de transport rutier și feroviar, infrastructura de mediu, din educație, din sănătate, din agricultură, construcția de locuințe sau proiectul de reabilitare termică a blocurilor de locuit. Infrastructura este marea miză a bugetului care va intra în dezbaterea dumneavoastră. De fapt, strategia Guvernului, de alocare a 20% din buget pentru investiții, susține direct și indirect întreprinderile mici și mijlocii prin contracte și subcontracte.

Activitățile legate de investiții în drumuri, autostrăzi, spitale, grădinițe, școli, reabilitarea termică a blocurilor, și lucrurile pot continua, pot fi efectuate de către sectorul întreprinderilor mici și mijlocii.

Sectorul privat va fi partenerul statului cu același obiectiv: locuri de muncă și activitate economică productivă.

A treia măsură: neimpozitarea profitului reinvestit. Această măsură va fi introdusă începând cu trimestrul al doilea al acestui an. Măsura aceasta va stimula apetitul investițional al firmelor și va conduce la crearea de noi locuri de muncă, precum și la înființarea de noi întreprinderi mici și mijlocii.

A patra măsură: achitarea datoriilor către agenții economici pentru facturi restante și lucrări recepționate și nefacturate. Este vorba de o datorie de 2,1 miliarde de euro, din care deja am achitat 30%; astăzi, am achitat 30% din valoarea datoriilor restante. Este un efort bugetar important, dar ne-am dat seama că, dacă nu luăm această măsură, statul devine principalul factor de blocare a economiei românești și de afectare a activității întreprinderilor mici și mijlocii.

Așa cum am spus, acest program de achitare a datoriilor va continua, fiind o prioritate a Guvernului pe care îl reprezint.

A cincea măsură: perfecționarea mecanismului de absorbție a fondurilor comunitare.

Este absolut scandalos, ca în doi ani, în 2007 și în 2008, să fi fost efectuate plăți către beneficiari din fonduri europene în valoare de doar 176 de milioane de euro, din care aproximativ 100 de milioane de euro prin Programul "Jeremy".

Cum a fost oare posibil acest lucru, de doi ani să fim în Uniunea Europeană și să avem 176 milioane de euro?! O să vă spun foarte direct: datorită incompetenței acelor oameni și acelor structuri care au lucrat cu fondurile europene.

Vreau să știți că, până în 22 decembrie 2008, din cele șapte programe operațional-sectoriale, doar unul singur a fost auditat de către Comisia europeană. Aceasta ce înseamnă? Că pentru a fi făcute plăți intermediare din fonduri europene, trebuie să ai auditate sistemele de management și control din interiorul programelor operațional-sectoriale.

De la Uniunea Europeană se fac trei categorii de plăți: avans, plăți intermediare și plăți finale. Fără auditarea acestor sisteme nu pot fi făcute plăți intermediare. Și, din cele șapte programe operațional-sectoriale, doar unul singur, programul operațional asistență tehnică a fost aprobat prin scrisoarea Comisiei europene din 10 septembrie 2008.

În rest, două dintre ele au fost aprobate după 22 decembrie 2008, iar în acest moment, pe baza Comitetului interministerial pe care l-am constituit sub coordonarea primului-ministru și a vice-premierului, am stabilit data de 25 februarie dată limită pentru pregătirea tuturor documentațiilor, astfel încât, în cel mai scurt timp, restul programelor neauditate să devină operaționale.

Românii trebuie să știe acest lucru, că una vorbim la televizor despre importanța fondurilor europene - și mă refer aici la vechea guvernare, care trebuie să-și asume public aceste consecințe scandaloase și dezastruoase în materia absorbției fondurilor comunitare - și angajamentul acestui guvern de a face din absorbția fondurilor comunitare prioritatea numărul unu în etapele și în perioadele următoare.

Aș vrea să mai fac aici o precizare cu privire la absorbția fondurilor comunitare, domnul vicepremier Dan Nica va veni și el cu alte detalii. am găsit un stufăriș de proceduri birocratice, care omoară practic întreprinzătorii mici și mijlocii în procesul de atragere a fondurilor comunitare.

Nu se răspunde decât după 30 - 40 de zile la solicitările minore pe care firmele le au cu privire la problemele legate de absorbția fondurilor comunitare, când termenul maxim este de 6 luni, uneori, pentru depunerea unui proiect.

De cele mai multe ori, ministerele căutau nod în papură și chemau în permanență, cu alte acte, și cu alte acte la minister, pe întreprinzătorii mici și mijlocii pentru completarea documentațiilor.

Vom face ceea ce am făcut și noi, ca primari: stabilim o singură dată ce acte trebuie completate la dosar, și cine mai cere un act în plus, după ce acest lucru a fost cerut, pleacă din sistemul de administrare a fondurilor europene, pleacă definitiv acasă.

Adică, acea birocrație prin care îl chemi în fiecare săptămână, spunând: m-am mai gândit eu, mai am nevoie de un document în plus la acest dosar, este inacceptabil. aceste proceduri sunt deja standard și îi asigurăm pe cei care lucrează cu fonduri europene că nu vor mai fi victime ale unor asemenea măsuri birocratice și unor hățișuri procedurale demne de guinness Book.

În al șaselea rând, a șasea măsură: capitalizarea CEC și EximBank. Cele două bănci urmează să primească o injecție de capital pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii.

În cadrul CEC, se va constitui un fond pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Capitalizarea EximBank se va face prin utilizarea dividendelor cuvenite statului, pentru majorarea capitalului social și alocarea de fonduri publice pentru instrumentele de asigurare și garantare a operațiunilor de export, precum riscul valutar și riscul de neplată.

A șaptea măsură: compensarea t.v.a.-ului de recuperat cu t.v.a.-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat și în lunile ulterioare lunii în care s-au depus cererile de restituire, precum și după expirarea termenului legal de 45 de zile.

A șaptea măsură este în corelare cu cea de a opta, pe care v-o prezint, și se referă la operaționalizarea fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii și înființarea fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii.

A noua măsură: alocarea, prin bugetul de stat, a cel puțin aceluiași volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor, ca și în anul 2008.

A zecea măsură: continuarea și extinderea programului "Rabla", prin cel puțin două componente importante, și anume: este vorba de intrarea în program a mașinilor mai vechi de 10 ani, cu doi ani mai tinere decât cele admise până în anul trecut, precum și majorarea sumei acordate, de la 3.000 lei, la 3.800 lei, precum și finanțarea în limita a 60.000 de vehicule, față de 40.000 în anul 2008.

Sunt cele mai importante măsuri pe care le avem în programul anticriză, pe componenta susținerii activității economice. Mai sunt și alte componente sectoriale la care colegii mei vor face referire.

Închei, spunându-vă un lucru: este un efort pe care trebuie să-l facem împreună, în vederea depășirii crizei economice. Criza nu este doar o realitate românească, însă lovind foarte puternic în afara României, criza s-a întors asupra economiei românești, ștergând dintr-o lovitură comenzi, clienți și piețe de desfacere. Criza nu este un produs, ci un import silit. Tocmai de aceea am încercat astăzi să vă arăt partea ofensivă, pozitivă a bugetului de stat.

Avem un buget cu foarte multe constrângeri și mă refer, în special, aici, la acele constrângeri legate de diminuarea cheltuielilor administrative abuzive. Și, de asemenea, vom avea constrângeri la capitolul salarial și am propus, prin proiectul de buget, ca pentru demnitari și pentru cei cu funcții asimilate demnitarilor să înghețăm salariile în anul 2009, ca o formă de responsabilitate și de responsabilizare a clasei politice, într-un context economic dificil.

Dar, acest buget are și componente pozitive. Și, de aici înainte, aș pune foarte mult accent pe această componentă pozitivă, pe veștile bune pe care le dă proiectul de buget supus aprobării dumneavoastră. Și am făcut mențiune la cele mai importante componente pozitive, a veștilor bune din proiectul de buget.

De aceea, cred că acest proiect de buget bazat pe cea mai mare investiție în infrastructură de după 1989, pe un efort consolidat de atragere de fonduri europene și nu în ultimul rând, pe sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii ne oferă șansa depășirii crizei economice și a susținerii economice a României, în vederea îndeplinirii și a componentei sociale din programul de guvernare. (Aplauze puternice.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Îi dau cuvântul în continuare domnului Constantin Niță, ministru pentru IMM-uri.

Domnul Constantin Niță (ministrul IMM-urilor, Comerțului și Mediului de Afaceri):

Doamnă președintă a Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur, este un lucru foarte bun ce ați făcut astăzi. Este pionierat, cred că niciodată în Camera Deputaților nu s-a mai făcut o asemenea dezbatere. Acesta este un lucru pozitiv, că ați început cu IMM-urile, pentru că cele 600.000 de furnici economice reprezintă cel mai dinamic sector al economiei, care produce 70% din produsul intern brut al României, iată că trezește și interesul deputaților, ceea ce este un lucru extraordinar.

Sper că din această dezbatere, nu numai criticile, dar și propunerile vor fi cele care vor rămâne la sfârșit și vor contribui la bunul mers al activității economice a acestor întreprinderi mici și mijlocii.

Sigur, în plus față de ceea ce a spus domnul prim-ministru, aș vrea să fac un comentariu legat de fondul de garantare și fondul de contragarantare. Iată, eram singura țară din Uniunea Europeană care nu aveam un fond de contragarantare. Acest lucru se realizează, sper, în această lună. Deja proiectul de lege este făcut, iar capitalul social al acestui fond de contragarantare va fi de 100 de milioane de euro. El va permite, în felul acesta, multiplicarea de 4 - 5 ori a numărului întreprinderilor mici și mijlocii, care vor putea accesa, care vor putea participa la garantarea unor credite de la băncile pe care le doresc să le folosească.

Deci, este un lucru extraordinar și eu sper ca acesta să contribuie mult mai mult la accesarea acestor garanții, care până în momentul de față era limitată. Noi sperăm, undeva, să ajungem, la 6 - 8 mii de întreprinderi, care pot să acceseze asemenea garanții.

În al doilea rând, aș vrea să vă spun că sunt multe lucruri legate de îmbunătățirea mediului de afaceri. Aici vreau să vă spun că am avut multe întâlniri cu organizațiile patronale și confederațiile patronale, care au cerut în mod imperios modificarea unor legi, pe care, sigur, cu permisiunea dumneavoastră, o să și vi le spun, și anume: modificarea Legii privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social; modificarea și completarea legislației privind procedura tacită; modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal; modificarea și completarea Legii nr.341 privind înființarea, stimularea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii; modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2008 privind stimularea investițiilor ș.a.m.d.

Deci, iată, sunt câteva acte normative - Legea patronatului, iarăși, au impus în discuție asemenea lucruri și cred că și dumneavoastră, aici, veți avea un rol foarte important în aprobarea acestor legi necesare îmbunătățirii climatului de afaceri din România.

De asemenea, sigur, așa cum s-a spus aici, avem două tipuri de finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii. Este vorba de finanțare de la bugetul de stat și finanțare din programele europene.

Este clar că ministerul urmărește patru direcții importante, și anume: dezvoltarea capacității competitive a întreprinderilor mici și mijlocii, îmbunătățirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare, îmbunătățirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii pe piețele externe și promovarea culturii antreprenoriale și întărirea performanțelor manageriale.

Sigur că și anul acesta avem nouă programe finanțate de la bugetul de stat și, sigur, avem programe finanțate pe axa prioritară 1 din cadrul Programului operațional sectorial "Creșterea competitivității economice".

Din păcate, până anul acesta, pe acest plan - al finanțării externe - nu s-a obținut niciun euro. Săptămâna trecută au fost semnate primele 22 de contracte și să sperăm că, până la sfârșitul acestei luni, vom ajunge undeva la 170, ceea ce înseamnă 10% din numărul proiectelor, și anume 1.700 de proiecte care au fost depuse anul trecut. Urmează ca, în cursul lunii martie, să începem apelurile de proiecte pentru acest an pentru proiecte în sumă de 72 de milioane de euro.

Sigur că un rol important, așa cum spunea și domnul prim-ministru, îl are perioada de finanțare.

Vreau să vă spun că pentru aceste proiecte care se pare că vor fi finanțate începând de luna viitoare, după semnarea contractelor, întreprinderile mici și mijlocii au depus proiectele undeva în 4 iunie anul trecut. Deci, au trecut aproape 7-8 luni. Am făcut un calcul pe, așa, un drum critic, cât îi trebuie unui întreprinzător privat să acceseze un fond european, și îi trebuie minimum 210 zile. Ținând cont și de situația în care se află economia românească în acest moment, cursul de schimb și business-planul pe care-l avea anul trecut și ce primește anul acesta, sigur că este o diferență - și aici se impune de urgență modificarea Legii achizițiilor publice. Lucrul acesta a fost început de domnul vicepremier Dan Nica și, sigur, și procedurile care trebuie să ajungă undeva la 30-45 de zile.

Alături de aceste măsuri, vreau să vă mai spun că mai sunt câteva în domeniul promovării exporturilor. Aici, și prin capitalizarea lui EximBank, se va urmări tocmai creșterea numărului de întreprinderi mici și mijlocii care vor accesa credite pentru export.

Avem în vedere crearea a cinci centre de promovare a produselor românești, mai ales în partea de est - mă refer la Chișinău, Moscova, Beijing, Mumbay și Cairo, în așa fel încât să dăm posibilitatea tuturor oamenilor de afaceri români să poată să-și prezinte produsele în aceste zone, unde știți foarte bine că volumul exporturilor românești a scăzut foarte mult.

De asemenea, începând cu sfârșitul acestei luni, va funcționa portalul de comerț exterior al României, care va permite circulația informațiilor în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii cu reprezentanții noștri de comerț exterior din toată lumea și, în felul acesta, dăm posibilitatea tuturor întreprinderilor să poată să acceseze acest portal și să cunoască exact informațiile de piață din toată lumea. Iată un lucru extraordinar, pe care sperăm, în sfârșit, la sfârșitul acestei luni să-l finalizăm.

Sigur că mai sunt multe problme legate de modificarea Codului fiscal. A spus și domnul prim-ministru. Aș fi bucuros dacă am reuși să introducem și impozitul forfetar pe activitate, ceea ce va da posibilitatea scoaterii economiei gri la suprafață, deci și întreprinderile mici și mijlocii care mai lucrează încă la negru vor putea să-și scoată la suprafață activitatea, pentru că acest sistem va permite o impozitare pe activitate, în așa fel încât nimeni nu va mai putea scăpa fără să plătească impozit. Este un lucru bun și vine în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii, vă asigur de lucrul acesta.

Vă mulțumesc și, dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziție. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumim și noi, domnule ministru.

Intrăm în intervențiile grupurilor parlamentare.

Îi dau cuvântul, conform listei de vorbitori pe care ați pus-o la dispoziția secretariatului tehnic, domnului Cristian Petrescu, din partea Partidului Democrat Liberal.

Domnul Cristian Petrescu:

Doamna președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Dragi colegi,

Onorată asistență,

În primul rând, aș dori să mulțumesc, fiind prima oară când vorbesc din acest loc, alegătorilor din Colegiul nr. 12 București, care au făcut posibil acest lucru.

Categoria întreprinderilor micro, mici și mijlocii este formată din întreprinderi care angajează mai puțin de 250 de persoane și care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro și/sau dețin active totale de până la 43 de milioane de euro.

Am dorit să încep cu această definiție, tocmai pentru a înțelege cu toții despre ce întreprinderi este vorba, care fac obiectul dezbaterii noastre de astăzi.

Dezbatem acum problematica întreprinderilor mici și mijlocii, pentru că Partidul Democrat Liberal este conștient că de buna lor funcționare depinde în bună măsură trecerea cu bine peste criza economică actuală.

Principalele probleme cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii, precum și toate societăți comerciale, sunt lipsa predictibilității, birocrația excesivă și fiscalitatea exagerată.

Din această cauză, este evident că sunt necesare măsuri de îmbunătățire și simplificare a legislației, cu precădere în ce privește domeniul societăților comerciale și în domeniul fiscal.

Ei, bine, am o veste bună și una rea. Cea bună: toată lumea este mulțumită de cota unică de impozitare de 16%. Nu am auzit vreun întreprinzător care să considere că măsura luată a fost greșită.

Pe de altă parte, am să v-o spun și pe cea rea: marea lor majoritate sunt în ilegalitate. Nu cred că există prea multe întreprinderi în România, cu oricâți contabili sau firme de contabilitate ar avea angajate, care să fi achitat toate impozitele, taxele, tarifele, accizele, comisioanele, contribuțiile și redevențele impuse.

La ora actuală, există în România peste 560 de taxe și impozite instituite prin aproape 200 de acte normative. Și nu mă refer și la cele impuse de autoritățile publice locale, pentru că am ajunge probabil la un record mondial.

Conform unui studiu al Băncii Mondiale, companiile românești au de plătit cele mai multe contribuții fiscale din cele 181 de state supuse cercetării. Pe lângă cuantumul dărilor, deranjează și alergătura de la un ghișeu la altul, cozile la care trebuie să stea oamenii pe care-i imobilizează, și ei mai și plătesc pentru asta. Dacă statul vrea banii datorați de întreprinzător, trebuie să iasă în întâmpinarea lor și să ușureze colectarea taxelor, nu să aștepte încălcarea legii și sancționarea acestora.

Din câte știu, Ministerul Finanțelor are în lucru un sistem informatic prin care sunt evidențiate toate taxele și impozitele datorate.

În momentul în care acest sistem va deveni operațional și public și orice întreprindere va ști exact câte taxe datorează și unde le poate plăti, vor crește veniturile la stat din plata obligațiilor, așa cum este normal, și nu din amenzi.

Concret, propunem desființarea a 100 de taxe actuale și comasarea celor rămase, pentru a simplifica sistemul actual, prin diminuarea parafiscalității și eliminarea taxelor aberante aplicate la nivel local și național.

Neimpozitarea profitului reinvestit, ce se va aplica din acest an, este o altă măsură importantă adoptată de actualul Guvern pentru a favoriza întreprinzătorii.

Nu am reușit să aflu nici până acum de ce nu a fost aplicată mai devreme, mai ales în condițiile în care fostul Guvern liberal ar fi trebuit să o facă până acum.

Probleme avem și în cazul practicanților profesiilor liberale care înregistrează venit, și nu profit, drept pentru care nu pot fi scutiți. Crede cineva că, de exemplu pentru un medic, echipamentele medicale mai moderne pe care le achiziționează pot fi altceva decât o investiție într-o prestație mai bună?

În ce privește achizițiile publice - o altă problemă spinoasă cu care se confruntă agenții economici - propunem modificarea legislației în domeniu, în sensul simplificării procedurilor, prin reducerea termenelor și actelor necesare, și creșterii plafoanelor pe fiecare tip de procedură, prin dublarea valorilor actuale.

Din punct de vedere al îmbunătățirii legislației și fiscalității, un bun exemplu este turismul de incoming, respectiv turiștii străini care vizitează România, în acest moment, când împotriva oricărei reguli economice, acesta nu este considerat export de servicii, ceea ce ar duce la scutirea de t.v.a.

Nu este deajuns că, de obicei, serviciile sunt de proastă calitate. Mai avem și prețuri mari. Printre altele, și pentru că sunt încărcate aberant din punct de vedere fiscal. Și este vorba despre o ramură economică, în care marea majoritate a afacerilor sunt întreprinderi mici și mijlocii și care, după părerea mea, poate fi principalul motor în dezvoltarea economiei românești, mai ales în condiții de criză.

Știm cu toții cât durează înființarea unei firme, dar nu ne spune nimeni cât durează, câte acte și câte taxe implică renunțarea la ea.

Din această cauză, avem multe întreprinderi mici și mijlocii pe hârtie, dar mult mai puține active. Unii antreprenori preferă să le lase să moară, fără să mai depună declarații fiscale și, cu atât mai puțin, să plătească taxele, indiferent de riscurile asumate.

Se spunea că economia duduie, dar iată că nu este chiar așa.

Avem nevoie de întreprinderi mici și mijlocii puternice, care să facă față competiției. Avem nevoie de reglementări clare și precise care să-i ajute pe întreprinzători, și nu să-i descurajeze.

Avem nevoie de locurile de muncă oferite de întreprinderi mici și mijlocii, aceste airbeguri care pot atenua șocul crizei economice. Tocmai de aceea trebuie să ajutăm întreprinzătorii să obțină profit, pentru a oferi de lucru la rândul lor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Partidului Social Democrat și Partidului Conservator, vorbește domnul Doru Claudian Frunzulică.

Domnul Doru Claudian Frunzulică:

Doamna președinte al Camerei,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și prieteni,

Distinși invitați,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, vă rog să-mi permiteți să salut cu deosebită considerație pe distinșii președinți și reprezentanți ai confederațiilor sindicale și patronale din România prezenți alături de noi astăzi.

Trebuie apreciată la justa valoare consultarea permanentă a actualului Guvern cu partenerii de dialog social, organizațiile patronale și sindicale, pe marginea alcătuirii Proiectului de buget stat și al bugetului asigurărilor sociale pe anul 2009.

Este, fără-îndoială, un bun început al parteneriatului pe care l-aș numi strategic, pe care actualul Guvern încearcă să-l stabilească cu cei mai importanți piloni ai societății civile românești - confederațiile patronale și sindicale. Este o relansare a dialogului social în țara noastră, iar un acord economic și social între Guvern, pe de o parte, și confederațiile patronale și sindicale, pe de alta, ar putea asigura o pace socială atât de necesară în acest an și în anii care urmează.

Doamnelor și domnilor,

După cum bine se cunoaște, trecerea la economia de piață în România a însemnat în esență evoluția a două componente: procesul de privatizare, precum și apariția unor întreprinderi private noi, ca rezultat al unor inițiative particulare independente.

Aceste două căi de evoluție s-au manifestat mai mult sau mai puțin simultan, dar în ritmuri diferite. Ambele au avut mari repercusiuni asupra pieței muncii. În timp ce privatizarea a dus la reducerea numărului de locuri de muncă, noul sector privat a creat cea mai mare parte a noilor locuri de muncă, dintre acestea 98% dintre companii sunt întreprinderi mici și mijlocii în România. Ele au absorbit forța de muncă disponibilizată, ele au creat locuri de muncă în România, după anul 2000, mai ales.

Progresele înregistrate s-au datorat în mare parte pe inițiativa, spiritul întreprinzător și curajul miilor de mici întreprinzători care și-au câștigat o binemeritată credibilitate, luptând în prima linie pe frontul tranziției către o economie de piață eficientă.

Dacă în anul 2000, Uniunea Europeană a lansat Procesul de la Lisabona, pentru a îmbunătăți competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii europene într-o economie globalizată bazată pe cunoaștere, lansând ulterior un important instrument politic - Carta europeană pentru întreprinderi mici -, Guvernul României, social-democrat, din acea vreme, după semnarea Declarației de la Maribor în anul 2002 privind armonizarea politicilor sale cu prevederile Cartei, a acționat eficient, prin Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație, pentru implementarea în România a Cartei pentru întreprinderi mici, cât și a Programului comunitar multinațional pentru întreprinderi și spirit antreprenorial, în special pentru întreprinderi mici și mijlocii, condiție necesară pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Doamnelor și domnilor,

Așa cum s-a spus aici, întreprinderile mici și mijlocii contribuie cu 72% la ora actuală, la produsul intern brut al României și ocupă aproximativ 66-67% din forța de muncă, ele reprezentând, fără îndoială, atât coloana vertebrală a economiei, cât și principalul motor de dezvoltare a acesteia.

Cred că este important să vă prezint câteva date sintetice bazate pe sondaje făcute și de confedeațiile patronale și sindicale în 2007 și în 2008. Care erau, de exemplu, efectele aderării României la Uniunea Europeană, asupra întreprinderilor mici și mijlocii? De exemplu, efectele pozitive, să zicem, factori cu cel mai amplu impact pozitiv asupra sectorului de întreprinderi mici și mijlocii. Și în ordinea în care au răspuns întreprinderile mici și mijlocii: 1. accesul mai bun pe piețe, indicat de 43,47% din întreprinderi mici și mijlocii; 2. existența unor potențiali furnizori mai buni și/sau mai ieftini; 3. legislația îmbunătățită; 4. accesul la fonduri structurale; 5. noi tehnologii ce pot fi cumpărate din spațiul Uniunii Europene.

Care au fost cele mai frecvente dificultăți cu care s-au confrunat întreprinderile mici și mijlocii? Intensificarea concurenței, costurile cu forța de muncă, costurile implicate de adaptarea la acquis-ul comunitar; migrația forței de muncă; intensificarea controalelor reprezentanților administrației de stat; protecție mai mică a consumatorului. Important este de amintit și modul de accesare a fondurilor de către aceste întreprinderi, care reprezintă coloana vertebrală a economiei.

Ce spuneau întreprinderile mici și mijlocii? Accesarea fondurilor structurale de către întreprinderi mici și mijlocii în anul 2008 - foarte interesant: 72,24% din firme erau în stadiu de informare; 16,94% au consultat o firmă de consultanță, un patronat etc., pentru a obține sprijin; 7,76% erau în faza de elaborare a proiectului; 1,84% au primit aprobarea pentru proiectul depus, iar 1,22% au depus proiectul.

În realitate, întreprinderile mici și mijlocii, doamnelor și domnilor, nu au accesat niciun fond structural în ultimii ani. Abia în 6 februarie anul curent, 22 de oameni de afaceri au semnat primele proiecte de finanțare din fondurile europene, alte 153, dacă cred că este corect, domnule ministru al întreprinderilor mici și mijlocii, comerțului și mediului de afaceri, vor semna aceste contracte până la sfârșitul lunii februarie.

Acesta este modul în care întreprinderile românești au fost ajutate efectiv să facă față concurenței impusă de aderarea la Uniunea Europeană.

Doamnelor și domnilor,

Se pot trage multe concluzii de aici privind ce programe viitoare trebuie să propunem pentru susținerea mediului de afaceri și a întreprinderilor mici și mijlocii.

În ultimii doi ani, de exemplu, într-un sondaj făcut de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, întreprinderile mici și mijlocii spuneau care sunt cele mai frecvente dificultăți cu care se confruntă. Spuneau, domnule prim-ministru, birocrația; fiscalitatea excesivă; probleme privind angajarea, pregătirea și menținerea personalului; inflația; întârzieri la plata facturilor, mai ales în relația cu instituții cu capital de stat; dobânzi ridicate la credite; corupție în administrație; scăderea cererii interne; creșterea nivelului cheltuielilor salariale; controalele excesive; instabilitatea monedei naționale; accesul dificil la credite; concurența produselor din import.

La fel de importantă și sugestivă este situația privind modul de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii din România în ultimii doi ani. Peste 70% își finanțează activitățile din surse proprii; 49,52% apelează la credite bancare, 26% utilizează leasingul, 5,57% - fonduri nerambursabile, dar nu din fondurile structurale; 3,82% au luat împrumuturi de la instituții financiare specializate; 1,45% finanțare prin factoring și așa mai departe.

Toate acestea arată clar o radiografie a situației întreprinderilor mici și mijlocii din România. Ea nu este o radiografie a unor întreprinderi care funcționează în interiorul Uniunii Europene. Ceea ce spune acest sondaj este că aceste întreprinderi funcționează ca într-o țară care nu este membră a Uniunii Europene, doamnelor și domnilor!

Datorită degradării situației economice și sociale la nivel global, întreprinderile mici și mijlocii din România traversează o perioadă extrem de dificilă, mai ale în ultimele luni numărul acestora reducându-se în fiecare lună. Peste 50% și-au redus producția în ultimele luni, peste 70% dintre acestea și-au redus exporturile și au nevoie urgentă de capitalizare, finanțare și susținere a producției și exporturilor.

Doamnelor și domnilor,

Cred că actualul Guvern a înțeles, în mare parte, importanța susținerii întreprinderilor mici și mijlocii, factorul catalizator determinant în dezvoltarea economico-socială a unei țări.

Aș sublinia câteva direcții de acțiune pentru mediul de afaceri și întreprinderi mici și mijlocii, cuprinse în angajamentul pentru buna guvernare a României, și câteva sunt importante: asigurarea unui mediu de afaceri predictibil, lucru pe care confederațiile patronale îl cer de ani și ani de zile; încurajarea capitalului autohton; susținerea financiară de către stat a polițelor de competitivitate; în continuare întreprinderile românești, în medie, sunt sub, mult chiar, în anumite domenii, sub media competitivității întreprinderilor din Uniunea Europeană, cât și din punct de vedere al productivității; crearea actului unic de control; sprijinirea sectorului neguvernamental specializat în promovarea culturii concurențiale în mediul de afaceri.

Privind Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2009, cât și Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, Guvernul a inclus mai multe propuneri făcute de partenerii de dialog social și sunt multe măsuri, prezentate de premierul Emil Boc, care vor avea un impact major pentru stimularea creșterii economice în continuare și protejarea intereselor economice ale populației. Este foarte importantă acțiunea de implementare a acestui program și controlul permanent al modului în care se face această implementare - respectarea termenelor și a cifrelor prezentate.

Sigur, ministerul pentru întreprinderi mici și mijlocii a prezentat aici câteva măsuri foarte importante - capitalizarea fondului de garantare inovativ, fondul de contragarantare pentru lărgirea bazei de acces la fondurile structurale, capitalizarea EximBank, a CEC-ului, transformarea CEC-ului într-o bancă pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Doamnelor și domnilor,

Rolul întreprinderilor mici și mijlocii în economia Uniunii Europene a fost recunoscut și subliniat în mod repetat, la cel mai înalt nivel politic, fiind stabilită necesitatea unei inițiative suplimentare, pentru a adapta mai bine piața unică la nevoile actuale ale întreprinderilor mici și mijlocii.

Tocmai de aceea, la începutul lui 2008, Comisia Europeană a promovat o comunicare intitulată "Gândiți mai întâi la scară mică!" Priorități pentru întreprinderi mici și mijlocii: un "Small Business Act pentru Europa". În esență, un vast cadru strategic pentru statele membre ale Uniunii Europene privind principiile care să ghideze concepția și punerea în aplicare a politicilor pentru întreprinderi mici și mijlocii. De altfel, în decembrie 2008, Uniunea Europeană a adoptat acest Small Business Act, societatea civilă din România, prin reprezentanții patronatelor în Comitetul Economic și Social European, făcând mai multe propuneri de îmbunătățire a acestui program.

De aceea, domnule prim-ministru, vă propun, potrivit practicii europene, desemnarea unui reprezentant al Guvernului pentru întreprinderi mici și mijlocii la nivel național pentru gestionarea procesului de implementare a Small Business Act în România, cât și a măsurilor anticriză specifice pentru întreprinderi mici și mijlocii. Sigur că poate să fie un secretar de stat din Ministerul pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț și mediul de afaceri.

Trebuie menționat că Uniunea Europeană a numit în 2008 un trimis special pentru întreprinderi mici și mijlocii - Doamna Françoise Le Bail și, din câte am înțeles, domnul ministru Niță, ministrul pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț și mediul de afaceri, intenționează invitarea cât mai curând în România a trimisului Uniunii Europene pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Este foarte important să se discute mai multe inițiative luate de Uniunea Europeană în sprijinul statelor membre: linii noi de creditare speciale pentru întreprinderi mici și mijlocii ale Băncii Europene de Investiții, în colaborare cu bănci locale. Aceste linii pot fi deschise cu CEC-ul sau cu EximBank-ul. Sunt peste 30 de miliarde de euro disponibile, cu dobândă subvenționată până la sfârșitul anului 2011, 15 miliarde pentru anul 2009.

De asemenea, extinderea Programului "Jeremy Regional Funding", cu fonduri de la Banca Europeană de Investiții și de la Fondul European de Investiții, foarte importantă extinderea acestui program, pentru că este un program specializat în susținerea micilor afaceri în Uniunea Europeană.

De asemenea, acesta trebuie menționat că este un program derivat din fondurile structurale pentru perioada 2007-2013, cât și accesarea Fondului European de Investiții pentru garanții necesare întreprinderilor mici și mijlocii, sau facilități de capital în societățile mixte.

Doamnelor și domnilor,

Nu vreau să vă plictisesc, dar întreprinderile mici și mijlocii reprezintă coloana vertebrală a economiei românești. Spuneam că sunt 98,44% în acest moment din întreprinderile românești.

Pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și a mediului de afaceri, vom propune și vom promova, eu, împreună cu Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și Partidului Conservator, în Cameră, mai multe inițiative legislative, în consultare cu partenerii sociali din România, și anume: vă vom propune un nou și modern Cod comercial.

Doamnelor și domnilor,

Codul comercial care există astăzi în România a intrat în vigoare la 1 septembrie 1887. A fost modificat de 22 de ori. În curând, va semăna cu Constituția Statelor Unite ale Americii. Cred că este momentul să venim cu un Cod comercial nou și modern, adaptat statutului României de stat membru al Uniunii Europene și realităților economice și sociale de la începutul mileniului III.

De asemenea, vă vom propune o nouă lege a patronatelor, o nouă lege a patronatelor, nu aceasta care este în Cameră la ora actuală, de modificare a legii actuale, ci o lege modernă, făcută împreună cu confederațiile patronale, pentru ele și pentru dezvoltarea economiei în România, ținând cont de faptul că marea majoritate sunt membre ale Organizației Internaționale a Patronatelor din cadrul Organizației Internaționale a Muncii și a Business Europe.

Vă vom propune o nouă lege de stimulare a investițiilor, extrem de importantă pentru atragerea de investiții în România și cred, domnule prim-ministru și onorați membri ai Guvernului și stimați prieteni deputați, că trebuie să ne uităm spre toate azimuturile. Sunt în continuare țări care fac investiții masive. Ar trebui să ne uităm nu numai la țările membre ale Uniunii Europene, dar și la țări din estul nostru. Să ne uităm mai bine la China, la Republica Populară Chineză, să ne uităm mai bine la alte țări care fac investiții masive în alte țări.

Implementarea în România a legislației europene privind Compania Privată Europeană - European Private Company -, companie standard, la fel, în toate țările membre ale Uniunii Europene, cu același statut, aceeași formă de organizare, aceasta va duce la extinderea cooperării între firme în interiorul Uniunii Europene, la înființarea de noi firme în România, cât și la importante economii privind consultanța juridică, managementul și administrarea firmei; standardizarea firmelor în Uniunea Europeană; implementarea prevederilor europene vă propune Partidul Social Democrat privind economia social-europeană. O semnificativă proporție din economia Uniunii Europene nu este organizată numai pentru a produce profituri pentru investitori. Această economie socială europeană cuprinde cooperative, societăți mutuale, întreprinderi sociale, asociații și fundații sociale ce oferă o gamă largă de produse și servicii. Sunt peste 10 milioane de oameni angajați în această formă de economie social-europeană, estimările mergând până la 150 de milioane de oameni, membri ai întreprinderilor economiei sociale.

Prin stabilirea de întreprinderi sociale, România va putea accesa mai ușor și mai multe resurse financiare europene, mai ales din cadrul Fondului Social European.

Doamnelor și domnilor,

Guvernul a propus mai multe măsuri pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii. În această perioadă de început de criză economică și socială este necesară sprijinirea fără precedent a sectorului de IMM-uri, pentru că este sectorul cel mai flexibil, inventiv, dinamic, ce poate salva și crea noi locuri de muncă, ce poate să susțină o creștere economică și o anumită stabilitate socială.

Ținând cont că în marea majoritate a țărilor Uniunii Europene 0,5% din p.i.b. este minimum prevăzut pentru programe destinate înființării și dezvoltării IMM-urilor, voi propune un amendament la Legea proiectului bugetului de stat pentru 2009 pentru creșterea bugetului acordat Ministerului pentru IMM-uri, Comerț și Mediu de afaceri, de la 0,2% din p.i.b. la 0,3% din p.i.b, ținând cont că dânșii au cerut 0,4. Voi face acest amendament și pentru că din 0,2% din p.i.b. doar 0,034% sunt alocați ministerului, restul fiind destinați capitalizării CEC și EximBank.

Trebuie amintit, domnule prim-ministru și stimați membri ai Guvernului, că Legea nr.346 din 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării IMM-urilor prevede la art.26 paragraf (1), prin Legea bugetului de stat: "Se alocă fonduri în valoare 0,2% din p.i.b. pentru finanțarea programelor de dezvoltare și a măsurilor de sprijinire a înființării de noi întreprinderi și de susținere a dezvoltării IMM-urilor la nivel național și local." - programele pentru IMM-uri.

Doamnelor și domnilor,

În final, dar nu în ultimul rând, vă rog să-mi permiteți să vă asigur și, mă refer în primul rând la colegii și prietenii mei din Camera Deputaților, de prețuirea și stima mea deosebită.

Camera Deputaților are oameni de mare valoare, ea aflându-se în perioada de omogenizare între cei nou aleși și cei cu mai multă experiență și cred că împreună, numai împreună, putem contribui la îmbunătățirea imaginii și percepției cetățenilor asupra uneia din cele mai importante, poate cea mai importantă instituție a statului român, forumul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a țării, îmbunătățire ce poate fi susținută numai prin eficiență, determinare, dinamism, entuziasm și loialitate față de obiectivele și interesele României și ale cetățeanului român.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și Partidului Conservator mai are 13 minute; a epuizat 25 de minute din timp.

În ceea ce privește Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, îl invit la microfon pe domnul Teodor Atanasiu. Mă scuzați, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, așa era înscris pe ordinea de zi.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Fără îndoială, o să vină și colegul meu, Teodor Atanasiu.

Doamnă președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați deputați,

Prima remarcă pe care doresc să o fac este referitoare la modul în care s-a inițiat această dezbatere.

Domnule prim-ministru Boc,

Cred că, în respectul pe care-l datorați Parlamentului, ar fi fost normal ca măcar cu un scurt timp înainte să avem un document pe baza căruia să ne putem pregăti luările de poziție, astfel încât să nu avem impresia, cel puțin unii dintre noi, că astăzi nu asistăm decât la un simplu spectacol.

În al doilea rând, ce observ aici, din luările de cuvânt ale antevorbitorilor mei, este un fel de concurs, cine face cele mai interesante propuneri. Vreau să știu dacă cei doi antevorbitori fac parte din Coaliția de guvernare. Pentru că altfel nu înțeleg de ce au venit să facă propunerile aici și nu vă găsiți un timp în care să discutați împreună, dacă faceți parte din aceeași coaliție, propunerile care au fost avansate, unele din ele, fără îndoială, utile.

În sfârșit, mă bucur că avem ocazia să spunem în fața țării câteva lucruri despre situația mediului de afaceri din România.

Văd că suntem odihniți, începem o săptămână de lucru. Am văzut ce a văzut Guvernul în acest weekend la televizor. Purtătorul de cuvânt s-a implicat într-o bătăiță într-un club din Cluj, un club de manele... Nu știu dacă, domnule Boc, atenție, să nu cumva, până la urmă, să se creeze impresia că Guvernul este de manele. Ar fi păcat, totuși, pentru România. Dar acum, la modul serios, cred că trebuie să reflectați la simptomul de tipul "e orașul nostru" acum "e și țara noastră și facem de vrem".

Ar intra în această ecuație a distracției guvernamentale și prietenul meu, Adriean Videanu, care a dat o fugă cu mașina pe autostradă. Știam că Mercedesul merge mai repede, domnule ministru!

În concluzie, am avut un weekend de relaxare din partea Guvernului și de odihnă și, în paralel, bineînțeles că Poliția și Jandarmeria au avut un weekend mai complicat, pentru că au trebuit să vegheze peste tot pentru a mai pune frâu distracției demnitarilor din actualul Guvern al domnului Boc.

Din păcate, mulți români nu mai au chef pentru distracție și acest lucru din cauză că mulți și-au pierdut locurile de muncă în ultimele 50 de zile și acum sunt șomeri. Zeci de mii sunt în șomaj tehnic, care, după cum știți, este anticamera șomajului adevărat, de lungă durată. Alții au salariile mai mici decât anul trecut, deci nu prea au motive să umble prin cluburile de manele.

Doamnelor și domnilor,

Ca fiecare cetățean al României, am urmărit declarațiile oficiale privind intențiile Guvernului în domeniul economiei.

Acum am văzut și proiectul de buget. Vă pot spune că eram destul de îngrijorat pe 22 decembrie, când am văzut că nu aveți un program de guvernare, dar acum sunt și mai îngrijorat.

Efectele unei concepții bugetare greșite vor fi deosebit de grave și de durabile asupra economiei românești, asupra mediului de afaceri, asupra fiecărui român.

Guvernul PD-L - PSD face o greșeală monumentală mărind contribuțiile de asigurări sociale și, în același timp, scutind de la plata contribuțiilor de asigurări sociale angajatorii care trimit oamenii în șomaj.

Mărirea poverii fiscale pentru fiecare loc de muncă și eliminarea impozitării pentru șomajul tehnic nu va face decât să favorizeze pierderea locurilor de muncă. Companiile vor renunța la salariați, iar șomajul tehnic va deveni cea mai ieftină și mai comodă soluție de restructurare a activității întreprinderilor.

În loc să încurajeze crearea de locuri de muncă, să premieze agenții economici eficienți, pe cei care creează locuri de muncă, pe cei care angajează persoane afectate de șomajul de lungă durată, Guvernul domnului Boc a ales să transforme șomajul tehnic în politică economică de stat. Se ignoră astfel efectele în cascadă, pe care le au asupra economiei locurile de muncă pierdute. Sacrificarea locurilor de muncă trebuia să fie totuși poate ultima, ultima, ultima soluție din punctul de vedere al Guvernului. Așa se întâmplă în toate țările din lume.

Vreau să vă spun, apropo de acest lucru, și o mică poveste legată de România anilor '20-'30, când a fost criza economică. În fața unei bănci din București, se afla un lustragiu, care avea diverși clienți. Și unul dintre clienți i-a spus lustragiului: "Știi, acum este criză economică, am să vin mai rar." Lustragiul ce-a făcut? A început și el să pună cremă mai puțină la pantofi și, în felul ăsta, și-a pierdut clienții. Probabil că a ajuns hamal sau n-are importanță ce. În acest timp, în care el a dat faliment, lustragiul, alții au trecut peste criză pentru că au muncit mai multe ore și pentru că au redus prețurile și și-au păstrat calitatea și clienții.

Lustragiul nepriceput în cazul nostru este, din păcate, Guvernul Boc.

Ce ar trebui să facă România? Să fie competitivă economic; să păstreze stabilitatea fiscală; să încurajeze plata impozitelor la timp; să ofere atractivitate pentru investiții; să încurajeze munca și crearea de locuri de muncă; să ia măsuri clare pentru a sprijini industriile fanion, responsabile de creștere economică, cele care creează cele mai multe locuri de muncă, care plătesc cele mai multe taxe și care au cea mai mare contribuție la export.

În loc de toate acestea, cu ce ne trezim? Se transformă, așa cum spuneam mai devreme, șomajul tehnic în politică economică de stat; se măresc impozitele și taxele; se scad salariile; se anulează creșterea contribuției la fondurile de pensii private, eliminând astfel o sursă puternică de investiții în economie. În loc să-i încurajeze pe oameni să muncească mai mult pentru a putea câștiga mai mult, domnul prim-ministru Boc anunță tot felul de măsuri contrare, de parcă scopul său ar fi ca oamenii să muncească mai puțin, economia să scadă și veniturile să fie cât mai mici.

Din această logică strâmbă s-a născut celebra măsură de eliminare a cumulului salariilor cu pensia. Tot de aici, a venit ideea absurdă a limitării sistemului de plăți pentru drepturile de autor și de aici înțeleg că va apărea și decizia de introducere a CAS-ului pentru plățile în temeiul legislației privind drepturile de autor pentru microîntreprinderi și pentru persoanele fizice autorizate.

Tot din necunoașterea și din neînțelegerea economiei s-au născut idei populiste și demagogice, când PD-L era în opoziție. În anul 2008, domnul Boc propunea moțiuni simple în Parlament și domnul Băsescu îmi trimitea scrisori deschise. Cei doi îmi cereau prin aceeași voce, aproape, să desființez taxa auto. Cred că niciunul nu a înțeles niciodată riscul ca industria auto națională să ajungă pe butuci. Acum, cei care sunt trimiși în șomaj tehnic din industria auto ar trebui să le mulțumească domnilor Băsescu și Boc.

Tot astfel, PD-L și PSD au propus celebra mărire cu 50% a salariilor profesorilor. Să vă mai spun o dată cât de iresponsabilă, de demagogică și de populistă era o astfel de propunere și cât de rușinoasă? Legea PD-L - PSD privind salariile profesorilor din toamnă rămâne o rușine pentru cele două partide și o insultă pentru inteligența profesorilor.

Doamnelor și domnilor,

După toate acestea, partidul care susține politic un astfel de premier și un astfel de guvern, are curajul de a ne provoca la o dezbatere privind soarta IMM-urilor și a mediului de afaceri.

Cum am ajuns aici? Am ajuns aici în 50 de zile de guvernare haotică, fără program, fără idei, fără onoare și fără respect pentru cuvântul dat în fața electoratului.

Am ajuns aici pentru că avem un guvern a cărui incompetență economică a început să reprezinte un pericol real pentru România.

Am ajuns aici pentru că 50 de zile de diletantism la cârma țării au generat deja zeci de măsuri absurde și irealizabile, simple caricaturi ale unor măsuri anticriză.

Deja opinia publică este obosită și descurajată de toate aceste greșeli flagrante ale Guvernului PD-L - PSD.

Deja acest Guvern a adus prea multe vești proaste pentru români.

Acesta este Guvernul sub care zeci de mii de români au făcut cunoștință cu șomajul tehnic pe care nu cred că ar fi greșit să-l numim "șomajul Boc", după numele celui care l-a promovat, luând un întreg pachet de măsuri fiscale, pentru a-l promova în economie.

Acesta este Guvernul care a refuzat să mai mărească pensiile după 1 ianuarie 2009.

Acesta este Guvernul care a pierdut frâiele pieței valutare, punând în pericol economiile a milioane de români.

Acesta este Guvernul care a făcut câte o prostie pe zi de când este la cârma țării; a încercat să interzică cumularea pensiei cu salariul; a anunțat concedierea a 20% din funcționarii publici; a confiscat banii administrațiilor locale; a anulat orice mărire de salarii din sectorul public.

Tot acesta este Guvernul care a aruncat țara în criză guvernamentală permanentă, care a transformat Ministerul de Interne într-o victimă a jocurilor politicianiste de culise.

Este Guvernul care a ignorat gravitatea problemelor economice, pentru că partidele ce-l compun erau și sunt prea ocupate de împărțirea tuturor funcțiilor din aparatul de stat.

Și tot acesta este Guvernul care a transformat încălcarea cuvântului dat în fața cetățeanului, lipsa de moralitate politică și minciuna în instrumente de guvernare.

Toate acestea după o campanie electorală plină de populism și demagogie, după un guvern instalat fără un program de guvernare real, după ce țara a fost lăsată aproape două luni fără buget, după ce România a rămas singura țară europeană fără niciun plan de măsuri anticriză și după ce PD-L și PSD au fost prea preocupate să pună și să schimbe miniștri, pentru a mai fi atente la procesele din economie, la sănătatea afacerilor și la locurile de muncă.

Cred că nouă, românilor, cele 50 de zile trecute cu Guvernul Boc ne-au cam ajuns; de aceea, cred că nu ar fi rău să plece și acest Guvern în șomaj tehnic. Sunt sigur că românii s-ar descurca mult mai bine fără miniștrii domnului Boc.

În încheiere, îmi permit un sfat pentru PD-L.

Provocându-ne să vorbim despre sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, nu ne pot pune în dificultate, pentru simplu motiv că, în anul 2008, noi am alocat aproape 0,5% din p.i.b. pentru acest sector, iar actualul proiect de buget alocă 0,2% din p.i.b., deci nu este mult de vorbit.

În final, aș vrea să remarc, de fapt să reiau o remarcă a domnului Boc, care a spus că criza este un import silit, nu este un produs al economiei românești. Este așa, domnule prim-ministru? Nu știu cum spuneți treaba aceasta, dar atunci vedeți că se bate cap în cap cu povestea cu greaua moștenire.

Punctul doi. Am auzit de zece măsuri pe care domnia sa le-a prezentat. Vreo șapte dintre ele erau gata luate. La una dintre ele, să știți că PNL-ul nu vrea să se asocieze, este vorba de blocarea salariilor, aceasta vă aparține în integralitate. Dar, la repezeală, pot să vă spun că fondurile alocate exporturilor se încearcă să fie la fel ca anul trecut, deci nu este nimic nou; în privința fondurilor de garantare pentru IMM-uri exista, capitalizarea CEC și EximBank era decisă; prima de casare sau, mai sofisticat, cum a numit-o domnul prim-ministru, "rabla", "programul rabla", era și ea antamată, așa încât nu știu ce ne rămâne în final, decât în loc de o dezbatere solidă pe buget, pentru că bugetul a fost depus la Parlament și cred că acesta ar fi fost, dacă vreți, principalul subiect politic de dezbatere; în loc de o dezbatere pe marginea planului anticriză, care lipsește, ni se propune o dezbatere pe IMM-uri. Sigur, tema, nu vreau să refuz, este o temă foarte interesantă, dar cred că nu trebuie să începem cu sfârșitul și să omitem începutul.

Deci, dezbaterea logică ar fi fost cu bugetul, domnule prim-ministru, cu planul anticriză, care ar trebui să facă parte din acest buget și, după aceea, sigur, venim la dezbateri sectoriale pe ce domeniu doriți dumneavoastră, dar ca să avem totuși un punct de plecare și elemente de reper. Pentru că, altfel, nu-mi rămâne decât să-mi pun următoarea întrebare, mai mult retorică: nu este cumva, iarăși, o nouă încercare de diversiune, așa cum am mai asistat la una similară și săptămâna trecută?

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal și-a epuizat 17 minute din timpul alocat; mai sunt cinci minute.

Dau cuvântul în continuare domnul Antal István, din partea UDMR.

Domnul Antal István:

Stimată doamnă președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Încep cu ce a terminat domnul prim-ministru, actualmente în repaus, domnul Tăriceanu, și anume cu referire la dezbaterea de astăzi.

Propunerea Partidului Democrat Liberal ca, înainte de discutarea bugetului de stat, să avem o dezbatere, astăzi, despre IMM-uri, activitate în coordonarea Partidului Social Democrat, este, desigur, binevenită și urmărită de întreaga comunitate a oamenilor de afaceri din țara noastră.

Am aflat, până la urmă, care este secretul acestei dezbateri din prelegerea prezentă de domnul lider al Grupului Democrat Liberal. Dumnealui ne-a explicat că dorește un Parlament activ.

Având în vedere faptul că am primit bugetul de stat și am aflat acum două ore că, până miercuri dimineața, va trebui să ne depunem amendamentele în așa fel ca să se finalizeze joi, deja, în comisii, dezbaterile vizând bugetul depus, înseamnă că astăzi suntem foarte activi, cu sala plină, în așa fel încât să nu avem timpul necesar și util pentru a studia în amănunțime acest buget și a avea propuneri pertinente, care, nici așa, sub nicio formă, nu vor fi aprobate de această majoritate de 70%. Dar noi, cel puțin grupul nostru, fiind impresionați de această coaliție care a pornit în forță și care dorește ca toate propunerile și programele dumnealor să fie aprobate fără discuții amănunțite și fără ca colegii parlamentari să aibă posibilitatea de a se prezenta pregătiți cu unele propuneri, noi, ca atare, participăm la această dezbatere și încercăm, cât de cât, să aducem un aport la programul de guvernare și la cele prezentate de domnul prim-ministru și domnii miniștri, în așa fel ca acest sector, într-adevăr, atât de important pentru toată lumea, să aibă un rol primordial în activitatea acestui Guvern.

Totuși, în acest moment, ne miră faptul că această activitate importantă care produce 72% din p.i.b. al României, în programul de guvernare, din cele 67 de pagini ale acestui program pe care-l am în fața mea, ocupă un spațiu de 2,2 %, o pagină și jumătate. Menționez, activitatea economică cea mai importantă, din moment ce produce 72% din p.i.b. al României.

Ne-am fi așteptat ca aceste pagini, adică această pagină și jumătate, care se află la Capitolul 11 ca importanță, să conțină puțin mai multe elemente, să ni se spună puțin mai mult despre acele programe care sunt pregătite și am înțeles din dezbaterile prezentate de domnii miniștri de la guvernare că, într-adevăr, aceste programe există și doresc să fie implementate, să cunoaștem și noi puțin mai mult. M-aș referi, în special, la direcțiile de acțiune, pentru că sunt obiective de guvernare cinci, care au 5-18 direcții de acțiune, și aș fi fost curios, cel puțin, ca parlamentar care urmărește activitatea Guvernului și activitatea economică în general a țării, să știu puțin mai mult despre elaborarea și finanțarea unui program național, destinat stimulării spiritului întreprinzător și implementării de noi tehnologii ale inovării ca sursă majoră de dezvoltare economică și îmbunătățirea accesului la proprietatea intelectuală în vederea creșterii competitivității IMM-urilor și stimularea transferului tehnologic transnațional.

Având în vedere faptul că, la Capitolul Cercetare, suma alocată acestui sector la fel de important, care ar veni în sprijinul implementării celor stipulate în direcțiile de acțiune, s-a redus de la 0,6% la 0,18% suma alocată. Cum va fi această direcțiune de acțiune rezolvată, dacă în bugetul depus nu regăsim această sumă? A fost doar o paranteză.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul nostru parlamentar, de-a lungul anilor, a susținut în mod coerent elaborarea legislației privind IMM-urile în vederea sprijinirii acestui segment deosebit de important.

În legislatura trecută ne-am asumat și răspunderi în acest domeniu, prin specialiștii noștri propuși în structuri centrale și la nivelul regiunilor de dezvoltare. Permiteți-mi să menționez câteva din măsurile propuse de noi în vederea îmbunătățirii activității instituțiilor menționate.

În 2007, au fost înființate oficiile teritoriale în vederea descentralizării activității acestui sector. În 2008, în afară de cele opt existente, înființate în 2007, s-au mai înființat încă trei asemenea oficii.

S-a implementat înscrierea on-line la programele finanțate de la bugetul de stat din 2007, în așa fel ca și direcțiile teritoriale să aibă posibilitatea să primească proiectele depuse de întreprinzători.

S-au încheiat convenții de colaborare cu băncile comerciale, ceea ce mai înainte se făcea cu o singură bancă...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să încheiați, ați epuizat timpul alocat grupului.

Domnul Antal István:

În sfârșit, instituția centrală a avut posibilitatea să încheie colaborarea cu peste 20 de bănci, ceea ce considerăm noi că a fost un început corespunzător și sperăm ca cele stipulate în programul de guvernare, cele expuse de domnul prim-ministru și de ministrul de resort să fie menținute și susținute în continuare, noi vă propunem și vă asigurăm că vom monitoriza această activitate și vă vom atrage atenția asupra acelor măsuri care nu vor realiza acele propuneri care se regăsesc în documente și milităm și vom susține propunerea colegilor noștri, ca să se aloce din bugetul de stat nu 0,2, ci 0,4% pentru acest sector foarte important.

Mulțumesc pentru atenție.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Aurel Vainer:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Domnule prim-ministru,

Onorabili membri ai Guvernului,

Onoranți, onorabili, cum doriți dumneavoastră,

Nu sunt Varujan Pambuccian, sunt Aurel Vainer. Varujan Pambuccian mi-a dat mandat să vorbesc în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Din capul locului, vreau să spun că debutul lucrărilor, de fapt al Camerei Deputaților, cu acest subiect, n-are decât să fie aplaudat. Personal, ca om care am fost legat foarte mult de mediul de afaceri și de sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, efectiv mă bucur.

N-am să intru într-o discuție contradictorie cu reprezentanții Guvernului, cu ai opoziției. Am să vă spun câteva gânduri ale unui om care a fost în mijlocul lucrurilor și care, ca observator, mai vede multe.

Cred că, în acest program anticriză, ar trebui să-și găsească un loc mult mai substanțial sprijinirea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și, de ce nu, îmbunătățirea mediului de afaceri. Aș spune chiar să fie un capitol distinct, cu câteva puncte forte. Aceasta este o problemă și sigur că ar fi vorba mai ales de măsuri pe termen scurt sau pe termen mediu, un an, doi ani, vom vedea cum va fi situația.

Dar, în același timp, a vorbi despre mediul de afaceri și sectorul IMM ca o piatră fundamentală a economiei de piață moderne, implică și o viziune a viitorului. De aceea, cred că ceea ce s-a spus despre intenția de a modifica sau de a introduce pe ordinea de zi a Parlamentului legi fundamentale în materie, cum este Codul comercial, este foarte bine venită și cred că este un proiect foarte ambițios. În ce ne privește, îl susținem întru totul.

Aș mai spune că ideea lansată în deschiderea dezbaterilor, crearea acelui forum al mediului de afaceri este de mult așteptat. Dar este de mult așteptat nu numai ca o lege ca multe legi din România, care sună frumos, dar nu se aplică. În mod real, de pildă, ani de zile am susținut și am participat la dialogul economico-social. A fost o vreme când s-a crezut mult în el, s-a făcut câte ceva, apoi a căzut în totală uitare.

De aceea, vreau să vă rog să introducem proiecte, proiecte bune, dar proiecte de care să ne ținem. Să facem din acest forum al mediului de afaceri un organism viu, real.

Aș mai ridica o problemă. Problema în economia modernă, ca și în toate economiile, o reprezintă banii sau resursele financiare. Cred că cele două măsuri de majorare a resurselor CEC și EximBank sunt bune, dar sunt departe de a fi îndestulătoare. Cred că misiunea Guvernului și a ministrului pentru comerț, întreprinderi mici și mijlocii este să acționeze pentru ca sistemul bancar să gândească mai mult la îmbunătățirea măsurilor pentru creditarea întreprinzătorilor și mai ales a micilor întreprinzători.

În fine, cred că o problemă foarte importantă, care rămâne puțin amintită doar, este încurajarea creării de locuri de muncă. Au fost în economia românească măsuri de încurajare în acest fel. Trebuie găsite, actualizate, regândite, dar să fie.

Și, în sfârșit, să nu uităm că o economie de piață înseamnă o piață financiară. Piața financiară s-a cam uitat. Se spune că este criză financiară, dar nu se poate să lăsăm, de pildă, instituții precum este Bursa de Valori să rămână în adormirea în care este și poate, chiar mai mult, într-o cădere liberă.

Stimați domni, stimați deputați, stimați responsabili din conducerea Guvernului,

Gândiți-vă la măsuri curente și măsuri de perspectivă cel puțin medie. Avem nevoie în mod substanțial de îmbunătățirea mediului de afaceri. Nu este o lozincă ci, în mod autentic, există o astfel de nevoie.

Vă mulțumesc foarte mult și, evident, Grupul parlamentar al minorităților naționale se va alătura eforturilor cu adevărat constructive și benefice pentru România în această direcție.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc mult.

Îi dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, doamnei Mihaela Ioana Șandru.

Doamna Mihaela Ioana Șandru:

Doamnă președinte,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați miniștri,

Doamnelor și domnilor, colegi

În primul rând, am să cer îngăduința dumneavoastră pentru un minut pentru a-i acorda replica domnului fost prim-ministru Tăriceanu și să-i aduc în primul și-n primul rând aminte că și miniștrii sunt oameni și nu mai târziu de acum 2 ani era să ajungă cu motocicleta la mine în curte, chiar la Corbeanca. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD-L.)

De asemenea, dezastrul în care se află țara astăzi nu se datorează celor 50 de zile de guvernare ale coaliției, ci celor 4 ani de guvernare ai Partidului Național Liberal.

Mai mult decât atât, dezbaterea pe care noi am inițiat-o astăzi se datorează faptului că întreprinderile mici și mijlocii nu au reprezentat un punct de interes pentru guvernarea Partidului Național Liberal. Se pare că nici în acest moment, deoarece domnul Tăriceanu nu-mi acordă nici măcar atenția.

 

Domnul Dan-Ștefan Motreanu (din bancă):

Spuneți cât este bugetul alocat ministerului!

Doamna Mihaela Ioana Șandru:

O să ajungem la discuția referitoare la buget și o să fie o dezbatere foarte interesantă, vă asigur.

În continuare, o să mă rezum la un domeniu în care eu mi-am desfășurat activitatea timp de 16 ani, și anume sistemul bancar.

Accesul la finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii a fost întotdeauna o problemă foarte sensibilă. Cu toate că teoretic au existat programe de finanțare pentru IMM-uri, atât ale instituțiilor guvernamentale, cât și ale băncilor comerciale, în realitate, accesul la bani a fost deseori greoi și pe alocuri chiar imposibil, din cauza barierelor impuse de normele bancare.

România are la dispoziție o sursă financiară foarte importantă în perioada de criză pentru a-și susține dezvoltarea, și anume fondurile europene. În următorii 4 ani, țara noastră beneficiază de aproximativ 32 miliarde de euro pentru a susține investițiile alocate direct întreprinderilor mici și mijlocii prin programe de competitivitate, dezvoltare rurală și dezvoltarea resurselor umane.

De asemenea, o sumă importantă se va îndrepta către IMM-uri, ca prestatori de activități, pentru implementarea investițiilor finanțate din fonduri alocate pentru dezvoltare.

Dar la ce le folosesc toate aceste fonduri, dacă nu există un cadru adecvat utilizării lor? Experiența acumulată de România în derularea Programului SAPARD nu a fost folosită corespunzător, atâta timp cât la aproape 2 ani de la aderare nu toate măsurile sunt active. Mai mult decât atât, multe dintre procedurile care au îngreunat implementarea SAPARD-ului, creând rupturi între bănci și beneficiarii finali, au fost menținute și în procedurile elaborate acum.

O astfel de direcție principală de acțiune în viitorul imediat este aceea care va avea în vedere crearea cadrului legislativ care să permită ușurarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare. Principalele direcții de acțiune vor fi cele care vor conduce la crearea unui sistem bancar sănătos și cele care vor facilita și susține procesul de creditare.

În vederea absorbției corespunzătoare și rapidă a fondurilor, organismele competente vor face demersuri pentru schimbarea procedurilor de evaluare administrativă și tehnico-economică.

În paralel, Parlamentul, prin grupul de lucru, va căuta soluții pentru facilitarea accesului la creditare. Se vor promova măsuri ce vor viza modificarea sistemului de provizionare a creditelor acordate în baza unor garanții emise de instituții guvernamentale, gen Fondul național de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și Fondul de garantare a creditului rural.

Aceste măsuri vor conduce la deschiderea băncilor spre acordarea de credite, utilizând aceste instrumente.

În acest moment, din cauza sistemului deficitar impus de Banca Națională, garanțiile emise de cele două fonduri menționate sunt diminuate în unele situații chiar cu 50%, băncile private fiind puse chiar în postura de verificator al instituțiilor de stat emitente.

O altă măsură va urmări standardizarea procedurilor de evaluare a cererilor de finanțare, pentru a scurta timpul de răspuns.

Ca măsură finală, care să asigure continuitatea procesului de absorbție a fondurilor europene, se vor promova scheme de finanțare care să acopere decalajul în timp dintre momentul realizării investiției și cel al primirii efective a fondurilor din programele operaționale.

În prezent, instituțiile bancare sunt principala sursă de informații privind finanțările, ceea ce îngreunează accesul societăților interesate.

Ca o măsură complementară, pentru a nu exista întreruperi în lanțul informațional al finanțării, va fi realizarea în colaborare cu instituțiile bancare a unor programe de pregătire profesională a personalului angajat în bănci.

În încheiere, dorim să întărim faptul că Partidul Democrat Liberal, ca partid aflat la guvernare, își propune să vină în acest an cu măsuri clare, la obiect, construite în principal pe experiența pe care cei mai mulți dintre noi o avem în diverse domenii, iar grupul de lucru constituit la nivel parlamentar va fi foarte activ în susținerea politicii Guvernului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc mult.

Dau cuvântul, în continuare, din partea Grupului parlamentar PSD+PC, domnului Iulian Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

E o temă aș spune prioritate zero, ținând seama de numărul uriaș de întreprinderi mici și mijlocii din țara noastră și de aportul lor la produsul intern brut. Dar mai este la fel de importantă pentru că, de-a lungul anilor, s-a promis sprijin acestei categorii de agenți economici și, dacă ar fi să ne uităm în Cartea albă a întreprinderilor mici și mijlocii din anul 2008, o să vedeți acolo, pe primele patru priorități ale reprezentanților acestui domeniu, următoarele aspecte, ce revendicau, ce anume îi deranja în mod special:

  1. Lipsa de predictibilitate. Modificările succesive ale Codului fiscal împiedicau agentul economic să-și poată prevedea pentru o perioadă minimă, să spunem, să-și realizeze în mod predictibil o desfășurare a activității.
  2. Gradul ridicat de fiscalitate. Am ajuns să avem cea mai mare fiscalitate. Colegii spuneau mai înainte că sunt 560 taxe, impozite, împovărător pentru un agent economic.
  3. Corupția. Am plecat de la acuze de corupție și de la diminuarea acesteia și am ajuns pe locul 2 în Uniunea Europeană.
  4. Creșterea exagerată a prețului utilităților și, în mod special, energie electrică și gaze naturale.
  5. Scăderea competitivității economice, în special datorită infrastructurii.

Dacă ar fi să le luăm pe acestea 5 și am putea deja avea planul de măsuri care ar putea să sprijine întreprinderile mici și mijlocii, domnule prim-ministru, însă eu vă rog să-mi permiteți, pentru că s-a făcut o modificare în modul de intervenție la microfon în partea noastră, eu pregătisem un material care să vină în sprijinul programului enunțat de dumneavoastră, dar aș vrea în sinteză să subliniez trei domenii asupra cărora înregistrăm în momentul de față intervenție zero:

1. Industria minieră neenergetică. Vorbim aici de tot ce înseamnă resurse minerale. Am avut o producție în anul 1989 de 22 milioane de tone. Astăzi avem 0,05. Adică importăm tot.

Stimați colegi, am să vă dau doar câteva repere. Pentru a construi o casă - și în Programul guvernamental, ați văzut, sunt prevăzute construcții de case, în special pe zona socială, da? O casă presupune 150 de tone de minerale, de la var, ciment, ipsos, ghips, cărămidă, sticlă, materiale compozite, metale. Toate reprezintă, iată, o resursă și ele trebuie aprovizionate.

Noi ne bazăm acum pe import sută la sută. O mașină - se vorbea de industria auto aici - are o tonă și jumătate; 150 kg sunt materiale minerale, provenite din minerale, materiale plastice, sticlă și diferența de mai bine de o tonă metale. Vopselele, mai bine de 50%, sticla, aproape sută la sută minerale.

Iată o zonă în care la nivel european se înregistrează un deficit uriaș. Uniunea Europeană acum importă 177 milioane de tone și produce doar 33. Efortul pentru import este de peste 10 miliarde euro. Gândiți-vă ce înseamnă în momentul în care vorbim numai în această zonă de 228 de mii de companii. Vorbim aici despre ceea ce vizează în mod direct și România, ca un flux al aprovizionării cu materiale și o predictibilitate în această zonă. Statele europene avansate își fac stocuri pentru că acum, din păcate, materialele cele mai căutate sunt răspândite în mod diferențiat pe glob. O parte dintre ele le găsim în America de Sud, o parte în Africa, o parte în Australia. Costuri foarte ridicate de transport, dar și o intervenție, dacă vreți, naționalistă a țărilor care dețin astfel de resurse. Cu alte cuvinte, iată, un prim mijloc sau o primă cale de acțiune pentru a valorifica propriile resurse.

Vreau să vă spun și să știți că aici activitatea noastră parlamentară, stimați colegi, în cursul mandatului anterior, împreună cu colegii din Comisia pentru industrii și servicii, noi am încercat o dezbatere pe acest domeniu, împreună cu Confederația sindicală "Meridian" în Valea Jiului, la Alba-Iulia, Academia Română și chiar aici, la noi, în sediul Parlamentului. Concluziile noastre au ajuns pe masa Comitetului Economic și Social de la nivel european.

Deci, iată o zonă asupra căreia trebuie să ne aplecăm într-un sistem de reglementare specific, dar cu două ținte: valorificarea eficientă a propriilor resurse și asigurarea unei predictibilități în fluxul de materiale și, doi, deschiderea unei largi palete de oportunități pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Al doilea domeniu, domnule prim-ministru, este cel al surselor regenerabile de energie. Suntem și în zona mineralelor neenergetice și în zona de energie, două domenii astăzi declarate strategice la nivel mondial.

În acest domeniu s-au făcut eforturi disperate, pentru că România are deja un angajament: în anul 2020 va trebui să avem 24 de procente din consumul total de energie surse regenerabile de energie. Imposibil de realizat în intervalul foarte scurt de timp! Dar cu un potențial uriaș pe orizontala economică pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru că aici vorbim despre valorificarea potențialului pe care îl oferă România și am să pun accent în primul rând pe biomasă, în al doilea rând pe energia solară.

Toate celelalte însă presupun un sistem de reglementare. Avem nevoie de un sistem de reglementare clar, atât în legislația primară, cât și în legislația secundară. Sunt în momentul de față, din fericire, cu toate că suntem în criză financiară, interes special pe ceea ce înseamnă energie regenerabilă, energie eoliană în mod special. Putem atrage 7,5 mld. de euro, fără efort de la buget, dar gândiți-vă ce înseamnă pe orizontală, de la proiectare, dezvoltare, mentenanță. Toate acestea presupun noi locuri de muncă în România.

Și trec foarte scurt, domnule prim-ministru, la celălalt domeniu, al reciclării. Din păcate, suntem și aici deficitari. Este o zonă pe care v-o propun, pe lângă celelalte două în analiză, pentru a fi dezvoltată în țara noastră pentru că, în momentul de față, Uniunea Europeană pentru ceea ce înseamnă metalele de bază practic reciclează între 40 și 60%. Dacă vă dau un singur exemplu, oțelul numai din construcții, oțelul recuperat reprezintă 95% din ceea ce înseamnă grinzi și 65% din ceea ce înseamnă armături.

Mai departe, dacă ne uităm la consumul de energie, producția de oțel înghite 19% din consumul de energie, cimenul 9%. Dacă noi am realiza și susține o industrie a reciclării, așa cum găsim în alte orașe ale Uniunii Europene unde, pentru că s-a impus reciclare pentru demolarea clădirilor, au apărut într-un singur oraș 12 firme, au preluat betonul, care s-a dus la dale pentru drumuri, că vorbim de drumuri, iată, de susținere, iar oțelul s-a dus în reciclare. Practic, oțelul și aluminiul le putem recicla la infinit, dacă ne aplecăm asupra acestei zone.

Am vrut doar să subliniez foarte pe scurt cele trei zone care rămân în programul pe care l-ați enunțat dumneavoastră, cred eu, ca probleme prioritare, pentru că noi am încercat aici, parlamentarii, să ieșim cu un proiect pilot dedicat clădirii Parlamentului, intitulat "Clădirea Parlamentului, clădire zero energie", în care să cumulăm toate măsurile privind promovarea surselor regenerabile și eficiență energetică, astfel încât să plecăm de la un exemplu cu această clădire, iar ulterior, cu ajutorul Guvernului, să-l extindem la toate clădirile publice din România. Ar putea să fie un prim exemplu, pentru că am putea reduce între 50 și 60% costurile și consumurile actuale.

Eu vă mulțumesc și vă doresc succes! Felicitări pentru că s-a abordat ca prioritate acest prim subiect! (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupului parlamentar PSD+PC le-au mai rămas 5 minute. Dau cuvântul în continuare domnului Teodor Atanasiu, de această dată. Aveți 5 minute la dispoziție.

Domnul Teodor Atanasiu:

Doamnă președintă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am asistat cu surprindere la faptul că la plecarea de la Guvern, domnul prim-ministru și-a încurcat mapa cu discursurile și, în loc să ne spună despre dezbaterea despre IMM-uri, ne-a ținut discursul pe care trebuie să-l țină săptămâna viitoare despre bugetul minciunii pe 2009.

Nu e rău, că a făcut o repetiție cu public. În schimb, vreau să-i atrag atenția domnului prim-ministru că deja are în sală niște răzvrătiți din coaliția majoritară, care deja vorbeau despre amendamentele pe care le vor depune la acest buget, exact pe IMM-uri. Și cred că au și dreptate, fiindcă în bugetul minciunii pe 2009 se spune că ați acordat IMM-urilor 0,2% din p.i.b. și, de fapt, calculul corect făcut de colegul dumneavoastră de la PSD arată că e doar 0,03% din p.i.b., celelalte fonduri fiind destinate capitalizării EximBank-ului și a CEC-ului și nu avem nicio garanție că aceste bănci vor folosi în exclusivitate acești bani cu destinație IMM-uri.

În același timp, am văzut că domnul prim-ministru îi recomanda ministrului de resort să țină cont de experiența pe care a avut-o în atragerea fondurilor comunitare ca primar al municipiului Cluj. Îl rog și eu pe domnul ministru de resort să nu cumva să țină cont de experiența unui primar care în 4 ani de mandat a atras 35.000 de euro de la Uniunea Europeană.

În același timp, vreau să-i spun primului-ministru că trebuie să fie mult mai atent cu ministerul care se ocupă de IMM-uri, fiindcă acest minister tinde să devină dușmanul întreprinderilor mici și mijlocii din România.

Să vă spun care au fost cele câteva decizii pe care le-a luat acest minister în scurta guvernare de până acum. În primul rând, pentru atragerea fondurilor europene se știe că s-au demarat toate demersurile necesare, cu Ghidul aplicantului, cu întocmirea caietului de sarcini, cu desemnarea evaluatorului pentru evaluarea tehnică, care este un evaluator extern și a fost desemnat prin licitație. Ce a făcut noul minister al IMM-urilor? A contestat această licitație, ceea ce va duce la amânarea cu cel puțin un an a fondurilor comunitare pe sectorul creșterea competitivității economice, fiindcă vor trebui să reia licitația și discuțiile cu Comisia Europeană.

Ce au făcut cei de la noul Minister al IMM-urilor? Au inventat și fondul de contra-garantare pe care ni l-a prezentat domnul ministru, susținând că ar fi salvarea acestor IMM-uri. Cum l-au inventat? Prin desființarea unei hotărâri de Guvern, care prevedea funcționarea fondului de garantare pentru IMM-uri și aceasta va duce la reluarea discuțiilor și corespondenței cu Comisia Europeană, inclusiv evaluarea de către Comisia Europeană a noii propuneri, ceea ce va întârzia garantarea cu cel puțin 6 luni.

Ținând cont de toate aceste bâlbe, sperăm să discutăm cu adevărat despre economia românească și despre IMM-uri ca și componentă dinamică în dezvoltarea acestei economii când vom discuta nu despre cele 10 măsuri destinate progresului României și care prezentau un buget de austeritate, și nu un buget de dezvoltare, sperăm să discutăm săptămâna viitoare, când domnul prim-ministru își va relua discursul privind prezentarea bugetului de stat, despre toate acestea și despre amendamentele pe care noi, Partidul Național Liberal și unii dintre parlamentarii răzvrătiți ai puterii, le vom depune la acest buget.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul, în continuare, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnului Silviu Prigoană.

Domnul Vasile Silviu Prigoană:

Doamnă președintă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați invitați din cadrul sindicatelor și patronatelor, care ați mai rămas,

Domnilor de la presă,

Distins auditoriu,

Am venit în fața dumneavoastră să supun atenției o problematică legată și de buget, cum spunea domnul Tăriceanu, că nu s-a discutat astăzi problema bugetului.

Bugetul de stat pentru acest an trebuie să ia în considerare problematica IMM-urilor, cele care aduc 72% din produsul intern brut. Trebuie să luăm în discuție această problematică pentru că, dacă nu vom sprijini acele IMM-uri, s-ar putea ca bugetele de asigurări de pensii și cele sociale să nu fie sustenabile înspre sfârșitul anului. S-ar putea să avem un buget cu mult sub așteptări, cu austeritate mult mai mare dacă noi, politicienii, oamenii politici, sindicatele, patronatele nu-și dau mâna să găsim soluții într-o piață care devine din ce în ce mai violentă pe toată planeta, începând cu marea cădere din Statele Unite a piețelor, Japonia, care este într-o situație absolut deosebită, Europa și, bineînțeles, și România.

Doresc să supun atenției dumneavoastră o problematică legată de necesitatea stringentă a găsirii de noi piețe de desfacere pentru produsele fabricate în România. Se iau deja măsuri prin care se introduc fonduri financiare în economie, cu intenția de a securiza locurile de muncă. Sunt, desigur, elemente importante. Dar ce vor face agenții economici cu produsele gata de vânzare? Vor umple curtea fabricii în așteptarea unor vremuri mai bune.

Singura șansă identificată de către coaliția guvernamentală aici, în fața dumneavoastră, e recucerirea piețelor, în primul rând a pieței interne, și, deloc de neglijat, a celei externe.

Stimați colegi,

Distins auditoriu,

După destrămarea sistemului de relații care asigura distribuția mărfurilor românești în spații externe înainte de '90, am fost constant deficitari în menținerea piețelor externe și identificarea unora noi. Totodată, exporturile românești au ajuns să fie formate preponderent din materii prime și produse cu valoare adăugată mică.

Am crezut cu toții, nu doar cei care ne-au condus, că democrația reală va duce cu sine și prosperitate și n-am știut să păstrăm legături comerciale în zone în care statul român avea un bun renume și, foarte important, posibilitatea de a-și vinde parte din mărfurile produse de economie.

Legături tradiționale cu state și parteneri comerciali din nodul Africii, Orientul Mijlociu și spațiul ex-sovietic au fost abandonate din cauza unor motive pe care aș putea să le denumesc de falsă pudoare, încercând în acest fel să ne arătăm atașamentul față de valorile Occidentului. Occidentul însă și-a continuat și dezvoltat business în acele zone, fără a avea complexe ideologice sau de altă natură.

Nu vreau să fiu greșit înțeles. Nu vreau să fac apologia sistemului comercial închis, existent în urmă cu 20 de ani și nici nu acuz statele sau firmele occidentale că au reușit acolo unde noi ne-am retras. Trebuie să înțelegem că am lăsat un gol pe piață, pe care dânșii nu au avut nicio emoție să-l ocupe instantaneu.

Este momentul să recâștigăm și să începem lărgirea geografică și structurală a pieței în care produsele economiei românești să ajungă.

Fac un apel către domnul ministru care are în responsabilitate IMM-urile, domnul Constantin Niță, aici, de față, pentru a cere secțiilor comerciale și economice din cadrul ambasadelor României din întreaga lume să-și intensifice activitatea de identificare a posibilităților de extindere a pieței de desfacere pentru produse românești. Fac acest apel și către toți românii din diaspora care, prin posibilitățile pe care le au în plan local sau regional, pot contribui la efortul celor de acasă.

Înmulțirea și diversificarea oportunităților de plasare a mărfurilor reprezintă o condiție esențială ca elementele politicilor anticriză derulate de Guvernul României să aibă efecte pe termen mediu și lung, evitându-se în acest fel ca infuzia de fonduri în economie să reprezinte doar o nouă datorie în buzunarul contribuabilului român.

Acțiunile pe care le propunem se vor derula în condiții deloc favorabile, ne aflăm într-o perioadă pe care mulți o consideră ca fiind caracterizată de un minim de încredere în afaceri, în sistemul economic care a funcționat până în prezent.

Distinși domni,

Competiția este acerbă și va deveni pe alocuri violentă. Guvernele europene și de pretutindeni încearcă să facă același lucru, să găsească noi teritorii în care să vândă și, totodată, să identifice nevoile locale pentru a-și modifica structura producției în raport cu aceasta. Problema exportului a fost identificată și la nivelul Uniunii Europene, unde s-a constatat că circa 90% din întreprinderile mici și mijlocii nu derulează activități de export în spații extracomunitare. În vederea măsurii ce urmează să fie adoptată de Uniunea Europeană, este necesar ca noi, aici, acasă, să identificăm toate mijloacele prin care putem să sprijinim sectorul privat, să identificăm posibilități reale de creștere a capacității antreprenoriale, în special în zonele rurale.

Încrederea în interiorul mediului de afaceri trebuie construită și cu ajutorul unor legi ceva mai clare și mai puțin permisiv față de abuz sau fraudă. Un sistem economic ce funcționează pe reguli simple și clare poate obține încrederea partenerilor externi mult mai ușor decât sistemul complicat și, de ce să n-o spunem, cu tare remanente din perioada predecembristă.

Claritatea procedurilor în economie, diminuarea pe cât posibil a zonelor de corupție, seriozitatea partenerilor susținută prin mijloacele legale și, nu în ultimul rând, competitivitatea produselor sunt premisele pe care orice reprezentant de vânzare pentru produsele fabricate în România trebuie să le aibă cât mai curând în mapa lui de lucru.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului Ioan Damian din partea Grupului parlamentar al PSD+PC. Aveți 5 minute la dispoziție.

Domnul Damian Florea:

Doamnă președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, mă scuzați, doamna președintă, numele meu este Damian Florea, dar nu este nicio problemă.

Venind aici la tribună și cu gândul la tema pe care o discutăm, mă întrebam și vă întreb și pe dumneavoastră, pentru că suntem mai mulți aici, poate o să găsim un răspuns, oare Sterling, firma aceasta, este IMM sau nu este? Că dacă este IMM, asta ar putea explica unele lucruri, dacă nu, cine știe, poate o să găsim răspunsul.

Deci, să vorbim despre IMM-uri și despre situația critică în care se află cele mai multe dintre acestea, să vorbim despre soluțiile care se impun pentru relansarea acestora în doar câteva minute este foarte puțin. În același timp, profitând de faptul că cei care au luat cuvântul până acum au atins multe din punctele importante ale strategiei de relansare a IMM-urilor, în cele ce urmează vreau să mă refer la doar două puncte importante ale acestei strategii. Înainte de toate, apreciem ca extrem de benefică ideea înființării unui minister al IMM-urilor, este bine să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Dacă tot considerăm IMM-urile ca fiind motorul economiei, atunci să recunoaștem și instituțional acest lucru.

În același timp, ne bucură determinarea și implicarea domnului ministru Constantin Niță pentru a găsi soluții practice și rapide care să ocolească birocrația extensivă. Putem vorbi de procentul din p.i.b. alocat acestui sector, putem vorbi despre câte societăți comerciale dispar zilnic, putem vorbi de locurile de muncă generate de IMM-uri, putem vorbi de facilitățile fiscale care ar trebui oferite angajatorilor. Toate aceste teme sunt importante și fac parte din strategia ministrului, dar, așa cum am mai spus, vreau să mă refer la doar două componente ale acestei strategii: 1. neimpozitarea profitului reinvestit; 2. atragerea de fonduri europene.

Dacă în privința fondurilor europene până acum ne-am aflat în epoca imm-istului umilit, sufocat de o birocrație excesivă, a imm-istului cu căciula în mână, bătând la ușile instituțiilor statului care se ocupă cu finanțările europene, de acum încolo va trebui să vorbim de structuri guvernamentale cu un rol activ și eficient care vor trebui să bată la ușa IMM-urilor, oferindu-le soluții de finanțare europeană și consiliere pentru realizarea acestor proiecte.

Citeam zilele trecute o declarație a domnului ministru Constantin Niță care făcea referire la procedurile extrem de greoaie ce trebuie parcurse în România pentru a avea acces la asemenea fonduri, iar exemplul dat de domnia sa este extrem de grăitor și alarmant, în același timp.

În Irlanda, o societate comercială poate accesa un asemenea fond în aproximativ 16 zile, pe când în România, timpul mediu necesar este de minim 200 de zile. Găsirea unor proceduri mai rapide ar fi o măsură mai mult decât binevenită în acest scop și poate că un sistem de salarizare în funcție de performanță pentru funcționarii care se ocupă de fondurile europene ar fi o altă măsură salutară.

În ceea ce privește neimpozitarea profitului reinvestit, în opinia noastră, este măsura care poate produce cele mai rapide efecte benefice, iar aceste efecte ar fi, pe de o parte, scoaterea din zona economiei negre a unui număr important de tranzacții, iar, pe de altă parte, retehnologizarea IMM-urilor și crearea unor noi locuri de muncă.

Reamintim că o lege propusă de Partidul Conservator ce vizează neimpozitarea profitului reinvestit se află în proceduri parlamentare de aproape doi ani de zile. Proiectul a trecut de Senat și în prezent se află la Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, cu amendamente ale colegilor noștri de la Partidul Social Democrat ce se referă la faptul că reinvestirea profitului trebuie să se regăsească în obiectul de activitate al firmei. De altfel, orice reinvestire a profitului înseamnă cumpărarea legală și pe baza unor facturi a unor utilaje, construirea unor fabrici, secții de producție etc., toate acestea însemnând crearea unor locuri de muncă.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru al IMM-urilor,

De-a lungul timpului s-au făcut multe declarații în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii, dar ca în multe alte domenii, distanța de la declarație la fapte a rămas uriașă. Faptul că s-a înființat un minister al IMM-urilor, faptul că s-a cerut o asemenea dezbatere, faptul că dumneavoastră, în calitatea de prim-ministru, sunteți prezent la aceste discuții, faptul că domnul ministru al IMM-urilor s-a arătat extrem de determinat în scurta perioada în care a preluat acest portofoliu ne dă totuși speranța că întreprinderile mici și mijlocii ocupă locul care li se cuvine, și anume domeniul strategic de relansare a economiei românești.

Iar dacă măcar o parte din toate acestea se vor realiza, nu vom mai putea să spunem, parafrazându-l pe Caragiale, că sprijinul acordat IMM-urilor este admirabil, e sublim, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire.

Domnule premier,

Domnule ministru,

Grupul parlamentar al PSD+PC vă dorește succes în demersul dumneavoastră. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Grupul parlamentar al PSD+PC și-a epuizat timpul. Dau în continuare cuvântul doamnei Maria Stavrositu, din partea Partidului Democrat Liberal.

Doamna Maria Stavrositu:

Bună ziua!

Doamnă președintă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Parteneriatul dintre instituțiile de educație și angajatori.

Contextul crizei financiare și apoi al celei economice și sociale al anului 2009 face tot mai oportună lansarea unor acțiuni rapide în vederea îmbunătățirii capacității de reacție a societății noastre. Din această perspectivă, apreciem că este nevoie de o colaborare mai strânsă între angajatori și instituțiile de învățământ, astfel încât criza să fie și o oportunitate de promovare a unor soluții adaptate, bazate pe valorile Uniunii Europene. Totodată, avem nevoie de măsuri eficiente pe termen scurt în vederea promovării competitivității economice și menținerii ofertei de locuri de muncă stabile și calificate.

IMM-urile și instituțiile de învățământ urmăresc obiective diferite, dar complementare. Totuși, acestea au un rol central în societate și profită reciproc de pe urma concretizării proiectelor comune de cooperare și dezvoltare. În ciuda acestei conjuncturi și în legătură cu aceasta, numeroase studii dezvăluie faptul că structurile de învățământ tehnic, profesional și superior fac obiectul unor aprecieri negative.

Criticile vizează în special programele inadecvate și dificultatea integrării absolvenților în câmpul muncii. Se mai observă și persistența sau apariția fenomenelor de precaritate și excludere care afectează în special persoanele din mediul rural și din cadrul grupurilor vulnerabile, minoritățile, fapt care constituie un obstacol în calea propășirii societății. La nivel european, de exemplu, 4 500 000 de cetățeni cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani se află în căutarea unui loc de muncă. Această constatare ne arată proporțiile acestei provocări și ridică din nou problema dezvoltării relațiilor între lumea întreprinderilor și cea a învățământului, fie și numai pentru că tinerii, cu sau fără calificare, să aibă garanția unui prim loc de muncă. Acești indicatori demonstrează clar că inițiativele de până acum ale țării noastre nu au reușit să promoveze parteneriate reale cu mediile IMM-urilor în domeniul educației, formării și cercetării nici la nivel de sistem și nici la nivel instituțional.

Eficiența într-un business este criteriul principal ce dictează structura de personal și tipurile de activități derulate la un moment dat de un agent economic. În perioadele de criză, cum este cea prin care trecem, modificările de organigramă și, implicit, de configurație a schemei de personal pot interveni cu rapiditate, în funcție de evoluțiile sau involuțiile piețelor.

Prevederile actualei legislații din domeniul muncii nu asigură posibilități de reconfigurare rapidă a activităților derulate de societățile comerciale, procedurile fiind greoaie și, în unele cazuri, costisitoare. Considerăm că trebuie elaborat un nou cadru de parteneriat între IMM-uri și instituțiile de învățământ, pentru obținerea de avantaje reciproce și progresul întregii societăți. Creșterea cooperării trebuie să ducă la îmbunătățirea performanțelor întreprinderilor, la întărirea prestigiului instituțiilor de învățământ, dar și să permită o mai mare mobilitate pe piața muncii și o creștere a nivelului de cunoștințe și de competențe în rândul tinerilor.

La nivel local, ar trebui să existe parteneriate între întreprinderi, IMM-uri, instituțiile de învățământ și autoritățile locale, iar, pe plan național, trebuie realizate parteneriate în cadrul organizat de impulsionarea parteneriatelor locale de către asociațiile de angajatori, patronate, partenerii sociali, structurile de învățământ și celelalte părți interesate ale societății civile.

În pofida prevederilor Strategiei de la Lisabona, relația anagajator-instituții de învățământ s-a dezvoltat mai degrabă empiric, în baza unor relații personale. Eforturile de eficientizare sunt sporadice, insuficient structurate și instituționalizate. La fel se întâmplă și cu prevederile Procesului de la Bologna, transpuse mult prea puțin în societatea românească. În ciuda prevederilor legislative, mobilitatea studenților din țara noastră este în continuare scăzută, iar cea a salariaților și întreprinzătorilor este nesemnificativă, dacă nu se pune la socoteală mobilitatea lucrătorilor determinată de rațiuni economice.

De asemenea, suntem nevoiți să observăm că în nicio împrejurare, consolidarea legăturilor dintre lumea industriei și cea a învățământului nu este considerată prioritară până acum. În mod firesc, angajatorii au nevoie de specialiști în domenii foarte diverse: evoluții tehnologice, internaționalizare, dematerializarea piețelor. La rândul lor, angajații se confruntă cu aceeași nevoie de a-și dezvolta competențele și de a li se recunoaște calificările dobândite. Pornind de la aceste premise, există o responsabilitate comună a instituțiilor de învățământ și întreprinderilor, mai ales la nivelul organizațiilor lor reprezentative, de a propune în comun programe și oferte de formare. În această perspectivă, potențialul de cooperare este maxim, iar câteva aspecte merită subliniate la aceste nivel de abordare a problematicii.

În prezent, nu se acordă suficient de multă atenție în multe zone din țară, inclusiv în județul Constanța, pe care îl reprezint aici în Camera Deputaților, învățământului tehnic și profesional care a fost deseori punct de referință la nivel local pentru cooperarea dintre întreprinderi și instituțiile de învățământ. De aceea, întreprinderile și instituțiile de învățământ trebuie să revalorifice perspectivele de carieră, salarii, promovare, asigurând totodată un învățământ de calitate care să pună un accent important pe cultura generală. Formarea și învățarea pe tot parcursul vieții nu mai este doar o opțiune posibilă, ci o necesitate reală.

Schimbările permanente impun actualizarea rezultatelor, formarea continuă, reînvățarea și menținerea la nivelul corespunzător a competențelor și calificărilor profesionale. Lăsând deoparte marile întreprinderi, care au legături strânse cu facultățile tehnice sau cu cele economice, în lipsa unui instrument comod la îndemână și ușor de folosit, cursurile universitare rămân o necunoscută pentru cele mai multe întreprinderi, în special pentru IMM-uri. Or, acestea din urmă pot avea nevoie de programe de formare polivalente.

În cadrul realizării Small Business Act la nivel european, ar trebui acordată o atenție specială temei consolidării relațiilor IMM-uri și orice tip de instituție de învățământ, inclusiv învățământul secundar și tehnic.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Îi dau cuvântul domnului Sever Voinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal. Mai aveți 8 minute.

Domnul Sever Cotoi-Voinescu:

Vă mulțumesc, doamna președintă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

La vremuri grele, ne aducem aminte de adevărurile prime și ne întoarcem la principiile de bază ale unei vieți decente. La vremuri de criză, ne aducem aminte că expresia cea mai pură a capitalismului producător de prosperitate sunt întreprinderile mici și mijlocii. Aud fel de fel de idei despre cum anume trebuie să acționăm pentru a feri populația de efectele crizei economice pe care o trăim.

Din punctul meu de vedere, din punctul de vedere al unui partid de dreapta, cea mai bună protecție socială e munca. Iar în condițiile de criză economică puternică, munca se organizează mai degrabă în întreprinderi mici și mijlocii.

Eu cred că România va trece mai repede și cu costuri mai mici prin această criză dacă se va baza pe IMM-uri. Un guvern care face din mica inițiativă privată marea soluție pentru criza economică este guvernul de care avem nevoie. Și, citind proiectul de buget, îmi dau seama că avem acest guvern în băncile ministeriale acum.

E alarmant să constatăm că aproape trei sferturi din locurile de muncă nou create în anul trecut au apărut pe seama bugetului de stat. E alarmant să constatăm că numărul IMM-urilor românești la mia de locuitori se situează cu mult sub media europeană, iar această densitate scăzută a IMM-urilor se datorează mai ales rigorilor birocratice impuse de stat și mediului de afaceri neprietenos.

De-a lungul anilor am avut mereu ministere sau agenții dedicate IMM-urilor, s-o spunem cinstit, nu și-au făcut treaba. E de ajuns să stai seara la o bere cu proprietarul unei mici afaceri și să-l asculți pentru a înțelege care sunt problemele lui reale. Nu e nevoie de cine știe ce studii redactate în terminologii americane sau bruxelleze, de strategii sofisticate sau de consultanțe savante. E nevoie doar să-i ascultăm pe acești oameni care pun la bătaie micile averi personale și investesc nervi, imaginație, creativitate și curaj în riscul unei afaceri mici sau mijlocii.

În general, cred în strategii și îmi plac liderii politici care au viziuni ce cuprind economii naționale și țări întregi. Dar, în cazul IMM-urilor, mi se pare că e vorba de ceva cu mult mai simplu, mi se pare că vorbăria grandioasă sună caraghios în acest context.

Acum câteva zile, un ploieștean din colegiul meu mi-a descris felul în care se desfășoară controlul administrației financiare la el la firmă. Omul are, după standardele Uniunii Europene, o afacere mică, cu 40 de angajați. Inspectorii administrației financiare sunt ostili, caută cu tot dinadinsul motive de amendă, hărțuiesc, pur și simplu, afacerea. În lumea IMM-urilor, obiceiul fiscului de a amenda oricum este privit deja ca o fatalitate. Oricât ai fi de cinstit și de scrupulos cu evidențele tale, când fiscul ți-a călcat pragul, știi că vei plăti o amendă. Nu ai ce face. În cazul acestui control, examinând un contract anume, inspectorul l-a găsit prea scurt. Nu e suficient de stufos, i-a spus inspectorul concitadinului meu, și i-a aplicat o amendă. Culmea este că același contract fusese găsit în regulă la precedentul control al administrației financiare.

Afacerea ploieșteanului meu merge tot mai greu în contextul actual, iar fiscul îl pune pe butuci, pur și simplu. Pentru el, dar și pentru mulți alții, statul nu e un partener, ci un inamic. E foarte posibil ca jumătate din cei 40 de angajați ai săi să fie disponibilizați foarte curând. Inspectorul de la administrația financiară spune că nu e treaba lui. De mâine, dacă datorită felului absurd în care își face controlul, statul pe care pretinde că-l apără, va avea 20 de contribuitori la bugetul de stat mai puțin și 20 de oameni de întreținut în șomaj mai mult.

Adevărul este că acum IMM-urile, adică tocmai acest bun vehicul care ne poate scoate din criză, simt statul ca pe un adversar. Ministerul dedicat IMM-urilor și mediului de afaceri trebuie să fie mai ales avocatul IMM-urilor la masa executivului. Și, mai ales, trebuie să fie un minister integrator. Așa cum se pare că este în actualul desen guvernamental. IMM-urile sunt cele mai importante producătoare de venituri și de etică într-o economie liberă. Caracterul liber al unei economii este dat tocmai de existența și funcționarea IMM-urilor.

În România, însă, doamnelor și domnilor, IMM-urile sunt sub asediu. Au doi inamici redutabili. De o parte sunt marile corporații care le înghit în concurență, de partea cealaltă este statul. Birocrația statului le sugrumă pur și simplu. De primul mare dușman, IMM-urile se pot feri și singure. Au abilitatea, flexibilitatea și mai ales resursa colosală de creativitate și inovație care le face să reziste marilor giganți, dar, în raport cu statul, IMM-urile par victime sigure.

Salut interesul actualului Guvern pentru IMM-uri și susțin acest interes. Constat cu satisfacție că în programul guvernului există acest angajament de a recapitaliza CEC Bank și Fondul național de garantare a creditelor pentru IMM-uri. Efortul pentru a redeschide piața creditelor pentru IMM-uri nu trebuie să se oprească nicio clipă în actualul context. Însă toate acestea nu sunt de ajuns. Dialogul cu IMM-urile e crucial. Pentru moment, vocea oamenilor de afaceri care dețin IMM-uri nu se prea aude. Imensa lor majoritate nu sunt reprezentanți în organizațiile patronale cu care discută Guvernul.

De aceea, ideea unui forum sugerată de colegul meu, liderul Grupului parlamentar Partidul Democrat Liberal, mi se pare că merită susținută. Partidul Democrat Liberal este perfect conștient de importanța extraordinară a IMM-urilor, iar sprijinirea lor în aceste vremuri grele trebuie să devină obiectivul prioritar pentru gândirea și acțiunea noastră economică.

Domnule prim-ministru, vă rog împrietiniți Guvernul cu IMM-urile.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit acum la cuvânt pe domnul prim-ministru pentru a da răspuns la problemele ridicate în cadrul dezbaterilor.

Domnul Emil Boc:

Am venit cu toată deschiderea la această dezbatere și după datele pe care le am este prima de acest fel în temeiul art.180 din Regulamentul Camerei Deputaților, ceea ce demonstrează preocuparea Parlamentului față de o temă majoră a societății românești.

De aceea, încă o dată vă mulțumesc pentru invitație și, nu în ultimul rând, pentru recomandările, sugestiile și propunerile făcute care vor fi avute în vedere de către Guvern în politicile pe care le va elabora în continuare cu privire la întreprinderile mici și mijlocii.

De fapt, cea mai mare problemă pe care o constatăm astăzi că o avem cu privire la IMM-uri, dincolo de cele menționate până acum, este legată de problema creditării și accesului la sursele de finanțare. Acolo unde mai există surse de finanțare, acestea sunt foarte scumpe, iar costurile sunt imense pentru întreprinderile mici și mijlocii. De ce? Pentru că România este singura țară din Uniunea Europeană care nu are investment grade.

Datorită faptului că agențiile de rating anul trecut au dat calificative tot mai joase și negative României, astăzi România, repet, este singura țară din Uniunea Europeană care nu are acest investment grade care să-i permită accesul la linii de finanțare mult mai ieftine. Și se pune întrebarea, pe de o parte, de ce suntem în această situație și, pe de altă parte, ce avem de făcut.

Îmi pare rău că domnul Tăriceanu nu mai este aici, pentru că l-aș fi întrebat cum a fost posibil ca România, în condițiile unei creșteri economice de 7,8%, să lase țării un deficit de 5,2%. Aș fi vrut să-l întreb cum a reușit performanța ca în 3 luni, în octombrie, noiembrie și decembrie să cheltuiască 4 miliarde de euro, lăsând România practic pe butuci. Cum a fost posibil să realizeze o eroare de prognoză cu 7 miliarde de euro diferență între veniturile prognozate și cele realizate? Cum a fost posibil să pună atâtea greutăți mediului de afaceri, practic, limitându-i posibilitățile de creditare prin scăderea ratingului de țară al României?

Se pune întrebarea, pe bună dreptate, cine este vinovat și de ce am ajuns în această situație? Acum, împreună, avem de rezolvat aceste teme: și a investment gradelui, și a ratingului de țară, pentru ca România să aibă acces la linii mai ieftine de creditare. Or, primul pas îl reprezintă, pe de o parte, un buget care să fie creionat în jurul unui deficit de 2% ca un semn de credibilitate a acestei țări, în privința stabilității sale, pe de o parte, iar a unui buget care să fac față provocărilor României în context de criză, chiar dacă, repet, este un buget de austeritate, așa cum am spus, el are încă și foarte multe vești bune, vești legate, în special, de investiții și de menținerea și crearea de noi locuri de muncă.

I-aș mai fi spus domnului Tăriceanu, dacă era aici, că am fi dorit să circulăm pe autostrăzile Guvernului pe care l-a lăsat, dar, din nefericire, pe 5 km de autostradă, cât a lăsat, este foarte greu să-ți poți planifica măcar un drum foarte, foarte scurt.

De asemenea, s-a menționat aici faptul că bugetul pentru IMM-uri este foarte mic. Vreau să știți că în anul 2008, în execuție, Guvernul Tăriceanu a acordat 0,12% din p.i.b., iar noi, în acest moment, avem 0,25% din p.i.b., la care dacă mai adăugăm celelalte sume de la celelalte ministere, transporturi, dezvoltare regională, agricultură, sănătate, veți vedea că acest program și proiect de sprijin al IMM-urilor este mult mai consistent decât cel al Guvernului anterior.

S-a făcut aici referire la contribuțiile de asigurări sociale. Nu am făcut altceva decât să revenim la nivelul contribuțiilor de asigurări sociale din trimestrul I al anului 2008, iar în ceea ce privește contribuțiile la fondurile private de pensii, ele rămân la același nivel cu cele din anul 2008, adică 2%. Doar inconștiența Guvernului Tăriceanu a făcut posibilă o scădere cu 5,2% într-un singur an, în context de criză, a contribuțiilor la asigurări sociale, în condițiile în care ai mărit pensiile. Evident că a fost o măsură populistă, fără niciun fel de susținere economică reală.

Noi nu facem altceva decât să revenim la ceea ce a fost în trimestrul I al anului 2008 și prin asemenea măsuri, pe de o parte, vom putea în continuare să susținem dezvoltarea economică, vom realiza măsura neimpozitării profitului reinvestit, vom investi 10,2 miliarde de euro în infrastructură, dar vom reuși să dăm pentru prima dată în România și un ajutor de solidaritate sau pensia socială minimă pentru a-i ajuta pe cei care sunt cu adevărat în nevoi în această țară, pe cei 1,2 milioane de români care astăzi trăiesc cu o pensie sub 350 lei noi sau 3.500.000 lei vechi.

Este un efort de solidaritate al nostru, al tuturor și cred că realizează în primul rând un act de dreptate și cred că va fi numele acestui parlament legat de numele unei asemenea măsuri, care, după părerea mea, rezolvă și o problemă de moralitate, în ultimă instanță, și de dreptate în sistemul social.

Am văzut că domnul Tăriceanu și P.N.L.-ul se opun înghețării salariilor demnitarilor crezând probabil că astfel îi sprijină în continuare pe cei care i-au facilitat afacerea Sterling Resources, pe cei cu care au pus la cale acea măsură prin care un contract de explorare și împartajare a profitului a fost transformat într-un contract de acord petrolier și concesiune.

Vestea bună aici este că ordonanța în baza căreia a făcut această diminuare practic a patrimonilului statului român este încă la Parlament și avem șansa s-o respingem și să readucem lucrurile la normalitate, pentru ca tot ce înseamnă bogăție naturală în această țară să fie utilizat în concordanță cu interesul național, și nu în concordanță cu interesul de grup al vechiului Guvern.

Aceasta este vestea bună și sunt convins că veți aborda cu maximă responsabilitate în Parlament Ordonanța prin care a fost posibilă după aceea transformarea din punct de vedere legal a contractului din 1992 într-un contract de acord petrolier.

A fost o acțiune premeditată a Guvernului Tăriceanu, din 2007 și-a pregătit mișcarea din 2008, pe final de mandat, pentru a acorda acel contract care prejudiciază financiar interesele României, iar noi avem datoria să curmăm acest abuz.

De asemenea, mă așteptam să găsesc multe alte soluții pe care vechiul Guvern a afirmat că le susține în privința sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii, dar n-am observat o asemenea atenție din partea foștilor guvernanți. Sunt onorat de faptul că dumneavoastră însă i-ați acordat o asemenea atenție unui subiect important al României, într-un context extrem de dificil, și vreau să vă asigur, în numele Guvernului, că vom fi partenerii care vom veni de fiecare în fața dumneavoastră pentru asemenea dezbatere, pentru discuția de la buget sau pentru alte discuții, pentru a lua acele decizii asupra cărora ne-am angajat în parteneriatul pentru România, pentru a arăta oamenilor că pot fi politicieni în această țară care se țin de cuvânt și pentru care cuvântul dat și scris înseamnă cuvânt respectat.

Am făcut astăzi referiri la câteva puncte din proiectul de buget pentru că inevitabil măsurile de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii sunt parte componentă a bugetului de stat, iar planul anticriză, care este parte componentă a bugetului, evident că trebuie să aibă corespondență în proiectul legii bugetului de stat. De aceea, măsurile despre care am vorbit nu sunt povești, ele sunt realități pe care le veți regăsi în proiectul de buget al anului 2009 care va intra curând în dezbaterea Parlamentului.

Vă mulțumesc tuturor pentru această inițiativă, pentru recomandările și propunerile făcute și vă asigur de aceeași colaborare și în viitor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu îi mulțumesc domnului prim-ministru pentru deschiderea manifestată și dumneavoastră pentru această dezbatere pe care în acest moment am încheiat-o.

În continuare, potrivit programului de lucru, urmează prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 14 aprilie 2021, 21:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro