Plen
Ședința Senatului din 9 februarie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.7/19-02-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
01-03-2021 (comună)
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 09-02-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 9 februarie 2009

2. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:

 

Domnul Mircea Dan Geoană:

  ................................................
Anca Daniela Boagiu (PD-L) - declarație politică având ca temă bugetul pe anul 2009;

Conform deciziei noastre de săptămâna trecută, la început de sesiune a lucrărilor plenului Senatului României reintrăm în logica firească a declarațiilor politice.

O invit pe doamna vicepreședinte Anca Daniela Boagiu să prezinte, în numele Grupului parlamentar al PD-L, declarația politică.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

 

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Stimate colege, Stimați colegi, Doresc să încep această nouă sesiune parlamentară cu o scurtă analiză a bugetului pe anul 2009.

După cum știm, la sfârșitul săptămânii trecute, noul Guvern a adoptat noul proiect de buget care a fost trimis în Parlament pentru dezbatere și vot.

Ca urmare a crizei economice mondiale, ale cărei efecte se fac resimțite și în țara noastră, Executivul s-a văzut nevoit să recurgă la o serie de măsuri care pot părea, la prima vedere, austere.

Trebuie însă specificat că, în pofida perioadei nefaste pe care o traversează România, repartizarea noului buget s-a făcut în concordanță cu programul de guvernare asumat în timpul campaniei electorale.

În primul rând, trebuie specificat faptul că noul Guvern dorește foarte mult ca oamenii care lucrează în sectoarele active ale economiei românești să nu fie afectați de șomaj în următoarea perioadă.

În acest sens, prim-ministrul Emil Boc a dat asigurări că va finanța din investiții publice atât menținerea persoanelor care sunt angajate în prezent, cât și crearea de noi locuri de muncă.

De altfel, Guvernul se și angajează prin acest buget să susțină cu 50% formarea profesională continuă pentru angajați și șomeri.

Noul Guvern a alocat o sumă importantă, de peste 10 miliarde de euro, în vederea îmbunătățirii infrastructurii rutiere, feroviare, din educație și sănătate.

Trebuie menționat faptul că alocarea aceasta, de 20 de procente din buget, pentru investiții publice generale este superioară celei realizate de Guvernul Tăriceanu.

Mediul de afaceri este și el sprijinit prin măsuri ca neimpozitarea profitului reinvestit, începând cu trimestrul al doilea al anului 2009, sau operaționalizarea fondului de garantare a creditelor pentru IMM-uri și înființarea fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Consecvent angajamentelor din campania electorală, Guvernul Boc a majorat nivelul cheltuielilor privind asistența socială, care ar urma să crească cu 16% față de cele din 2008, la 62,3 miliarde de lei, circa 15,5 miliarde de euro, ponderea lor în PIB urmând să crească ușor la 10,8%.

Guvernul Boc va sprijini pensionarii ale căror venituri sunt foarte mici.

Astfel, începând cu luna aprilie a acestui an, fiecărui pensionar îi va fi garantată o pensie minimă de 300 de lei, urmând ca nivelul acesteia să crească, începând cu luna octombrie a acestui an, la 350 de lei.

În aceste condiții, multe persoane, în special din mediul rural, vor putea să iasă din sărăcia cronică în care i-a menținut vechiul Guvern.

Tot în beneficiul pensionarilor, Guvernul are în vedere prin acest buget compensarea cu 90% din prețul de referință pentru medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de până la 600 RON.

Pentru îmbunătățirea situației financiare, România trebuie ca în acest an să acceseze cât mai mulți bani de la Uniunea Europeană.

Pentru a se evita contraperformanțele fostului Guvern, premierul a decis crearea unei structuri care va monitoriza permanent progresul făcut de România în acest domeniu.

Absorbția de fonduri va deveni astfel o prioritate a actualului Guvern.

Principalul punct forte al noului buget este acela că a fost discutat, analizat și negociat cu toți actorii economici și sociali interesați.

Prezenta formă de buget creează premisele necesare realizării programului de guvernare.

Actualul Guvern a dovedit că este capabil să dea un răspuns coerent politicilor de dezvoltare economică și socială, în pofida unei crize economice și financiare.

România a intrat în cel mai greu an de după aderarea la Uniunea Europeană.

Vestea bună este legată de existența unui Guvern puternic și responsabil, care pune mai presus de toate imperativul gestionării crizei economice și sociale, în parte moștenită de la vechea guvernare, dar și rezultantă a crizei economice globale, a unui Guvern care rezistă tentațiilor populiste caracteristice unui an electoral extrem de important.

Acest buget nu va produce îmbogățiți peste noapte, acest buget nu va generaliza sărăcia.

Acest buget nu este de dreapta, la fel cum nu este de stânga.

Acest buget creează premisele menținerii unui echilibru în economia românească între nevoia de dezvoltare a mediului de afaceri, a infrastructurii, a sistemelor publice de educație și sănătate sau a agriculturii și nevoia solidarității cu categoriile sociale cele mai afectate de criza economică.

Mă folosesc de această declarație pentru a vă recomanda cu tărie să luați în considerare premisele mai sus enunțate când veți analiza și veți vota proiectul de buget al Guvernului Boc.

Departe de a fi instituții decorative, Senatul și Camera Deputaților trebuie să fie de aceeași parte cu Guvernul învestit cu încredere de marea majoritate a cetățenilor României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
Ioan Chelaru (PSD) - declarație politică având titlul Temeinicia și strigoii (aspecte privind noua și, totuși, vechea reformă a justiției)

În continuare, din partea Grupului parlamentar al Alianței PSD+PC, îl invit pe domnul senator Ioan Chelaru, pentru a susține declarația politică.

 

Domnul Ioan Chelaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Temeinicia și strigoii (Aspecte privind noua și, totuși, vechea reformă a justiției)".

Stimați colegi, Dacă avem în minte întreaga reacție europeană, de opt ani încoace, cu privire la starea justiției românești, am putea întocmi un dosar complet al manifestărilor suscitate de poziții politice pe care noi le-am avut cu diverse ocazii.

Eu cred că noi, oamenii politici români, suntem în culpă majoră pentru că nu am fost obiectivi cu noi înșine.

Am patinat în derizoriu și nu am procedat la lucrul cel mai evident: reformarea și actualizarea, respectiv codificarea legislației pe domeniile vitale ale justiției și ordinii publice.

Ne-am concentrat pe o gestică reformistă inutilă, pe jocuri de imagine și pe orgolii justițiare.

Acum, ne place sau nu, suntem expuși la două pericole:

  1. să fim considerați în extrascadență, cu posibile consecințe de continuare a monitorizării din partea Comisiei Europene în raportul din iunie 2009;
  2. să fie promulgate codurile, cele patru, penal, civil, de procedură penală, de procedură civilă, prin asumarea răspunderii Guvernului, așa cum sugera actualul ministru al justiției și libertăților cetățenești, sâmbătă, într-o declarație, fără a le trece prin dialectica confruntărilor de opinii din Parlament.

Aș prefera să las la o parte, pe moment, primul pericol și să mă refer exclusiv la cel de-al doilea, cu atât mai mult cu cât știm cu toții că, uneori, Comisia Europeană s-a dovedit un organism care poate fi concesiv când i se probează buna-credință.

Concret, domnul ministru se angajează - unii ar spune că promite chiar - ca în câteva luni să obțină legiferarea, indiferent prin ce metodă: dezbateri parlamentare, asumarea răspunderii Guvernului și, de ce nu?, o ordonanță de guvern.

Așadar, nu cred că putem admite că ar fi corect ca aceste coduri să treacă direct la aplicare fără ca dezbaterea intelectuală de specialitate și dezbaterea în acest for legislativ să-și fi îndeplinit funcția reală.

Să nu uităm un aspect esențial, și anume că aceste acte normative, fundamentale pentru materia pe care o reglementează, vor transcende, de principiu, momentul acesta istoric și trebuie să-și confirme valabilitatea și aplicabilitatea măcar câteva zeci de ani de aici înainte.

Vă amintesc că actualul Cod civil român este în vigoare din 1864, de pe vremea lui Cuza.

Nu vrem, dacă suntem realmente lucizi, să fim "strigoi legislativi", ci să elaborăm opere juridice complete și durabile, neutre din punct de vedere politic, fără amprenta personalizată a unui guvern sau altul.

Îndeobște, strigoii sunt definiți ca arătări nici de aici, nici de acolo, fără trecut și cu destinație imprecisă, care iau forma închipuirilor multiple și aleatorii, dar nu cad sub definiția riguroasă a formei certe, iar pentru a legitima existența acestor strigoi este necesar, se vede treaba, să legitimez un eșafodaj generos de alte închipuiri, fără nicio legătură cu realismul și cu "pre-judecata" judiciară.

Există o limită până la care politicul poate determina forma unei legi.

Este o limită rațională dată de menținerea, ca valabile, a conotațiilor principalelor instituții juridice din domenii fundamentale ale vieții practice.

Ca să-mi întăresc argumentele, vă rog să-mi permiteți să recurg la istorie.

Marii creatori și inițiatori de opere juridice au fost, în același timp, de cele mai multe ori, oameni politici.

Cicero s-a angajat politic inclusiv în cauze pierdute, dar soluțiile sale de jurisprudență au fost izvor de drept pentru legiuitorii epocilor următoare, care au glosat pe marginea celor "10 Table".

Aidoma Gaius.

Iustinian a angajat cei mai mari și valoroși jurisconsulți, a cercetat mii de soluții ale tribunalelor vremii până a decis să promulge celebrul său "Codex iuris civilis".

Legea a devenit lege după îndelungi și minuțioase dezbateri și analize.

Îmi este teamă astăzi, și credeți-mă că am motive, că o decizie politică poate deveni teren rezervat unor mari și posibile abuzuri.

Din nou fac recurs la memorie, la memoria scurtă de această dată, la istoria recentă a României.

Să ne amintim de pachetul de legi trecute prin asumarea răspunderii Guvernului anterior, celebra Lege nr. 247/2005.

Numai cine ține ochii închiși dinadins nu va recunoaște nimic despre căile de exces și abuz social deschise de acest nefast act normativ.

Răspunderea guvernamentală ar trebui, în speță, extrapolată și în ideea ca ea să vizeze un alt aspect decât cel politic, să fie o răspundere pentru viitor, de natură etică și materială, mai puțin legislativă.

Lucrul pe care doresc să-l subliniez foarte clar în această alocuțiune este acela că emiterea unor acte legislative de importanță crucială pentru mersul societății și al funcționării justiției reprezintă, în principal, un act de implicare publică și, abia în plan secund, un act de voință politică.

O bună așezare în ordinea publică nu se suprapune niciodată convenției politice compromisorii existente la un moment dat.

Pentru că lucrurile stau astfel, îmi exprim opinia, ca senator aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, în consonanță și cu părerea partidului meu, că aceste proiecte trebuie supuse dezbaterii Parlamentului, pentru ca, la finele acestui demers, să capete forma șlefuită a raționamentului simplificat, trecut prin procedura votului pe literă și amendament.

Numai așa vom evita ca aceste legi organice să conțină strigoi sau sofisme intrinseci care ar putea deschide căile multiple ale abuzului și aparenței de drept.

Și poate este cazul să o spun acum.

Sunt două moduri de a fi puternic pentru cei din clasa conducătoare: unii sunt puternici, energici și cu voință tare, dar de moment, iar alții, mult mai mari și mai valoroși, au o voință puternică și durabilă.

Cred că ar fi momentul să gândim și să fim ca aceștia din urmă, ca marii creatori de legi bune, și să avem în vedere că drumurile lungi se construiesc piatră cu piatră, cu metodă lipsită de înflăcărare.

Pentru legiferarea acestor coduri nu se impun mijloace ca pripă, orgoliu, și nici acțiune forțată.

Dacă lucrul va ieși bine tocmit, chiar și timpul irosit până la deplina lui aplicare va fi, totuși, un timp câștigat.

Cum se spune la mine în Moldova: "Decât încropeală la termen, mai curând bună tocmeală după scadență."

Și să nu uităm că nu din culpa Parlamentului s-au pierdut patru ani în ceea ce privește votarea în formă definitivă a Codului civil, care trecuse de plenul Senatului în legislatura 2000-2004, ca să nu mai amintesc de povestea celor două sau chiar trei proiecte de coduri penale.

Orgoliul nemăsurat al unei doamne ministru de tristă faimă a așezat iresponsabil paragina pe toată munca noastră, și e păcat, numai că este deja inutil să tot răzbunăm trecutul.

Putem foarte bine să evităm aceleași erori pentru viitor, iar eu cred că la aceste lucruri va trebui să reflecteze serios, în primul rând, ministrul justiției și libertăților cetățenești, ca inițiator, dar și Consiliul Superior al Magistraturii.

Stimați colegi, Închei nu înainte de a adresa o subtilitate lipsită de răutate acestui Guvern "al nostru", cum ar spune un coleg -

poate foarte bine să-și subînțeleagă ego-ul când afirmă cu toată precizia "noi" -, atenționez că nu este nevoie să ne situăm, în raportul Parlament - Guvern, pe linia de excludere reciprocă atunci când este vorba de un interes major al țării.

Se poate apela la reverență, pentru binele tuturor!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator Ioan Chelaru.

 
Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică având ca titlu Unde nu-i cap, vai de picioare!

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnule senator Emilian Frâncu, aveți cuvântul pentru a susține o declarație politică din partea grupului parlamentar.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Unde nu-i cap, vai de picioare!".

De la o săptămână la alta, începem să asistăm la un remake al eșecurilor politice și economice ale guvernării FSN

din anii '90, când s-a prăbușit moneda națională, când inflația creștea văzând cu ochii și când produsul intern brut al României scădea întruna.

Similitudinile sunt izbitoare.

Nu există un plan de guvernare coerent, iar politicienii de la putere sunt preocupați mai ales de acaparările de funcții administrative pentru clientelele politice din județe, în vreme ce pentru salvarea aparențelor se inventează "vinovați de serviciu".

Invocând greaua moștenire a guvernului anterior, premierul a anunțat "măsuri de austeritate".

Nu mai departe decât în noiembrie trecut, PSD și PD-L susțineau sus și tare că, dacă vor ajunge la putere, salariile profesorilor vor fi imediat majorate cu 50%.

Acum, aceste salarii vor crește, dacă vor crește, cum va da Dumnezeu...

după 15 aprilie.

Oare ce s-a întâmplat cu promisiunile electorale?!

Nici PD-L, și nici PSD nu erau în noiembrie un fel de copilițe ingenue care nu știau nimic despre criza economică și financiară.

Fie și numai avertismentele repetate ale Guvernului Tăriceanu ar fi trebuit să le dea de gândit, ca să nu mai vorbim despre datele statistice actualizate săptămânal pe paginile de internet ale ministerelor de resort.

Conștient de dificultățile viitoare prin care va trece țara, Guvernul Tăriceanu a adoptat, atunci, un program anticriză pe care, ulterior, noul Executiv l-a desființat în doi timpi și trei mișcări, adoptând măsuri total anapoda în contextul actual.

Vă ofer numai trei exemple.

Guvernul Boc a anulat stimulentele pentru achitarea la timp a dărilor către stat - și se tot vaită cu foc că i-au scăzut încasările la buget -, a anulat stimulentele pentru menținerea și crearea de noi locuri de muncă, dar se victimizează în legătură cu creșterea ratei șomajului, și a majorat, prin CAS, cheltuielile cu forța de muncă din economie, mirându-se, în același timp, că investitorii serioși dau semne că vor începe să ocolească România.

Colac peste pupăză, iată și un al patrulea exemplu de incompetență: în locul măsurilor anticriză, Guvernul Boc adâncește povara crizei, stimulând agenții economici, prin scutiri de contribuții la salarii, să efectueze trimiterea angajaților în șomaj tehnic, iar acest lucru anulează, practic, șansele de redresare în piață a agenților economici.

Dezamăgită cu ceea ce primește acum, în urma votului pe care l-a dat pe 30 noiembrie 2008, populația României începe să-și aducă aminte de strămoșeasca zicală: "Unde nu e cap, va fi vai de picioare!"

Din păcate, la fel ca în precedentele guvernări FSN-iste, și de această dată, tot talpa țării este cea care suferă.

Guvernanții PSD și PD-L își exprimă doar regretul ori compasiunea și... pășesc mai departe pe drumul erorilor și al gafelor impardonabile.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

 
Cseke Attila Zoltán (UDMR) - declarație politică având ca titlu Marea descentralizare a început cu naționalizarea resurselor financiare ale comunităților locale

Din partea Grupului parlamentar al UDMR are cuvântul domnul senator Cseke Attila Zoltán.

 

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Am intitulat declarația politică de astăzi "Marea descentralizare a început cu naționalizarea resurselor financiare ale comunităților locale".

Programul de guvernare al noului Executiv instalat la Palatul Victoria în data de 22 decembrie 2008 proclama prin 6 măsurile propuse "o descentralizare reală", un adevărat Eldorado în administrația publică locală pentru perioada imediat următoare.

"Descentralizarea, inclusiv financiară, a administrației publice locale prin delimitarea clară a competențelor, pe principii europene, în scopul creșterii autonomiei administrative, cu respectarea principiului subsidiarității", iată unul dintre obiectivele fundamentale pe care și le-a asumat Guvernul Boc în angajamentul său numit program de guvernare.

Este însă pentru prima oară când un guvern postdecembrist își permite să oblige autoritățile locale să restituie resurse financiare importante, necesare pentru realizarea unor proiecte și programe multianuale de mare anvergură ale acestora.

Pe românește, avem de-a face cu o naționalizare a resurselor financiare ale comunităților locale, a banilor membrilor comunităților locale.

Este total inacceptabil de la un guvern care ne promite o adevărată descentralizare - pe care noi, Grupul parlamentar al UDMR, o susținem de ani de zile și vom susține măsurile reale în acest sens - să vină și, practic, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 223/2008 privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare să naționalizeze banii comunităților locale.

Din punctul nostru de vedere, odată intrați acești bani în bugetul local, ei nu mai pot fi retrași de către stat, mai ales că este vorba de sume de bani care întotdeauna au putut fi transferate prin fondul de rulment în bugetul local al anului viitor.

Suma acestor resurse financiare de care au fost private bugetele locale se ridică la ordinul sutelor de milioane de lei noi.

Este o gravă încălcare a principiului autonomiei locale, inclusiv a celei financiare prevăzute de Legea nr. 273/2006

privind finanțele publice locale.

Guvernul Boc calcă în picioare obligația de consultare a autorităților administrației publice locale prin intermediul structurilor asociative ale acestora, obligație prevăzută atât de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cât și de Hotărârea de Guvern nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative.

Sunt sume de bani cu ajutorul cărora se rezolvau probleme stringente ale comunităților locale: extinderi sau reabilitări de școli și grădinițe, de cămine culturale, reabilitări de drumuri sau extinderea alimentării cu apă și a canalizării.

Măsura naționalizării acestor resurse financiare este cu atât mai gravă cu cât, la unele dintre aceste proiecte, autoritățile locale au contribuit și ele cu resurse financiare proprii, adică cu banii comunității locale, ai tuturor celor care o alcătuiesc.

De asemenea, acest gest al Guvernului pune în pericol statutul de bun-platnic al autorităților locale, având în vedere faptul că plata la termen a unor lucrări executate pe bază de contract valabil încheiat între părți va fi afectată prin lipsa resurselor financiare necesare.

S-a urmărit, conform preambulului actului normativ în cauză, reducerea cheltuielilor bugetare, dar probabil numai la nivelul autorităților locale, la București nu.

S-a vorbit despre măsura reducerii personalului din autoritățile centrale cu 20%, de eliminarea unor prime și sporuri, dar aceștia sunt cei care formează eșaloanele doi și trei în ministere.

Dacă ne aplecăm însă puțin asupra numărului de ministere, vom afla cu stupoare că numărul lor a crescut vertiginos la 21, în loc de 17 cum a fost în Guvernul trecut, drept urmare numărul demnitarilor va fi mult mai mare decât a fost până acum.

Numai în aparatul de lucru al viceprimministrului au fost deja numiți prin decizii ale prim-ministrului cinci consilieri de stat și un secretar de stat.

Dacă am vrea să traducem pe înțelesul tuturor această atitudine a Executivului actual, am putea enunța triumfal:

"Creșterea cheltuielilor la București, naționalizarea resurselor financiare în teritoriu!"

Iată atitudinea sfidătoare a acestui Guvern față de autoritățile administrației publice locale, față de comunitățile locale și, în final, față de membrii acestora.

Autoritățile administrației publice locale și județene conduse de primari și președinți de consilii județene ai Uniunii Democrate Maghiare din România au făcut și vor face demersuri în continuare, inclusiv pe cale judiciară, dacă va fi cazul, pentru obligarea Guvernului de a restitui comunităților locale ceea ce este al lor și de a obliga acest Executiv supermusculos să-și respecte cuvântul dat și scris în programul de guvernare, acela de a respecta autonomia locală, inclusiv cea financiară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim domnului senator.

 
Șerban Constantin Valeca (PSD) și Nicolae Moga (PSD) - declarație politică cu titlul «Managementul victoriei»

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PSD, are cuvântul domnul senator Șerban Valeca, pentru a prezenta declarația politică.

 

Domnul Șerban Constantin Valeca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că declarația mea și a domnului senator Moga Nicolae am intitulat-o "Managementul «victoriei»".

Aflam zilele trecute că, după atâta amar de ani, România reușește să-și obțină drepturile legitime asupra porțiunii ce i se cuvenea din platoul Mării Negre.

Succesul pare a fi total: în primul rând, s-a stins un conflict între două state, țări vecine, iar, în al doilea rând, este un succes al diplomației române și al Guvernului care au decis această cale de soluționare și, nu în ultimul rând, este o definire a drepturilor țării noastre asupra platoului Mării Negre cu o suprafață suplimentară de mii de kilometri pătrați.

Odată devenită publică, aceasta a provocat o mare bucurie și, din reacția mass-mediei, am constatat că această bucurie a devenit o victorie a milioane de români.

După cum se știe, această zonă atât de disputată are o rezervă importantă de hidrocarburi, adică de combustibili energetici clasici, petrol și gaze naturale, atât de necesari economiei românești și consumatorilor casnici din țara noastră.

Dacă ar fi să comparăm funcționarea economiei unei țări cu funcționarea corpului uman, resursele energetice și energia ar reprezenta "sângele" economiei unei țări moderne.

Fără energie nu vom avea posibilitatea de a ne lumina casele seara, de a le încălzi iarna, transportul se va reduce la mersul pe jos și așa mai departe.

Țara noastră are în fiecare an, în prag de iarnă, probleme cu energia, în primul rând cu încălzirea locuințelor, și iată că săptămâna trecută s-a deschis un orizont, chiar dacă acesta este destul de îndepărtat: șase-opt ani în care am fi obținut siguranța asigurării unor resurse energetice atât de necesare populației pentru următoarele decade.

Reușisem să fim victorioși..., dar la câteva ore apare știrea:

Guvernul trecut a concesionat și a dat, se pare, unei firme și un drept suplimentar de exploatare apriori - adică în luna noiembrie a anului 2008 - pentru o parte importantă din suprafața câștigată săptămâna trecută prin decizia Curții de la Haga.

S-au produs multe "stângăcii" în ultimii ani, dar a lua în Guvern o hotărâre pentru ceva ce încă era în litigiu cu un alt stat mi se pare cel puțin aberant.

Gata cu bucuria! Mii de români au simțit din nou un gust amar, victoria se transforma încet în înfrângere.

Având în vedere faptul că siguranța energetică a țării este componenta siguranței naționale, solicit Guvernului României și prim-ministrului să analizeze Hotărârea Guvernului nr. 1.446/2008 și anexele sale și să informeze opinia publică despre demersurile de reglementare în interes național a acestei situații.

Totodată, se impune ca actualul Guvern să elaboreze cu profesionalism politici care să servească interesul național în domeniu, din care este necesar să facă parte următoarele măsuri:

  1. Introducerea unui moratoriu de stopare, pentru cel puțin un an, a concesionării în platoul Mării Negre.
  2. Analizarea bazelor de date existente încă la institutele de specialitate, iar evaluările viitoare ale resurselor energetice din zona platoului să se facă sub coordonarea Institutului Național de Cercetări Marine din Constanța, care dispune de expertiza științifică necesară și are în dotare vasul de cercetare "Mare Nigrum". Această măsură ar reprezenta atât garanția respectării legilor privind secretul resurselor naturale ale țării, cât și garanția oferirii unei informări corecte a Guvernului asupra cantității estimate a acestor resurse: petrol, gaze naturale, gaz-hidrați și altele.
  3. Înființarea unei companii naționale de specialitate care să dețină controlul exploatării acestor resurse, exploatarea, din punct de vedere comercial, putând să se facă în parteneriat cu alte companii românești sau străine de profil.

Considerăm, de asemenea, că această situație ar trebui analizată și la nivelul Președinției, respectiv în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Se impune, totodată, elaborarea de către specialiștii din domeniu a unei strategii energetice a României pe termen lung, document care să intre în dezbaterea Parlamentului și să fie aprobat prin lege, urmând ca Guvernul să pună în aplicare prevederile acestei strategii.

Constantin Brâncuși spunea: "A vedea în depărtare este o problemă, însă a ajunge acolo rămâne o cu totul altă chestiune".

De aceea trebuie să vedem în viitor, să conștientizăm faptul că rezervele strategice din subsolul țării nu sunt ale unor administratori oarecare de la o agenție, ci sunt ale fiecărui cetățean român și ale copiilor acestora.

Dorim să amintim faptul că luarea unor măsuri speciale de protejare a interesului național reprezintă apanajul fiecărui stat, și sunt multe exemple din state de largă deschidere democratică care se pot da.

Considerăm că numai în acest mod vom reuși să redevenim victorioși.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim domnului senator.

 
Mario Ovidiu Oprea (PNL) - declarație politică având ca temă propunerea Președintelui României de modificare a Constituției;

În continuare, din partea Grupul parlamentar al PNL, domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Vă rog, domnule senator.

 

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Nu știu cum se întâmplă, dar noi, românii, vrem să fim totdeauna mai cu moț.

Chiar și acum, la 20 de ani de la prăbușirea regimului comunist și la doi ani de când România a devenit membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, se pare că nu izbutim deloc să fim cu adevărat democrați.

Adică nu ne mai place democrația, ne creează opreliști. Și ce să facem ca să scăpăm de ea? E simplu:

României anului 2009, amenințată de iminența crizei economice, i se propune de către actualul șef al statului o altă temă, de stringentă urgență în opinia Domniei Sale, și anume revizuirea Constituției.

Motivația acestui demers rezidă în faptul că elitele politice, chipurile, i-au dezamăgit pe români și, ca urmare, trebuie neapărat sporite prerogativele președintelui - aceasta nu este o elită politică, provine dintr-o clasă separată de politicieni, să nu ne ascundem după deget -, în realitate, obiectivul domnului Băsescu este unul singur: instaurarea unui regim semiprezidențial, cu creșterea atribuțiilor președintelui.

Alăturându-se celor care pun la îndoială în bloc calitatea morală a membrilor Parlamentului, președintele Băsescu, în spiritul celei mai pure demagogii, și nu oricare, ci al unei demagogii populiste, lansează ideea Parlamentului unicameral, invocând necesitatea modernizării României, a unei noi clase politice și, de ce nu?, a reducerii cheltuielilor.

Efectul? Consolidarea propriei puteri și subminarea importanței Parlamentului, adică a instituției fundamentale a oricărei democrații.

Pentru economie de bani, de ce nu se gândește Domnia Sa la reducerea numărului de membri ai celor două Camere și păstrarea structurii bicamerale?

Sunt sute de teme care pot fi considerate bune, drepte și populare.

Domnul Băsescu a ales-o pe aceasta fiindcă, nu-i așa?, tot este scăzută credibilitatea Parlamentului în rândul populației și, astfel, ideea unicameralismului devine, în mâinile sale, o armă redutabilă împotriva partidelor politice și, totodată, un instrument de consolidare a propriei puteri tocmai prin slăbirea acestora din urmă.

Întrebarea care se pune este:

În loc să schimbăm Constituția, n-ar fi mai bine să schimbăm președintele?

Sau poate ar fi mai bun următorul scenariu:

Parlamentul va fi dizolvat când vrea președintele, președintele va decide când este criză, iar de la Parlament unicameral până la zerocameral nu rămâne decât un pas, iar acest din urmă deziderat poate fi atins prin referendum.

"Nu-i așa că nu mai e nevoie de Parlament?", vor fi întrebați românii care, copleșiți de propriile probleme agravate de criza economică, vor răspunde, probabil: "Da!".

Stimați colegi, Vă invit pe toți să reflectați cu seriozitate la propunerile domnului Băsescu.

Ele reprezintă o capcană periculoasă, ale cărei consecințe pot fi de necontrolat.

Vă reamintesc totodată că înainte de 1989 am ieșit în stradă nu pentru că România nu avea președinte.

Avea președinte.

Pentru ce au murit oamenii atunci? Pentru libertate și democrație.

Parlamentul României, în spiritul tradiției autohtone, dar și europene, este expresia democrației și este bicameral.

Ce-i scapă unei Camere, adaugă cealaltă.

Putem fi de acord cu diferențierea mai accentuată a atribuțiilor celor două Camere, nu și cu suprimarea uneia din 8 ele, pentru că mai puține filtre nu înseamnă implicit mai puține riscuri sau mai multă eficiență.

În Parlament, prin partidele politice, sunt reprezentați în proporție de 100% cei care se prezintă la vot, în timp ce șeful statului este votat doar de jumătate din aceștia.

Încă ceva.

Se tot spune că doar o majoritate confortabilă în Parlament poate reforma România.

Dar, oameni buni, Marea Adunare Națională avea majoritate de 100%.

Ne dorim așa ceva? Ne dorim doar niște parlamentari motorizați la care este necesară doar acționarea simultană a articulației braț-antebraț?

În aceeași ordine de idei, îmi îngădui să le atrag atenția colegilor parlamentari din PSD că, în cazul în care vor susține modificările Constituției propuse de domnul Băsescu, acesta va avea prilejul să-i poată scoate în orice moment de la guvernare, declarând criză și dizolvând Parlamentul.

Nu cred că trebuie ignorat acest scenariu care nu are nimic fantastic în el.

Stimați colegi, Pe fondul crizei economice care, fie că acceptăm sau nu, va cuprinde și România, o diminuare a rolului Parlamentului, ca principal instrument de exercitare a voinței populare, va conduce la apariția unor mișcări extremiste.

De aceea, în calitatea noastră de aleși, trebuie să împiedicăm derapajele de putere, adică atacul la democrație.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
Ioan Ghișe (PNL) - declarație politică cu titlul Decât Guvern așa de performant, mai bine altul

Mai este înscris pe ordinea de zi, domnule senator Hașotti, încă un coleg din Grupul parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Ghișe.

Am rugămintea, dacă doriți să faceți declarația, să vă încadrați într-un interval scurt de timp, pentru că timpul grupului dumneavoastră s-a epuizat.

Domnule senator Ghișe, vă invit să prezentați declarația politică.

 

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Distinse doamne și domni senatori colegi, Vreau să vă rog frumos, ca o chestiune de procedură, să aveți amabilitatea ca textul integral al declarației politice să fie inclus în ceea ce înseamnă document public afișat și, pentru a nu vă reține prea mult, să citesc doar câteva propoziții.

În declarația mea politică intitulată "Decât Guvern așa de performant, mai bine altul" am enumerat 17 evenimente și situații care evidențiază, în opinia mea, ceea ce înseamnă o lipsă de performanță la guvernare, o abordare, în unele situații, mincinoasă, incompetentă, necunoscătoare și generatoare de haos.

Concluzia declarației politice este următoarea: dacă cele descrise în declarația politică demonstrează minciună, incompetență, necunoaștere și haos, asta rămâne să aprecieze cetățenii țării.

Dacă așa arată, după primele două luni, evoluția și performanțele Guvernului visat și dorit timp de doi ani de către președintele Băsescu și declarat de către premierul Emil Boc ca fiind "cel mai performant Guvern al României", dacă pentru Guvernul Boc nu contează respectarea Constituției României, nu contează politicile europene pe domenii sectoriale, nu contează prevederile din programul de guvernare aprobat de Parlament și nu contează nici obligația de a executa legile în vigoare pentru care s-a angajat în campania electorală, atunci, în mod sigur, România are nevoie, spun eu, de un alt premier și de un alt Guvern.

În consecință, cred că asta este pentru binele cetățenilor români și pentru a se opri seria de "țepe" de la Palatul Victoria, anunțate de președintele Băsescu la alegerea sa ca președinte al țării.

Textul declarației politice neprezentat în plenul Senatului:

1. În 24 septembrie 2008, în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, președintele Traian Băsescu anunța că România are nevoie "de creșterea coerenței și predictibilității bugetare și de bugete multianuale".

2. La începutul mandatului Guvernului condus de domnul Emil Boc, premierul ne-a anunțat că va fi cel mai performant Guvern din istoria României.

În perioada de o lună și jumătate de la începutul mandatului, s-au petrecut următoarele evenimente și au avut loc următoarele evoluții:

3. Până azi, 9 februarie 2009, România nu are un program anticriză, și nici bugetul aprobat de Parlament pentru anul 2009, ca să nu mai vorbim de bugete multianuale.

4. Prin ordonanță de urgență a Guvernului Boc s-a decis eliminarea din posturile bugetare a pensionarilor, deși prevederile din programul de guvernare aprobat de Parlament susțin exact contrariul, și anume atragerea în muncă a pensionarilor.

5. Curtea Constituțională a invalidat această ordonanță, dar premierul ne-a anunțat că va relua acțiunea pentru eliminarea pensionarilor din funcții publice printr-o inițiativă legislativă a Guvernului.

Această decizie este în flagrantă contradicție cu politicile europene în domeniu, cu prevederile din programul de guvernare și cu angajamentul PD-L din campania electorală de acum două luni.

6. Premierul a anunțat că vor fi eliminați 20% din funcționarii publici, pentru ca, după două zile, tot premierul să anunțe renunțarea la o astfel de intenție.

Pe subiect nu s-a emis niciun act normativ.

7. Președintele României a anunțat într-o seară la TVR că pensiile și salariile bugetarilor vor crește, pentru ca, în dimineața zilei următoare, să ne anunțe că ar fi de acord cu înghețarea salariilor, dacă Guvernul va propune așa ceva.

8. Conform primelor decizii guvernamentale, punctul de pensie nu va avea în acest an valoarea de 45% din salariul mediu brut, salariile cadrelor didactice nu vor crește cu 50%, conform legii, veniturile salariaților la stat vor scădea prin anularea primelor și sporurilor salariale, iar multe dintre salariile bugetarilor vor îngheța în acest an.

9. La 22 decembrie 2008, în Parlament, Guvernul Boc s-a angajat că va proteja "interesele economice ale populației (putere de cumpărare, capacitate de rambursare a creditelor bancare, păstrarea locurilor de muncă)" - capitolul 2, obiectivul 3 din programul de guvernare.

10. În campania electorală, președintele PD-L, actualul premier Boc, cerea demisia premierului Tăriceanu pentru incompetență, deoarece acesta arăta că mărirea cu 50% a salariilor cadrelor didactice este o decizie greșită economic, pentru ca acum premierul Boc să blocheze aplicarea acestei legi susținute de PD-L, promulgată de președintele Băsescu și declarată constituțională de Curtea Constituțională.

11. Guvernul Boc a anunțat creșterea cu 3% a contribuției CAS, deși în programul de guvernare aprobat de Parlament și în politicile europene asumate de România se prevede exact invers, și anume reducerea contribuțiilor de asigurări sociale.

12. Cele mai multe dintre anunțurile publice ale premierului Boc nu sunt concretizate în acte administrative (hotărâri sau ordonanțe de guvern).

13. Proiectul de buget propus de Guvern către Parlament s-a construit pe cursul de schimb 4 lei/1 euro, deși cursul variază la peste 4,2 lei/1 euro, iar previziunile pentru 2009 dau ca certă continua devalorizare a leului față de euro.

14. Demnitarilor și instituțiilor publice, precum și cetățenilor li se cere de către premierul Boc "strângerea curelei" prin reducerea cheltuielilor publice, deși președintelui Băsescu i se oferă, în acest an electoral, un buget aproape dublu față de anul trecut.

15. Prin programul de guvernare aprobat de Parlament, Guvernul Boc s-a angajat "să reducă drastic cheltuielile publice și să reducă birocrația", dar a creat trei noi ministere, conduse, evident, de către miniștri PD-L.

16. Guvernul Boc a invocat public aproape zilnic greaua moștenire lăsată de Guvernul Tăriceanu, dar nu a prezentat public niciun document oficial sau raport de specialitate în acest sens.

17. Guvernul Boc a reușit performanța să prezinte țării trei miniștri ai administrației și internelor în mai puțin de două luni, deși la obiectivul 2 din capitolul 22, privind reforma administrației publice, se menționează că se va urmări "un model organizațional eficient al structurilor administrative".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 2 martie 2021, 16:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro