Plen
Ședința Senatului din 16 februarie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.12/26-02-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 16-02-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 16 februarie 2009

32. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori:

 

Domnul Alexandru Pereș:

  ................................................
 

În două minute începem ultima parte a ședinței noastre, cu întrebări, interpelări și răspunsuri.

Pentru cei care părăsesc sala, vă doresc o seară plăcută și să ne vedem cu bine mâine după-amiază, la ora 14.00!

 
 

- PAUZĂ -

- DUPĂ PAUZĂ -

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, cei care sunteți înscriși cu întrebări și interpelări adresate Executivului.

Vă propun să trecem la această ultimă parte a ședinței noastre: întrebări și interpelări adresate reprezentanților Executivului, și să sperăm că cei care sunt prezenți ne vor oferi și răspunsuri.

 
Gheorghe David

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, care are la dispoziție 11 minute, îl rog pe domnul senator Gheorghe David să adreseze întrebarea către Ministerul Sănătății.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este o întrebare adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Ion Bazac.

Domnule ministru, În anul 1993 a fost începută construcția Spitalului Municipal Timișoara, care însă, până în prezent, nu a fost finalizată.

Vă rog să-mi comunicați care este poziția ministerului cu privire la acest obiectiv început și nefinalizat, dar foarte necesar pentru locuitorii din Timișoara, și nu numai.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Viorel Arcaș

Dau cuvântul domnului senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Viorel Arcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei ministru al turismului Elena Udrea.

Zona Sibiului este recunoscută pe plan internațional datorită bogăției sale istorice, culturale și arhitecturale.

Este singura regiune din țară unde întâlnim bisericile-cetăți, monumente deosebite atât din punct de vedere al rolului pe care l-au jucat de-a lungul timpului, cât și din punct de vedere al arhitecturii și construcției.

  1. Care este bugetul alocat de Ministerul Turismului pentru dezvoltarea de noi regiuni turistice?
  2. Ce noi regiuni din țară sunt vizate în acest sens?
  3. Care este bugetul defalcat pe susținerea fiecărei noi regiuni turistice?
  4. Există un program de susținere și dezvoltare a zonei bisericilor-cetate din județul Sibiu? Dacă da, ce obiective și acțiuni conține acest program și ce sumă îi este destinată?

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Emilian Valentin Frâncu

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, cu două întrebări, prima adresată prim-ministrului și cea de-a doua adresată ministrului economiei, se pregătește domnul senator Iulian Bădescu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare, adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Proiectul de buget pe anul 2009 dat publicității a siderat întreaga societate responsabilă din România.

Prin reducerea cu 60% a sumelor destinate cercetării științifice vor muri toate proiectele aflate în derulare, iar România va intra în rândul țărilor din lumea a treia.

La biroul meu senatorial am primit solicitări disperate atât din partea institutelor de cercetări din județul Vâlcea, cât și din partea sindicatelor din această zonă de activitate, cerându-mi-se să depun toate diligențele pentru păstrarea procentului din PIB alocat cercetării științifice în anul 2008.

Având în vedere pierderile uriașe și previzibile pe care le va suporta cercetarea românească pe termen scurt, mediu, dar și lung, vă rog, domnule prim-ministru, să prezentați punctul dumneavoastră de vedere față de situația expusă.

Solicit răspuns în scris și verbal.

A doua întrebare este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul economiei.

Domnule ministru, Curtea Internațională de Justiție de la Haga a adoptat, în data de 3 februarie 2009, în unanimitate, decizia ca linia de demarcație a platoului continental din Marea Neagră dintre România și Ucraina să parcurgă un arc de cerc de 12 mile marine în jurul Insulei Șerpilor.

Decizia Curții Internaționale de Justiție acordă României 9.700 kilometri pătrați, din cei 12.200 kilometri pătrați aflați în litigiu, adică aproape 80% din regiunea atât de intens disputată de cele două țări în ultimii 5 ani.

Ținând cont de faptul că, prin această hotărâre, țării noastre îi revin, practic, 100.000 de miliarde metri cubi de gaze naturale și 10.000.000 tone de petrol, care ne-ar asigura independența energetică pentru următorii 18 ani, vă rog să-mi precizați, domnule ministru, dacă aveți în vedere o strategie de utilizare eficientă a acestor resurse naturale și în ce constă aceasta.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Alexandru Mocanu

Îl invit la microfon pe domnul senator Iulian Bădescu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Nu este prezent.

A depus întrebarea la secretariat.

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Mocanu, Grupul parlamentar al PD-L, cu o întrebare adresată Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, se pregătește domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată, deopotrivă, domnului Cătălin Predoiu, ministrul justiției și libertăților cetățenești, și doamnei Laura Codruța Kövesi, procurorul general al României, și privește recuperarea unor sume de bani încasate necuvenit de magistrați, cu titlul de "drepturi salariale".

Stimată doamnă procuror general, Stimate domnule ministru, În anul 2007, ca urmare a admiterii unor acțiuni definitive și executorii ce au avut ca obiect acordarea unor drepturi salariale, magistraților din judecătorii și parchete li s-au achitat sume de circa 200 de milioane lei (vechi) pe persoană, iar celor din curțile de apel, sume de circa 350 de milioane lei (vechi) pe persoană.

Deși recursul declarat ulterior de Ministerul Justiției a fost admis, iar toate acțiunile au fost respinse irevocabil, până acum nu știu să se fi cerut restituirea sumelor încasate necuvenit.

Asociația Magistraților s-a angajat să facă demersurile necesare pe lângă magistrați, astfel încât aceștia să restituie integral sumele încasate necuvenit, în două tranșe: în octombrie 2008 și în martie 2009.

Suntem în februarie 2009 și nu s-a restituit nimic.

Totodată, atrag atenția - și rog a se verifica de urgență - dacă nu cumva sumele încasate necuvenit și perioadele pentru care s-au acordat aceste drepturi salariale au fost avute în vedere și la stabilirea bazei de calcul a pensiei magistraților care s-au pensionat ulterior, rezultând astfel și pensii majorate necuvenit.

Întrebarea mea, adresată dumneavoastră, este următoarea:

În calitățile de înaltă demnitate pe care le dețineți, ce intenționați să întreprindeți:

  1. pentru recuperarea sumelor încasate necuvenit de către magistrați cu titlul de "drepturi salariale" și, eventual, pensii;
  2. pentru a limita apetitul magistraților care, abuzând de statutul propriu, de la o vreme, se erijează în legiuitori ai unor drepturi salariale, adesea aberante, exclusiv pentru breasla lor.

Totodată, vă rog să precizați totalul sumelor datorate magistraților la data de 31.12.2008, în baza deciziilor definitive și irevocabile, ca urmare a acțiunilor pe care singuri și le-au promovat și susținut în instanță.

Dacă informația mea este corectă, totalul acestor sume depășește 400 de milioane de euro.

Vă mulțumesc și aștept răspuns în scris.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Valer Marian

Dau cuvântul domnului senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Raymond Luca, Grupul parlamentar al PNL.

 

Domnul Valer Marian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată doamnei președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și are următorul obiect: Cu cinci ani în urmă, cetățeanul Acs Iosif din Satu Mare, în vârstă de 85 de ani, a depus la Autoritatea Națională pentru Acordarea Despăgubirilor documentele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru o casă ce a fost demolată în timpul regimului comunist, documente care constituie obiectul dosarului nr. 515/CC.

Cu ocazia unei audiențe, petentul și-a exprimat nemulțumirea, apreciind că se tergiversează nejustificat soluționarea dosarului.

În consecință, vă rog să-mi comunicați, în scris și oral, motivele nesoluționării dosarului, măsurile pe care le preconizați și termenul până la care petentul își va vedea reparat dreptul pe care îl are.

Rog să aveți în vedere vârsta înaintată a acestuia.

A doua întrebare este adresată doamnei președinte al Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și are următorul obiect: În ședința Senatului din 1 septembrie 2008 a fost prezentată o interpelare adresată președintelui Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale la care nu s-a primit răspuns.

Ea avea următorul conținut: Doamna Molnar Maria, actualmente cetățean german, de origine română, cu ultimul domiciliu în România, în comuna Moftin, județul Satu Mare, a depus la dumneavoastră, prin intermediul Casei de Asigurări de Pensii din Germania, o cerere prin care solicită să-i fie stabilite drepturile de pensie pentru perioada în care a muncit în România.

De la trimiterea cererii au trecut doi ani.

Întrucât cererea nu a fost soluționată nici până în prezent, solicit să-mi comunicați, în scris și oral, motivele tergiversării și perspectivele pe care le are petenta pentru a-și realiza dreptul legitim.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Am o sigură rugăminte, adresată tuturor colegilor:

concentrați puțin expunerea dumneavoastră, pentru ca toți colegii să aibă posibilitatea de a-și prezenta întrebările și interpelările în direct pe postul de radio, pentru că, de fapt, există și o asemenea intenție.

Înțeleg că domnul senator Raymond Luca nu este prezent.

 
Ioan Ghișe

Dau cuvântul domnului senator Ioan Ghișe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Un moment, vă rog.

Vreau doar să mai anunț că doamna senator Anca Daniela Boagiu este absentă, dar a depus cele două întrebări la secretariat.

Vor fi transmise Guvernului.

Domnule senator Ioan Ghișe, aveți cuvântul.

 

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ambele întrebări sunt adresate domnului prim-ministru Emil Boc.

Prima întrebare:

Stimate domnule prim-ministru Emil Boc, Vă rog să aveți amabilitatea să-mi comunicați data la care Guvernul României va executa prevederile legale privind valoarea punctului de pensie la nivelul de 45% din salariul mediu brut pe economie.

Solicit răspuns în scris și oral.

A doua întrebare, adresată tot domnului prim-ministru.

Stimate domnule prim-ministru Emil Boc, Vă rog să aveți amabilitatea să-mi comunicați anul, dacă este posibil cu aproximație de un semestru, în care va fi dat în folosință tronsonul de autostradă Comarnic-Brașov.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Gheorghe David

Am terminat lista colegilor care au prezentat întrebări.

Trecem la interpelări.

Îl rog să poftească la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Titus Corlățean...

Nu este prezent.

Se pregătește domnul Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al Partidul Național Liberal.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată domnului ministru Radu Berceanu, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

DN6 este un drum național din România care leagă Capitala României de municipiul Timișoara și de granița cu Ungaria, terminându-se la Cenad.

Tronsonul de drum Timișoara-Cenad-frontieră are o lungime de 87 de kilometri și traversează localitățile Becicherecu Mic, Biled, Sandra, Lovrin, orașul Sânnicolau Mare și Cenad.

Spre deosebire de tronsonul Timișoara-Cenad, cu o lungime de 87 de kilometri, lățime de 7 metri și greutatea pe osie de 11,5 tone, porțiunea de 9 kilometri până la frontieră, respectiv Cenad-frontieră, are o lățime de numai 6 metri, cu greutatea pe osie de 10 tone.

Având în vedere că interesul față de acest drum pentru locuitorii din municipiul Timișoara și din zonă este tot mai mare și traficul este tot mai intens, vă rog să-mi comunicați dacă, până în prezent, s-au efectuat studii și, eventual, dacă au fost stabilite sursele de finanțare pentru rezolvarea celor două probleme prezentate mai sus, respectiv aducerea porțiunii de drum în lungime de 9 kilometri la greutatea pe osie de 11,5 tone și realizarea unui drum rapid pe tronsonul Timișoara-Cenad-frontieră, în lungime de 87 de kilometri, prin varianta de ocolire a localităților amintite.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Emilian Valentin Frâncu

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește doamna senator Minerva Boitan, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Emil Boc, primministru al Guvernului României.

Domnule prim-ministru, Ordonanța Guvernului nr. 7 din 19 ianuarie 2006 a constituit un excelent cadru legal pentru dezvoltarea și modernizarea spațiului rural românesc prin investiții în infrastructura de drumuri publice, inclusiv prin construirea de poduri și podețe, precum și prin dezvoltarea unor sisteme de alimentare cu apă potabilă, de canalizare și epurare.

Vă rog să-mi comunicați, domnule prim-ministru, poziția dumneavoastră de principiu în legătură cu continuarea programului stabilit prin Ordonanța Guvernului nr. 7/2006 și termenul calendaristic în care actualul Guvern va acționa în consecință.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Specific doar că ați depus în scris încă o interpelare la secretariat.

Vă mulțumesc.

 
Minerva Boitan

Urmează doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL, și se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu, tot din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, doamna senator.

 

Doamna Minerva Boitan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: crearea centrelor de permanență din sistemul medical.

Asigurarea continuității asistenței medicale primare se poate realiza și prin organizarea unor centre de permanență, a căror înființare și funcționare este reglementată prin Legea nr. 263/2004, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 32/2005.

Potrivit legii, centrele de permanență sunt unități sanitare fără personalitate juridică, care funcționează în afara programului normal de lucru al cabinetelor medicale individuale, deservite de medicii de familie și care asigură continuitatea asistenței medicale primare.

Ele se înființează în zone izolate, greu accesibile sau în localități din mediul rural sau urban unde direcțiile de sănătate publică consideră că este necesară asigurarea asistenței medicale primare.

Sunt convinsă că știți și dumneavoastră că sunt foarte puține centre de permanență în țara noastră, lucru de neacceptat într-un stat din Uniunea Europeană.

De asemenea, din puținele centre de permanență existente, nu toate sunt funcționale.

Înființarea centrelor ar asigura continuitatea asistenței medicale și decolmatarea serviciilor de urgență de cazuri care nu sunt urgențe medicale.

Reprezentând în Parlament un colegiu electoral din județul Sibiu, aș vrea să vă aduc la cunoștință următoarele:

În orașul Avrig este înființat un centru de permanență care este dotat cu tot ceea ce este necesar funcționării sale, dar nu funcționează.

Nu există centre de permanență în orașele Tălmaciu și Cisnădie, de aceea, domnule ministru, vă rog să precizați:

De ce nu funcționează centrul de permanență din orașul Avrig?

Când intenționați să înființați centre de permanență în orașele Tălmaciu și Cisnădie?

Câte centre de permanență funcționează, în prezent, în România și dacă dumneavoastră considerați numărul lor ca fiind suficient?

Ce măsuri intenționați să luați pentru eficientizarea centrelor de permanență existente în România și pentru înființarea altora?

Solicit răspuns în scris și oral.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Revin.

Am o singură rugăminte: întrebarea trebuie să fie scurtă.

Nu mai expuneți...

Nu suntem la declarații politice.

Vă rog frumos.

Și pentru dumneavoastră...

Grupul are la dispoziție 6 minute.

Luați din minutele colegilor, nu avem ce face.

 
Vasile Nedelcu

Dau cuvântul domnului senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Nicolae Robu, tot Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

 

Domnul Vasile Nedelcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Dan Nica, ministrul administrației și internelor.

În ultimele săptămâni, președintele Traian Băsescu a făcut, atât în cadrul unei vizite oficiale de stat în Ungaria, cât și în țară, în mod special cu prilejul prezenței Domniei Sale în județele Covasna și Harghita, declarații repetate și tranșante prin care a afirmat că, urmând prevederile Constituției, în România, ca stat național, unitar și independent, nu se va pune niciodată problema autonomiei teritoriale.

Dincolo de caracterul lor absolut salutar, declarațiile respective, tocmai prin insistența cu care au fost formulate pe parcursul a numai 14 zile, induc ideea că șeful statului este în posesia unor informații speciale vizând actuala situație din Covasna și Harghita.

Din acest motiv, vă solicit, domnule ministru Dan Nica, să-mi prezentați o sinteză cuprinzătoare a datelor cu referire la această problematică de interes național.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Nicolae Robu

Dau cuvântul domnului senator Nicolae Robu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Ultimul vorbitor este domnul senator Liviu Titus Pașca, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, vă rog.

 

Domnul Nicolae Robu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Obiectul interpelării: bugetul insuficient alocat cercetării.

Conform proiectului de buget pe anul 2009, Guvernul României a prevăzut pentru cercetarea științifică o sumă reprezentând doar 0,19% din produsul intern brut, adică de circa trei ori mai puțin decât a alocat Guvernul Tăriceanu în 2008.

După cum este cunoscut, prin Pactul național pentru educație, partidele parlamentare s-au angajat, pentru perioada 2008-2013, să asigure, din alocarea bugetară anuală, minimum 6% din produsul intern brut pentru educație și minimum 1% din produsul intern brut pentru cercetare, astfel încât sistemele de educație și cercetare - citez - "să fie așezate pe o temelie financiară solidă, pe durată medie și lungă".

Acest pact a fost semnat la data 5 martie 2008 de toate partidele parlamentare.

În programul de guvernare al Guvernului Boc se menționează explicit că Pactul național pentru educație va fi respectat, lucru, de altfel, firesc.

În cadrul negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană, România s-a angajat să asigure realizarea unei finanțări adecvate a sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare, adică minimum 3% din produsul intern brut, din care cel puțin 1% de la bugetul de stat.

În timp ce celelalte țări ale Uniunii Europene, spre exemplu Germania, Franța, Marea Britanie - ca să nu mai vorbim de SUA -, au inclus deja în programele lor anticriză investiții suplimentare în cercetare și educație, România diminuează drastic bugetul alocat cercetării, afectând atât inițierea unor noi proiecte de cercetare, dar și derularea în condiții normale a proiectelor deja demarate.

La toate acestea, adăugăm că, subfinanțând acum cercetarea, se irosește o șansă uriașă, poate unica de până acum, ca cercetătorii din România să lucreze în condiții tehnice de nivel mondial, în urma investițiilor și dotărilor realizate în ultimii ani.

Față de cele prezentate mai sus, vă rog, stimată doamnă ministru, să precizați:

  1. Mai păstrează Guvernul din care faceți parte ținta de a aloca pentru cercetare 1% din PIB? Dacă da, prezentați, vă rog, pașii anuali pe care îi aveți în vedere, în procente concrete din PIB.
  2. După experiența, fără îndoială, negativă, dezastruoasă chiar - putem anticipa - a acestui an, credeți că tinerii vor mai risca să opteze pentru statutul de cercetător, respectiv, cei aflați la studii în străinătate să revină în țară?
  3. Ca procentaj, câte dintre institutele de cercetare credeți că vor supraviețui bugetului anului 2009?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc foarte mult, dar am rugămintea să vă scurtați intervențiile, pentru că am să vă întrerup după expirarea celor 6 minute alocate grupului parlamentar și o să vă amân pe săptămâna următoare cu aceste intervenții.

Vă rog eu mult.

 
Liviu Titus Pașca

Domnul senator Liviu Titus Pașca, o interpelare adresată domnului prim-ministru.

Vă rog, domnule senator.

 

Domnul Liviu Titus Pașca:

Interpelare adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul interpelării: bugetul Cancelariei Primului-Ministru.

De câteva săptămâni, mai exact de când Guvernul Boc lucrează la bugetul pe 2009, premierul îi avertizează pe români, pe toate canalele media, asupra faptului că bugetul va fi de austeritate din cauza crizei economice mondiale.

Cu alte cuvinte, românii trebuie să strângă cureaua.

În aceeași ordine de idei, premierul Boc lansează acuze vehemente la adresa fostului Guvern Tăriceanu, pe care îl face responsabil de cheltuieli nesăbuite cu aparatul de lucru al Cancelariei.

Pe de altă parte însă, pe lângă mărirea bugetului alocat administrației prezidențiale, aflăm că vor spori considerabil cheltuielile cu transportul și locuințele angajaților Domniei Sale de la Palatul Victoria.

Astfel, alocațiile pentru transport, precum și cele pentru locuințe ale Cancelariei premierului vor crește cu 300-400% față de 2008, conform actualului proiect de buget.

Totodată, vor crește și cheltuielile salariale în natură, respectiv cele pentru locuințele de serviciu folosite de către salariați și familia acestora, cu 210%.

Față de cele prezentate mai sus, vă rog să ne explicați, domnule prim-ministru, cum înțelegeți dumneavoastră să aplicați măsurile de austeritate și în ceea ce îi privește pe propriii dumneavoastră colaboratori.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 1 martie 2021, 8:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro