Plen
Sittings of the Senate of February 23, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.19/05-03-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 23-02-2009 Printable version

Sittings of the Senate of February 23, 2009

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Ședința a început la ora 16.00.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul Mircea Dan Geoană, președintele Senatului, asistat de domnii Gheorghe David și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi!

Aș dori ca la începutul ședinței noastre de astăzi, până când stafful ne va face și prezența pentru a putea să intrăm în dispozitiv de lucru, să dau citire, conform regulamentului, notei cu privire la situația exercitării de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile legale, senatorii au exercitat acest drept de sesizare a Curții Constituționale și dau citire legilor care au fost supuse acestui act din partea senatorilor:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2008 pentru modificarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanțării publice nerambursabile pentru proiectele de investiții din cadrul Programului SAPARD;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2008 privind înființarea organizațiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2008 privind desemnarea autorităților naționale competente pentru coordonarea, monitorizarea, gestionarea și derularea fondurilor nerambursabile destinate finanțării programelor de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă și în țări terțe, precum și pentru completarea Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură;
  • Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară și a Ordonanței Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experților criminaliști care pot fi recomandați de părți să participe la efectuarea expertizelor criminalistice.

Aceasta a fost nota pe care, conform regulamentului, a trebuit să o aducem la cunoștința plenului Senatului nostru.

Suntem în cvorum de ședință, 102 senatori prezenți.

 
Declarații politice prezentate de domnii senatori: Viorel Riceard Badea (PD-L) - declarație politică având ca temă situația cetățenilor români din Italia;

Doresc să procedăm neîntârziat la primul punct din ordinea noastră de zi, declarații politice.

Încep cu Grupul parlamentar al PD-L.

Domnule senator Viorel Badea, vă rog să vă adresați plenului Senatului.

   

Domnul Viorel Riceard Badea:

Stimați colegi,

Doresc să supun atenției dumneavoastră o declarație politică referitoare la situația cetățenilor români din Italia.

În ultima perioadă asistăm cu toții, italieni și români deopotrivă, la o tentativă de reformulare funestă a unui context social și comunitar care ne este complet străin.

Cu mici diferențe, se aduce în atenția opiniei publice un tablou tragic, similar celui din 2007 de la Tor di Quinto, când liniștea unei comunități a fost iremediabil tulburată de un personaj de etnie romă, deținător al cetățeniei române.

Efectul multiplicat și puternic asezonat de către presa italiană a fost, în acele zile, devastator atât la nivelul comunității italiene, cât și al celei românești din Peninsulă.

Astăzi, la peste un an de la acele triste evenimente, revin în atenția opiniei publice alte drame care-i au ca protagoniști pe câțiva indivizi nedemni să fie cetățeni ai țării mele. Și astfel se recreează sau, mai bine zis, se confecționează un context nociv și periculos care pune în față două tabere:

românii agresori în Italia și italienii agresați la ei acasă.

Rețeta este perfectă, mai ales când ingredientele folosite sunt preponderent mediatice, iar consumatorul este cetățeanul italian, preocupat, pe bună dreptate, de siguranța sa și a familiei sale.

În urma vizitelor oficiale făcute în Italia, am constatat, în primul rând, că o mare parte din presa italiană dezvoltă în mod exagerat și subiectiv un soi de informații rasiale care, intens manipulate politic de către extremiștii disperați de procentaje electorale, pot expune în mod fatal comunitatea românilor din Peninsulă.

În acest context, considerăm că răspunderea integrală pentru soluționarea situațiilor de criză sau pentru escaladarea violențelor aparține exclusiv mediului politic și modului în care informația este utilizată.

Vrem să fie clar pentru toți protagoniștii acestui film de groază: infracționalitatea nu are etnie, ea trebuie abordată cu intoleranță și nu trebuie subsumată intereselor politice.

Scopul nostru, ca politicieni, nu este acela de a ajunge la putere în orice condiții, iar scopul final al acțiunii mass-mediei italiene nu este acela de a obține rating cu prețul demnității sau al vieții oamenilor.

Prin urmare, facem un apel către autoritățile italiene responsabile ca, în conformitate cu legea italiană, să-i apere pe cei care pot deveni victime colaterale și să-i pedepsească pe adevărații vinovați.

Prezumția de nevinovăție trebuie să fie un lucru normal, indiferent de situație, iar prezumția de vinovăție, aplicată unei întregi comunități etnice, indiferent care ar fi aceasta, este un lucru incalificabil și de netolerat în Europa secolului al XXI-lea.

În același timp, facem un apel către autoritățile române responsabile să coboare tonul discuțiilor, să acorde sprijin logistic autorității italiene, să intensifice dialogul diplomatic, să sprijine financiar și logistic implicarea mult mai profundă a asociațiilor românești reprezentative și a bisericii în gestionarea acestei situații de criză.

În acest context, salutăm atitudinea înțeleaptă și lucidă a Sfântului Scaun, care a exprimat cel mai just punct de vedere față de criza pe care o parcurgem, îndemnând la calm, prudență și rațiune.

Din această perspectivă, Biserica Catolică dă un exemplu pentru instituțiile politice și mediatice din Italia, pe care l-am dori urmat cât mai degrabă.

Totodată, facem apel la organizațiile reprezentative ale românilor din Peninsulă să se implice mult mai activ în dialogul cu autoritățile italiene pentru a identifica centrele de criză din interiorul comunităților, în scopul prevenirii sau soluționării situațiilor de conflict.

Ca vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă a Senatului României, am fost mandatat de către Grupul parlamentar al PD-L pentru demararea unui dialog cu reprezentanți ai Parlamentului italian, pentru a ne mobiliza și a găsi împreună soluții care să conducă la o mai bună integrare a românilor din Peninsulă.

Stimați colegi,

Criza este, deocamdată, departe de a fi stinsă, iar ceea ce trebuie să ne îngrijoreze, ca europeni, de data aceasta, este și posibilitatea extinderii ei la nivel european.

Din păcate, trebuie să constatăm că la nivelul instituțiilor europene vocile lucide care să condamne ceea ce se întâmplă în Italia au fost foarte puține.

Eforturile parlamentarilor noștri de la Bruxelles nu au fost susținute decât rareori de ceilalți europarlamentari.

Mai mult decât atât, tăcerea instituțiilor europene față de ceea ce se întâmplă în Italia arată că riscul ca Europa să intre pe o pantă a radicalismului etnic și a populismului antiemigraționist este enorm, ceea ce ar putea însemna, de ce nu, chiar și sfârșitul proiectului european.

Europa riscă să devină închisă și intolerantă.

Pe fondul crizei financiare din acest an, asemenea atitudini găsesc un sol fertil.

Din acest motiv, acțiunea diplomației românești, oficială sau publică, față de criza din Italia trebuie să fie purtată, mai cu seamă, prin intermediul instituțiilor europene, dincolo de relațiile bilaterale cu autoritățile italiene, relațiile cu Biserica sau cu asociațiile de români active din Peninsulă.

Bucureștiul trebuie să acționeze european nu numai pentru a fi mai eficient în relația cu Roma, dar și pentru a avertiza Europa asupra riscului la care se expune pe termen mediu și lung prin perpetuarea unor reacții precum cele pe care le-am văzut în Italia față de cetățenii români.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Este un subiect foarte sensibil.

Ministrul afacerilor externe român este astăzi la Roma.

Să sperăm că aceste mesaje vor avea ecou în rândul autorităților italiene și române.

 
  Valer Marian (PSD) - declarație politică având ca titlu Să nu-i uităm pe românii din Transcarpatia;

În continuare, din partea Grupului parlamentar al Alianței Politice PSD+PC, domnul senator Valer Marian.

   

Domnul Valer Marian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată "Să nu-i uităm pe românii din Transcarpatia" și doresc să v-o prezint astăzi având în vedere că Președintele României va efectua o vizită oficială în Ucraina în cursul acestei săptămâni.

După 1990, România a început să manifeste preocupare pentru comunitățile de români din statele vecine, începând cu românii din Republica Moldova și continuând cu românii din Ucraina, din Bucovina de Nord și din Ținutul Herța, din Ungaria, respectiv din orașul Gyula și localitățile limitrofe, și din Serbia, respectiv din Banatul Sârbesc și de pe Valea Timocului.

Din păcate, în acești ani au fost uitați sau neglijați zeci de mii de români care trăiesc în regiunea Transcarpatia, din sud-vestul Ucrainei, situată în dreapta Tisei, în zona limitrofă a județelor Maramureș și Satu Mare din România.

În regiunea Transcarpatia s-au intersectat de-a lungul istoriei aproape toate semințiile Europei și, ca atare, aici conviețuiesc peste 100 de naționalități, minoritatea română fiind a doua ca mărime după cea maghiară.

Potrivit recensământului efectuat în 2001, în regiunea Transcarpatia au fost înregistrați peste 45.000 de români, dintre care 32.000 locuiesc într-o zonă compactă care a făcut parte din Maramureșul istoric.

Situată imediat în dreapta Tisei, această zonă compactă românească a intrat în 1920 în componența Cehoslovaciei, iar după Al Doilea Război Mondial, în componența URSS, în cadrul Republicii Socialiste Sovietice Ucraina.

În 1920, când a fost împărțit Maramureșul istoric, în dreapta Tisei au rămas circa 12.000 de români în patru comune.

În 2001, la primul recensământ efectuat în Ucraina după declararea independenței, după 80 de ani de izolare de patria-mamă, nu numai că nu au dispărut prin asimilare, dar numărul lor aproape că s-a triplat, declarându-se români 32.300 de locuitori în această zonă compactă, care conviețuiesc acum în șase comune: Apșa de Jos, Apșa de Mijloc, Biserica Albă, Slatina, Strâmtura și Topcino.

Românii maramureșeni din dreapta Tisei se simt însă uitați sau neglijați de autoritățile din România.

Ei se plâng că Ambasada din Ucraina nu întreține nicio legătură cu această zonă, iar la Consulatul General al României de la Cernăuți, unde se adresează cel mai frecvent pentru obținerea de vize pentru intrarea în România, li se spune adesea că sunt cetățeni ucraineni și li se recomandă să nu folosească cuvintele "patria-mamă" sau "patria istorică".

Se mai plâng că nu a fost stabilită o colaborare cât de cât permanentă și consistentă nici cu Departamentul Românilor de Pretutindeni, nici cu Institutul Cultural Român.

Se plâng și că minoritarii români nu au drepturi egale cu populația ucraineană și că există o tendință de ucrainizare a școlilor românești, anul acesta dispunându-se, prin ordin al ministrului învățământului din Ucraina, ca obiectele de bază să fie studiate în limba ucraineană, ceea ce nu s-a întâmplat nici în sistemul totalitar sovietic.

Românii din dreapta Tisei sunt oameni gospodari și demni, care nu cer în primul rând bani de la autoritățile române.

Ei vor cărți pentru bibliotecile comunale școlare din localitățile românești, vor carte religioasă pentru bisericile românești, vor sprijin pentru editarea publicațiilor și a cărților în limba română și pentru organizarea manifestărilor culturale românești, vor permanentizarea unor relații de colaborare sau parteneriate cu instituțiile de cultură din România pentru proiecte transfrontaliere susținute cu fonduri publice sau comunitare, vor repunerea în funcțiune a trenului care lega Sighetu Marmației de localitatea Teresva din Ucraina și urgentarea construirii noului pod peste Tisa, planificat între localitățile Sighetu Marmației și Biserica Albă, vor sprijin pentru reglementarea statutului vizei culturale multiple, în sensul extensiei utilizării ei pentru toată perioada de acordare, fără alte documente justificative solicitate de Poliția de Frontieră, precum și scutirea de plata taxei de urgență la eliberarea vizelor culturale, vor să fie recunoscuți și tratați ca români de Ambasada României de la Kiev, de Consulatul Român de la Cernăuți, de polițiștii români de frontieră și de alte autorități ale statului român, vor ca țara-mamă să-i sprijine să aibă aceleași drepturi pe care le are minoritatea ucraineană în România.

Adresez pe această cale Senatului României un apel pentru a se preocupa și de soarta comunităților românești din regiunea Transcarpatia - Ucraina.

Fac un apel la solidaritate și la implicarea în reprezentarea intereselor acestora îndeosebi către colegii parlamentari din județele Maramureș și Satu Mare.

Solicit Departamentului Românilor de Pretutindeni să elaboreze și să prezinte soluții concrete de finanțare a proiectelor de prezervare a identității naționale a românilor din Transcarpatia.

Nu în ultimul rând, adresez pe această cale un apel special Președintelui României, domnul Traian Băsescu, care va efectua în zilele următoare o vizită oficială în Ucraina, pentru a aborda și problemele românilor din Transcarpatia în întâlnirile oficiale pe care le are programate la Kiev și Cernăuți.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim, domnule senator.

 
  Marius Petre Nicoară (PNL) - declarație politică având ca temă promisiunile electorale;

În continuare, îi ofer cuvântul domnului senator Marius Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Marius Petre Nicoară:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Recent încheiata cursă electorală din unele localități ale țării a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, nestăvilitul apetit al Coaliției PSD-PD-L de a face promisiuni fără niciun fel de acoperire în realitate.

La fel s-au petrecut faptele și la alegerile parlamentare din toamna anului trecut.

Dar, pentru a exemplifica, haideți să ne aducem aminte de câteva dintre aberațiile promise în campania electorală din noiembrie 2008.Vă invit să le privim acum cu ochii unei realități dureroase.

Sunt din ce în ce mai mulți oameni în șomaj, din ce în ce mai multe fabrici își închid porțile, tot mai mulți oameni își readuc aminte de înțelesul cuvântului "sărăcie".

Ce se promitea în campania electorală din 2008 de către PSD și PD-L?

Voi cita: "De la 1 ianuarie 2009 nu va mai exista niciun pensionar în România cu pensie sub 350 de lei pe lună.

Este vorba aici de circa 1,2 milioane de pensionari." Sursa este, desigur, domnul Theodor Stolojan - "Programul anticriză al PD-L, 26 noiembrie 2008".

Care este, de fapt, realitatea? Pensia socială minimă de 350 de lei va fi acordată în două tranșe: de la 1 mai 2009, cu plata din iunie 2009, și de la 1 octombrie 2009, cu plata din noiembrie 2009.

Dar adevărata problemă apare atunci când privim intervenția statului într-un sistem bine pus la punct, cum este cel al pensiilor.

Pensiile înseamnă un drept al unei persoane, obținut pe baza muncii și a contribuției sale.

Sigur, aici trebuie să ne gândim la ce se întâmplă cu acei oameni care au lucrat 10 - 20 de ani și care au această pensie de 350 de lei.

A introduce un artificiu, de fapt, un ajutor social prin acordarea unei sume de bani unor persoane, fără a avea contribuții în spatele lor, fără a munci, înseamnă, pur și simplu, să transformăm România într-o țară de asistați.

De asemenea, aș mai aminti foarte pe scurt despre promisiunile care se refereau la costul unui apartament de două camere, cost situat sub 30 de mii de euro.

Sursa este "Programul politic de guvernare al Alianței PSD+PC - 2008-2012 - 10 angajamente pentru România".

Realitatea ne arată că orice evoluție sau involuție a prețurilor într-o economie liberă este stabilită de piață.

Impunerea unui plafon în orice domeniu reglat altfel de piață reprezintă o gravă intruziune în regulile democrației.

O altă promisiune se referă la TVA-ul de 5% la alimentele de bază, la creșterea TVA-ului la produsele de lux la 25%.

Aceeași sursă: "Programul politic de guvernare al Alianței PSD+PC - 2008-2012 - 10 angajamente pentru România".

Există și o promisiune uitată, din fericire, de această dată, pentru că, în acest fel, se menține cota unică de 16%.

Mai sunt multe astfel de exemple: îmi aduc aminte de declarația premierului Emil Boc că va reduce la zero taxa auto, de autostrăzile, sutele de kilometri și declarația de ieri a ministrului transporturilor și infrastructurii, care ne spunea că autostrăzile nu sunt o prioritate și că nici măcar Autostrada "Bechtel", începută, nu este sigur că va fi continuată.

Sunt numai câteva dintre exemplele care au fost spicuite acum pentru a arăta ce s-a promis pentru a se ajunge la guvernare, dar am convingerea că noi, liberalii, avem mobilizarea necesară de a arăta de fiecare dată minciuna și nepăsarea acestei coaliții.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
  Cseke Attila Zoltán (UDMR) - declarație politică având ca titlu Activitatea de legiferare prin ordonanțe simple ale Guvernului Boc, un fleac inutil pentru noul Executiv;

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Cseke Attila, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Activitatea de legiferare prin ordonanțe simple ale Guvernului Boc, un fleac inutil pentru noul Executiv".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Principiul responsabilității Guvernului României în fața Parlamentului României este unul dintre principiile de guvernare aflate la baza Programului de guvernare al noului Executiv.

Constituția României, prin intermediul delegării legislative prevăzute de art. 115, dă posibilitatea Parlamentului de a adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

Este o posibilitate de care s-au folosit mai toate guvernele din ultimii 13 ani.

Se pare însă că pentru Executivul actual această posibilitate de a legifera este total neinteresantă, ceea ce, la prima vedere, ar putea fi un lucru îmbucurător.

Am putea crede că avem un Guvern care nu dorește să reglementeze și să legifereze prin ordonanțe, lăsând total această atribuție în sarcina Parlamentului.

Înainte de a trece în revistă performanța uluitoare a Guvernului Boc, să ne oprim puțin asupra cifrelor atât de necesar a fi folosite câteodată și în politică.

Matematica este o materie exactă, care nu minte și care poate fi interpretată într-un singur fel.

Enumerând doar numărul ordonanțelor de guvern emise în perioada decembrie-ianuarie a vacanței parlamentare din ultimii cinci ani, observăm următoarele cifre:

  • 2003-2004: 45 de ordonanțe;
  • 2004-2005: 23 de ordonanțe;
  • 2005-2006: 29 de ordonanțe;
  • 2006-2007: 29 de ordonanțe;
  • 2007-2008: 17 ordonanțe.

Cu o singură excepție, 2005-2006, când procentul de reglementare față de numărul domeniilor a fost de 46%, în niciunul din acești ani numărul domeniilor în care s-a reglementat prin ordonanță simplă, față de numărul domeniilor pentru care există abilitare, nu a coborât sub 50%, recordul pozitiv fiind de 88% în 2007-2008.

Astfel, cam toate guvernele din această perioadă au încercat să se folosească de abilitarea dată de Parlament și au reglementat conform domeniilor stabilite prin mandatul dat de puterea legiuitoare.

Noul Guvern, instalat în decembrie, beneficia de toate premisele favorabile continuării acestei tendințe de legiferare, conform delegării legislative, atât datorită majorității covârșitoare deținute în Parlament, cât și datorită competenței declarate a membrilor Executivului.

Ajunge să ne uităm puțin pe istoricul ultimelor 60 de zile pentru a constata că stăm mult mai prost.

Pe de o parte, proiectul legii de abilitare a fostului Guvern, așa cum a fost transmis Parlamentului spre dezbatere, conținea un număr de 25 de domenii în care fostul Executiv și-a propus să aibă abilitarea de a emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare.

Noul Guvern, abia format, a dorit să mai adauge câteva domenii, nu puține la număr - exact încă 31 de domenii -, și toată lumea a avut impresia că avem de-a face cu un Executiv în plin elan, cu ambiție, cu multe idei și dorințe de reglementare.

S-a ajuns astfel ca în Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe nr. 306/2008, Parlamentul să dea mandat Executivului pentru emiterea unor asemenea acte normative într-un număr total de 56 de domenii, domenii, de altfel, importante, din care enumerăm câteva: asigurarea resurselor financiare necesare susținerii sistemului pensiilor de stat, creșterea finanțării de la bugetul de stat a reabilitării termice a locuințelor, descentralizarea financiară a administrației publice, stimularea gradului de absorbție a fondurilor alocate pentru agricultură.

Pe de altă parte, ceea ce este și mai grav și arată grave deficiențe de conducere la nivelul ministerelor și al aparatului administrației publice centrale este numărul extrem de mic, un record negativ în materie, al ordonanțelor emise în această perioadă.

Deși, conform legii de abilitare, avea dreptul de a emite ordonanțe simple într-un număr de 56 de domenii, Guvernul supermusculos a reușit "performanța" uluitoare de a emite un număr de numai 5 ordonanțe.

Ne punem, în mod logic, întrebarea: oare se dorește reducerea rolului Executivului în actul de legiferare?

Atunci de ce au fost solicitate atâtea domenii spre abilitare pentru această perioadă?

Nu, în mod evident, nu despre acest lucru este vorba.

Răspunsul este, din păcate, mult mai simplu și supărător, în același timp, și constă în aceea că acest Guvern și-a arătat neputința de a guverna deja după primele două luni de activitate.

Deși dispune de o majoritate confortabilă în Parlament, de peste 70%, Executivul arată o lipsă totală de răspundere în actul de guvernare, nu este capabil să dezvolte un mecanism eficient de legiferare, nu dispune, se pare, de resurse umane suficiente și bine pregătite și are grave deficiențe de conducere.

Este un rezultat rușinos care obligatoriu trebuie să dea de gândit guvernanților și dă de gândit, în mod sigur, electoratului pentru scrutinele viitoare.

În cazul în care Guvernul va mai rezista până în vară, ar fi necesar ca Executivul să nu mai vină cu niciun fel de proiect de lege pentru abilitare, atâta timp cât nu există capacitate administrativă de legiferare în acest sens.

S-ar respecta astfel măcar principiul responsabilității Guvernului Boc în fața Parlamentului României, așa cum acesta este statuat în Programul de guvernare.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca titlu Observații și propuneri pentru îmbunătățirea Codului fiscal;

Îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este continuarea celei de data trecută, cu privire la "Observații și propuneri pentru îmbunătățirea Codului fiscal", de această dată cu referire la persoanele juridice.

Multe probleme și bătăi de cap le creează contribuabilului și organului fiscal, deopotrivă, calcularea impozitului pe clădiri datorat de persoanele juridice.

Potrivit actualelor reglementări, valoarea impozabilă a clădirii este valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării, înregistrată, ca atare, în contabilitatea proprietarului persoană juridică.

Pe parcursul unui an pot interveni însă multe schimbări care influențează, în plus sau în minus, valoarea imobilului, în baza căreia se stabilește cuantumul impozitului, înstrăinarea acestuia, transferul de proprietate, reparații, extinderi, modernizări etc.

Nu voi intra în detalii, fiind convins că ele sunt bine cunoscute de cei angrenați în elaborarea de acte normative de natură fiscală.

Voi preciza însă că se impune completarea art. 253 alin. (5) din Legea nr. 571/2003, în sensul precizării concrete a datei de la care produce efecte din punct de vedere fiscal reevaluarea unui imobil, aceasta fiind data încheierii procesului-verbal al adunării generale a asociaților sau a consiliului de administrație prin care se aprobă noua valoare de inventar a imobilului rezultată în urma reevaluării.

De asemenea, pornind de la constatarea că actualul Cod fiscal nu definește expres ce se înțelege prin lucrări de modernizare, reconstruire, consolidare, amenajare, modernizare sau extindere și care din acestea majorează valoarea de inventar, este necesară completarea punctului 55 alin. (1) lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004.

Astfel, valoarea lucrărilor de modernizare avută în vedere la stabilirea impozitului pe clădire este valoarea reală, declarată a acestor lucrări pentru regularizarea taxei de eliberare a autorizației de construcție.

O altă propunere pe care, personal, o consider cât se poate de logică se referă la necesitatea revenirii la termenele de plată trimestriale pentru plata impozitelor pe clădiri, terenuri și mijloace de transport.

Din revenirea la plata trimestrială ar avea de câștigat atât contribuabilul, care nu ar mai fi obligat să achite anticipat impozitul pe clădire aferent lunilor aprilie-iunie, în cazul în care proprietarul și-a înstrăinat imobilul în primul trimestru, cât și Fiscul, care nu va mai fi obligat să aplice procedura de restituire a banilor plătiți, suficient de birocratică și lungă în timp.

La fel de judicios mi se pare că ar fi faptul ca banii încasați din taxele judiciare de timbru să vină ca venituri ale bugetelor locale.

Se cere, de asemenea, la fel de justificat, direcționarea către bugetele locale a cotei de 50% din taxele încasate, ca urmare a tranzacțiilor imobiliare, în contul primăriilor pe raza cărora sunt amplasate imobilele.

În momentul de față, aceste surse de venit ale bugetelor locale sunt direcționate către bugetul de stat, în condițiile în care autorităților locale li se stabilesc, în fiecare an, noi responsabilități generatoare de cheltuieli, bani plătiți din bugetul propriu.

De exemplu, înaintea introducerii acestor prevederi, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, din această sursă, în bugetul municipiului Timișoara au intrat aproximativ 30 de milioane de lei.

În final, vă supun atenției câteva sugestii pe care le consider benefice în elaborarea noului Cod fiscal.

Așa cum actul de identitate al cetățeanului îl reprezintă codul numeric personal, de ce nu am putea avea un document similar, numit cod numeric imobiliar, din care să nu lipsească datele actualizate la sfârșitul fiecărui an, necesare la stabilirea impozitului.

Mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator.

 
  Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD) - declarație politică având ca titlu Acțiunile politicienilor de ieri și de azi, prigoana românilor de ieri și de azi;

Îl ofer cuvântul domnului senator Sorin Bota, din partea Grupului parlamentar al Alianței Politice PSD+PC.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează "Acțiunea politicienilor de ieri și de azi, prigoana românilor de ieri și de azi".

Ieri am avut onoarea de a participa la comemorarea a 90 de ani de la moartea lui George Pop de Băsești, marele luptător pentru cauza românilor din Transilvania.

În calitate de senator al României, am avut bucuria și tristețea, deopotrivă, de a revedea locurile de unde marele memorandist și-a concentrat activitatea și lupta pentru cauza națională.

Sigur că acolo ne-am manifestat bucuria, pentru că Băseștiul și Maramureșul său drag sunt acum firești oaze ale românismului, dar și tristețea, pentru că oameni precum înțeleptul memorandist și activist pentru Marea Unire sunt, poate, pe nedrept trimiși într-o uitare a istoriei care nu ne face cinste.

Acești oameni, prin truda lor, prin permanenta răzvrătire împotriva unui sistem asupritor și injust, au pus bazele României, așa cum o cunoaștem noi astăzi: o Românie care acum, de la această înaltă tribună a Parlamentului, trebuie să trimită un mesaj care să dovedească faptul că noi înțelegem importanța jertfei unor întregi generații de intelectuali din Transilvania, și nu numai, că eu, noi putem duce mai departe greaua sarcină de a fi vocea românilor.

George Pop de Băsești nu a fost doar un demn reprezentant al unui Maramureș pe care l-a iubit atât de mult și președinte al Partidului Național Român din Transilvania.

Născut la Băsești în anul 1835, între 1892 și 1894 a fost unul dintre liderii mișcării memorandiste care cereau autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru românii din provincia aflată în Imperiul Austro-Ungar.

A avut curajul și demnitatea de a face închisoare pentru susținerea cauzei naționale, la sfârșitul procesului memorandiștilor de la Cluj din 1894.

Apoi, ca o încununare a vieții sale de luptător, a prezidat Adunarea Națională de la Alba Iulia, stingându-se liniștit la data de 23 februarie 1919, cu visul unirii tuturor românilor îndeplinit, în casa sa din Băsești, care a servit drept sediu de partid și chiar parlament al românilor din Transilvania, iar acum, muzeu fiind, are nevoie de o renovare totală.

Mă întreb, domnilor senatori, cum ar privi el azi România.

Mă întreb unde am greșit și ce am făcut bine pe calea deschisă de înaintașii mei transilvăneni.

Poate că sunt lucruri la care ar trebui să reflectăm cu toții.

Mă mai întreb ce ar spune marele luptător dacă ar putea privi prigoana la care sunt supuși românii din Italia, de exemplu.

Putem noi să fim mândri de ceea ce se întâmplă în peninsula care ni l-a dat pe Traian?

Pot sufletele noastre să înțeleagă și să asiste neputincioase sau pasive la dramele zilnice care ne sunt aduse la cunoștință?

Sute de mii de români muncesc cinstit în Italia-soră, români care acum suferă din cauza generalizării pe fondul unor acte reprobabile ale unei minorități de infractori fără căpătâi.

De ce suntem pasivi în a transmite mesaje clare statului italian, mesaje în care să exprimăm ferm că este nevoie de o toleranță zero în fața infracțiunilor de orice fel, dar nu pe fondul generalizării și al transformării ei într-o problemă românească?

De ce nu vrem să mărturisim sudoarea și talentul românesc îngropate la temelia clădirilor și drumurilor italiene de muncitorii români?

De ce nu avem curajul de a privi eroii români care au salvat de atâtea ori vieți în Peninsulă?

Iar dacă discutăm despre toleranță interetnică, să vedem și sutele de mii de cazuri de conviețuire normală, din nordul industrializat până în sudul acoperit de apele Mării Mediterane.

Stimați colegi politicieni, oare nu facem prea puțin pentru românii răspândiți în Europa, și nu numai, plecați să muncească pentru o viață mai bună?

Oare nu tratăm problema prea ușor și rămâne să o trateze doar mass-media, care în aceste zile se află la Roma alături de ministrul afacerilor externe al României, care, de multe ori, nu poate să spună ceea ce vrea?

Oare grupul de prietenie parlamentar nu ar trebui să se implice mai mult și noi toți, individual?

Oare noi, politicienii, nu suntem prea indiferenți și Guvernul face prea puțin în privința imaginii negative a românilor din Italia, și nu numai?

Vom lăsa ca această imagine să ne afecteze în următorii zece ani, ca în cazul copiilor și al orfelinatelor din anii ʼ90?

Eu, senator român, Marius Sorin Ovidiu Bota, mândru de originea mea maramureșeană și de lupta înaintașilor transilvăneni, am să vă mai spun un singur lucru: am învățat la istorie despre Retragerea Aureliană din anul 271, dar nu voi învăța să îmi retrag și să îmi plec vocea atunci când este vorba de românii cinstiți, indiferent unde s-ar afla.

Asta am învățat de la George Pop de Băsești, și nu numai.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Ioan Ghișe (PNL) - declarație politică având ca titlu Promisiunile electorale făcute cetățenilor acum două luni de către PD-L și PSD+PC au rămas simple amăgiri sau minciuni, după caz (declarație politică neprezentată în plen);

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PNL, domul senator Ioan Ghișe.

Înțeleg că este o declarație depusă la secretariat.

Vă mulțumim.

O considerăm ca atare.

Declarație politică neprezentată în plenul Senatului:

   

Domnul Ioan Ghișe:

Declarația mea politică se intitulează "Promisiunile electorale făcute cetățenilor acum două luni de către PD-L și PSD+PC au rămas simple amăgiri sau minciuni, după caz".

Programul de guvernare, la Capitolul 2 - "Măsuri pentru reducerea impactului crizei economice și financiare asupra economiei", la "Obiective pe termen scurt", prevede "protejarea intereselor economice ale populației - putere de cumpărare, capacitate de rambursare a creditelor bancare, păstrarea locurilor de muncă -, precum și asigurarea securității sociale".

Proiecția bugetară privind creșterile de salarii și de pensii în anul 2009, corelate cu prevederile de inflație și creșterea economică arată că puterea de cumpărare a cetățenilor va scădea în acest an.

Când, în toamna anului 2008, premierul Tăriceanu a arătat că promisiunile PD-L și PSD sunt minciuni sfruntate, actualul premier Emil Boc, atunci lider al partidului de opoziție, l-a acuzat pe premier de incompetență și i-a cerut demisia.

Acum, Guvernul condus de Emil Boc nu respectă legea pensiilor, pentru a asigura valoarea punctului de pensie la nivelul de 45% din salariul mediu brut pe economie.

Ajuns la guvernare, Guvernul Boc nu aplică legea pentru mărirea cu 50% a salariilor cadrelor didactice.

În campania electorală, cei doi președinți ai partidelor coaliției de guvernare au afirmat public în mod repetat că vor majora aceste salarii din prima zi de guvernare.

Astăzi se împlinesc două luni de când Guvernul Emil Boc, Guvernul coaliției PD-L și PSD+PC, conduce țara.

Conform bugetului aprobat pe anul 2009 se evidențiază 75 de promisiuni electorale neonorate.

Cetățenii au fost înșelați, mințiți și păcăliți de către partidele coaliției de guvernare.

În toamna anului 2009, când premierul Tăriceanu a arătat că promisiunile PD-L și PSD sunt minciuni sfruntate, actualul premier Emil Boc, atunci lider al partidului de opoziție, l-a acuzat pe premier de incompetență și i-a cerut demisia.

Acum, la două luni de la alegeri, când este evident că Guvernul Emil Boc nu își respectă angajamentele făcute cetățenilor, se naște în mod firesc întrebarea:

Premierul Emil Boc și Guvernul pe care îl conduce își dau acum demisia pentru minciuni, înșelarea cetățenilor și "țepele la Palatul Victoria" pe care le-au tras românilor?!

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Nedelcu (PNL) - declarație politică având ca titlu Agricultura și spațiul rural, în suferință;

Domnul Mircea Dan Geoană:

Tot din partea Grupului parlamentar al PNL îl invit la tribuna Senatului, pentru a prezenta declarația politică, pe domnul senator Vasile Nedelcu.

   

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Am intitulat declarația mea politică "Agricultura și spațiul rural, în suferință".

Mă așteptam ca Guvernul condus de domnul Boc, ce dispune de o majoritate zdrobitoare, să fi elaborat un proiect de buget pe măsura forței sale, adică unul care să acorde atenția cuvenită unor domenii de maximă importanță pentru România, cum sunt agricultura și dezvoltarea rurală.

Se pare însă că în locul unei strategii reale, menite să revigoreze agricultura românească, avem de-a face doar cu înșiruirea unor dorințe, 67 la număr, fără nicio relevanță în practică.

Speram ca Guvernul PSD-PD-L să pună la punct o strategie bazată pe un număr restrâns de obiective și cu un buget de cel puțin 3% din PIB, care să vizeze modernizarea agriculturii, a spațiului rural și a instituțiilor MAPDR.

Din nefericire, cu 1,47% din PIB, din care numai 0,79% sunt bani de la bugetul statului, restul de 0,68% din PIB fiind fonduri europene, spațiul rural românesc se îndreaptă cu pași repezi spre un adevărat dezastru.

Putem afirma, fără teama de a greși, că autorii bugetului de stat, ca și cei care au elaborat Programul de guvernare pun în pericol siguranța națională a României.

Cum altfel ar putea fi caracterizată incapacitatea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale de a absorbi fonduri europene decât ca o probă a incompetenței și ineficienței instituțiilor subordonate acestuia?

Dacă actualul Program de guvernare și bugetul, în forma propusă de Guvernul Boc, aprobate de Parlament, vor rămâne neschimbate, iar dacă prognozele pentru perioada 2009-2012 se vor adeveri, le recomand guvernanților să nu mai cheltuiască bani pentru infrastructura rurală din învățământ și sănătate, întrucât vom asista la o reducere drastică a numărului elevilor și a pacienților din dispensare.

Pe cale de consecință, cred că în anul 2012 spațiul rural va arăta în felul următor: sate îmbătrânite și abandonate, terenuri părăsite, reducerea substanțială a ponderii produselor românești pe piața locală, pe piața comunității europene, precum și în afara acesteia.

În final, o înrăutățire a calității vieții în zonele rurale.

Tocmai de aceea se pune firesc întrebarea:

Oare este atât de complicată elaborarea unei strategii pentru zonele rurale care să vizeze cele patru obiective fundamentale ale Politicii Agricole Comunitare, adică: competitivitatea, gestionarea durabilă a terenurilor agricole și forestiere, rolul primordial acordat agromediului în dezvoltarea rurală și calitatea vieții?

Această strategie poate fi înfăptuită numai dacă vor fi corelate următoarele obiective: buget, instituții, beneficiari.

Cel mai grav lucru este capacitatea scăzută de absorbție a fondurilor comunitare, incapacitatea instituțională a Guvernului, lipsa de viziune și dezinteresul pentru Politicile Agricole Comunitare, numărul mic de instituții cu atribuții de consultanță și consiliere, toate acestea exprimând atitudinea de neglijență a actualei puteri pentru sprijinirea fermierilor, a autorităților publice locale și a celorlalți actori din spațiul rural în vederea accesării finanțelor europene.

Având în vedere că prevederile programului actualului Guvern în ceea ce privește agricultura nu vor conduce decât la înmormântarea spațiului rural românesc, îi recomandăm domnului ministru Ilie Sârbu, în calitatea Domniei Sale și de preot, să se roage lui Dumnezeu să plouă la timp sau mai bine să își dea demisia, pentru că promisiunile sale de la instalarea în fruntea ministerului nu se regăsesc în programul destinat agriculturii.

Vă mulțumesc.

 
  Ovidiu Marian (PD-L) - declarație politică având ca titlu Bugetul - prilej de circ pentru liberali;

Domnul Mircea Dan Geoană:

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Ovidiu Marian.

   

Domnul Ovidiu Marian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am intitulat declarația politică "Bugetul - prilej de circ pentru liberali".

Au trecut doar câteva zile de la dezbaterile care au avut loc asupra bugetului.

Am folosit cuvântul dezbateri pentru că așa aș fi vrut și așa mi-am imaginat că se va întâmpla, și anume că vor fi discuții bine argumentate, cu o analiză serioasă asupra efectelor pe care adoptarea amendamentelor le-ar putea avea asupra bugetului, că va exista un interes comun al tuturor parlamentarilor pentru ca discuțiile să fie serioase și cu respectul cuvenit față de românii care ne-au trimis în forul legiuitor al țării, că toți vom avea interesul să finalizăm discuțiile legate de buget, astfel încât să deblocăm economia țării, să deblocăm administrațiile publice locale, să ne apucăm, în sfârșit, de treabă, pentru că avem în față un an greu, un an aflat sub spectrul crizei economice mondiale.

Dar ce am primit în realitate, nu numai eu și colegii mei, ci o țară întreagă, depășește imaginația, chiar și aceea a unui om cu tulburări grave de comportament.

De altfel, primele semne rele le-am observat încă înainte de începerea ședinței, când dinspre puținele fotolii ocupate de așa-zișii aleși ai PNL - pentru că este bine cunoscut faptul că aproape toți liberalii au ajuns în Parlamentul României de pe locurile 3 și 4, conform unui algoritm meschin care și-a bătut joc de oameni, de ceea ce înseamnă democrație și vot uninominal -, dinspre acele rânduri se auzeau amenințări de genul:

"Las' că vă aranjăm noi cu bugetul!"; "Vom amâna bugetul, cu cele 7.000 de amendamente, la nesfârșit!"; "Dacă nu reușim cu amendamentele, o să depunem contestație la Curtea Constituțională și tot o să blocăm bugetul." Incredibil! (Grupul parlamentar al PNL protestează.)

În loc să pregătească ședința în așa fel încât să fim cât mai operativi...

Domnule președinte, vă rog să...

Să știți că și eu am asistat cu multă răbdare la tot ce s-a întâmplat.

În loc să pregătească ședința în așa fel încât să fim cât mai operativi, liberalii lui Tăriceanu și Olteanu afișau un rânjet satisfăcut pentru că au ocazia să își elibereze frustrările, egoismul și neîmplinirile.

Prin ceea ce a urmat, liberalii au reușit să discrediteze încă o dată imaginea Parlamentului în fața întregii țări.

Un spectacol grotesc, având în rolurile principale pe Călin Popescu Tăriceanu, Bogdan Olteanu, Uioreanu, Nicolăescu, Frâncu, Adomniței și alții, care nici nu merită să fie amintiți, parlamentari de câteva procente care și-au bătut joc, în primul rând, de ei înșiși și mai cu seamă de cei care i-au votat.

S-au întrecut în a acapara microfonul, uzând de toate mijloacele pe care le-au putut inventa.

Au strigat, au jignit, au râs cu un dispreț asemănător cu cel pe care l-au avut atunci când au vândut petrolul și gazele către Sterling, ca atunci când au risipit resursele financiare ale României, lăsând în urma lor ceea ce nici hoardele de vandali nu au lăsat.

S-au întrecut în apostrofări, în amenințări și interpretări după ureche ale regulamentelor. Și, mai trist, i-au obligat pe colegii lor mai tineri să susțină așa-zisele amendamente, parlamentari care aveau dificultăți vizibile în citirea unor texte la prima vedere.

Trist debut în Parlamentul României!

S-au făcut amendamente care totalizau sume imense, amendamente hilare, amendamente de dragul amendamentelor și din dorința obsesivă de a mai amâna cu ceva timp aprobarea bugetului.

Din nefericire, tot acest spectacol regizat de codașii ultimelor alegeri parlamentare nu a făcut decât să creeze o imagine falsă despre ceea ce ar trebui să fie Parlamentul României.

Trebuie spus, pentru că oamenii au dreptul să știe, că tot circul se datorează în întregime parlamentarilor PNL.

Nu pot și nu vreau să fiu identificat cu acești răuvoitori care s-au străduit timp de o săptămână să își bată joc de noi toți și să facă rău, o dată în plus, țării pe care și așa au oropsit-o.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
  Cristian David (PNL) - declarație politică având ca titlu Mai multă responsabilitate pentru siguranța cetățeanului;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Cristian David.

   

Domnul Cristian David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Voi da citire declarației politice intitulate "Mai multă responsabilitate pentru siguranța cetățeanului".

Stimați colegi, După ce Guvernul Boc a înregistrat performanța, unică, de altfel, în perioada postdecembristă, de a schimba trei miniștri de interne în numai o lună și jumătate, iată că noul ministru, domnul Dan Nica, a găsit soluția miraculoasă de a rezolva incidentele violente, din păcate tot mai frecvente și mai îngrijorătoare, petrecute pe stradă sau în locuri publice: va angaja peste 2.000 de agenți peste noapte, îi va scoate pe aceștia în stradă, iar datorită lor românii vor dormi în sfârșit liniștiți.

Din păcate, așa cum cu o floare nu se face primăvară, nici cei 2.000 de polițiști angajați peste noapte, fără pregătire sau instruire prealabilă, nu vor rezolva problema infracționalității în România.

În locul unei abordări realiste, cu soluții imediate, avem de-a face cu o măsură pompieristică, care nu este nimic altceva decât un simplu exercițiu de imagine.

Dincolo de această situație, rămâne o chestiune ușor de sesizat: incidentele stradale din ultima perioadă ne arată că suntem în fața unor acțiuni ale grupărilor infracționale organizate, iar acestea nu se combat cu agenți de stradă, așa cum crizele de autoritate nu se soluționează prin acțiuni de imagine.

Stimați colegi, aș vrea să atrag atenția asupra unui aspect pe care vă invit să-l luați în considerare și asupra căruia aș vrea să vă rog să reflectați.

De la momentul instalării în funcție a actualului Guvern și până în prezent, în sistemul de ordine și siguranță publică s-a produs un vid de autoritate cauzat de instabilitatea indusă de nesiguranța și incertitudinea generate de schimbarea, într-un timp atât de scurt, atât a miniștrilor, cât și a echipelor de conducere ale Ministerului Administrației și Internelor.

Ca urmare, se constată o criză de autoritate fără precedent, speculată imediat de grupările infracționale, iar efectele negative, directe și imediate se regăsesc în sporul de insecuritate stradală.

Obligația care revine în sarcina autorităților competente, fie că vorbim de Poliție, Jandarmerie sau Poliție Locală, este de a garanta cetățenilor starea de normalitate și climatul de ordine și siguranță publică.

De aceea, consider, dragi colegi, că a venit momentul și a devenit imperativă sarcina actualului ministru de interne de a stopa instabilitatea generată în ultimele două luni în sistemul de ordine și siguranță publică și de a asigura neperturbat cadrul de acțiune al forțelor de poliție și jandarmerie, bazat pe legalitate, autoritate și fermitate.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Nicolae Dobra (PD-L) - declarație politică având ca titlu Interes sau parodie?;

În continuare, are cuvântul domnul senator Nicolae Dobra, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Domnul Nicolae Dobra:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Mi-am intitulat declarația politică "Interes sau parodie?".

La prima vedere, numărul mare de amendamente la buget propuse de colegii noștri liberali te-ar duce la ideea că aceștia sunt cu adevărat preocupați de starea națiunii, de situația grea a comunelor, de starea jalnică a școlilor, spitalelor, grădinițelor, drumurilor, aeroporturilor etc.

Dar numai la prima vedere.

O analiză mai atentă scoate la iveală superficialitatea de care au dat dovadă liberalii, mai ales prin faptul că multe localități pe care le-au prezentat în solicitările de finanțare nu le cunoșteau, lucruri evidențiate în poticnelile în pronunțare sau în stâlcirea denumirii acestora.

Cele peste 5.000 de amendamente ne duc cu gândul la munca titanică necesară pentru a le fundamenta ori la modul de prezentare, la seriozitatea cu care au fost selecționate, însă sumele propuse dovedesc superficialitatea și reauacredință a celor care le-au elaborat.

Multum non multa este un cunoscut proverb latin, dar se pare că aceia care au amendat, peste puterile lui, bugetul nu-i cunosc semnificația, ceea ce a făcut necesară respingerea lor în totalitate, pentru că, fiind așa multe, nu puteau fi selecționate după importanța lor reală.

Prioritizarea celor peste 5.000 de amendamente nu putea fi făcută în timpul adoptării bugetului.

Unele propuneri erau prinse în amendamentele adoptate, altele erau deja prinse în buget, efectiv.

Faptul că 93 de parlamentari ai PNL au făcut peste 5.000 de amendamente, cu o medie de 54 pe cap de PNL-ist, dovedește că întrecerea socialistă a fost spiritul care i-a animat pe subordonații domnului Tăriceanu, nu calitatea și interesul cetățeanului.

O propunere hilară ca aceea a alocării sumei de 1.000 de lei pentru o biserică din Fetești, din bugetul național, dovedește o totală lipsă de interes pentru problema reală a cultelor.

Această problemă s-ar fi putut rezolva, stimați colegi, printr-o donație din partea grupului dumneavoastră, dacă ați fi dat 11 lei fiecare.

Construcția de locașuri de cult este o problemă responsabilă și nu poate fi făcută cu sume modice pe care le-a propus, prin amendamente, PNL-ul, de aceea noi vi le-am respins, deoarece duceau la disiparea fondurilor fără niciun efect în rezolvarea problemelor cu adevărat grave cu care se confruntă cultele religioase din România.

Același lucru s-a întâmplat și cu amendamentele pe care le-ați propus pentru școli.

Propunerile făcute dovedesc că sunteți rupți de realitate, așa cum ați fost în toți acești patru ani de guvernare.

Mă refer la problemele românilor, nu la ale dumneavoastră, unde ați știut să dați salarii mari!

Suita de amendamente v-a dus în rândul circarilor, iar această importantă măsură aflată în mâna Parlamentului ați dus-o în derizoriu.

Cred că liberalii au jucat teatru, împotriva afirmațiilor că sunt interesați de ceea ce trebuie și că reprezintă interesele comunităților, dar teatrul acesta a costat națiunea română încă o zi în plus în a adopta bugetul de stat.

Lipsa de preocupare, timp de patru ani, față de soarta comunităților nu poate fi acoperită de multitudinea amendamentelor la buget.

Noi credem că așa cum au guvernat, adică alandala, așa au prezentat și amendamentele la buget, ceea ce explică de ce majoritatea aleșilor acestui partid au intrat în Parlament de pe locurile pe care le cunoașteți și pe care le-a spus și colegul meu.

Plimbarea senatorilor și deputaților PNL, timp de trei zile, la microfonul ședinței comune a celor două Camere ale Parlamentului a fost mai mult o paradă a indiferenței față de nevoile reale ale românilor, o manifestare a politicianismului ieftin, specific grupului la care am făcut referire.

Lor li se potrivește cel mai bine aserțiunea marelui filosof Rădulescu-Motru, care spunea:

"Reformele săvârșite în România de către politicieni sunt, unele, spre folosul aparent al generațiilor de astăzi și toate spre paguba reală a generațiilor viitoare."

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Dan Voiculescu (PC) - declarație politică având ca titlu Bestialitatea nu are cetățenie (declarație politică neprezentată în plen)

Din partea Grupului parlamentar al Alianței Politice PSD+PC, domnul senator Voiculescu are o declarație politică pe care a depus-o în scris la secretarul Senatului.

  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică având ca titlu Guvernul a bocănit-o cu IMM-urile;

În continuare, ultimul înscris pe lista de vorbitori din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Emilian Frâncu.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Guvernul a bocănit-o cu IMM-urile".

Măsurile economice anunțate de actualul Guvern se dovedesc, pe zi ce trece, vorbe în vânt menite să ascundă neputința, inconsecvența și lipsa de profesionalism.

Disprețul actualilor guvernanți față de sectorul privat și față de mediul de afaceri se observă cu claritate din modul în care a fost construit bugetul de stat pentru acest segment.

Foarte grav este că politica Guvernului Boc în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii anulează toate progresele înregistrate de România în această privință pe timpul guvernării Tăriceanu.

Să nu ne mirăm deci dacă dificultățile pe care le întâmpină întreprinderile mici și mijlocii în acest an de criză financiar-economică vor duce la creșterea numărului de falimente, la scăderea PIB-ului, la creșterea numărului șomerilor și la scăderea veniturilor încasate de stat prin taxe și impozite.

După cum vedeți, tot o creștere și o scădere, ca să nu mai spună opoziția că nu avem un buget echilibrat.

Din păcate, cresc aspectele negative și scad aspectele pozitive.

Guvernul Boc a scăzut alocația bugetară pentru sprijinirea înființării de noi întreprinderi și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii de la 100 de milioane de lei în 2008 la 22 milioane lei în 2009; de la 50 de milioane de lei la 36 de milioane de lei, astfel au scăzut sumele destinate susținerii exportului și tranzacțiilor internaționale; de la 2 milioane în 2008 la 450.000 de lei în 2009, adică la mai puțin de un sfert, a scăzut susținerea financiară a Programului pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager; de la 30 de milioane în 2008 la 7,5 milioane în 2009 au scăzut fondurile pentru Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață; de la 5 milioane de lei în 2008 la zero lei, repet, zero lei, a scăzut Guvernul Boc alocația bugetară pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici și Mijlocii și a Târgului Național Cooperatist, iar lista scăderilor în domeniul susținerii, de fapt, al nesusținerii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii poate continua.

Ca să nu ne întristăm prea mult, Guvernul Boc a introdus și o creștere.

Prin înființarea unei așa-numite Agenții pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii - care gestionează doar fondurile naționale, mult diminuate față de anii trecuți -, actualul Guvern a sporit cu 31 de executanți și cu trei șefi aparatul funcționăresc central: un președinte cu rang de secretar de stat, un vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat și un secretar general.

Să mai spună cineva că soarta întreprinderilor mici și mijlocii nu este acum pe mâini bune, după ce Guvernul Boc a bocănit de zor în această zonă a bugetului pe 2009!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Petru Bașa (PD-L) - declarație politică având ca titlu Băncile străine ucid IMM-urile românești;

Domnul Mircea Dan Geoană:

Din partea Grupului parlamentar al PD-L și ultimul înscris pe lista noastră de declarații politice, domnul senator Petru Bașa.

   

Domnul Petru Bașa:

Domnule președinte, Stimați colegi, Doresc să vă supun atenției o declarație cu titlul "Băncile străine ucid întreprinderile mici și mijlocii românești".

În următoarea declarație politică voi face referire la problema gravă cu care se confruntă în această perioadă investitorii din România, problemă care va avea repercusiuni negative asupra întregii economii: mă refer aici la criza creditelor.

Asistăm astăzi la situația în care întreaga zonă privată, și nu numai, se confruntă cu deficite de finanțare, și aceasta întrucât băncile-mamă nu-și duc la îndeplinire obligațiile asumate în urma procesului de privatizare.

În ultimele luni, nu am mai auzit de la niciun om de afaceri să-i fie acceptată solicitarea de credit sau linia de credit.

Mai mult decât atât, băncile cu cotă mai mică de piață au retras, fără comentarii sau negocieri, liniile acordate în 2008.

Persoane juridice din România constată de câteva săptămâni că băncile care au subsidiare la noi, în special băncile austriece, se feresc să mai dea credite, căutând fel de fel de pretexte: că solicitantul nu are o situație financiară stabilă, că normele BNR sunt prea dure, iar în final clientul trebuie să mai aștepte.

Pretextele sunt diverse, dar finalitatea este una singură:

îngrădirea accesului la creditare.

Fără aceste credite însă, toate sferele economiei au de suferit: de la imobiliare la industria textilă, la industria electrică, la industria producătoare de mașini, de bunuri de larg consum etc., ceea ce se repercutează asupra numărului de salariați, în primul rând.

Se refuză creditarea și către societăți puternice, profitabile.

Un exemplu de la mine din județ: SC "Locativ" - SA, o firmă fără probleme, care are ca acționar Consiliul Local Târgu-Mureș, s-a înscris pentru un credit de 1,5 milioane de lei.

Nicio bancă nu a răspuns solicitării de creditare, și aceasta în condițiile în care profitul lunar al societății respective depășește 50.000 de lei, adică 500 de milioane de lei vechi.

Eligibili, cu proprietăți, cu flux la încasări, cu apartamente de vânzare, cu profit și totuși fără finanțare.

Întreruperea finanțărilor nu afectează numai întreprinzătorul în cauză, ci un lanț întreg al economiei românești.

Este inadmisibil ca băncile-mamă să aștepte ca statul român să le fie tutore, să se împrumute pentru a le substitui obligațiile lor de finanțare a economiei românești.

Aceste împrumuturi au costuri pe care nu este normal să le suportăm cu toții, în timp ce băncile realizează repatrieri de profituri și își întăresc sediile centrale.

România are acum nevoie de fonduri pentru lucrări de infrastructură, învățământ, sănătate, cercetare, pentru acordarea asigurărilor sociale de stat, și nu pentru compensarea și susținerea unor bănci din diferite state, care oricum s-au bucurat în momentul privatizării, dar nu au dat dovadă de respect ulterior.

Scăderea profitului unor bănci nu trebuie să fie suportată sau să aibă repercusiuni asupra economiei românești.

Niciun contract de privatizare nu are astfel de clauze.

Chiar dacă în ultima perioadă, spre exemplu, acțiunile Erste Bank și Raiffeisen au înregistrat scăderi la Bursa din Viena, acest lucru nu trebuie să ne afecteze pe noi și nu este normal ca statul român să susțină băncile private.

Este suficient că am aprobat capitalizarea CEC Bank cu 900 de milioane de lei, bani cu care se puteau realiza și alte lucrări în situația în care nu apărea această criză a creditelor generată de băncile comerciale.

Băncile străine, în aceste momente de criză, ucid cu bună știință afacerile autohtone, iar statul, strâns cu ușa, trebuie să facă ceva pentru susținerea creditării și, implicit, a economiei românești.

Statul român a făcut deja acest efort financiar prin capitalizarea CEC Bank.

În paralel, eșecul turneului în țările europene ale Europei de Est al ministrului austriac de finanțe Josef Pröll le-a arătat calea ce trebuiau să o urmeze - dacă mai trebuia să le arate cineva o cale -, și anume că acționarii majoritari trebuie să se implice activ în rezolvarea situației, iar în ultimă instanță chiar statul austriac, care trebuie să fie, de fapt, susținătorul acestor bănci în situații de criză.

Întrebarea se pune însă: oare băncile și, implicit, statul austriac nu se implică efectiv din dorința de a lăsa greul pe alte state sau, pur și simplu, sunt conștienți că implicarea financiară ar dovedi că s-au întins mai mult decât îi ține plapuma, iar susținerea din bugetul propriu, prin măsuri anticriză și finanțări ale băncilor ar duce la falimentarea propriei vistierii, oricum afectată de criză?!

Nu am fost și nu sunt un militant al naționalismului acerb, însă nu mi se pare normal ca, în vremuri bune, cu toții să vină să se înfrupte, iar când apar problemele, să rămâi doar cu ai tăi și să te lupți cu ele.

Vorba proverbului din bătrâni: "La plăcinte înainte, la război înapoi!"

Ceea ce se întâmplă acum pe piața bancară din România trebuie să reprezinte un exemplu de luat în calcul la următoarele privatizări.

De acum ar trebui să fim mult mai circumspecți la viitoarele privatizări, să fim foarte atenți cui vindem, ce vindem, în ce condiții și, mai ales, cu ce preț pe termen lung.

Asta, de perspectivă, însă acum, în viitorul imediat, trebuie să găsim soluții pentru a ne asigura că băncile-mamă nu își vor lăsa subsidiarele fără sursele de finanțare, pentru că oriunde în lumea aceasta producția are în principal nevoie de creditare.

Trebuie să ne asigurăm că sursele de finanțare atrase de la banca-mamă, scadente în 2009, au probabilitatea de a li se prelungi scadența și în 2010.

Băncile ar putea participa la finanțarea sau cofinanțarea unor proiecte mari de investiții în infrastructură, iar sarcina noastră, a tuturor, este de a le convinge să facă acest lucru.

Atât domnul președinte Băsescu, cât și domnul președinte Geoană au atras atenția în nenumărate rânduri asupra acestui aspect, dar cred că este de datoria noastră - vorbesc despre senatori și deputați - să luăm atitudine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim domnului senator.

A atins un punct extrem de sensibil.

 
  Dan Voiculescu (PC) - declarație politică având ca titlu Bestialitatea nu are cetățenie (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Dan Voiculescu:

Declarație politică neprezentată în plenul Senatului:

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori, Declarația politică se intitulează: "Bestialitatea nu are cetățenie".

La fel ca fiecare dintre dumneavoastră, la fel ca fiecare italian, austriac, spaniol sau român, la fel ca orice părinte din lumea aceasta, am fost șocat de fapta celor două persoane care au violat cu bestialitate o fată de 14 ani în Italia.

Am privit, la rândul meu, figurile celor doi violatori și m-am întrebat cum este posibilă atâta ferocitate în Europa unită și creștină.

Apoi, am devenit martor al încă unei vânători de vrăjitoare desfășurate de poliția italiană, amplu mediatizată, în care zeci de români din Italia au fost arestați doar pentru vina de a fi români. Și nu e prima, nici a doua dată când se întâmplă așa ceva.

A devenit un obicei.

Din perspectiva italienilor, cetățenia română pare să devină sinonimă cu prezumția de vinovăție.

Efectele sunt extrem de grave: pe de o parte, cetățeanului român îi sunt încălcate drepturile fundamentale și, pe de altă parte, autoritatea statului român este, practic, dizolvată.

Un stat incapabil să-și protejeze cetățenii încetează să mai existe.

Pe români îi poți aresta în voie, nu vor fi consecințe.

Cu România nu negociezi, pur și simplu o ignori.

Dacă ești român trebuie să fii vinovat, iar mass-media italiană vorbește deschis despre pericolul românesc.

Situația este inacceptabilă într-o Europă în care, cu 70 de ani în urmă, antisemiții își proclamau indignarea față de pericolul evreiesc. Și atunci, ziare naziste sau fasciste din Europa relatau despre violatorii și criminalii evrei. Și atunci, bestialitatea căpătase cetățenie.

Nu e simplu să găsești responsabilitatea pentru creșterea infracționalității românești în Italia.

Primii responsabili sunt, fără îndoială, cei care săvârșesc aceste fapte, persoane lipsite de inteligență și de umanitate.

Responsabil este și statul român care nu a știut să investească în educație și nu a putut să reformeze sistemul judiciar care permite punerea în libertate a infractorilor periculoși.

Responsabil sunt și eu.

Ca mine, toți parlamentarii români care nu au găsit soluțiile legislative pentru a preveni aceste fenomene.

Responsabil este statul italian care, la rândul său, nu a știut să prevină, cu pârghiile legale agreate în Uniunea Europeană, fenomenul infracțional, statul italian care a acceptat formarea acelor tabere de nomazi, veritabile focare de violență.

Responsabilă este mass-media care alege să culpabilizeze global națiuni, și nu persoane individuale.

Responsabil este acest curent de opinie antiromânesc intolerant, care îl aruncă pe emigrantul român la periferia unei societăți căreia, ani la rândul, i-a sporit bunăstarea acceptând munci grele, dezonorante pentru băștinași.

Prost plătiți, disprețuiți, umiliți, murdari, trăind ca animalele, unii emigranți au devenit animale.

Vina nu poate fi numai a lor.

Pentru a aprecia gravitatea curentului antiromânesc voi cita câteva paragrafe publicate într-un ziar italian, "Il Riformista", de o distinsă profesoară de istoria religiilor, Lucetta Scaraffia, la Universitatea Roma 1, cea mai importantă instituție de învățământ superior din Italia:

"România este cel mai rău loc din Europa, o țară gri, anonimă, unde persoanele trăiesc fără umanitate de pe o zi pe alta, cerșind, prostituându-se și alcoolizându-se.

În România nu există bucurie, iar sărăcia românească nu este pitorească, plină de voioșie, ca în țările africane, ci tristă, plină de ură și de resentimente, nici măcar pâinea în România nu este preparată cu grijă și dragoste, ci este vâscoasă și deloc bună, iar religia românilor este trăită oribil și gol, fără suflet și fără bucurie".

Nu, nu este o adaptare din Mein Kampf, citatul este autentic, apărut într-un ziar italian în data de 5 februarie 2009.

În aceste condiții reacția statului român, reacția noastră nu mai poate întârzia.

Personal, am pregătit un set de măsuri în acest sens.

  1. Voi depune o propunere legislativă de modificare a Codului penal, cu scopul de a restrânge dreptul infractorilor condamnați pentru fapte comise cu violență de a părăsi țara pentru un anumit interval de timp după ce și-au efectuat pedeapsa privativă de libertate.
  2. Solicit europarlamentarilor români să elaboreze un proiect de rezoluție privind măsurile europene pentru integrarea socială a romilor.
  3. Voi solicita Comisiei Europene un punct de vedere referitor la manifestările antiromânești din Italia.
  4. Voi susține înființarea unei Asociații pentru monitorizarea manifestărilor rasiste din Europa.
  5. Voi acționa în judecată ziarul italian "Il Riformista", pentru a obține o sentință de condamnare a rasismului în media.
  6. Voi solicita Ministerului Afacerilor Externe o statistică referitoare la cetățenii români arestați abuziv în Italia, precum și la cei care au fost victime ale infracțiunilor comise în Italia.

Nu este suficient, dar este un început.

Statul român are Minister al Afacerilor de Externe, Minister al Administrației și Internelor, Minister al Justiției și Afacerilor Cetățenești, Parlament, europarlamentari.

Dacă toată lumea începe să-și facă treaba, românii și italienii vor putea trăi liniștiți împreună, fără agresiuni reciproce, fără violențe sau tensiuni.

Bestialitatea nu are cetățenie.

Trebuie să reamintim asta tuturor celor cu memorie scurtă.

   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Am încheiat, cu această declarație politică, primul punct din ordinea de zi.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

În continuare, vă propun să intrăm în partea legislativă.

Înainte de aceasta, aș dori să aprobăm ordinea de zi și programul de lucru de astăzi.

Cine este pentru ordinea de zi de astăzi, așa cum a fost propusă?

Vă rog să votați.

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abțineri?

Nu sunt.

Ordinea de zi a fost aprobată în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru de astăzi, cu mențiunea că se pot face interpelări și întrebări adresate Guvernului la orice oră după terminarea agendei legislative, în condițiile în care săptămâna trecută a fost transmisie radio.

Cine este pentru programul propus?

Vă rog să votați.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abțineri?

Nu sunt.

Programul de lucru a fost aprobat în unanimitate.

Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului:  

La probleme organizatorice, înțeleg că din partea Grupului parlamentar al Alianței Politice PSD+PC există un anunț cu privire la modificări în componența unor comisii parlamentare.

Microfonul 3, domnul senator Arcaș.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Alianței Politice PSD+PC vă aduce la cunoștință următoarele modificări în componența comisiilor permanente ale Senatului, după cum urmează:

  • La Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Valer Marian este înlocuit de domnul senator Adrian Țuțuianu.
  • La Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, domnul senator Adrian Țuțuianu este înlocuit de domnul senator Valer Marian.
  • La Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în urma numirii domnului senator Savu Daniel ca membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, locul vacant va fi ocupat de subsemnatul, senator Arcaș Viorel.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim.

Stenograma a consemnat aceste modificări.

Supun votului plenului propunerea de modificare conform celor prezentate de domnul senator Arcaș.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

(Domnul senator Verestóy Attila solicită cuvântul.)

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

 
   

Domnul Verestóy Attila:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

La Grupul parlamentar al UDMR avem aceeași situație.

În urma alegerii mele în funcția de secretar al Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul activității Serviciului Român de Informații, grupul nostru parlamentar a decis să-l treacă, în locul meu, la Comisia pentru egalitatea de șanse pe domnul senator Fekete-Szabó András Levente.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să votați.

Cine este pentru această modificare în componența comisiei? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Mulțumesc.

Și propunerea Grupului parlamentar al UDMR a fost aprobată de plenul Senatului.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2008 privind modificarea anexei nr. 1<sup>1</sup> la Ordonanța Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă - București (L629/2008)  

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2008 privind modificarea anexei nr. 11 la Ordonanța Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional "Henri Coandă" - București.

Din partea Guvernului?

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Marin Anton - secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii:

Sunt Marin Anton, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Pentru asigurarea unei infrastructuri aeroportuare în măsură să permită tratarea traficului de pasageri și cargo în condiții de calitate și siguranță, Compania Națională a Aeroportului Internațional "Henri Coandă" - București derulează, începând cu anul 1991, un vast obiectiv de investiții numit "Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional București - Otopeni".

La sfârșitul anului 2110, prin finalizarea fazei a treia a acestui obiectiv, aeroportul va avea o capacitate de 6 milioane de pasageri anual, în flux intern și internațional.

În prezent, sunt în curs de desfășurare două activități premergătoare punerii în aplicare a programului strategic:

elaborarea planului urbanistic zonal și elaborarea studiului de fezabilitate.

Programul strategic de dezvoltare se desfășoară pe teritoriile a două administrații publice:

Otopeni și Tunari.

Elaborarea planului urbanistic zonal necesită numeroase date care nu sunt în gestiunea aeroportului, necesită consultarea cu foarte multe părți implicate.

Conform Ordonanței Guvernului nr. 64/1999, în perioada 1 iulie 2008 - 30 iunie 2009 urmează să se desfășoare etapa achiziționării terenurilor necesare realizării obiectivului de investiții, însă demararea acestei acțiuni nu se poate face decât după parcurgerea tuturor etapelor anterioare prevăzute de actul normativ specificat, respectiv aprobarea planului urbanistic zonal, care este în curs de execuție, elaborarea și aprobarea studiilor de fezabilitate aflate tot în curs de execuție, precum și elaborarea și avizarea documentațiilor tehnico-economice pentru studiile de fezabilitate aprobate.

Prevederile prezentului act normativ se coroborează cu cele ale Legii nr. 85/2007 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional "Henri Coandă" - București și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.129/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 85/2007 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional "Henri Coandă" - București.

Actualizarea calendarului...

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule secretar de stat, vă rog foarte mult, pentru operativitatea ședinței noastre și pentru a lăsa și Comisiei economice, industrii și servicii timp pentru prezentarea punctului de vedere, aș dori să încercați să sintetizați punctul de vedere al Guvernului cu privire la acest proiect de lege.

 
   

Domnul Marin Anton:

Numai o frază mai am.

Actualizarea calendarului Programului strategic de dezvoltare, incluzând decalarea termenului necesar exproprierilor cu un an, va permite o gestionare mai bună a activităților premergătoare realizării programului strategic.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnule vicepreședinte Borza, vă rog.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Suntem în fața unui proiect de lege care, în fond, prevede decalarea cu un an a termenelor de realizare a lucrărilor programului strategic de dezvoltare a infrastructurii Aeroportului Internațional "Henri Coandă" - București.

Avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și, bineînțeles, față de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să întocmească raport de admitere cu un amendament.

Amendamentul a apărut în urma discuțiilor din comisie și se referă la modificarea termenului de finalizare a etapei I, Aprobarea planului urbanistic zonal, din 31 decembrie 2008 în 31 martie 2009 și propunem plenului să adopte raportul de admitere.

Această lege este o lege organică și Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentul propus de Comisia economică, industrii și servicii.

Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, raportul cu amendamentul propus a fost adoptat.

Supun votului proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2008 privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creșterii economice și a numărului locurilor de muncă (L704/2008)  

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2008 privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creșterii economice și a numărului locurilor de muncă.

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat, vă rog.

   

Domnul Iuliu Cosmin Coman - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2008 se prevedeau unele măsuri de relaxare fiscală în vederea creșterii economice și a numărului locurilor de muncă.

Până ca aceste prevederi să-și producă efectele, respectiv 1 ianuarie 2009, acest act normativ a fost abrogat prin art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2008.

Acesta este motivul pentru care Ministerul Finanțelor Publice propune, în numele Guvernului, respingerea actului normativ.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul vicepreședinte.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Suntem în fața unui raport de respingere, pentru că proiectul de lege nu mai are obiect, ordonanța de guvern a fost abrogată, deci vă propunem să fiți de acord cu acest raport de respingere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Supun votului raportul de respingere.

(Domnul senator Ioan Ghișe solicită cuvântul.)

Domnule senator Ghișe, iertați-mă, nu v-am văzut. Microfonul 1.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Domnule președinte și stimați colegi,

Din partea Grupului parlamentar al PNL doresc să exprim următorul punct de vedere.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2008 supusă acum votului nostru a fost o ordonanță emisă de Guvernul Tăriceanu în concordanță cu politicile Comisiei Europene pentru creșterea numărului locurilor de muncă și depășirea situațiilor grele cauzate de criza economică și financiară.

În 31 decembrie 2008, prin Ordonanța de urgență nr. 226/2008, Guvernul nou-instalat, Guvernul Boc, a abrogat această ordonanță, cum foarte corect a spus domnul secretar de stat.

Problema de fond este însă următoarea:

Comisia Europeană și apoi Consiliul European din 12 decembrie au aprobat un set de măsuri care sunt în concordanță și cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2008.

Mai precis, Guvernul Tăriceanu a făcut ceea ce și Uniunea Europeană, prin politicile pentru depășirea crizei economico-financiare, a făcut.

Un singur exemplu vă dau: este cel privitor la recomandările pentru statele membre de a reduce contribuțiile de asigurări sociale ale IMM-urilor, și nu de a le crește, cum este acum.

Dacă îmi permiteți să mai adaug, după cum știm, la Proiectul Legii bugetului de stat, recent adoptat, Guvernul Emil Boc a adăugat un set de 10 măsuri. 7 măsuri s-au regăsit în Ordonanța nr. 192/2008 care, în 31 decembrie 2008, a fost abrogată.

Pentru aceste considerente, Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva recomandării comisiei de a respinge ordonanța.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

Atunci, vă propun să votăm raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 60 de voturi pentru și 18 voturi împotrivă, raportul de respingere a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră transformarea Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2008 în Proiect de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2008 privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creșterii economice și a numărului locurilor de muncă.

Vă rog să votați.

Cu 66 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2008 privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creșterii economice și a numărului locurilor de muncă a fost adoptat de plenul Senatului.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 172/2008 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007 (L692/2008)  

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 172/2008 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007.

Din partea Guvernului, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Alexandru Pătruți - secretar de stat în Ministerul Economiei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare preluarea în Legea energiei electrice nr. 13/2007 a prevederilor netranspuse din Directiva 2003/54 a Comisiei Europene privind regulile comune pentru piața internă de energie electrică și din Directiva 2005/89 a Comisiei Europene privind măsurile menite să garanteze siguranța aprovizionării cu energie electrică și investițiile în infrastructură.

Prevederile nepreluate în legislația noastră se referă, în principal, la obligația statelor membre de a elabora și transmite periodic rapoarte către Comisia Europeană, fără ca aceasta să aibă impact asupra funcționării pieței naționale de energie sau asupra activității operatorilor din această piață.

Față de cele prezentate, în numele Guvernului, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Comisia economică, industrii și servicii, domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, În urma discuțiilor din comisie, vă propun să adoptați un raport de admitere, fără amendamente, având în vedere că există și un aviz favorabil al Consiliului Legislativ, legea este o lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Este vorba despre un proiect de lege prioritate legislativă a Guvernului și este lege organică.

Vă rog să votați.

Supun votului raportul și proiectul de lege.

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 220/2008 pentru modificarea art. 1 alin. (2) lit. i) din Ordonanța Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență (L668/2008)  

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 220/2008 pentru modificarea art. 1 alin. (2) lit. i) din Ordonanța Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Din partea Guvernului, participă domnul secretar de stat Cosmin Coman.

   

Domnul Iuliu Cosmin Coman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare introducerea prevederii referitoare la modificarea definiției prefinanțării.

Deoarece modificarea a avut în vedere acest act normativ și este necesară sistemului de implementare a instrumentelor structurale, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, prezentul act normativ.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnule președinte Ariton.

 
   

Domnul Ion Ariton:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 4 februarie, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat proiectul de lege și a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Menționăm că în cuprinsul proiectului de lege se va înlocui Ministerul Economiei și Finanțelor cu Ministerul Finanțelor Publice.

Au trimis avize favorabile Consiliul Legislativ, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Supun votului raportul și proiectul de lege.

Este o lege ordinară.

Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, două voturi împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 219/2008 privind prorogarea termenelor de aplicare a dispozițiilor art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici (L667/2008)  

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 219/2008 privind prorogarea termenelor de aplicare a dispozițiilor art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Iuliu Cosmin Coman:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 219/2008 prevedea prorogarea, până la 31 martie, a termenului de valabilitate a contractelor de mandat ale directorilor generali din cadrul societăților sau companiilor naționale.

Cum această ordonanță de urgență a fost deja abrogată prin prevederile art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 222/2008, Ministerul Finanțelor Publice propune, în numele Guvernului, respingerea prezentului act normativ.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion Ariton:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost supus dezbaterii în ședința din 4 februarie, iar comisia a hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport de respingere, ținând seama de punctul de vedere prezentat de domnul secretar de stat.

A fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Rușanu.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Motivația comisiei a fost aceea că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 219/2008 a rămas fără obiect, fiind abrogată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 222/2008.

Era vorba despre două viziuni diferite.

În viziunea Guvernului Tăriceanu, acești directori, directori generali, la nivelul regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, societăților comerciale și alți așa-ziși bugetari de lux, trebuiau să fie remunerați după criterii de performanță, la nivelul unei sume fixe egală cu indemnizația lunară acordată prin lege pentru funcția de secretar de stat.

În viziunea Guvernului Boc, prin noua Ordonanță de urgență nr. 222/2008, care abrogă Ordonanța nr. 219/2008 a Guvernului Tăriceanu, se acordă pentru această categorie de funcționari o remunerație lunară fără niciun criteriu de performanță și la nivelul funcției de secretari de stat.

Deci face un salt al indemnizației de la nivel de subsecretar la nivel de secretar de stat și fără a preciza criteriile de performanță.

În aceste condiții, noi nu suntem de acord cu noua ordonanță și vom vota împotriva ei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă propun să votăm raportul de respingere, conform propunerii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă rog să votați.

Cu 62 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Supun la vot transformarea proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 219/2008 în Proiect de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 219/2008 privind prorogarea termenelor de aplicare a dispozițiilor art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici.

Vă rog să votați.

Cu 59 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 6 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 197/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății (L708/2008)  

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 197/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății.

Este prioritate legislativă a Guvernului.

Vă rog, doamnă secretar de stat Pop Ioana.

   

Doamna Ioana Liana Pop - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Proiectul de lege stabilește cadrul normativ de reorganizare instituțională a Ministerului Sănătății, a autorităților de sănătate publică județene și a municipiului București, institutelor și centrelor de sănătate publică, Centrului Național pentru Organizarea și Asigurarea Sistemului Informațional și Informatic în Domeniul Sănătății, Școlii Naționale de Sănătate Publică și Management Sanitar, Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale și crearea cadrului legal pentru ca personalul monahal să beneficieze de asigurarea de sănătate, cu suportarea contribuției de la bugetul de stat, prin aplicarea cotei de 5,5% asupra sumei, reprezentând valoarea a două salarii minime brute pe țară.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte, din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

 
   

Domnul Ion Ariton:

Vă mulțumesc.

Avem un raport de admitere, fără amendamente, adoptat în unanimitate, iar Comisia pentru sănătate publică avizează favorabil proiectul de lege.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

O intervenție din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator Mustățea.

Microfonul 1.

 
   

Domnul Vasile Mustățea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin această ordonanță se realizează faza finală a procesului de descentralizare a competențelor deținute în prezent de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale, realizându-se astfel o legătură între serviciile medicale și sociale de la nivel local.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/2008 stabilește cadrul legal pentru descentralizarea managementului asistenței medicale spitalicești și creșterea responsabilității administrației publice locale față de cetățean.

Transferul acestor activități către autoritățile publice locale trebuie să se facă cu asigurarea reală a resurselor financiare.

De aceea, vă propun să respingem amendamentul propus pentru modificarea art. 3 alin. (1) din ordonanță.

Dau citire articolului 3 alin. (1): "În vederea exercitării de către autoritățile administrației publice locale a atribuțiilor și competențelor prevăzute la art. 2, se vor asigura transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul Ministerului Sănătății".

Amendamentul: "În vederea exercitării de către autoritățile administrației publice locale a atribuțiilor și competențelor prevăzute la art. 2, se vor asigura transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale ale municipiilor, orașelor și comunelor, după caz".

De ce susținem respingerea acestui amendament?

Asigurarea resurselor financiare, conform amendamentului...

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule senator, îmi cer scuze, raportul comisiei este un raport fără amendamente.

 
   

Domnul Vasile Mustățea:

Este cu amendamente, domnule președinte.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Este fără amendamente, cel puțin din ceea ce ne-a prezentat domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și din ceea ce avem în fața noastră.

Dacă acest amendament ar fi fost susținut și aprobat în comisia de specialitate, ar fi avut obiect în discuția plenului.

 
   

Domnul Vasile Mustățea:

Vă cer scuze, domnule președinte.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Cred că domnul senator Mustățea trebuie să intervină la un alt punct din ordinea de zi.

Revenim la punctul 7 din ordinea de zi.

Ținând cont că este vorba despre o lege organică, vă supun votului raportul de admitere, fără amendamente, și Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 197/2008.

Vă rog să votați.

Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2008 pentru modificarea și completarea titlului XI - Renta viageră agricolă din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente (L671/2008)  

La punctul 8 din ordinea de zi, este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2008 pentru modificarea și completarea titlului XI - "Renta viageră agricolă" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Din partea Guvernului, vă rog.

   

Domnul Marian Hoinaru - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Situația existentă la data emiterii actului normativ: potrivit acestei reglementări, calitatea de rentier o are o persoană fizică în vârstă de peste 62 de ani care deține în proprietate până la 10 hectare de teren agricol și care înstrăinează prin acte între vii sau arendează terenuri agricole, după intrarea în vigoare a prezentului titlu, precum și persoana pensionată pe caz de boală, gradele I și II, care, chiar dacă nu a împlinit vârsta de 62 de ani, își dovedește incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertiză medicală și înstrăinează prin acte între vii cu arendă sau arendează terenuri agricole.

Pe lângă aceste dispoziții exprese, rentierul a ținut să îndeplinească și condiția referitoare la suprafața maximă de până la 0,5 hectare de teren agricol pe care o poate păstra pentru folosință personală.

Schimbările preconizate prin actul de lege, având în vedere scopul urmărit, sunt de comasare a suprafețelor de teren extravilan în vederea asigurării unei exploatări eficiente a terenurilor agricole aflate în proprietatea unor persoane fizice care să permită modernizarea agriculturii și extinderea standardelor existente în țările Uniunii Europene.

Prin prezentul proiect de act normativ se urmărește armonizarea prevederilor legale în privința plății, în sensul stabilirii unui termen unic de plată, respectiv până la data de 31 august a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, de care să beneficieze atât rentierii, cât și moștenitorii acestora.

Proiectul de act normativ propune o aplicare unitară a dispozițiilor legale privind renta viageră agricolă față de toți beneficiarii prevederilor legilor funciare, care realizează cel mai rapid și direct efectul comasării terenurilor agricole extravilane prin modalități diferite.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, aveți cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion Ariton:

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități avizează favorabil proiectul de lege, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări avizează favorabil proiectul de lege, cu un amendament care a fost acceptat de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Astfel, raportul este de admitere, cu amendamente, prezentate în anexa nr. 1, deci "Amendament admis" și anexa nr. 2 "Amendamente respinse", adoptat în unanimitate.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Este un proiect de lege foarte important.

Dacă există dezbateri?

Domnule senator Cseke Attila Zoltán, doriți să interveniți pe acest punct?

Pe amendamentul respins?

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am formulat un amendament împreună cu colegul meu, domnul senator Fekete Szabó András Levente, și este un amendament care privește reglementarea unei probleme strict juridice.

Nu ridică probleme bugetare, resurse financiare în plus.

Conform art. 2 din această lege, rentierul are siguranța unei surse viagere de venituri garantate de stat și am considerat că această siguranță de venit nu poate fi afectată de un eveniment juridic nesigur, cum ar putea fi reconstituirea dreptului de proprietate pentru alte suprafețe de terenuri agricole care au depășit suprafața de 10 hectare.

Precizez că în ordonanță, în asemenea situații, renta viageră agricolă încetează.

Este un amendament, care, încă o dată, privește o problemă strict juridică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Dacă mai sunt și alte intervenții pe tema raportului sau amendamentelor? Nu sunt.

Vă supun la vot amendamentul respins de comisie, după intervenția colegului nostru, domnul senator Cseke Attila Zoltán.

Vă rog să votați.

Cu 21 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și două abțineri, amendamentul a fost respins.

Dacă sunt intervenții pe amendamentul admis, înainte de a trece la votul pe raport?

Dacă nu sunt, supun votului raportul.

Vă rog să votați.

Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

În continuare avem o solicitare din partea reprezentantului Guvernului ca punctele 9 și 10 din ordinea de zi să fie dezbătute când reprezentantul Guvernului va fi prezent în Senat, deoarece acum susține în Camera Deputaților un proiect de lege important.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale (L684/2008)  

Vă propun să trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Ioana Liana Pop:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Prin proiectul de act normativ se realizează ultima fază în descentralizarea competențelor deținute în prezent de către Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale.

Se transferă astfel autorităților locale competențele legate de activitatea mediatorilor sanitari și activitatea asistenților comunitari de la autoritățile de sănătate publică, finanțarea, recrutarea, instruirea și evaluarea activității acestora.

Prin proiectul de act normativ se asigură o legătură între serviciile medicale și cele sociale la nivelul comunităților, contribuind astfel la creșterea eficacității intervențiilor de sănătate publică prin activități medicale curative, profilactice, de supraveghere a stării de sănătate a populației din zonele greu accesibile.

Menționăm că asistența medicală comunitară va fi exercitată numai de mediatorul sanitar și de asistentul medical comunitar, deoarece prin proiectul de act normativ se realizează o mai bună definire a categoriilor profesionale care desfășoară activitate în acest domeniu.

Astfel, în temeiul Legii nr. 95/2006, categoriile profesionale care desfășoară activități în domeniul asistenței medicale comunitare sunt: asistentul social, asistentul medical comunitar, mediatorul sanitar, asistentul social de psihiatrie și asistentul medical de îngrijiri la domiciliu.

Totodată se transferă competențele legate de asistența medicală școlară și de medicină dentară acordată în unitățile de învățământ, inclusiv finanțarea acestora.

Se realizează și transferul fondurilor alocate de Ministerul Sănătății Publice pentru unitățile medico-sociale de la bugetul Ministerului Sănătății Publice către administrația publică locală.

Proiectul de act normativ stabilește și cadrul legal pentru descentralizarea managementului asistenței medicale spitalicești și întărirea responsabilității administrației publice locale față de cetățean.

Prin descentralizarea sistemului sanitar, oferta de servicii medicale se va realiza în concordanță cu nevoile reale ale comunității.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule președinte Ion Vasile, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Ion:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a emis aviz favorabil, cu două amendamente.

Fiind supuse dezbaterii și votului, acestea au fost admise și se regăsesc în anexa la raport.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ.

Prezentul act normativ face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul ia în dezbatere proiectul de lege în calitate de primă Cameră sesizată.

Domnule președinte, am de făcut un anunț legat de o eroare materială care s-a produs la alin. (2) al art. 10, unde lipsește o cifră: este vorba despre anexa nr.IV/11b, și un titlu, "Asistența socială".

Este vorba de o eroare materială și eu cred că putem să o corectăm fără să aducem prejudicii legii.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă rog să luăm notă de sesizarea acestei erori materiale pentru corecția necesară.

Înțeleg că sunt comentarii pe aceste amendamente la acest punct?

Domnule senator Vasile Mustățea, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Mustățea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Încă o dată vă cer scuze pentru eroarea pe care am făcut-o.

Este vorba despre amendamentul propus pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/2008.

Textul inițial prevede asigurarea de transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale prin bugetul Ministerului Sănătății Publice, iar amendamentul prevede asigurarea de transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale ale municipiilor, orașelor și comunelor, după caz.

Eu consider că asigurarea finanțării pentru activitățile trecute în administrarea și finanțarea autorităților publice locale nu se poate face decât în condițiile art. 6 din Legea finanțelor publice locale care prevede că, în primul an de activitate, sumele se vor asigura prin cuprinderea în anexă distinctă la Legea bugetului de stat - noi am adoptat Legea bugetului de stat pe 2009 și nu avem o anexă distinctă -, iar în anii următori, prin cuprinderea acestor sume în sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

Problema cea mai mare va fi în anii următori, întrucât, după cum știm, repartizarea sumelor de echilibrare se face în funcție de trei criterii, mă refer aici la populație, suprafața din intravilan și capacitatea financiară și, mai mult ca sigur, unele unități administrativ-teritoriale nu vor beneficia de sumele necesare acestor activități.

De aceea, consider că transferurile prin bugetul Ministerului Sănătății Publice vor asigura în totalitate aceste sume și pentru toate unitățile administrativ-teritoriale.

În același timp, aceste sume vor fi cheltuite cu destinația respectivă.

Vă mulțumesc.

De aceea, solicit respingerea acestui amendament care se află la poziția 3.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Este vorba despre o propunere legată de amendamentul de la poziția 3 din anexa la art. 3.1.

Dacă mai sunt intervenții?

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, vă rog.

Domnule președinte Petru Filip, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petru Filip:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este una dintre legile care vor deveni cele mai importante în perioada următoare, față de presiunea din toate punctele de vedere care se va pune pe administrațiile publice locale și trebuie să accentuăm și să înțelegem acest lucru.

Sigur, timpul a fost destul de scurt, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a analizat și a făcut câteva amendamente din punctul de vedere al administrațiilor publice locale.

Sigur, anul 2009 este un an de "fază-pilot", în care Ministerul Sănătății Publice a făcut, sub formă de hotărâre de guvern, la nivelul a două administrații publice, la nivelul municipiului București și al municipiului Oradea, două transferuri, să spunem așa, de activitate spitalicească.

Aș vrea însă să subliniez că răspunderea va fi nu numai din punctul de vedere al activității sanitare, ci se transferă inclusiv managementul sanitar către administrația publică locală.

Deci nu este o chestiune formală, este o chestiune cu răspundere pe fond.

Aș ruga Ministerul Sănătății Publice ca în această "fazăpilot"

a anului 2009 să treacă și un spital orășenesc, și un spital comunal, pentru că, dacă la nivelul orașelor mari sau la nivelul municipiului București, capacitatea organizatorică poate să fie totuși bine condusă, la nivelul orașelor și la nivelul comunelor acest lucru s-ar putea să ridice semne de întrebare.

De ce spun acest lucru? Pentru că la sfârșitul anului 2009, bănuiesc, așa ar trebui, să se facă o analiză comună cu reprezentanții administrațiilor publice locale, cu reprezentanții Ministerului Sănătății și ai comisiilor parlamentare interesate, o analiză asupra modului în care aceste programe-pilot pentru anul 2009 s-au desfășurat.

Cred că și la nivelul orașelor și al comunelor ar trebui să fie făcută o astfel de analiză.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții pe subiectul amendamentelor? Pe acesta sau pe altul?

Vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

La capitolul II, ultimul punct, la art. 7, deci alin. (1), vreau să remarc faptul că există, din punctul meu de vedere, o eroare materială în redactarea acestui articol.

Dacă observați, textul sună așa: "Activitățile generale ale asistenței medicale comunitare sunt: educarea comunității, promovarea sănătății, promovarea unor atitudini..." și apoi, deodată, avem "educație și acțiuni, activități de prevenire, activități medicale, activități de consiliere", și atunci propun, pentru ca să existe o unitate de exprimare, următorul text, care nu schimbă cu nimic sensul, doar, repet, face acest articol unitar, și anume la subpunctul d), unde spune: "educație și acțiuni", propun "educarea și promovarea unor acțiuni direcționate", la lit. e), "promovarea unor activități de prevenire" și la lit. f) "promovarea unor activități medicale", și atunci textul este unitar.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Ion:

Cred că este mai mult o chestiune de formă și putem să o acceptăm.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

În condițiile în care și domnul președinte al comisiei de specialitate consideră că această corectare de text este necesară, vă propun să supunem votului această propunere de modificare.

Vă rog să votați.

Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, această propunere a fost aprobată.

Supun acum votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul senator Mustățea, cu privire la art. 3.

Vă rog să votați.

Cu 31 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și 23 de abțineri, amendamentul a fost respins.

A rămas forma comisiei.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele menționate.

Vă rog să votați.

Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul proiectului de lege a fost adoptat.

Vă rog să votați proiectul de lege.

Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

E un proiect de lege important.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 145/2008 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase (L660/2008)  

Punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 145/2008 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase.

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat, vă rog.

   

Domnul Dan Cârlan - secretar de stat în Ministerul Mediului:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență pe care o avem în dezbatere abrogă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase.

Ordonanța de urgență abrogată nu mai este în concordanță cu noile reglementări comunitare, respectiv Directiva 121/2006, aceasta din urmă fiind transpusă în dreptul intern prin hotărârea Guvernului.

Susținem ordonanța de urgență așa cum a fost ea adoptată de Guvern.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte al comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia, în data de 11 februarie, a discutat acest proiect de lege și a făcut un raport de admitere, pentru că lucrurile sunt foarte clare, este vorba despre abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2000, care nu mai este în concordanță cu legislația europeană.

Ca urmare, în unanimitate, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a făcut raport favorabil.

De asemenea, sunt avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Comisia economică, industrii și servicii.

Este o lege ordinară și Senatul a fost prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă rog, domnule senator Daea.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este pentru prima dată când mă aflu în fața unui act normativ care abrogă alt act normativ și nu spune ce pune în loc.

Dacă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 200/2000 este depășită prin conținut, înțelegând prin aceasta termeni, date, informații, sigur, Guvernul a constatat acest lucru prin expunerea de motive care a determinat inițierea unui act normativ de un asemenea calibru, dar Guvernul nu ne-a informat dacă în locul acestei ordonanțe a pus altceva - probabil a pus un act normativ de un calibru mai mic, hotărâre de guvern -, dacă a pus în mișcare vreun ordin comun al ministerelor de linie, pentru că este prima dată când văd un act normativ abrogat și nu sunt date explicațiile necesare.

Este prea important acest domeniu ca să-l lăsăm la voia întâmplării.

Cred că se impune aici o intervenție a reprezentantului Guvernului pentru a informa plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

Din lectura raportului și a textului, cred că ne aflăm în fața situației în care o Directivă europeană publicată în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, și care se aplică de drept în dreptul intern al statelor membre, se subrogă practic acestei teme.

Aceasta este înțelegerea textului pe care îl am în față, cel puțin.

Vreau să verificăm dacă e bună interpretarea mea.

Deci, Guvernul, practic, abrogă ordonanța de urgență în urma apariției unui text de legiferare european, care se aplică de drept și imediat în dreptul intern al statelor membre și, ca atare, nu e nevoie să pună ceva în loc pentru că Directiva, conform publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, devine o piesă de drept obligatorie în dreptul intern românesc.

Aș vrea să văd dacă aceasta este și interpretarea ministerului.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Aveți dreptate, domnule președinte.

Așa este corect.

Prin Ordinul ministrului mediului nr. 1.379/2006 funcționează un grup de lucru interministerial pentru transpunerea acestei directive și decizia cu privire la abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2000 a fost luată în acest grup de lucru tocmai ca urmare a faptului că Directiva europeană operează de drept în dreptul intern din țara noastră.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Este satisfăcătoare explicația, domnule senator Daea?

Sper că da.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mi-ați sugerat o poziție.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Nu v-am sugerat nimic, domnul senator.

 
   

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Sunt extrem de imparțial în acest fotoliu.

 
   

Domnul Petre Daea:

Dacă reprezentantul Guvernului se menținea la ce i-ați spus dumneavoastră și nu venea cu amendamentul sau cu completarea că un colectiv de lucru, pe baza unui ordin al ministrului, mai face ceva, eram mulțumit, domnule președinte.

Așa, nu.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc mult.

Domnule senator Cseke, vă rog.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

În susținerea celor spuse anterior, vă rog, distins Senat, să observați că la art.

II avem o normă specială care spune că "Prevederile prezentei ordonanțe de urgență intră în vigoare la data la care va intra în vigoare actul normativ prin care se transpune Directiva".

Deci întrebarea esențială ar fi când va apărea acel act normativ, dar, din punct de vedere juridic, este în regulă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Cu aceste clarificări, supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule (L720/2008)  

În continuare punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule.

Domnule secretar de stat Cârlan, vă rog.

   

Domnul Dan Cârlan:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 208/2008 a fost în vigoare pentru o săptămână, fiind abrogată prin Ordonanța nr. 218/2008, la rândul ei modificată săptămâna trecută prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2009.

Sunt motive suficiente pentru a solicita plenului Senatului adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, rămasă fără obiect, abrogată.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim.

Domnule președinte al comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc.

Comisia nu a avut decât să constate o realitate legislativă și sigur că raportul este de respingere.

Are aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, avize, de asemenea, negative de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii.

Este o lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă nu sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule.

Vă rog să votați.

Cu 81 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2008 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 nr. 341/2004, ca urmare a aprobării cererii de reexaminare formulată de Președintele României (L144/2008)  

La punctul 14 în ordinea de zi avem Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2008 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 nr. 341/2004 - reexaminare.

Punctul de vedere al Guvernului.

   

Domnul Puiu Nicolae Fesan - secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Legea nr. 341/2004 privind revoluționarii se referă strict la perioada 14-25 decembrie.

Este o lege care se referă doar la revoluționari.

Cu părere de rău, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 nu poate acorda aviz favorabil acestei legi, pentru că acești oameni au nevoie de o lege specială și credem că ei pot fi puși acolo, la locul lor, pentru ceea ce au făcut în 15 noiembrie 1987.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Comisia, domnul președinte Greblă, microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se impune, mai întâi, o mică precizare: a fost o decizie ca, având în vedere contribuția luptătorilor de la Brașov în ceea ce privește lupta anticomunistă, de prevederile Legii revoluționarilor să beneficieze și 100-200, câți mai sunt acum, dintre muncitorii brașoveni participanți la acele evenimente, și a fost, în acest sens, modificată legea, care prevedea acordarea acestor drepturi eroilor Revoluției din Decembrie 1989, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2008 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 nr. 341/2004.

A fost extinsă aplicarea drepturilor pentru revoluționarii din 1989 și muncitorilor de la Brașov.

Ulterior, s-a considerat, la cererea inițiatorului și a altor îndreptățiți, că n-ar fi cazul ca în aceeași lege să fie reglementată și situația muncitorilor de la Brașov, și a revoluționarilor din 1989.

În acest sens, a fost inițiat un proiect de act normativ care prevede special pentru muncitorii brașoveni o nouă lege, o procedură și aceleași drepturi de care beneficiază.

Între timp, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2008 a fost abrogată, pentru că a apărut acest nou act normativ care reglementa special drepturile muncitorilor de la Brașov, dar această inițiativă legislativă este în parcurs legislativ, încă nu a fost adoptată, motiv pentru care noi vă propunem să menținem în vigoare prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2008, pentru ca prin aceasta și muncitorii de la Brașov să beneficieze de drepturile revoluționarilor, până când actul normativ special pentru această categorie va intra în vigoare, urmând ca Legea nr. 341/2004, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2008, să fie abrogată partea de Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 6/2008 și să rămână muncitorii de la Brașov cu textul lor, revoluționarii cu textul lor, pentru că există o sensibilitate în acest sens.

Deci ideea pentru care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost de acord să dea raport de admitere cererii de reexaminare este aceea că dacă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2008 ar fi respinsă astăzi, muncitorii revoluționari de la Brașov ar rămâne fără susținere legală pentru plata acestor drepturi.

Evident, este o prevedere tranzitorie, dacă pot să zic așa, până când legea care reglementează drepturile muncitorilor de la Brașov va intra, efectiv, în vigoare.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raport de admitere, în unanimitate, a cererii de reexaminare.

Este vorba despre o lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată cu cererea de reexaminare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule președinte, mă reîntorc o secundă către reprezentantul Guvernului, către domnul secretar de stat Fesan.

Am înțeles bine din intervenția dumneavoastră inițială că punctul de vedere al Guvernului este împotriva cererii de reexaminare?

 
   

Domnul Puiu Fesan:

Domnule președinte, Punctul nostru de vedere este foarte clar: Legea nr. 341/2004 se referă exact la perioada 14-25 decembrie 1989.

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor nu a putut să dea aviz favorabil, pentru că aceasta este o altă perioadă și dânșii pot intra la lupta anticomunistă, pot să intre oriunde altundeva, dar nu la revoluționari.

Cu părere de rău, nu am ce să fac, eu trebuie să respect doar Legea nr. 341/2004 în situația de față.

Este o stare de fapt pe care vă rog să o analizați.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Da, dar eu observ că printre inițiatori, în afară de Cancelaria Primului-Ministru, printre inițiatorii instituționali se află Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comunismului, pe care nu-i văd prezenți astăzi aici.

Domnul senator Ioan Ghișe.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Se cuvin câteva precizări care lămuresc problema, anume: când Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2008 a ajuns la Camera Deputaților pentru raport pe fond, Camera Deputaților fiind Cameră decizională, parlamentarii revoluționari din toate grupurile parlamentare au spus următorul lucru: "Domnilor, suntem de acord ca membrii Asociației «15 noiembrie 1987»

Brașov să beneficieze de aceste drepturi, dar nu în legea care îi privește pe revoluționarii din 1989".

Atunci, dânșii au spus așa: "Noi, membrii Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, ne constituim în inițiatori ai proiectului de lege care preia exact textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2008, ca inițiativă legislativă distinctă".

Problema este că, prin paralelismul care s-a creat, între timp a fost abrogată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2008 și, atunci, membrii asociației s-au dus la Președintele României, cerându-i să trimită legea, din nou, la Parlament pentru reexaminare.

Noi în ce situație suntem acum? Dacă aprobăm cererea de reexaminare, se mai întârzie perioada pentru anularea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2008, astfel încât o să vină din urmă proiectul de lege distinct prin care drepturile membrilor Asociației "15 noiembrie 1987" sunt în lege distinctă.

Pe acest punct de vedere au convenit toate grupurile parlamentare.

Așadar, propunerea venită de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru acceptarea cererii de reexaminare este bună.

Punctul de vedere exprimat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor iarăși este de înțeles.

Deci ceea ce nouă ne revine acum să facem este să acceptăm raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și, până când procedurile vor continua, va veni legea distinctă pentru drepturile membrilor Asociației "15 noiembrie 1987".

Noi am discutat acest lucru și în Grupul parlamentar al PNL și senatorii Partidului Național Liberal vor susține punctul de vedere propus în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Deci este bine să votăm cererea de reexaminare.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Un punct de vedere al inițiatorilor.

Domnule senator, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ceea ce spunea domnul secretar de stat... avea dreptate, ceea ce a spus domnul președinte al comisiei, de asemenea, este corect, și ceea ce a spus domnul senator Ghișe.

Într-adevăr, ceea ce s-a făcut incorect a fost cu acea ordonanță care a avut ca bază Legea nr. 341/2004, acolo a fost greșeala.

Iar pentru ca să se poată repara, domnul senator Ghișe are dreptate, trebuie să aprobăm cererea de reexaminare, ajunge la Camera Deputaților, nu are termen de aprobare tacită și, între timp, acea inițiativă și propunere, pe care am semnat-o și eu, și alți colegi, ajunge să clarifice toate aceste probleme.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Înțeleg că există din partea tuturor grupurilor parlamentare un punct de vedere unitar asupra acestei cereri de reexaminare, iar din partea Guvernului cred că este clar că pe această formulă juridică se pot rezolva, pe două canale distincte, problemele atât ale revoluționarilor din decembrie, cât și ale luptătorilor anticomuniști de la Brașov.

Sentimentul care se degajă și din partea comisiei este că e o formulă satisfăcătoare pentru toți reprezentanții luptei anticomuniste.

Domnule președinte Greblă, vă rog, microfonul 7.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Și este în același sens cu ceea ce propune inițiatorul, numai că dânsul ne sugerează ca legea specială pentru muncitorii de la Brașov să fie promulgată cât mai repede posibil, ceea ce, de altfel, și noi dorim, dar prevederile acestei ordonanțe trebuie să rămână în vigoare atâta timp cât n-a fost încă aprobată ordonanța specială pentru drepturile muncitorilor de la Brașov.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

În aceste condiții, vă supun votului cererea de reexaminare.

Vă rog să votați.

Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, cererea de reexaminare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2008 a fost aprobată.

În consecință, vă supun votului Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6 din 2008.

Vă rog să votați.

Cu 77 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 203/2008 pentru modificarea art. 13č din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 (L714/2008)  

În continuare, la punctul 15, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 203/2008 pentru modificarea art. 131 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.

Înțeleg că Guvernul are un punct de vedere asupra acestui proiect de lege.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Puiu Nicolae Fesan:

Domnule președinte, Supunem atenției dumneavoastră Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 203 din 2008 pentru modificarea art. 131 din Legea nr. 341/2004.

Este vorba despre plata indemnizațiilor, prevăzute în legea de bază, de la bugetul de stat și de la bugetele ministerelor respective, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Ministerul Apărării, Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Aici, dintr-o eroare, legiuitorul a uitat să spună și Serviciul Român de Informații.

Am intervenit noi cu această ordonanță de urgență, având în vedere faptul că normele din 2006 nr. 1.707 nu au prevăzut și Serviciul Român de Informații, oamenii, opt persoane, sunt opt angajați ai Serviciului Român de Informații, nu au fost angajați ai Securității Statului, să nu creadă cineva că noi facem acum securiști revoluționari, nu dăm indemnizații nimănui decât celor care au fost răniți, reținuți sau sunt urmași de eroi-martiri în Revoluția din Decembrie 1989.

Vă rugăm, dacă se poate, adoptarea acestui proiect de lege, așa cum a fost el promovat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul președinte Greblă.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Printre instituțiile din ale căror bugete se face plata indemnizațiilor prevăzute în Legea nr. 341/2004 trebuia să se regăsească și Serviciul Român de Informații.

Dintr-o eroare n-a fost trecut în actul normativ din 2008, care a modificat legea, astfel încât câțiva dintre beneficiari rămăseseră fără temei legal pentru a primi indemnizațiile.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru drepturile omului au acordat aviz favorabil proiectului de lege, de asemenea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, raport favorabil, fără amendamente.

Legea face parte din categoria celor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții pe acest subiect, vă supun votului raportul de admitere - înțeleg că nu sunt amendamente - fără amendamente, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 84 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 216/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar (L665/2008)  

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 216/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

   

Domnul Radu Stancu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Analiza prevederilor legale referitoare la cazierul judiciar a relevat necesitatea actualizării cadrului normativ existent în acest domeniu, pentru a fi în concordanță cu Decizia nr. 2.005/876/21 noiembrie 2005 a Consiliului JAI privind schimbul de informații extrase din cazierul judiciar.

Totodată, având în vedere faptul că prin Legea nr. 278/2006 pentru modificarea și completarea Codului penal, precum și pentru modificarea și completarea altor legi, s-a instituit posibilitatea tragerii la răspundere penală a persoanelor juridice pentru infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul, ori în numele acestuia, era necesară organizarea unei evidențe de cazier judiciar similare celei organizate pentru persoanele fizice.

Pentru realizarea obiectivelor precizate mai sus, a fost emisă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 216/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar.

Având în vedere cele precizate, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, vă adresez rugămintea să adoptați Proiectul de lege privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 216/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, cu amendamentele propuse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule președinte Greblă.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa la raport.

Prin prezentul act normativ s-a urmărit actualizarea cadrului normativ existent în domeniu cu directiva europeană.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a acordat aviz favorabil, cu amendamente.

Amendamentele au fost preluate, reformulate și adoptate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și se regăsesc în anexa la raport.

În consecință, stimați colegi, supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere cu amendamentele cuprinse în anexă, împreună cu proiectul de lege.

În raport de obiectul de reglementare, ne aflăm în prezența unei legi ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente prezentat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să votați.

Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul cu amendamente a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege cu amendamentele prevăzute în raport.

Vă rog să votați.

Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor de spectacole sau concerte, muzeelor și colecțiilor publice, bibliotecilor și al așezămintelor culturale de drept public (L702/2008) (retrimitere la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă)  

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor de spectacole sau concerte, muzeelor și colecțiilor publice, bibliotecilor și al așezămintelor culturale de drept public.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Octavian Știreanu.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat.

   

Domnul Octavian Știreanu - secretar de stat în Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național:

Mulțumesc, domnule președinte.

Fiind prima dată în această ipostază, cred că este o datorie de politețe să mă prezint.

Mă numesc Octavian Știreanu, sunt vremelnic secretar de stat la Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național și reprezintă pentru mine o onoare să mă prezint în fața dumneavoastră, în susținerea unui proiect de lege.

Până la ordonanța de urgență a Guvernului aflată astăzi în atenția dumneavoastră, materia aceasta care reglementează managementul instituțiilor culturale de drept public, al instituțiilor de spectacole, muzee și așa mai departe se afla sub jurisdicția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2005.

Răstimpul aplicării acestei ordonanțe de urgență a Guvernului - trei ani - a devoalat o mulțime de disfuncții și a creat o mulțime de dificultăți în ceea ce se cheamă managementul instituțiilor culturale de drept public.

Ordonanța de urgență a Guvernului, prezentată astăzi în fața dumneavoastră, își propune să corecteze câteva dintre anomaliile, dintre disfuncțiile create în timp, constatate în timp, prin aplicarea, repet, a unei ordonanțe de urgență a Guvernului care datează din 2005.

Îmi îngădui să amintesc câteva dintre aceste disfuncții pe care ordonanța de urgență în cauză își propune, oricum, să le elimine.

În primul rând, este vorba despre perpetuarea unui carusel de litigii de muncă.

Sunt și acum, în sistemul instituțiilor culturale, foști directori, scoși cândva din această funcție, care, ulterior, s-au adresat instanțelor, au recăpătat dreptul de a reveni în funcțiile respective, dar, între timp, acele instituții sunt conduse de directori interimari de la care, probabil, ne așteaptă noi procese, de îndată ce vor fi repuși în drepturi foștii directori care și-au câștigat dreptul în instanță.

O a doua anomalie constatată în timp se referă la arbitrariul, la subiectivitatea în a compara proiecte de management cultural dintre cele mai diferite, neexistând un criteriu unitar - ceea ce s-ar chema un caiet de sarcini - privind modul în care poate și ar trebui să fie condusă o instituție de cultură.

Aceeași subiectivitate rezultă și din absența unor criterii privind evaluarea contractelor de management sau evaluarea managementului, fapt care a condus, de asemenea, la o suită de contestații și de procese privind evaluările comisiilor de evaluare ale managerilor de instituții culturale.

O a treia anomalie constatată, de asemenea, în acest răstimp, se referă la faptul că se produce o confuzie în sistemul de conducere a instituțiilor culturale între cele care presupun management cultural și cele care presupun doar administrare culturală.

În sfârșit, acea Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2005 prevedea posibilitatea ca unul și același manager să conducă mai multe instituții culturale și chiar prevedea și posibilitatea ca o instituție de cultură să fie condusă de o persoană juridică.

Ne putem imagina cu ușurință ce ar însemna o filarmonică, nu-i așa, care să fie condusă de o persoană juridică.

A fost o prevedere absolut inaplicabilă și inoperabilă.

Mi-am îngăduit să enumăr aceste câteva disfuncții, subliniind că reglementarea supusă atenției dumneavoastră astăzi își propune să elimine asemenea disfuncții, asemenea anomalii și, de aceea, îmi revine misiunea să susțin respingerea raportului de respingere care a fost prezentat, relativ la această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 189/2008.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Îi ofer cuvântul domnului senator Álmos Albert. (Discuții la tribună.) (Comentariu neinteligibil din sală.)

Nu este.

Înseamnă că ați făcut o chestiune vremelnică...

 
   

Domnul Bokor Tiberiu:

Sunt senatorul Bokor Tiberiu, vicepreședintele Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Îmi cer scuze!

 
   

Domnul Bokor Tiberiu:

Stimați colegi, În ședința din 29 ianuarie 2009, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a luat în dezbatere proiectul de lege.

Membrii comisiei au ridicat o serie de obiecții, comisia hotărând să adopte raport de respingere.

Totodată, menționez că până în momentul redactării prezentului raport Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu ne-a comunicat avizul său.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. (Discuții la tribună.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

În aceste condiții, îi ofer cuvântul domnului președinte Greblă și, după aceea, domnului senator Frunda.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte, pentru completa informare, până la data adoptării raportului nu comunicasem avizul.

A doua zi l-am comunicat.

El este un aviz favorabil.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule senator Frunda, vă rog.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Încep prin a-l saluta pe domnul secretar de stat Știreanu și mă bucur că ne reîntâlnim.

Îi împărtășesc punctele de vedere.

Cred că raportul întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă este un raport insuficient de coagulat.

Nu a luat în suficientă măsură în considerare ce înseamnă respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008 și, dacă știu bine, comisia a ridicat problema urgenței acestei ordonanțe, o oportunitate politică și juridică pe care trebuia să o facă, în primul rând, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și, pe baza acestui aviz, să se pronunțe și Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Cunosc atât prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului din 2005, cât și prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008.

Ordonanța de urgență a Guvernului din 2005 dă loc, într-adevăr, la o avalanșă de procese și face absolut imposibil de condus, în mod coerent și unitar, problemele de cultură care se pun în România.

Problema este mult, mult prea complicată pentru ca astăzi s-o putem discuta și hotărî aici pe baza unui raport de respingere.

De aceea, permiteți-mi să vă propun retrimiterea ordonanței de urgență a Guvernului la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, care să discute din nou, având în vedere și avizul dat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și foarte numeroasele probleme care se pun dacă ar rămâne în vigoare ordonanța de urgență a Guvernului din 2005.

Cred că am face un deserviciu întregului sistem de cultură, începând de la management la administrație culturală - care nu reprezintă unul și același lucru - până la procesele care se află în curs.

Cred că este bine, o spun ca avocat, ca problemele să fie dezbătute sub imperiul unei singure legi, și nu al unei legi modificate prin respingerea ei.

Cred că soluția de compromis ar fi bună pentru toată lumea: să meargă această ordonanță de urgență înapoi la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, și Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă să aibă o mai mare deschidere față de propunerile, amendamentele Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, ale Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ale amendamentelor personale.

Vă rog să supuneți la vot această propunere, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Scuzați-mă că am făcut precizarea că nu este Albert Álmos colegul nostru.

Álmos, în limba maghiară - este un străvechi nume unguresc -, dar înseamnă și somnoros.

Nu ar fi colegial față de domnul profesor senator să-i spunem că este somnoros când conduce ședințele comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Am trei solicitări de înscriere la cuvânt: domnul senator Adrian Severin, domnul senator Radu F.

Alexandru și domnul senator Bîrlea. (Comentariu neinteligibil din sală.)

Da, îi ofer cuvântul domnului senator Radu Alexandru Feldman, în calitate de secretar al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt secretarul comisiei, cel care a semnat acest raport, și am fost rugat de domnul președinte al comisiei, domnul senator Sergiu Nicolaescu, să prezint acest raport în numele său, Domnia Sa fiind bolnav.

În pofida acestei dorințe exprimate, a acestei delegații exprimate de președintele comisiei, domnul vicepreședinte a găsit firesc să prezinte un punct de vedere pe care l-a prezentat, de altfel, foarte onest.

În legătură cu acest subiect, aș vrea să spun că afirmațiile domnului secretar de stat Știreanu sunt exacte.

Situația din sistemul instituțiilor culturale este, într-adevăr, extrem de gravă, extrem de complicată, cu foarte multe disfuncții.

Acesta este motivul pentru care ne-am fi așteptat ca, pe parcursul anilor, buna funcționare a instituțiilor culturale aflate în structura Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național să fie inspirat și adecvat reglementată într-un dialog permanent cu instituțiile.

În momentul de față, ne aflăm într-o situație total nefericită care, de altfel, a fost amendată, subliniată și în avizul Consiliului Legislativ.

Ne aflăm în fața unei ordonanțe de urgență ce își propune să reglementeze un subiect care, în mod normal, trebuia să presupună o abordare de dialog în timpul adecvat.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 198/2008 a fost emisă în noiembrie 2008 și a ajuns la Parlament în decembrie 2008.

În momentul în care textul acestei ordonanțe de urgență a fost înscris pe agenda Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, mulți dintre membrii comisiei au primit întâmpinări scrise din partea unor instituții culturale reprezentative, care și-au exprimat îngrijorarea și dezacordul față de normele și reglementările prevăzute în această ordonanță de urgență.

Domnule președinte, Stimați colegi, Nu îmi permit niciun proces de intenție, nu îmi permit nicio insinuare, cu toate că sunt fapte peste care poate nu ar trebui trecut cu ușurință, dar vreau să rămân în ordinea logică în modul cel mai concret.

Camera superioară, respectiv Senatul, este invitată să se pronunțe astăzi asupra unui vot dat în unanimitate de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, prin unanimitate înțelegând că reprezentanții tuturor partidelor au votat pentru respingerea acestei ordonanțe de urgență.

Camera decizională este Camera Deputaților.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 189/2008 va merge la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, vor avea timpul, vor avea posibilitatea să dialogheze cu toate instituțiile culturale implicate, a căror soartă și bună funcționare depind de votul pe care îl vor da acestei ordonanțe de urgență.

Ca noi să retrimitem la comisie acest proiect de lege înseamnă că ne îndoim și că nu dăm creditul absolut firesc votului în unanimitate dat de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Deci vă rog respectuos să dați vot de acceptare a respingerii acestei ordonanțe de urgență.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, foarte mult.

În aceste condiții și în lumina clarificărilor făcute de domnul senator Radu Alexandru Feldman, ca secretar al comisiei, domnule senator Frunda György vă păstrați propunerea inițială?

Dacă aveți un comentariul suplimentar, vă rog să luați cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Diaconu (din sală):

Domnule președinte, și eu am ridicat mâna de nenumărate ori.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

V-am observat.

Vă rog.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi încerca să fiu scurt.

În primul rând, o problemă procedurală.

Nu pot fi de acord cu domnul senator Radu Alexandru Feldman.

Nicăieri în Regulamentul Senatului nu este lăsat la latitudinea președintelui unei comisii să desemneze pe secretarul comisiei sau pe cineva special să susțină punctul de vedere al comisiei.

Asta înseamnă nerespectarea algoritmului politic, înseamnă dezavuarea unui coleg care deține funcția de vicepreședinte al comisiei.

Susținerea proiectului de lege de către colegul meu, distinsul senator Bokor Tiberiu, este absolut legală, iar un punct de vedere atât de subiectiv, cum este cel al domnului senator Radu Alexandru Feldman, trebuie respins pentru buna funcționare a Senatului.

În al doilea rând, nu sunt de acord cu opinia: "Ceea ce stricăm noi poate corecta Camera Deputaților".

Este un punct de vedere care este necolegial la adresa senatorilor.

Cred că proiectele pe care trebuie să le dezbatem noi trebuie să fie atât de bine concepute încât să câștige încrederea colegilor deputați.

Nu este bine să trecem prin adoptare tacită, printr-o formulare de genul: "Hai că rezolvă deputații ceea ce nu am făcut noi!"

Tocmai de aceea, pentru ca rezultatul muncii noastre să fie pragmatic, realist, trebuie să avem în vedere și problemele ridicate de diferitele instituții culturale, dar și pozițiile opuse acestora, cele care vor modificarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2005.

Cred că soluția optimă, în interesul Senatului, în interesul Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național și al culturii românești, este retrimiterea la comisie a proiectului de lege pentru o dezbatere serioasă acolo și apoi să se ia o decizie, după ascultarea tuturor punctelor de vedere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul senator Mircea Diaconu.

 
   

Domnul Mircea Diaconu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor, Recunosc că și punctul meu de vedere este subiectiv, e de la sine înțeles.

Reglementarea din 2005 a intrat în vigoare, concret, real, având comisii constituite, proiecte depuse, contracte încheiate, abia în ianuarie 2008.

Deci ne aflăm în marș.

Iertați-mi expresia plastică, este ca și cum ai opri locomotiva pentru a schimba ecusonul mecanicului.

Eram tentat să spun lucruri puține și exacte, dar trebuie să combat puțin argumentele Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național. "Mulțimea" de procese sunt două, dintre care unul este anterior actului din anul 2005.

Nu a câștigat nimeni întoarcerea în funcție.

Sunt procese care se desfășoară greu, cum bine știți, în justiția română.

În altă ordine de idei, dependența de Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național deja este obsesivă, pentru mine cel puțin.

La fiecare pas așteptăm norme și reglementări de la Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național.

Ele vin târziu și nu ne ajută foarte mult.

De asemenea, această ordonanță ar îngrădi, în mare măsură, autonomia locală.

Instituțiile culturale nu seamănă deloc, chiar și cele cu același profil: de exemplu, cele teatrale nu sunt deloc asemănătoare, sunt cel puțin trei variante în toată țara.

Cred că este dreptul celor de acolo, al administrației locale, să stabilească metodele și specificul de funcționare.

În consecință, și eu vă propun respingerea acestei ordonanțe și, dacă este să fim exacți până la capăt, și Cameră superioară, cum spunea, pe bună dreptate, domnul senator Frunda György, cred că ar trebui să gândim un capitol al manageriatului care să facă parte integrantă din actuala lege, lege pe care ne căznim de vreo câteva luni să o aplicăm.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Un scurt drept la replică sau o corecție din partea domnului senator Radu Alexandru Feldman, după intervenția domnului senator Frunda György.

După aceea, domnul senator Petru Șerban Mihăilescu.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Nu este un drept la replică, îl respect, îl prețuiesc și îmi este mult prea drag domnul senator Frunda György ca să intru într-o polemică.

Doresc însă să clarific niște lucruri pentru a elimina orice fel de ambiguitate.

Am tot respectul, toată prețuirea pentru colegul meu, vicepreședintele Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Raportul este semnat de președintele și secretarul comisiei.

În absența președintelui, vicepreședintele și secretarul ne-am gândit, conform regulamentului comisiei, că este firesc să prezint acest raport, nicidecum pentru a pune cel mai palid semn de întrebare asupra competenței sau oricărei calități pe care nu mă îndoiesc că o are domnul vicepreședinte al comisiei.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule senator, nu aș vrea să ne blocăm în chestiuni procedurale.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Aș vrea să spun un lucru pe care nu l-am spus de la început: acest act, care dintr-o dată devine atât de important, devine atât de vital, este emis cu titlu de ordonanță de urgență în noiembrie 2008, la sfârșitul unui mandat, de domnul, fost secretar de stat, Demeter András, reprezentantul UDMR-ului.

Atâta încredere cât am în domnul Demeter András am dreptul și sunt obligat să am și în colegul meu, senatorul Mircea Diaconu, întâmplător director de teatru, care trăiește într-o instituție culturală și care cunoaște extrem de bine toate problemele.

Deci cred că atunci când vorbim despre cultură și când vorbim despre un domeniu atât de greu încercat în 19 ani și atât de greu încercat astăzi, orice fel de ambiție, orice fel de orgoliu personal trebuie date deoparte, trebuie tratați colegii cu respectul și încrederea cuvenite.

Vreau să vă asigur că dezbaterile în comisie au fost cât se poate de aplicate, au fost cât se poate de receptive din partea tuturor, și această unanimitate nu exprimă decât profundele rezerve pe care le-am avut față de conținut și față de consecințe.

Nicio clipă nu m-am gândit să ne spălăm pe mâini trimițându-le la Camera Deputaților, să facă ei cum este mai bine, ci, din contră, să ne verificăm și să se poată continua acest dialog care va duce cu siguranță, în final, la adoptarea sau respingerea ordonanței de urgență, va crea o șansă pentru instituțiile culturale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Un comentariu din partea domnului senator Petru Șerban Mihăilescu.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu intru în amănunte privind fondul problemei.

Practica ne arată că la începutul unei activități parlamentare, în momentul în care un minister solicită o anumită chestiune, de regulă se acceptă retrimiterea la comisie, pentru a nu pierde timpul noi, cei care nu cunoaștem în amănunt obiectul acestei ordonanțe.

Având în vedere poziția Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări care a avizat favorabil, vă rog să supuneți la vot propunerea domnului senator Frunda György de retrimitere la comisie a proiectului de lege, pentru că așa este corect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu cred la fel.

Cred că prelungirea discuției nu aduce elemente suplimentare semnificative, de aceea voi supune la vot ceea ce domnul senator Frunda György ne-a sugerat, și anume retrimiterea acestui proiect de lege la comisia sesizată pe fond.

Domnule senator Severin suntem în procedură de vot.

Vă rog, aveți cuvântul pentru un foarte scurt comentariu.

 
   

Domnul Georgică Severin:

Am cerut cuvântul mult mai înainte.

Sper că sunteți de acord.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Georgică Severin:

Mă numesc Georgică Severin și sunt membru al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Am dorit să iau cuvântul pentru că onorabilul coleg, domnul senator Frunda György, a spus că este necesară retrimiterea la comisie pentru o discuție serioasă.

În acest fel s-a insinuat ideea că prima discuție nu a fost serioasă - cel puțin așa s-a putut percepe - și este extrem de fals.

Un lucru care nu s-a spus aici și trebuie spus foarte clar este că: ordonanța este prost concepută, încalcă Codul muncii, creează discrepanțe extrem de mari între unități, diferențe extrem de mari în salarizare.

Nu s-a spus că ea creează 2000 de posturi de experți, plătiți de la buget pentru a face vraiște sistemul de cultură, pe baza unui sistem incoerent.

Sunt unele unități care, conform acestei ordonanțe, se situează în afara sistemului, iar altele rămân în sistem.

Așa nu se poate! Ordonanța trebuie refăcută.

Degeaba o retrimitem la comisie, câtă vreme ea are același text.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Supunem votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008.

Vă rog să votați.

(Tabela electronică indică 37 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 4 abțineri.)

Constat o diferență foarte mare între numărul de senatori prezenți și cei care au votat.

Refacem acest vot.

Vă rog să vă exprimați votul asupra retrimiterii la comisie a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008.

Cu 42 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 26 de abțineri, propunerea de retrimitere la comisie a proiectului de lege a fost aprobată de plenul Senatului.

Sunt convins că acolo vor putea fi reluate toate aceste argumente, dacă va fi nevoie.

Invit și Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național să fie prezent, din nou, cu toate observațiile pe care le-a menționat inițial.

Avem două puncte din ordinea de zi pe care le-am amânat, punctul 9 și punctul 10.

Înțeleg că reprezentantul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării nu este prezent la dezbaterea noastră, așa că vă propun reprogramarea celor două proiecte de lege pentru ordinea de zi a proximei ședințe de plen, cu rugămintea ca reprezentantul ministerului de resort să fie prezent.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori: Anca Daniela Boagiu

Trecem la ultimul punct din ordinea de zi, punctul 18: întrebări, interpelări și răspunsuri.

O invit pe doamna senator Anca Daniela Boagiu, din partea Grupului parlamentar al PD-L, să prezinte întrebarea adresată Ministerului Finanțelor Publice.

   

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată ministrului finanțelor publice, domnul Gheorghe Pogea...

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

O secundă, doamnă vicepreședinte.

Rog colegii care nu au înțeles că ordinea de zi nu s-a finalizat să păstreze liniștea.

Vă rog să arătăm cuvenitul respect colegei noastre, doamna senator Boagiu.

Vă rog, doamnă vicepreședinte.

 
   

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea are ca obiect "Modificarea Regulamentelor europene referitoare la gestionarea fondurilor structurale și măsurile întrevăzute pentru creșterea ratei de absorbție".

Comisia Europeană a inițiat procedurile pentru modificarea Regulamentelor europene referitoare la gestionarea fondurilor structurale.

Printre modificările vizate de comisie se numără și mărirea avansului acordat statelor membre, o mai mare implicare a Băncii Europene de Investiții și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și eliminarea nivelului de 35% pentru ajutorul de stat.

Aceste modificări, alături de prevederile Planului European pentru Redresare Economică fac parte din măsurile, la nivel european, pentru eliminarea efectelor crizei.

Având în vedere cele menționate, întrebările sunt următoarele: Care sunt măsurile ce vor fi susținute pentru a ne alinia la noile reglementări europene?

Care au fost propunerile susținute de România în cadrul procesului de modificare a legislației privind gestionarea fondurilor structurale?

Care sunt măsurile legislative și bugetare care vor fi susținute pentru a asigura o rată mai mare a absorbției fondurilor comunitare?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

 
  Radu Cătălin Mardare

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul senator Radu Cătălin Mardare.

   

Domnul Radu Cătălin Mardare:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul întrebării este: "Furnizarea energiei electrice în comunele județului Bacău".

Domnule ministru, Locuitorii din majoritatea comunelor aparținând județului Bacău au ajuns la capătul răbdării din cauza întreruperilor de curent electric, frecvente și îndelungate.

Adeseori, atunci când alimentarea cu energie electrică nu este întreruptă, tensiunea furnizată este mult sub valoarea de 220V, tensiune care permite o funcționare normală, în siguranță, a aparatelor electrocasnice.

Vă rog să-mi comunicați dacă intenționați să luați măsurile necesare - și care sunt acestea - pentru a determina furnizorul de energie electrică să-și respecte obligațiile asumate prin contractul de privatizare, pentru a asigura cetățenilor un serviciu de calitate, serviciu la care au dreptul prin plata cu regularitate a facturilor.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Paul Ichim

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Paul Ichim.

   

Domnul Paul Ichim:

Întrebare adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Ion Bazac.

Întrebarea se referă la sistemul unic integrat de informații care, din informațiile mele, ar fi trebuit să fie funcțional la data de 1 ianuarie 2008. Știu că acest sistem unic integrat de informații este strict necesar sistemului medical, fiind, în același timp, și o cerință a Uniunii Europene.

Problema, în mare, nu este o întrebare, la modul strict, ci este un semnal de alarmă din partea colegilor noștri - mai ales medicii de familie, ei fiind primii care au utilizat sistemul - care au probleme cu listele de asigurați: sistemul funcționează "foarte bine", însă dânșii nu-și regăsesc, lunar, asigurații.

Întrebarea ar suna astfel:

Câți bani au fost alocați pentru acest sistem informațional unic integrat până la data acestei întrebări - deoarece au fost suspiciuni că nu s-au atribuit suficiente fonduri - și de câți bani ar mai fi nevoie până când acest sistem va fi funcțional?

Care este data-limită previzionată pentru funcționarea acestui sistem?

Știm că acest sistem este greu de aplicat în contextul actual, din cauza lipsei de resurse umane, informaticieni, și pentru că salarizarea în acest sistem nu este stimulativă.

Solicit răspuns în scris, deoarece nu vreau să deranjez personalul, demersul meu fiind mai mult un semnal de alarmă că acest sistem trebuie neapărat să funcționeze, având în vedere că ar gestiona mai riguros fondurile cheltuite în sistemul sanitar.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Gheorghe David.

   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului ministru Radu Mircea Berceanu, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Domnule ministru, Vă rog să-mi comunicați dacă este prevăzută în bugetul de stat pe anul 2009 cofinanțarea de 25% în vederea finalizării lucrărilor la centura ocolitoare a orașului Timișoara, lucrare în execuție, tronsonul nord-est.

Aceeași întrebare și în ce privește DN 6, tronsonul Timișoara - Lugoj.

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ioan Ghișe

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Ghișe.

   

Domnul Ioan Ghișe (din sală):

Am depus întrebarea la secretariat.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Este deja depusă, mulțumesc, va fi transmisă Guvernului.

 
  Mihail Hărdău

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Hărdău.

   

Domnul Mihail Hărdău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adresez o întrebare doamnei ministru Ecaterina Andronescu, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

Doamnă ministru, În anul 2000 a fost demarat proiectul "Centre de documentare și informare", în strânsă colaborare cu Serviciul de Cooperare și de Acțiune Culturală al Ambasadei Franței la București, al cărui scop este să favorizeze accesul elevilor, profesorilor, dar și al comunităților locale la informația actuală atât pe suport tipărit, cât și în format digital și audiovizual.

Ca o scurtă descriere, Centrul de documentare și informare poate fi definit ca un centru de resurse pluridisciplinare, adresat elevilor, cadrelor didactice, o bibliotecă deschisă comunităților locale, având în dotare calculatoare conectate la internet și materiale tipărite, video și audio.

Centrul de documentare și informare este un spațiu de formare, de comunicare, de documentare și de informare, un laborator de experimentare a noilor tehnologii educaționale.

De asemenea, el este definit și identificat ca un loc de desfășurare a unor activități pedagogice inovatoare, un loc de cultură, deschidere, întâlnire și integrare socială și culturală.

În plus, el este și un spațiu de formare continuă pentru personalul didactic și didactic-auxiliar din învățământul preuniversitar.

Consider că implementarea Centrelor de documentare și informare în unitățile școlare are un rol esențial în modificarea condițiilor de predare și învățare.

Susținuți de resursele acestor centre, profesorii își pot moderniza și personaliza cursurile în funcție de interesele elevilor.

Având în vedere importanța acestui proiect pentru sistemul național de învățământ, doresc să știu următoarele:

  1. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării va continua investiția pe termen lung în dezvoltarea acestui proiect?
  2. Care este stadiul implementării și finanțării proiectului legat de transformarea bibliotecilor școlare în centre de documentare și informare?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: repartizarea unei truse laparoscopice pentru Spitalul de Obstetrică și Ginecologie din Râmnicu Vâlcea.

Domnule ministru, Spitalul de Obstetrică și Ginecologie din Râmnicu Vâlcea, unitate sanitară cu adresabilitate la nivelul unui întreg județ, are nevoie, urgent, de o trusă pentru intervenții chirurgicale laparoscopice.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, când va fi dotat acest spital cu trusă laparoscopică.

Solicit răspuns în scris și oral.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Dumitru Oprea

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea se adresează doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Întrucât ne găsim în situația unei întârzieri în aplicarea reglementărilor și deciziilor europene în mai multe domenii, consider că am putea depăși această stare cel puțin la capitolul educație.

Potrivit Rezoluției Parlamentului European privind Sistemul European de Credite pentru Educație și Formare Profesională, ECVET, adoptată în decembrie 2008, începând cu anul 2012 sistemul ar trebui să înceapă a fi implementat, în mod gradual, astfel încât să se ajungă cât mai repede la armonizarea legislațiilor educaționale privind formarea profesională din țările Uniunii Europene.

În aceste condiții, vă rugăm, doamnă ministru, să ne specificați măsurile, reglementările legislative, acțiunile și procedurile pe care le aveți în vedere, astfel încât România să fie printre primele țări pregătite pentru implementarea Sistemului ECVET.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Bîrlea

Ultimul vorbitor la partea de întrebări, domnul senator Bîrlea, Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Cele două întrebări sunt adresate ministrului afacerilor externe, domnul Cristian Diaconescu.

În substanța lor ele sunt conexe declarației politice prezentate de colegul senator de Satu Mare, Marian Valer.

În regiunea Transcarpatia din Ucraina trăiește o comunitate compactă de aproximativ 40.000 români.

De asemenea, în Maramureș trăiesc în jur de 36.000 etnici ucraineni.

Cu ocazia deschiderii punctului de frontieră, de trecere internațională, dintre localitățile Sighetu Marmației și Slatina (Solotvino, Ucraina), Președintele României, domnul Traian Băsescu, și Președintele Ucrainei, domnul Victor Iuscenko, au convenit în legătură cu înființarea unui Consulat românesc la Ujgorod, a unui Oficiu consular românesc la Slatina și deschiderea la Sighetu Marmației a unui oficiu consular sau a unui consulat ucrainean.

Oportunitatea deschiderii acestor instituții diplomatice este benefică atât pentru partea română, cât și pentru cea ucraineană, cu mențiunea că deschiderea unui Oficiu consular la Slatina este imperativă.

Primarii localităților românești din Transcarpatia mi s-au adresat verbal și în scris, în calitate de senator de Maramureș, și, după informațiile pe care le dețin, au înaintat o adresă în acest sens, inclusiv către Ministerul Afacerilor Externe.

Având în vedere aspectele menționate, vă rugăm să ne informați cu privire la stadiul în care se află înființarea acestor consulate.

A doua întrebare are ca obiect publicația în limba română "Maramureșenii", din Solotvino (Slatina), raionul Teacevo (Teceu), regiunea Transcarpatia, Ucraina, care întâmpină dificultăți serioase în obținerea finanțării necesare apariției săptămânalului citit de etnicii români din dreapta Tisei, ca urmare a refuzului autorităților raionale de a oferi sprijin pe mai departe, în anul 2009.

În acest sens, vă rugăm să ne comunicați, domnule ministru, dacă există posibilitatea finanțării - și care sunt procedurile necesare - prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, pentru a sprijini în continuare apariția săptămânalului distribuit gratuit în comunitatea etnicilor români din Transcarpatia.

Aștept răspuns în scris și oral.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Trecem la partea de interpelări.

 
  Anca Daniela Boagiu

Doamnă senator Boagiu, vă rog.

Se pregătește domnul senator Arcaș.

   

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătății, și are ca subiect stadiul implementării proiectelor de construcție a spitalelor regionale.

Înainte de data aderării, respectiv 1 ianuarie 2007, România a transmis Comisiei Europene planurile sale de dezvoltare, Cadrul strategic național și, implicit, Programul de dezvoltare regională, care includea și construirea a 7 spitale regionale, unul dintre ele fiind preconizat a fi construit chiar în municipiul București.

Din nefericire, în luna mai a anului 2008, fostul ministru al sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, a anunțat că, în următorii patru ani, se vor construi în România 32 de spitale noi, o investiție estimată la 2,7 miliarde euro.

În același timp, în Timișoara, Iași, Craiova și Târgu-Mureș urmau să fie construite spitale regionale de urgență, în timp ce în 18 județe urmau să fie construite, până în anul 2012, spitale de urgență județene.

Pe lângă cele 4 spitale regionale și cele 18 județene, de urgență, investițiile vizau și 10 spitale municipale, orășenești și comunale.

De curând ați anunțat lansarea unui Program de colaborare, până în 2013, cu Banca Mondială, în scopul dezvoltării Strategiei în domeniul sănătății și, punctual, pentru evaluarea necesității și a condițiilor implementării Programului de construcție și reabilitare a unor spitale în România, ținând cont și de restricțiile bugetare.

Având în vedere că Programul Operațional Regional 2007-2013, în axa 1.2.1, aria A - "Reabilitarea și modernizarea infrastructurii pentru serviciile de sănătate", dezvoltat în România, prevede finanțarea din Fondul European de Dezvoltare Regională a "Reabilitării, modernizării și echipării ambulatoriilor din spitale", dar și "Modernizarea și echiparea secțiilor de urgență din cadrul spitalelor regionale", am rugămintea să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

Care este stadiul construcției spitalelor regionale aprobate în Strategia Ministerului Sănătății?

În ce măsură este posibil ca noua strategie - pe care o veți dezvolta în parteneriatul cu Banca Mondială - să modifice și lista spitalelor regionale care urmează a fi construite, menționând aici că ne-am menține și angajamentele de dinainte de data aderării, fără a mai gândi doar politic, în campanie electorală.

Care estimați că va fi rata de absorbție a fondurilor alocate pentru axa 1.2.1, aria A din Programul Operațional Regional, având în vedere că alocarea maximă pentru un proiect privind secțiile de urgență din spitalele regionale este de 25.000.000 euro?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, doamnă senator.

 
  Viorel Arcaș

Vă rog, domnule senator Viorel Arcaș.

Se pregătește domnul senator Ioan Ghișe.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată ministrului sănătății, domnul Ion Bazac.

Cred că sunt în asentimentul unui număr foarte mare de români când spun că mă simt îngrozit atunci când mă gândesc la viitorul sistemului sanitar românesc.

Dacă până acum ne puteam plânge doar de lipsa aparaturii de ultimă generație, de numărul mare de bolnavi dintr-un salon sau de pereții scorojiți, de acum înainte ne vom plânge de lipsa medicilor și a asistentelor.

Dacă până acum mergeam la spital având convingerea că aparatele care nu există vor fi suplinite de știința, experiența și dăruirea personalului medical, de acum înainte ne vom duce doar cu credința că Cel de Sus nu ne va lăsa tocmai pe noi.

Dar dacă o va face...?

Sunt profund îngrijorat de faptul că un număr tot mai mare de medici români aleg să lucreze în străinătate.

Sunt profund îngrijorat de faptul că spitalele românești vor rămâne în scurt timp fără personal medical, iar acest lucru este mai important decât toate celelalte neajunsuri pe care le are sistemul sanitar.

Tocmai de aceea, îl întreb pe domnul ministru Bazac:

  1. Care este numărul de medici și asistenți medicali care, începând cu 1 ianuarie anul curent și până în prezent, au solicitat să lucreze în străinătate?
  2. Ce măsuri are în vedere, pe termen scurt și mediu, Ministerul Sănătății, pentru a-i determina pe medici și pe asistenții medicali să rămână în România?

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Ghișe

Domnule senator Ghișe, vă rog.

Se pregătește domnul senator Hărdău.

   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea are ca obiect politica bugetară a Guvernului.

Stimate domnule prim-ministru Emil Boc,

Programul de guvernare la Capitolul 6 - "Sănătate" - prevede ca obiectiv de guvernare numărul 3 "Creșterea graduală a resurselor alocate din PIB pentru sănătate, în cicluri bugetare multianuale, astfel încât, până în 2012, să se ajungă la 6% din PIB", avându-se în vedere asigurarea unui sistem de sănătate la nivel european.

În ceea ce privește "Susținerea asistenței medicale primare", se prevede: "Dezvoltarea medicinei de familie prin creșterea alocațiilor din Fondul de asigurări de sănătate, care vor permite medicilor de familie să participe la programe de supraveghere a mamei și copilului, de prevenție și de supraveghere a bolilor cronice cu impact în sănătatea publică".

Prin bugetul pe anul 2009 s-a propus și aprobat creșterea fondurilor alocate Ministerului Turismului de peste opt ori și Ministerului Tineretului și Sportului de cinci ori.

Prin același buget pe anul 2009, s-a propus de către Guvern reducerea, față de anul 2008, a cheltuielilor alocate sănătății cetățenilor români.

Pentru unele sectoare, reducerile propuse de Guvern depășesc 40%, de exemplu, pentru asistența medicală primară și asistența medicală pentru specialități paraclinice, cum ar fi laboratoarele de analize și investigațiile radiologice.

Vă rog, domnule prim-ministru, să aveți amabilitatea să-mi comunicați:

  1. Dacă o astfel de abordare politică este bună?
  2. De ce Guvernul Boc a propus reducerea fondurilor alocate sănătății, adică invers față de prevederea din Programul de guvernare?

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Mihail Hărdău

Domnule senator Hărdău, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul senator Rotaru.

   

Domnul Mihail Hărdău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru Ecaterina Andronescu, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, și are următorul conținut:

Numeroase cadre didactice din țară mi-au adus la cunoștință o situație care necesită o clarificare urgentă.

Este vorba de institutorii cu studii superioare de lungă durată, licențiați în domeniul Științe ale educației, care nu sunt salarizați conform studiilor pe care le au.

Ca să vă dau un exemplu extras din grila de salarizare a personalului didactic din învățământul preuniversitar, un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată este încadrat cu un salariu brut de 1.135 lei, un profesor debutant cu studii de scurtă durată, trei ani, după modelul Bologna, primește 1.080 lei, iar un institutor debutant cu studii de lungă durată, licențiat al Facultăților de Științe ale Educației este remunerat cu 1.002 lei, cu 133 lei mai puțin decât un profesor.

Această diferență crește până la 361 lei, în cazul profesorilor și institutorilor cu gradul didactic I și vechime în învățământ de peste 40 de ani.

Este evident că institutorii sunt plătiți inferior, chiar dacă au studii superioare de specialitate, și astfel nu le sunt recunoscute studiile și nu le sunt respectate drepturile salariale.

Legea nr. 288/2004 prevede că "Absolvenții domeniului de licență «Științele educației» se consideră certificați pentru profesia didactică prin diploma de licență obținută, cu condiția ca prin parcurgerea programului de studii al ciclului de licență să obțină 60 de credite de pregătire psihopedagogică.

Diploma de licență în științele educației conferă, în condițiile de mai sus, dreptul de a ocupa posturi didactice".

Totuși, institutorii nu sunt plătiți potrivit studiilor.

Pentru a clarifica această situație în care se află institutorii, o situație care duce, nici mai mult, nici mai puțin, la o nedreptate și o discriminare a acelor cadre didactice care stau la baza formării societății, care ne învață copiii să scrie și să citească, doresc ca Ministerul Educației, Cercetării și Inovării să răspundă la următoarele:

De ce institutorii cu studii superioare de lungă durată nu beneficiază de drepturi salariale egale cu profesorii?

Cum și mai ales când se intenționează redresarea acestei probleme?

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ion Rotaru

Domnule senator Rotaru, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul senator Emilian Frâncu.

   

Domnul Ion Rotaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice, și vizează procesul de acordare a despăgubirilor bănești în temeiul Legilor fondului funciar.

Domnule ministru, Este bine cunoscut fenomenul de întârziere a finalizării procesului de retrocedare a suprafețelor de terenuri agricole pentru cei îndreptățiți, în conformitate cu Legile fondului funciar.

Din această cauză, mulți cetățeni se adresează birourilor senatoriale în care ne desfășurăm și noi, la Brăila, activitatea.

În prezent, în județul Brăila, majoritatea cererilor sunt soluționate prin încadrarea solicitanților în prevederile anexei nr. 23 - acordarea de despăgubiri bănești - din Hotărârea Guvernului nr. 890/2004, cu modificările și completările ulterioare, fapt motivat de lipsa terenurilor disponibile pentru retrocedare efectivă în natură.

În general, nemulțumirea cetățenilor îndreptățiți este provocată de ritmul extrem de lent de preluare, de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a dosarelor pentru acordarea de despăgubiri comunicate de Comisia județeană de fond funciar Brăila, tergiversarea evaluării terenurilor, în cazul dosarelor depuse, și întârzierea efectuării plăților efective.

Spre exemplu, la următorul termen programat, care va fi în luna aprilie 2009, s-a solicitat Comisiei județene de fond funciar Brăila, de către reprezentanții Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, predarea a cel mult 150 - 200 de dosare.

În condițiile în care, la nivelul județului Brăila, numărul dosarelor întocmite pentru acordarea de despăgubiri depășește 9.000 de cazuri, putem estima că procesul de predare și soluționare definitivă a acestor dosare se va prelungi nepermis de mult.

Iată de ce, vă rog, domnule ministru Gheorghe Pogea, să precizați care sunt măsurile pe care le întreprindeți sau urmează să le întreprindeți în viitor, prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, aflată în subordinea dumneavoastră, pentru accelerarea procesului de predarepreluare a dosarelor de despăgubiri aferente aplicării legilor fondului funciar, precum și a procesului de acordare efectivă de despăgubiri.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Are cuvântul domnul senator Emilian Frâncu și se pregătește domnul senator Trifon Belacurencu.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului Dan Nica, ministrul administrației și internelor, și are ca obiect măsuri pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor violente în zonele montane.

Ca reprezentant al populației dintr-un colegiu situat preponderent în zona montană a județului Vâlcea, sunt la curent cu două aspecte care își pun amprenta în mod negativ asupra vieții oamenilor din aceste locuri.

Mă refer la furturile de animale și la pășunatul abuziv al turmelor de oi pe terenurile cultivate, probleme care, nefiind soluționate întotdeauna în mod corespunzător nici de primari și nici de forțele de ordine - ce-i drept, adeseori nici de magistrați, dar această ultimă categorie nu ține de competența dumneavoastră -, generează conflicte violente în lumea satelor de la munte.

Atrăgându-vă atenția asupra aspectelor menționate, vă rog să-mi comunicați ce măsuri aveți de gând să întreprindeți pentru a preveni comiterea infracțiunilor de furt de animale și de pășunat abuziv, în special în Țara Loviștei, pentru a nu mai da naștere nici infracțiunilor ulterioare de vătămare corporală sau chiar de omor.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Trifon Belacurencu

Domnul senator Belacurencu.

   

Domnul Trifon Belacurencu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, și are ca obiect creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene.

Stimate domnule ministru, În baza informațiilor pe care le am, din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 3.2.2 - "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale" - sunt alocate 300 milioane euro pentru proiectele depuse în sesiunea noiembrie-decembrie 2008.

Numărul proiectelor depuse la nivel național se ridică, conform informațiilor deținute, la circa 800 de proiecte, cotate, în general, ca bune și foarte bune, în valoare totală de 1,3 miliarde euro.

Având în vedere că majoritatea comunităților rurale, între care se încadrează și cele din județul Tulcea, a făcut eforturi financiare considerabile pentru realizarea proiectelor depuse în sesiunea noiembrie-decembrie 2008, vă solicit, domnule ministru, să analizați posibilitatea suplimentării cu încă cel puțin 300 milioane euro a sumei alocate Măsurii 3.2.2 pentru sesiunea noiembrie-decembrie 2008.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Cu aceasta, ședința plenului Senatului din 23 februarie 2009 se încheie.

Ne revedem în ședință de plen miercuri, 25 februarie anul curent.

Seară bună și mulțumesc celor care au rezistat până la finalul întâlnirii noastre!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.15.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 4 décembre 2021, 22:22
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro