Petru Filip
Petru Filip
Ședința Senatului din 2 martie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.23/12-03-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-03-2021
02-03-2021 (comună)
01-03-2021 (comună)
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 02-03-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 2 martie 2009

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.11 Petru Filip (PD-L) - declarație politică cu tema: soluții la criza economică actuală;

Domnul Alexandru Pereș:

................................................

Dau cuvântul domnului senator Petru Filip, din partea Grupului parlamentar al PD-L, apoi se pregătește ultimul vorbitor din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Cornel Popa.

Vă rog. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte,

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Faptul că mulți dintre oamenii politici vorbesc azi în deplină cunoștință de cauză despre criza economică și produc dezinvolt sentințe critice la adresa Guvernului și, eventual, a instituțiilor pare să fie formula maximală a paletei de soluții parlamentare.

În ceea ce mă privește, consider că blocajul în fața observațiilor critice este o moștenire a unei etape deja depășite în tranziția românească.

Vreau să reamintesc tuturor că faza criticii este, în planul oricărei construcții cu valoare practică, un prim pas, care însă nu are prea mare valoare dacă nu este urmat de elaborarea unor alternative pragmatice și consensuale.

Și, dacă este important să identificăm erorile, cele ale altora și, de ce nu, cele proprii, e ușor de înțeles faptul că mult mai important rămâne faptul comun de a face în așa fel încât ele să nu se mai repete.

Pentru că provin din zona practicului, nu vreau să fac aici recurs la istorie, și nici teorie politică, dar vreau totuși să ne reamintim că în vremurile grele conducătorii popoarelor civilizate au găsit înțelepciunea de a lucra împreună.

Criza este în aceste momente, dincolo de poziționarea noastră ideologică ori politică, inamicul comun.

Readuc în discuție această constatare oarecum banală, întrucât am senzația că o parte din oamenii politici ai zilei par să fi uitat acest lucru.

Știm foarte bine că probleme pot apărea la nivelul administrațiilor locale și, până la urmă, la nivelul omului simplu atunci când guvernele de la București păstrează, la nivel decizional, o perspectivă eminamente politică a lucrurilor.

Pentru că am fost multă vreme primar de opoziție într-un mare oraș din România, într-o vreme când descentralizarea era doar o teorie fără conținut, cunosc poate mai bine decât alți colegi efectele pe care le poate produce un mod nefericit de a înțelege lupta politică.

Ceea ce am învățat în parlamentarismul european a fost aceea că, în cazul oricărui subiect important la nivelul Uniunii Europene, mai întâi se negociază compromisul acceptabil, abia după aceea votul majoritar este cel care decide.

Votul uninominal pe care l-am dorit cu toții produce pentru fiecare dintre noi un set de obligații specifice.

Vă aduc aminte de momentul de criză pe care l-a trăit Spania în anii '70, odată cu preluarea puterii de către rege din mâinile lui Franco și trecerea țării la un regim democratic.

Partidele politice spaniole au decis ca principalele probleme de interes național ale Spaniei să nu constituie subiect de controversă politică până când țara urma să intre pe un făgaș

democratic normal.

Să fi fost aceasta una dintre cheile succesului socioeconomic înregistrat de Spania în perioada respectivă?

Nu vreau să cred că aceste constatări elementare ar putea fi deranjante pentru colegii de la putere ori pentru cei din opoziție, în mod evident, sub motivații diferite.

E limpede pentru oricine faptul că majoritatea rămâne soluția unei guvernări democratice.

Pentru că suntem implicați în politică, știm mai bine ca oricine că actul guvernării democratice nu poate fi dus până la capăt în absența deciziei competente.

Numai competența legitimează cu adevărat actul guvernării democratice și, în acest sens, criza economică ne oferă ocazia să facem cu adevărat un alt fel de politică.

Sunt convins că atât puterea, cât și opoziția nu își pot permite în actualul context de criză formule parlamentare obstrucționiste, indiferent de prezumtivele avantaje electorale pe care ar putea miza de-aici înainte.

Pe de altă parte, vreau să cred că parlamentari care au dovedit de-a lungul carierelor lor un profesionalism impecabil vor prefera calea dialogului și soluțiilor constructive în locul îndeplinirii unor virtuale obiective de imagine.

Nicio motivație ideologică nu poate fi astăzi mai importantă decât interesele cetățenilor pe care îi reprezentăm.

Sunt conștient că solidaritatea de criză pe care o susțin în beneficiul cetățenilor rămâne o solidaritate conjuncturală.

Până la urmă, orice istorie memorabilă se naște profitând de conjuncturi.

Este, în acest sens, momentul să ne concentrăm asupra unor chestiuni mai importante decât culoarea doctrinelor și să oferim românilor ceea ce au nevoie în aceste momente.

Într-o Europă socială despre care vorbim tot mai insistent la nivel comunitar, în România este nevoie de soluții consensuale la o criză care amenință, fără discriminare, majoritatea cetățenilor.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 4 martie 2021, 8:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro