Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 martie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.31/26-03-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 16-03-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 martie 2009

  Dezbateri politice organizate în temeiul art.180 din Regulamentul Camerei Deputaților, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema Programul și măsurile Guvernului de combatere a crizei economice.  

Ședința a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Cezar-Florin Preda și Mihai Alexandru Voicu, secretari.

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să luați loc, pentru a putea începe lucrările noastre de astăzi.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 334 de deputați, și-au înregistrat prezența 235 și sunt absenți 99. Cvorumul de lucru este, deci, îndeplinit.

Conform programului de lucru aprobat, în prima parte a ședinței de astăzi avem dezbateri politice organizate în temeiul art.180 din Regulament, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Programul și măsurile Guvernului de combatere a crizei economice".

Biroul permanent împreună cu Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun următoarea procedură de desfășurare a acestor dezbateri politice: mai întâi un reprezentant al Grupului parlamentar al PNL, care a solicitat dezbaterea politică, va expune principalele aspecte ale temei supuse dezbaterii.

După această expunere, domnul prim-ministru va prezenta poziția Guvernului cu privire la problemele supuse dezbaterii, iar în continuare vor avea loc dezbateri din partea grupurilor parlamentare. În final, domnul prim-ministru va da răspuns la problemele ridicate.

Timpul maxim afectat dezbaterilor propus de Biroul permanent se repartizează astfel: 10 minute rezervate Grupului parlamentar al PNL pentru expunerea principalelor probleme; 45 de minute rezervate Guvernului, minute pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterii. Timpii alocați grupurilor sunt împărțiți astfel: Grupul parlamentar al PD-L și Grupul parlamentar al PSD+PC - 38 de minute; PNL - 22 de minute; UDMR 7 minute și Grupul minorităților naționale - 6 minute.

Dacă sunt observații cu privire la procedura prezentată? Nu sunt observații.

Vă supun la vot această procedură de desfășurare, prin vot deschis.

Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Cu unanimitate de voturi, procedura și timpul afectat dezbaterilor au fost aprobate.

Îi dau cuvântul, pentru început, domnului deputat Călin Popescu-Tăriceanu pentru a prezenta principalele aspecte ale temei supuse dezbaterii astăzi.

 
   

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnă președinte,

Domnule prim-ministru,

Onorați membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă bucură foarte mult că, după lungi insistențe, am reușit să aducem Guvernul în Parlament pentru o dezbatere serioasă legată de măsurile anticriză, însă văd că această prezență a debutat cu discuții între parlamentari și premier și membrii Guvernului și v-aș ruga, domnule prim-ministru, poate acordați audiențele parlamentarilor în alt timp decât cel destinat acestei dezbateri, în așa fel încât să nu începem ca acum, cu o jumătate de oră întârziere.

Am solicitat organizarea acestei dezbateri acum mai mult de o lună, cum spuneam, și Guvernul ne-a arătat multă abilitate și a tot amânat această dezbatere.

Fuga domnului Boc săptămâna trecută la Bruxelles este evident, chiar dacă e rușinoasă, probabil că e sănătoasă și, în acest fel, dânsul a mai avut o săptămână de reflecție, de gândire și suntem curioși dacă a folosit într-un fel această săptămână pentru că nu numai noi, ci toți românii, suntem nerăbdători să aflăm ce fel de plan anticriză are Guvernul condus de domnul Boc.

România avea nevoie de la începutul preluării mandatului de către actualul Guvern de a fi prezentat un plan anticriză și sigur că ne-am imaginat în zadar că acest plan va fi prezentat cu ocazia bugetului. Acum aș spune că începe să devină din ce în ce mai dificil și mai târziu pentru a prezenta un plan eficient, pentru că situația economiei astăzi s-a înrăutățit față de aceea de acum trei luni sau de acum două luni sau chiar și de acum o lună. Situația, după cum vedeți, evoluează peste tot în lume din ce în ce mai prost și de aceea guvernele responsabile încearcă să prezinte măsuri de limitare și de prevenire a efectelor crizei.

Guvernul condus de domnul Emil Boc a pierdut, după părerea mea, trei luni fără să facă nimic și, mai mult de atât, spuneam și un pic mai devreme, a pus căruța înaintea boilor, adoptând bugetul de stat pe anul 2009 fără niciun fel de măsură anticriză care să fie bugetată în acest nou buget.

Avem în schimb, după cum știți, un buget al promisiunilor electorale încălcate de PD și de PSD, avem un buget care transformă șomajul tehnic, înghețarea salariilor și a pensiilor, curbele de sacrificiu în politici economice de stat. Avem un buget care ignoră propunerile administrației publice locale, ale sindicatelor, ale mediului de afaceri. Avem un buget care este nerealist și greșit întocmit și care nu va putea fi pus în practică pe parcursul acestui an și care va avea nevoie cât mai curând de o rectificare.

În același timp, avem un buget care nu conține nicio politică serioasă îndreptată împotriva crizei economice. Nu trebuie să ne mai mire faptul că acum Guvernul PD-PSD și președintele Băsescu se aruncă la picioarele Fondului Monetar, spunând că nu au idee despre ce ar trebui să facă pentru a combate efectele crizei economice. Și, totodată, căutând un alibi pentru măsurile de austeritate pe care vor trebui să le ia pentru a combate efectele crizei, ei doresc să spună românilor: "Luăm aceste măsuri economice pentru că așa ne cere Fondul Monetar Internațional". Va fi corect să spună: "Luăm aceste măsuri pentru că așa ne cere Fondul și noi nu am fost în stare să facem un plan propriu anticriză și am apelat la un plan șablon, făcut de contabilii de la FMI și aplicat țărilor din lumea a treia".

Doamnelor și domnilor parlamentari,

La nivelul Partidului Național Liberal, ca partid responsabil de opoziție, am constituit un grup de lucru care să pregătească un plan propriu, bazat pe idei și principii liberale, pentru combaterea efectelor crizei economice. Acest plan a fost discutat în săptămânile trecute cu partenerii sociali, cu mediul de afaceri și cu reprezentanții sindicatelor.

Folosim această dezbatere pentru a prezenta opiniei publice planul nostru și pentru a-l aduce în dezbaterea Parlamentului. Însă, înainte de acest lucru, vreau să atrag atenția onoraților membri ai Guvernului și domnului prim-ministru: noi considerăm că această politică deliberată de a funcționa cu un buget limitat la numai 2% este o greșeală fundamentală.

Domnule prim-ministru,

În condițiile crizei economice, în care sectorul privat cunoaște o înrăutățire a situației, o înrăutățire evidentă, o situație în care capacitatea lor de a investi în economie este mult diminuată, nu rămâne să folosim decât celălalt motor pe care îl avem la îndemână, și anume investițiile publice, investițiile publice în infrastructură care, fără îndoială, pot să ducă la o majorare a deficitului bugetar. Toate țările din Uniunea Europeană vor funcționa anul acesta cu deficite bugetare mai mari și nu e nicio tragedie. Li se aplică și loc criteriile de la Maastricht, dar știu că aceasta este singura soluție pentru a limita efectele crizei și a scoate economiile din criză.

Dacă dumneavoastră veți insista în continuare pe această politică restrictivă de deficit bugetar foarte redus, șansa României este să intre în recesiune. Și doresc să vă mai spun ceva: în toată perioada anilor '50 și '60, pentru reconstrucția Europei toate statele occidentale au mers cu deficite bugetare mari. Și au reușit un lucru: au făcut investiții într-o infrastructură de care astăzi se bucură și la care noi ne uităm cu jind.

Noi avem două variante: ori mergem cu deficite bugetare reduse și atunci în 30 de ani probabil că o să ajungem țările occidentale din urmă, ori acceptăm și noi același principiu de a face astăzi deficite bugetare mai importante pentru a dezvolta România, a o moderniza și a o aduce la standardele și nivelul Europei occidentale și, bineînțeles, românii se vor putea bucura de aceste realizări și sigur că se va putea plăti din bugetele anilor următori datoria publică care se acumulează. Nu a murit nimeni pentru că astăzi are datorie publică! Nicio țară europeană! În schimb, cu toții beneficiază de ceea ce au putut să realizeze într-un interval scurt de timp. Și eu cred că românii nu sunt dispuși să mai aștepte 30 de ani pentru ca România să arate ca statele occidentale.

Ca atare, noi, liberalii, considerăm că principalele direcții pe care trebuie acționat sunt următoarele: ușurarea poverii fiscale pentru întreprinderi și sprijinirea mediului de afaceri prin măsuri fiscale, cum ar fi reducerea cotei unice de impozitare de la 16 la 15%; reducerea t.v.a.-ului de la 19 la 15% - și aș spune că mai multe detalii va prezenta colegul meu Eugen Nicolăescu într-o expunere mai detaliată a tuturor acestor măsuri; reducerea, de asemenea, ca altă măsură complementară, a cotelor de contribuții de asigurări sociale cu 2% față de nivelul înregistrat în decembrie 2008; suplimentarea cheltuielilor pentru proiectele mari de investiții, cu păstrarea funcționalității piețelor prin supravegherea monopolurilor - și aici mă refer, pe de o parte, la investiții pentru construcția de locuințe sociale, alocarea unor sume suplimentare pentru Programul "Fermierul", precum și sume mai mari alocate pentru acordarea de garanții și stimulente pentru întreprinderile din sectorul privat care doresc să facă investiții; în al patrulea rând, cooperarea cu Comisia Europeană pentru maximizarea fondurilor europene și, în al cincilea rând, sprijin pentru întreprinderile cu capital românesc care nu beneficiază de finanțare din partea altor guverne, prin intermediul firmelor-mamă și susținerea campionilor economici regionali.

Doamnelor și domnilor,

Criza economică bate în fiecare zi la ușă. Din păcate, Guvernul condus de domnul Boc nu a dovedit și nu dovedește decât lipsă de pregătire, de hotărâre și de curaj. Criza a câștigat deja meciul de box cu Guvernul din prima repriză, prin inferioritatea adversarului. Prosopul a fost aruncat de președintele Băsescu, care este antrenorul Guvernului, și acest lucru l-a făcut lunea trecută, când a venit aici, în Parlament.

Nu ne mai putem uita unii la alții, pentru că nu mai este timp. În scurt timp, vom depune un proiect legislativ în Parlament, care să conțină principalele măsuri propuse de noi și sperăm ca Parlamentul să aibă înțelepciunea de a-l adopta pentru a duce România în direcția cea bună.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pentru a prezenta poziția Guvernului cu privire la tema supusă dezbaterii, îl invit pe domnul prim-ministru Emil Boc pentru a lua cuvântul.

 
   

Domnul Emil Boc:

Doamnă președintă a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să vă mulțumesc pentru invitația adresată de a participa la dezbaterea cu privire la programul și măsurile Guvernului de combatere a crizei economice.

Încă din start vreau să îi spun domnului Tăriceanu că eu nu am fost la Bruxelles. Poate domnia sa a fost în campanie electorală și nu m-a văzut. Dar asta rămâne să stabilească istoria.

Primul lucru pe care vreau să vi-l spun este următorul: Guvernul are un program anticriză. El a fost inclus și adoptat o dată cu bugetul de stat pe anul 2009 și principalele măsuri din programul anticriză au fost cuprinse în bugetul de stat. Programul anticriză al Guvernului a fost generat de două realități: o realitate a crizei economice externe și o realitate a situației economice a României la sfârșitul anului 2008.

Criza economică externă.

Criza este o realitate mondială. Criza nu și-a spus ultimul cuvânt și are un parcurs extrem de brutal. Realitățile economice din țările din preajma noastră, din țările din Uniunea Europeană sau din America confirmă acest lucru. Criza nu s-a născut la noi, dar pentru foarte mulți români asta nu contează. Criza a intrat în casele lor și a devenit partea nedorită a vieții lor.

Cu privire la realitatea economică anului 2008, câteva cifre și fapte cred eu că sunt relevante.

1. Anul trecut, România a înregistrat o creștere economică de 7,8%, dar a încheiat anul cu un deficit de 5,2%. Cu alte cuvinte, guvernarea anterioară, în loc să profite de creșterea economică și să pună bani de-o parte pentru vremuri mai grele, a cheltuit tot ce se putea cheltui și ne-a lăsat și datori. Ne-a lăsat cel mai mare deficit bugetar de după 1989. Cu alte cuvinte, o datorie publică suplimentară de peste 6 miliarde de euro doar anul trecut. Asta este realitatea, pentru cei care astăzi vin să ne dea lecții.

2. Banii din fondul național de dezvoltare, în special cei rezultați din vânzarea BCR, au fost risipiți de guvernarea anterioară. Numai în ultima parte a anului 2008 au fost risipite 3 miliarde de euro din fondul național de dezvoltare. Astăzi, economia românească nu mai are la dispoziție banii pe care i-a câștigat ieri din privatizări. 3 miliarde de euro contează. Ei trebuia să ajungă în fondul de dezvoltare și de acolo în investiții. Din nefericire, au fost risipiți.

3. Fonduri europene. În 2007 și în 2008, România putea primi de la Uniunea Europeană din fonduri structurale, potrivit alocării Uniunii Europene, 3,129 miliarde de euro, bani care să fie efectiv plătiți către beneficiari în România. Guvernarea trecută a reușit să aducă efectiv 6% din acești bani, adică 176 milioane euro, din care 100 mil. euro reprezintă plata aferentă Programului "Jeremy", program de asistență.

Deci, aceasta este performanța guvernării anterioare, în doi ani de absorbție a fondurilor comunitare: 6% din cât ne-a alocat Uniunea Europeană.

4. Bani din împrumuturi rambursabile. Din împrumuturi rambursabile de la BEI, BERD, BIRD, BDCE în valoare de 4,809 miliarde de euro, vechea guvernare a reușit extraordinara performanță ca în unele situații să plătim comisioane de milioane de euro pentru neutilizarea acestor bani.

Să analizăm câteva exemple și câteva proiecte cu bani rambursabili și cu un grad scăzut de utilizare. De exemplu, proiectul de reabilitare drumuri naționale, etapa a șasea, beneficiază de un contract de împrumut de la BEI în valoare de 450 milioane de euro, încheiat în 2007, și acest împrumut are un grad de utilizare de 2,22%. Adică, din cei 450 de milioane de euro, guvernarea anterioară a reușit să cheltuiască în doi ani 10 milioane de euro: 2,22% din cuantumul împrumutului.

Și exemplele pot continua. Proiectul pentru construcția Autostrăzii București-Constanța, tronson Cernavodă-Constanța: împrumut BEI în valoare de 250 milioane de euro. Grad de utilizare: zero.

Și exemplele pot continua. Proiectul "Educație timpurie", împrumut BDCE din 2007 în valoare de 66 milioane de euro. Grad de utilizare: 1,74%. Adică s-au cheltuit doar 1,16 milioane de euro dintr-un total de 66 milioane de euro.

Sau proiectul "Servicii comunitare copii". Împrumut BDCE din anul 2007 în valoare de 10 milioane de euro. Grad de utilizare: 2%. Adică s-au cheltuit 0,20 milioane de euro,

Sau programul "Incluziune socială". Împrumut BIRD din 1007 în valoare de 47 milioane de euro. Grad de utilizare: 3,9%. Adică s-au cheltuit doar 1,46 milioane de euro din cele 47 milioane de euro alocate.

Din totalul acestor bani mai există astăzi 3,55 miliarde de euro, ce pot constitui o sursă pentru actualul Guvern de a finanța investițiile.

Acestea sunt condițiile interne și externe, în sumar prezentate, în care se află actuala guvernare. Din nefericire, nu am profitat de contextul extern și intern favorabil al anilor trecuți și am risipit bani foarte mulți, când puteam economisi, cheltui cumpătat și moderniza țara prin reforme structurale.

Aud astăzi vorbindu-se de cât de importantă este reforma structurală a societății românești, de cât de importante sunt proiectele de infrastructură, când performanța guvernării anterioare se reduce la 5 km de autostradă.

Trecutul explică, dar nu scuză. Problema Guvernului pe care îl conduc nu e trecutul, ci prezentul și viitorul, în ultimă instanță. Prezentul e criza și nimic nu trebuie să transforme acest prezent în viitor. Aceasta este fișa postului Guvernului și fișa tuturor demnitarilor din această țară. Am început să lucrăm cu tot ce avem și cu tot ce ne pune la dispoziție calitatea de stat membru al Uniunii Europene. Pornim de la o situați critică și simplă: economia României a pierdut o mare parte a piețelor de export, produsele stau blocate și ucid locuri de muncă, de la bănci nu mai curge creditul care pune în mișcare economia, iar bugetul e supus unor presiuni uriașe.

Problemele economiei au redus veniturile la buget, iar efectele crizei au obligat la creșterea cheltuielilor de asistență socială.

Atât criza economică mondială, cât și impactul ei asupra economiei românești nu pot fi evitate. Tot ceea ce poate face Guvernul prin actul de guvernare este, pe de o parte, să limiteze consecințele economico-sociale negative ale crizei și să asigure condițiile pentru o relansare economică cât mai rapidă.

Știm ce și cum trebuie să facem. Am conceput la nivel guvernamental un program de măsuri anticriză, plan inclus în bugetul de stat, care urmărește cel puțin următoarele scopuri:

  1. Relansarea creșterii economice și sprijinirea mediului investițional și de afaceri în vederea menținerii și creării locurilor de muncă.
  2. Protejarea populației de efectele crizei economice și în special protejarea categoriilor sociale care sunt cel mai nefavorizate în contextul crizei economice - și mă refer aici în special la cei cu pensii și salarii mici.
  3. Relansarea creditului și a lichidității în vederea finanțării economiei românești. Este poate cea mai importantă problemă a economiei și cea mai importantă preocupare a Guvernului în momentul de față de a relansa creditul și de aici de a relansa economia românească și nu în ultimul rând pentru a putea da speranțe celor peste 500.000 de români care au credite angajate la bănci și pentru care acestea încep să devină o povară în fiecare zi.

Principalele măsuri și politici anticriză sunt următoarele:

1. Investiția publică masivă în infrastructură. Principalul nostru răspuns la criză îl reprezintă investițiile. Am alocat 20% din banii bugetului, adică 10,2 miliarde de euro pentru investiții. De ce eu am făcut din investiții preocuparea majoră a programului anticriză? Pentru că este cea mai bună modalitate de a păstra și crea locuri de muncă, pentru că avem întârzieri istorice în materia investițiilor în infrastructură. Și o să dau câteva exemple, cu permisiunea dumneavoastră, ce am făcut de la momentul adoptării bugetului până astăzi pe această componentă a investițiilor publice masive în infrastructură.

În domeniul transporturilor au fost întreprinse și demarate cel puțin următoarele obiective:

Lărgirea la patru benzi a centurii existente a Bucureștiului pe partea de nord. Ce s-a făcut în acest proiect? Începând cu ianuarie 2009, s-au deblocat exproprierile necesare acestui proiect prin promovarea de hotărâri de Guvern pentru identificarea și plata acestor terenuri. S-au promovat hotărâri de Guvern privind preluarea unor terenuri din proprietatea privată a statului, situație ce stagna de un an de zile. S-au plătit datoriile înregistrate în 2008 și terenuri aferente acestui proiect în valoare de 11.640 mii lei. Pentru lucrări, am alocat la începutul acestui an, prin bugetul de stat, 96.680 mii lei.

Pentru Centura Ploiești Vest, începând cu ianuarie 2009, s-au deblocat exproprierile necesare acestui proiect prin promovarea de hotărâre de Guvern și plata a 965 mii lei, contravaloare terenuri. S-a făcut un nou program de lucrări, astfel încât la finalul anului să fie gata sistemul rutier, urmând ca primăvara anului 2010 să fie finalizat tot sectorul, lărgirea pasajelor la patru benzi.

Pasaj subteran DN 1 Băneasa. S-au plătit toate datoriile înregistrate în 2008 pentru execuție în valoare de 4.173 mii lei. S-a deblocat situația utilităților, ce stagna de 14 luni la Primăria Sectorului 1 și Primăria Generală. Prin bugetul de stat s-a alocat suma de 36.877 mii lei pentru lucrări în 2009.

Autostrada București-Ploiești. S-a deblocat situația prin hotărâre de Guvern și plata a 149.000 mii lei a terenurilor ce blocau constructorii să atace diferite sectoare de autostradă. De asemenea, s-au plătit către constructori datoriile înregistrate în 2008 pentru execuție în valoare de 67.600 mii lei. În 2009, suma totală alocată acestui proiect este de 410 mii lei. După plata datoriilor și a terenurilor, au mai rămas pentru lucrări 197.000 mii lei. În luna martie s-a deblocat situația juridică a pădurilor, situație ce a blocat lucrările timp de 14 luni.

Autostrada Transilvania. În luna februarie s-a semnat un protocol adițional contractului cu firma Bechtel, care prevede finalizarea a 42 km de autostradă pe Tronsonul 2 B Câmpia Turzii-Gilău până la finalul anului și continuarea lucrărilor, de asemenea, la Tronsonul 3 C Suplacu de Barcău-Borș. Tot prin acest protocol, statul român nu mai plătește avansul, peste 150 milioane de euro, și plățile pentru lucrări vor fi efectuate jumătate în euro și jumătate în lei, ceea ce produce economii la bugetul de stat. Anul acesta s-au finalizat exproprierile la Tronsonul 2 B, 26% din total, care blocau execuția, terenuri în valoare de 14.448 mii lei. S-au încheiat în regim de urgență 5 contracte de mutare utilități, cu finalizare în perioada martie-aprilie 2009. S-a accelerat aprobarea proiectelor tehnice pe celelalte tronsoane, de la Câmpia Turzii la Borș. S-au certificat lucrări executate în 2008, în valoare de 130.000 mii lei.

Varianta de ocolire Arad la nivel de autostradă. În luna martie s-a semnat contractul de execuție în valoare de 120 milioane de euro și este primul proiect din România care are, înainte de semnarea contractului de execuție, terenurile necesare în proporție de peste 80%. Contractul semnat este prevăzut cu clauze clare, termene intermediare și penalități, astfel încât să se poată rezilia rapid în cazul în care constructorul nu performează.

Autostrada Arad-Timișoara. S-a dat ordinul de începere a lucrărilor pe 26 ianuarie. În această săptămână se va publica în Monitorul Oficial hotărârea de Guvern privind exproprierea unor terenuri necesare în valoare de 67.371 mii lei, astfel încât constructorul să nu aibă motive de întârziere.

Varianta de ocolire Constanța, la nivel de autostradă. În cursul acestei săptămâni se publică în Monitorul Oficial hotărârea de Guvern privind exproprierile unor terenuri în valoare de 128.557 mii lei. În acest moment, se promovează o hotărâre de Guvern privind transferul din proprietatea publică a statului în proprietatea Ministerului Transporturilor a unor suprafețe de teren de 142.000 mp necesari acestui proiect.

- Autostrada Cernavodă - Medgidia - Constanța. Săptămâna trecută s-au semnat contractele de execuție pe cele două tronsoane în valoare de 260 milioane de euro. S-a reziliat contractul cu firma de consultanță, ce avea întârzieri, pe luna aprilie urmând a fi desemnat un nou consultant.

Iată doar un capitol și am mers într-o manieră explicită pentru a observa că ceea ce am scris în buget la capitolul "Investiții din domeniul infrastructurii" se face. Și nu sunt doar simple vorbe, așa cum a fost situația în perioada anterioară acestei guvernări.

De asemenea, un proiect extrem de important îl reprezintă reabilitarea termică a blocurilor, proiect care are cel puțin două avantaje majore: economie la factura plătită de cetățean; pe de altă parte, este vorba de locuri de muncă și comenzi pentru industria autohtonă.

Am adoptat deja ordonanța de urgență cu privire la reabilitarea termică a blocurilor de locuit. Potrivit ordonanței, 50% din costuri sunt suportate de la bugetul de stat, 30% de administrațiile locale și 20% de către asociațiile de proprietari. Programului de reabilitare a blocurilor de locuințe îi sunt alocați 360 milioane de lei. Aceștia vor asigura lucrărilor de intervenție la aprox.50.000 de apartamente.

În cursul lunii februarie, au fost solicitate primarilor cereri de finanțare pentru blocurile de locuințe cu indicatori tehnico-economici aprobați de consiliile locale. Până în prezent, cererile centralizate totalizează aproximativ 11.000 de apartamente cu indicatori tehnico-economici aprobați și aproximativ 34.000 de apartamente cu indicatori tehnico-economici în curs de aprobare. Principiul de finanțare va fi "Primul venit, primul servit".

De asemenea, în ceea ce privește programul de modernizare a infrastructurii locale, pe componenta "Drumuri" avem alocate în total 800 milioane de lei, față de 148 milioane de lei în 2008, iar pe componenta construirii sisteme de alimentare cu apă 250 milioane de lei, față de 92 milioane de lei în 2008. Deja au fost comunicate consiliilor județene alocările, urmând ca lista obiectivelor finanțate și termenele de punere în funcțiune să fie definitivate imediat, prin ordin al ministrului, până la sfârșitul lunii martie.

Aceeași este situația și la programul de construire sisteme de alimentare cu apă la sate sau programul de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în localitățile cu o populație de până la 50.000 de locuitori.

În domeniul infrastructurii din sănătate a fost stabilit deja graficul eșalonării fondurilor pe obiective de investiții. Astfel, cei 155.343 mii lei au fost repartizați după cum urmează: 110.262 mii lei pentru obiective de investiții în continuare; 3.544 mii lei pentru obiective de investiții noi și 41.537 mii lei pentru consolidări clădiri. Deja, Ministerul Sănătății a făcut necesare ca acești bani să ajungă în teritoriu, iar lucrările de modernizare a infrastructurii de sănătate să fie realizate.

În domeniul infrastructurii din educație, pe lângă achitarea restanțelor pentru lucrările efectuate și nedecontate în anul 2008, în valoare de peste 825 de milioane de lei, sunt pregătite demersurile investiționale pentru achiziționarea de microbuze, continuarea realizării a 84 de campusuri școlare în județe, pentru continuarea și demararea lucrărilor de construcție la peste 33 de cămine studențești în principalele centre universitare sau pentru continuarea sau demararea lucrărilor de modernizare la peste 125 de spații de învățământ în principalele centre universitare.

De asemenea, este în plină desfășurare programul lucrărilor de reabilitare la circa 2000 de școli.

În domeniul agriculturii au fost achitate aproape toate subvențiile restante pentru anul 2008, în valoare de peste un miliard de lei. De asemenea, s-au făcut plăți în sectorul vegetal de 251,3 milioane de lei, în sectorul zootehnic de 490 milioane de lei, și în sectorul îmbunătățiri funciare de 42,4 milioane de lei. Și, în ultima ședință de guvern, am alocat sectorului de îmbunătățiri funciare sumele din buget, pentru ca aceste lucrări să fie efectuate la timp.

Iată doar câteva exemple și, evident, putem continua cu mediul, putem continua cu turismul, putem continua cu foarte multe alte domenii unde lucrările sunt deja în desfășurare, tocmai, pe de o parte, să dăm de lucru economiei românești, să asigurăm menținerea locurilor de muncă, să asigurăm lichiditate, atât cât se poate, de bani în piață, cu atât cât putem în momentul de față, un guvern care, repet, a făcut din investiții preocuparea majoră. Nici un alt guvern din istoria României nu a reușit să aloce 20% din banii pe care îi are pentru lucrări de investiții.

Tot la acest capitol al investițiilor, aș menționa faptul că am achitat deja 80% din datoriile restante ale vechiului guvern. Și mă refer aici la lucrări efectuate, facturate și neplătite la 31 decembrie 2008. Atrag atenția și de aici, de la tribuna Parlamentului, ordonatorilor secundari și terțiari de credite, să plătească acești bani către firmele care au efectuat lucrări. Degeaba deschid finanțare Ministerul Finanțelor și ministerele de resort spre structurile teritoriale, dacă ordonatorii terțiari și secundari de credite nu fac aceste plăți. Și vom avea o monitorizare exactă prin intermediul prefecturilor, asupra modului cum acești bani pe care Guvernul, cu eforturi substanțiale îi procură pentru a-i pune la dispoziția unităților economice, astfel încât activitatea economică să fie relansată.

De asemenea, am modificat deja printr-o ordonanță de urgență Legea achizițiilor publice. Împreună cu domnul vicepremier Dan Nica am lucrat la acest proiect cu o echipă de specialiști și am urmărit prin această modificare a Legii achizițiilor publice, pe de o parte, să întărim transparența și controlul banului public, dar pe de altă parte, să eliminăm mecanismele birocratice ce puneau atâtea frâne în procesul achizițiilor publice. Am scurtat termenul de organizare a unei licitații de la 90 de zile la 30 de zile, am stabilit termene precise pentru analiza ofertei - la 20 de zile, cu un surplus de maxim 20 de zile, termene precise în instanță pentru judecarea cererilor, în cazul în care există contestație, și introducerea unei taxe de timbru de 2% din valoarea contractului, pentru a împiedica acțiunile șicanatorii care blochează acțiunile de licitație cu privire la utilizarea banului public.

Absorbția fondurilor comunitare

Absorbția banilor europeni reprezintă șansa modernizării României și a depășirii crizei economie. În doi ani, și anume în 2007 și în 2008, vechea guvernare a adus în țară 6% din banii care au fost alocați de Uniunea Europeană și nu este de mirare de ce au realizat doar atât.

În primul rând, pentru că doar un singur program operațional sectorial a fost auditat la Capitolul "Sistem de management și control" și era firesc că plăți intermediare nu puteau fi făcute câtă vreme programele operațional-sectoriale nu erau auditate în privința sistemelor de management și control.

Ce am făcut noi? Încă din primul moment de când am ajuns la guvernare am înființat un comitet interministerial sub coordonarea directă a premierului și a vicepremierului care monitorizează săptămânal gradul de absorbție al banilor comunitari și procedurile care trebuie simplificate pentru ca acești bani să ajungă mai repede în România. Și rezultatele se văd deja spunem noi.

2. În doar două luni ale actualei guvernări au fost semnate 141 de contracte de finanțare, în timp ce într-un an și jumătate al vechii guvernări, din iunie 2007 până la sfârșitul anului 2008, au fost semnate doar 177 de contracte de finanțare. Cu alte cuvinte, am făcut în două luni ceea ce a făcut fostul guvern în mai bine de un an.

3. Menținerea cotei unice de impozitare, a treia prioritate din Programul anticriză: cota unică este un bun câștigat, și această cotă unică trebuie păstrată.

4. Capitalizarea CEC și EximBank, în vederea susținerii mediului de afaceri. Am decis să cheltuim în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii care sunt expuse unor riscuri grave, în primul rând riscului valutar și de neachitare a plăților. Aceste presiuni asupra i.m.m.-urilor au fost provocate de criza financiară și de încrederea de pe piețele globale. Vom interveni printr-o injecție substanțială de capital la CEC și EximBank pentru a degaja traseele comerciale și de export ale sectorului privat.

De asemenea, domnul ministru Niță are un program ambițios de simplificare a procedurilor pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, program care deja a fost aprobat printr-un memorandum în guvern și va fi extins la toate componentele de atragere a fondurilor europene, tocmai pentru a aduce cât mai mulți bani pentru sprijinirea i.m.m.-urilor în România.

5. Alocare prin bugetul de stat a cel puțin aceluiași volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor ca în anul 2008.

6. Operaționalizarea Fondului de garantare a creditelor pentru i.m.m.-uri și înființarea Fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Chiar în ultima ședință de guvern, la propunerea Ministerului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, am aprobat acest act normativ prin care asigurăm contragarantarea creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii, pentru a menține și genera noi locuri de muncă.

7. Continuarea și extinderea Programului "Rabla" prin cel puțin două modalități: intrarea în program a mașinilor mai vechi de 10 ani, cu doi ani mai "tinere" decât cele admise până anul trecut, și majorarea sumei acordate de la 3000 de lei la 3800 de lei, precum și finanțarea în limita a 60 de mii de vehicule, față de 40 de mii în anul 2008.

De asemenea, am modificat taxa auto pentru a răspunde, pe de o parte, nevoilor industriei autohtone, intereselor cetățenilor români și nu în ultimul rând reglementărilor Uniunii Europene.

8. Includerea în bugetul general consolidat al statului al veniturilor proprii ale instituțiilor și agențiilor guvernamentale.

Programul anticriză are nu numai o componentă economică, care este vitală pentru relansarea economiei românești, dar are și o componentă socială. Așa cum am spus încă din primul moment, această criză nu trebuie să fie decontată de cei care sunt cei mai vulnerabili în societatea românească, de cei cu venituri mici, de cei cu pensii și salarii mici.

Această criză trebuie să ne găsească solidari. De aceea, Programul anticriză are și un set de măsuri pentru protejarea populației, pentru protejarea intereselor economice ale populației, și aceste măsuri ar fi pe scurt, următoarele.

1. Instituirea pensiei sociale minime este un act de dreptate, este un act moral, este un act care vine în sprijinul acelora care trăiesc la limita subzistenței. Este un act prin care instituim în România o pensie socială minimă de 350 de lei, începând cu 1 aprilie până la 300 de lei și de la 1 octombrie până la 350 de lei. Deja a fost emis actul normativ care instituie în România pensia socială minimă, un act de care beneficiază peste 1.200.000 de persoane care vor avea un pic mai mult decât ieri, în vederea asigurării unui trai cât de cât decent și este păcat că o asemenea măsură nu s-a putut lua mai repede. Dar, în vremuri de criză, poate este momentul să ne gândim cu atât mai mult la cei care sunt vulnerabili, la cei care au probleme sociale.

2. Compensarea cu 90% din prețul de referință pentru medicamentele din lista B, pentru pensionarii cu pensii de până la 600 de lei. Deja, la propunerea ministrului sănătății, acest act normativ a fost emis și este în vigoare.

3. Tratarea veniturilor din perioada de șomaj tehnic, maxim 3 luni, după cum urmează: din punct de vedere al angajatului, ca venituri de natură nonsalarială și aplicarea regimului corespunzător de impozitare; din punct de vedere al angajatorului, scutirea de la plata contribuțiilor către bugetul de stat și al asigurărilor sociale.

4. Susținerea cu 50% a formării profesionale continue pentru angajați și șomeri.

5. Pentru anul 2009 se va prelungi perioada de acordare a ajutorului de șomaj cu 3 luni. Și, nu în ultimul rând, aș face mențiunea, dacă tot am vorbit de solidaritate, ea trebuie să fie exemplificată și prin câteva date concrete, am propus ca pentru demnitari, salariile pentru ei în anul 2009 să fie înghețate.

Acest set de politici și măsuri anticriză set, cuprins în proiectul bugetului de stat, evident că în funcție de evoluția economică va fi urmat de alte măsuri și politici anticriză.

În perioada următoare, avem în analiză mai multe măsuri care vin să completeze programul pe care l-am prezentat, și m-aș referi cu titlul exemplificativ la câteva dintre ele, măsuri viitoare.

1. Reducerea numărului de taxe și tarife, începând cu cele ale căror costuri de administrare sunt superioare încasărilor efective. Chiar dacă suntem în perioadă de criză, această guvernare merge pe mâna unei fiscalități reduse, menținem cota unică de impozitare de 15% și reducem numărul de tarife, impozite și taxe.

În prezent, există în România 558 de impozite și taxe, din care 74 în Registrul fiscal al contribuțiilor sociale și 484 în Registrul taxelor și tarifelor fiscale. Aceste impozite sunt prevăzute într-un număr de 185 de acte normative.

2. Neimpozitarea profitului reinvestit, începând cu trimestrul II al anului 2009. O altă măsură ce vine în sprijinul mediului de afaceri pentru susținerea activității economie, pentru menținerea și crearea de noi locuri de muncă.

3. Stimularea investițiilor, prin acordarea de garanții de stat, acordarea de ajutoare de stat și elaborarea unor scheme noi de ajutor de stat pentru întreprinderile și domeniile strategice ale economiei românești.

4. Majorarea prefinanțării proiectelor la 20%.

5. Măsuri privind t.v.a.-ul pentru anumite proiecte.

6. Corelarea politicilor fiscale ale Guvernului, cu politica monetară a Băncii Naționale, în vederea reluării creditării economiei românești. În acest context este analizată și posibilitatea unui împrumut extern de la Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, în vederea asigurării necesarului de finanțare. În acest sens, am înființat la nivelul Guvernului un comitet interministerial care analizează necesarul de finanțare internă și externă a României.

7. Accesarea rapidă și eficientă a fondurilor rambursabile de la BEI, BIRD, BDCE pentru investiții majore în economia românească. Există fonduri rambursabile în valoare de 3,55 miliarde de euro.

8. Măsuri de sprijin a unor sectoare și domenii cheie ale economiei românești, ce reprezintă un avantaj competitiv în raport cu alte țări. Cu alte cuvinte, Guvernul își propune să stabilească un set de măsuri pentru sprijinirea acelor domenii ale economiei românești care prezintă un avantaj competitiv în raport cu alte țări. Mă refer aici, în special, la agricultură și turism, dar avem în vedere și energia sau domeniul construcțiilor. Sunt domenii unde putem aduce plusvaloare în economia românească.

Domnul ministru Sârbu deja lucrează la un asemenea plan pe termen mediu și lung pentru a face din România o țară exportatoare de produse agroalimentare și nu, așa cum este în momentul de față, o țară net importatoare de produse agroalimentare. Pentru asta este nevoie de o strategie cu pași preciși pe termen mediu și lung, prin care România, care are posibilitatea de hrăni 80 de milioane de oameni, trebuie să devină o țară exportatoare de produse agroalimentare. Din nefericire, agricultura n-a reprezentat o prioritate strategică a nici unui guvern de până în momentul de față. Este un domeniu strategic și care, repet, va fi în atenția Guvernului în perioada următoare, cu măsuri pe termen scurt, mediu și lung pentru atingerea acestui obiectiv.

De asemenea, în încheiere aș vrea să mai spun doar câteva lucruri.

Criza care ne obligă astăzi la adevăruri neconvenabile și măsuri decisive trebuie să fie baza modernizării statului. Această criză ne poate face totuși un serviciu. Ea trebuie să fie dieta care pune capăt obezității birocratice a statului. Criza va grăbi modernizarea. Rezultatele pe care le vom avea vor depinde în primul rând de noi. Reformele structurale nu ne sunt dictate de FMI, ele sunt necesare pentru că fostul guvern a stopat complet aceste reforme care ar fi fost mult mai ușor de aplicat în vremuri de creștere economică. Cu sau fără FMI, Guvernul a început aceste reforme din primele zile ale mandatului. Cu sau fără FMI, Guvernul este decis să modernizeze România. Mă refer aici la acele reforme structurale pe care acest guvern trebuie să le ducă până la capăt. Mă refer la descentralizare, și deja am stabilit în guvern ca descentralizarea, în principalele domenii, educație, sănătate, agricultură, cultură și administrație locală, să plece pe drumul actelor normative până la începutul lunii mai, după care o dată cu această toamnă și începutul anului viitor să regăsim descentralizarea în termeni reali în România. Asta înseamnă că noi, cei din București, cei de la puterea centrală vom da mai multe prerogative spre autoritățile locale, pentru ca ei să gestioneze interes ele în raport cu ceea ce le cere comunitatea, și nu șeful de la București.

Evident că această descentralizare va fi însoțită de o alocare a resurselor financiare corespunzătoare.

În al doilea rând, este vorba de proiectul Legii salarizării unice. Este un proiect care trebuie să elimine privilegiile din sistemul de salarizare din România. Este vorba de un proiect care va lămuri pentru totdeauna problema sporurilor, indemnizațiilor și altor bonusuri. Fiecare cetățean român va fi plătit în concordanță cu pregătirea pe care o are și cu munca pe care o desfășoară, fără privilegii și fără privilegiați.

Acest proiect va fi finalizat în luna mai și va intra spre dezbatere la Parlament pentru a pune ordine în sistemul salarizării publice din România. Știm cu toții că avem funcționari publici care sunt prost plătiți. Știm că avem nevoie de funcționari care să fie mai bine plătiți, pentru că fac o muncă foarte bună.

După cum știm că sunt foarte mulți funcționari care, așa cum spuneam, taie frunză la câini și care nu trebuie să mai fie plătiți din banii publici. Asta poate fi realizat numai printr-o reformă reală a statului, atât prin Legea salarizării unice, cât și prin cea de-a treia componentă, restructurarea agențiilor și a aparatului guvernamental. Deja câteva semnale au fost date, am desființat Cancelaria primului-ministru, Ministerul de Interne a început un amplu proces de restructurare, el continuă și va continua la nivelul agențiilor și al altor structuri subordonate ministerelor, pentru că avem nevoie de un stat suplu, avem nevoie de un stat eficient, avem nevoie de un stat cu structuri care să răspundă nevoilor oamenilor.

Aceste lucruri, repet, pot fi realizate de un guvern care are voința, știința și capacitatea de a face aceste lucruri. Și tocmai de aceea spun că acea criză poate fi - cum spune românul, tot răul și un bine - un prilej să modernizăm statul român pe calea acestor reforme structurale. Dar această criză trebuie poate să ne găsească, mai mult ca oricând, solidari. A fi solidari înseamnă, pe de o parte, să avem grijă de creșterea economică, iar pe de altă parte, să avem grijă de cei care sunt vulnerabili în aceste vremuri dificile. Noi nu putem cere românilor decât două lucruri: încredere și luciditate. La vremuri grele, oameni solidari.

Nu ne putem înșela unii pe alții și nici nu avem voie să ne înșelăm cu speranța că vremurile o să fie mai bune cu noi decât sunt cu alții. Vom trece prin încercări grele și neașteptate, dar vom trece împreună și vom reuși împreună dacă vom fi solidari și vom face ceea ce trebuie pentru România, în interesul românilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intrăm în dezbateri generale, în dezbaterile alocate grupurilor parlamentare și începem cu reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, doamna Sulfina Barbu.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Doamna președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimate doamne și stimați membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă există o problemă mai mare decât criza economică, atunci aceasta este, cu siguranță, iresponsabilitatea și demagogia unor politicieni care folosesc momentul de criză economică pentru a-și face capital politic. Participăm la un spectacol de pantomimă, care este pusă în scenă de fostul prim-ministru al României, cu obiectivul de a poza într-un om politic responsabil.

Vedem cum guvernarea celor 70 de mii de euro pentru un Logan s-a transformat în opoziția celor 70 de mii de amendamente la buget.

Vedem cum domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu pozează într-un om responsabil, dar ceea ce este mai grav este că această liberală profesie, domnule deputat, este plătită de către cetățeanul României. Ce se întâmplă astăzi, este, cu siguranță, un joc politicianist. Preocuparea reală a domnului Tăriceanu este să se mențină la putere în Partidul Național Liberal. Soluțiile pentru criză sunt ultima preocupare a domniei sale. Nu mai devreme de acum 6 luni, ne povestea că pentru noi criza este o mare oportunitate. Nu mai departe de acum 6 luni, ne povestea că nu vom fi afectați de această criză. Diferența este că domnul Tăriceanu vine acum să-și facă o campanie electorală în propriul partid, iar noi, cei de la putere, suntem preocupați de soluții, suntem preocupați de fiecare român în parte, și acest lucru este dovedit de fapte, și nu de vorbe.

Tot președintele Partidului Național Liberal ne spunea acum câteva luni că: "Am lăsat o economie pregătită să facă față crizei economice". Bineînțeles, minciuni și demagogie. Care este adevărul?

Guvernul Tăriceanu a lăsat un deficit de 5,2%. În condițiile în care România a beneficiat de cea mai mare perioadă de creștere economică, Guvernul Tăriceanu nu a fost în stare să pună deoparte nici un ban. Dimpotrivă, a cheltuit tot ce putea cheltui, dar și mai mult, a cheltuit mai mult decât își permitea să cheltuiască. Ce se întâmplă acum? România riscă să fie sancționată pentru deficit excesiv. Și am să dau câteva cifre. Nu plictisitoare.

Veniturile totale realizate în anul 2008 au reprezentat 32% din p.i.b. Domnul Tăriceanu și-a planificat nerealist, bineînțeles, 37,25% din p.i.b. Din fondurile europene constatăm că a atras o sumă foarte mică. Și-a programat 2,8 miliarde de euro și nu a reușit să atragă decât vreo 800 de milioane de euro. La taxa pe valoare adăugată au fost prevăzute venituri de 47 de miliarde de lei, iar încasările, bineînțeles, au fost doar de 40 de miliarde de lei. Peste tot constatăm că au fost supraestimate toate veniturile.

Ce mai spunea domnul fost prim-ministru? Că au fost create multe locuri de muncă, că economia României duduie. Manipulare și iresponsabilitate. Care este adevărul?

Guvernul Tăriceanu a lăsat în urma lui cel mai mare aparat birocratic pe care l-a avut România vreodată. Din 300 sute de mii de locuri de muncă create în ultimii ani, 160 de mii, stimați colegi și stimați invitați, au fost doar în sectorul public.

Constatăm că în anul 2008 cheltuielile pe sectorul public, cheltuielile de personal au reprezentat 8,4% din p.i.b.-ul României. 11,8 miliarde de euro, atât a cheltuit vechiul guvern pe cheltuieli de personal. Dar, surpriză, dinamica cea mai mare au înregistrat-o cheltuielile cu bunuri și servicii. Și aici constatăm că au fost cheltuiți 9 miliarde de euro în anul 2008, reprezentând 6,5% din p.i.b. Și probabil că vă întrebați câți bani au fost cheltuiți pentru investiții? Ei, aici, se vede o altă nonperformanță a vechiului guvern, pentru că au fost cheltuiți doar 4,5% din p.i.b. pentru investiții în anul 2008.

Mă bucur că domnul prim-ministru a amintit aici o altă nonperformanță a Guvernului Tăriceanu, și anume faptul că 9 miliarde de euro, bani proveniți din credite externe, au stat neutilizați, și ce plătește România, plătește atât dobânzi, cât și penalități de neutilizare a acestor fonduri. Acesta este adevărul, și nu demagogie, și nu campanie electorală pentru păstrarea unei funcții în propriul partid.

Este nevoie de măsuri, așa cum spunea Guvernul, de măsuri clare pentru relansarea economică, este nevoie de creșterea încrederii investitorilor în sistemul din România, este nevoie de măsuri de reducere a cheltuielilor publice.

Partidul Național Liberal ne mai spunea că Guvernul nu are un plan anticriză. Spectacol electoral și demagogie. Guvernul a prezentat încă de la momentul dezbaterii bugetului, dar sunt convinsă că dumnealor erau foarte preocupați cu zecile de mii de amendamente pe care, după cum bine știm, le-au și încurcat, și nu au fost atenți că încă din acel moment a fost prezentat pachetul de măsuri anticriză, și acesta a fost doar primul pas. Pentru că este o preocupare permanentă a Guvernului. Aceste măsuri au fost luate și la nivelul fiecărui minister în parte și trebuie să aduc aminte că 20% din buget pentru anul 2009 au fost alocați pentru investiție publică în infrastructură, trebuie să amintim că actualul guvern plătește datoriile neachitate de vechiul guvern, și sunt datorii guvernamentale, trebuie să amintim aici de neimpozitarea profitului reinvestit, de capitalizarea CEC-ului și EximBank-ului, de susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, de Programul de izolare termică a locuințelor, de Programul "Rabla" și toate celelalte măsuri pe care Guvernul nu numai că le-a anunțat, ci le și le aplică. Acestea sunt vorbe clare, acestea sunt fapte clare, și nu doar povești.

PNL-ul întreabă care sunt măsurile sociale. Aș aminti două dintre ele: pensia socială minimă garantată și Programul de subvenționare a medicamentelor. Din nou, acestea sunt fapte.

PNL-ul se mai întreabă ce face Guvernul Emil Boc? A trebuit să strângă mizeria lăsată sub preș de către Guvernul Tăriceanu. A făcut un plan de reducere a cheltuielilor publice. Lucrează la Legea salarizării unice și, cel mai important, a trecut birocrația grasă, lăsată de Tăriceanu, pe dietă de slăbire, bazată pe eficiență și obiective.

Domnule Tăriceanu,

Dacă există vreo problemă mai mare decât criza economică, atunci aceasta este iresponsabilitatea și demagogia acelor politicieni care folosesc momentul de criză pentru a-și face capital politic. Adică, exact ceea ce faceți dumneavoastră acum pentru a mai câștiga puțin capital politic în campania internă din Partidul Național Liberal.

Eu nu vă urez succes la congres.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îl invit să ia cuvântul pe domnul Ioan Cindrea, din partea Grupului parlamentar al Alianței PSD+ PC.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Ca să știți ce s-a întâmplat. Noi știam că venim în altă ordine, dar oricum mulțumim pentru microfon.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi revine o misiune destul de complicată, să fac câteva comentarii legate de planul de combaterea crizei prezentat astăzi, aici, mai cu seamă că această dezbatere a fost generată de cei care au condus România până în decembrie și n-am văzut prea multe planuri anticriză.

Dar am să încerc un mesaj neutru, fiindcă eu cred că această dezbatere democratică în Parlament este necesară. Este necesară pentru noi, este necesară pentru Guvern, pentru noi, oamenii politici și pentru cetățenii din România. Cu trei condiții: această dezbatere să fie obiectivă și să nu degenereze într-o dezbatere politică care se rupe de realitate, să fie profesionistă și să începem de la cauze, efecte și soluții posibile de realizat și să fie realistă. Adică, să ne limităm la resursele pe care le are România în acest moment.

Suntem cu adevărat într-o situație fără precedent. Este o criză, unii spun financiară, alții economică, este o criză care a avut la origini o criză financiară și este o criză economică fără precedent nu numai la noi, în toată Europa și în toată lumea și cu cât o economie este mai slabă, cu atât efectele crizei vor fi mai puternice și acest lucru trebuie să ne dea de gândit.

Dacă aruncăm vina, cei de dinainte spre cei actuali și cei actuali spre cei dinainte, cred că nu servim nimănui. Nu servim în primul rând intereselor cetățenilor din România, care se uită și așteaptă de la noi soluții, să poată trece mai ușor aceste momente de criză economică și nu ne aduce nici nouă nici un fel de avantaj. Și cred că este momentul să devenim responsabili la această dezbatere și în perioada care urmează să căutăm să venim cu soluții și să limităm efectele crizei. Altfel, nu ne merităm nici unii locul, nici Opoziția, nici Puterea, nici cei care se consideră neutri, nici cei care sunt la guvernare, nici cei care sunt în Opoziție.

Și vă spun aceste lucruri fiindcă atunci când partidul m-a desemnat să iau cuvântul, mi-am permis să sun un fel de înțelept în colegiul meu din județul Sibiu, Agnita, un om respectat în acea zonă, de o pregătire medie, dar un înțelept, un om în vârstă. Și l-am întrebat ce aș putea să spun în plenul Parlamentului. Mi-a spus că a prins criza din '33, deci este un om în vârstă, și mi-a spus că atunci oamenii ajungeau de cerșeau pe stradă, oameni care în viața lor n-au crezut că vor ajunge într-o astfel de situație, fiindcă, independent de voința lor, n-au mai reușit să-și găsească un loc de muncă. Mi-a spus să transmit acest lucru și să evităm o astfel de situație. Și eu sper că nu se va ajunge astfel în România.

Cred că în țara noastră în ultimele 7-8 luni de zile, de când vorbim de criză, au fost câțiva factori care au perturbat misiunea noastră, misiunea Guvernului, a Parlamentului. De ce? Fiindcă am fost în preajma alegerilor și eram preocupați mai mult de politică decât de măsuri și planuri anticriză. Deși Guvernul anterior declara că pune în mișcare un program anticriză, nu s-a întâmplat nimic, și faptul că instalarea Guvernului și bugetul s-au aprobat cu întârziere, au fost doi factori care au condus la instalarea puternică a crizei în România.

În prezent, avem Guvern cu o majoritate puternică, și este un lucru bun. În prezent, avem buget și avem un program anticriză și eu cred că toți suntem responsabili să susținem acest program anticriză al Guvernului și dacă suntem responsabili trebuie să venim cu soluții și nu să criticăm. Toți cei care se pricep și știu să vină cu soluții, soluții concrete, soluții reale, posibil de finanțat, nu utopii.

Noi, cei din Partidul Social Democrat, mâine și poimâine, avem o dezbatere amplă cu oamenii noștri din partid pe planul anticriză, pe planul de combatere a crizei și de relansare a economiei, fiindcă e nevoie și de o astfel de componentă și probabil o să venim spre Guvern cu măsuri suplimentare, fiindcă nimeni nu este deținătorul adevărului absolut și avem nevoie de toți specialiștii din partid și discuția aceasta se va purta în zilele următoare. Și eu sper ca acest lucru să se întâmple.

Stimați colegi,

Eu voi prezenta sau voi accentua câteva din măsurile luate în două direcții: în primul rând, de păstrare sau recreare a locurilor de muncă care se vor pierde și care se pierd zi de zi și cele sociale pentru protejarea categoriilor sociale cele mai vulnerabile față de care suntem datori să avem grijă să suporte sau efectele crizei să fie cât mai reduse.

În primul rând, mă voi referi la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și bugetele locale. Eu cred că bugetul aprobat de noi a fost un buget bine pregătit, care asigură un echilibru optim între banii sau fondurile pentru dezvoltare și fondurile pentru consum. De ce spun acest lucru? Fiindcă mă voi referi la câteva din fondurile pentru dezvoltare care au scop menținerea sau recrearea locurilor de muncă. Faptul că 20% din bugetul public este destinat investițiilor publice, creează condiții pentru a menține, pentru a recrea locurile de muncă care se vor pierde inevitabil în această perioadă de criză în economia reală, adică în întreprinderile cu capital privat sau majoritar privat care vor fi afectate de criză.

Din bugetul de șomaj există un set de măsuri active care își propun sprijinirea șomerilor, persoanelor aflate în șomaj sau care vor deveni șomere, să-și regăsească un loc de muncă și de măsuri pentru formarea profesională a acestora.

În primul rând, vreau să spun că din bugetul de șomaj, în programul de ocupare temporară a șomerilor, lucrări în folosul comunității, sunt alocate sume care vor putea finanța locurile de muncă pentru un număr de peste 12 mii de șomeri care vor fi ocupați temporar la lucrări comunitare. Cred că este un aspect important și trebuie știut de toată lumea fiindcă el are o dublă valență: asigură ocuparea temporară a șomerilor și o forță de muncă ieftină în susținerea programelor de dezvoltare, fie cu finanțare națională, fie cu finanțare de la Uniunea Europeană.

De asemenea, tot din fondul de șomaj, se asigură sume importante pentru stimularea încadrării în muncă a celor mai vulnerabile categorii de șomeri. Și mă refer la tinerii absolvenți care vor locuri de muncă și trebuiesc ajutați. E vorba de persoanele peste 45 de ani, e vorba de întreținătorii unici de familie. Considerând că prin aceste alocări spre angajatori, aceste categorii de persoane cele mai vulnerabile la șomaj și șomajul de lungă durată, își vor câștiga mai ușor un loc de muncă.

Tot din bugetul de șomaj sunt prevăzute sume pentru creditarea întreprinderilor mici și mijlocii care creează locuri de muncă și care angajează pe locurile de muncă nou create cel puțin pe jumătate dintre acestea șomeri și bineînțeles măsurile de stimulare a mobilității forței de muncă.

O altă categorie de fonduri sunt cele prevăzute pentru formarea profesională. În primul rând, a șomerilor, prin bugetul aprobat de noi, bugetul asigurărilor sociale de șomaj se pot recalifica în meserii cerute pe piața muncii peste 40 de mii de șomeri. Este un lucru bun, la care se adaugă sume neutilizate, neutilizate din 2007 până acum, din fonduri europene destinate dezvoltării resurselor umane. Bani care se îndreaptă spre calificarea, recalificarea persoanelor aflate în șomaj, bani sau fonduri care se adresează formării profesionale a resurselor umane în interiorul agenților economici, și bani destinați unităților de învățământ, învățământ inițial și învățământul ulterior al persoanelor adulte pentru adaptarea rețelei școlare.

Cred că sunt lucruri importante prevăzute de Guvern în planul anticriză, aprobate de noi prin bugetele aprobate săptămânile trecute.

În partea a doua, vreau să fac referire la măsurile de protejare a categoriilor vulnerabile. Am spus-o public, noi, cei din PSD, că suntem la guvernare și suntem datori să protejăm acele categorii de persoane vulnerabile în fața crizei. În primul rând, salariații, în al doilea rând, pensionarii și în această direcție împreună cu Guvernul s-au luat câteva măsuri la care voi face referire.

În primul rând, salariul minim. Așa cum s-a stabilit și de vechiul Guvern, cu partenerii sociali, patronat-sindicate, cu girul Guvernului, s-a majorat de la 1 ianuarie salariul minim. Ce înseamnă acest lucru? Acest lucru înseamnă că cei care sunt la baza sistemului de salarizare au avut cea mai mare creștere a salariilor și le-au crescut mai puternic salariile în această perioadă de criză, fără să pună în pericol funcționarea agenților economici în care-și desfășoară activitatea, deci, în concordanță cu productivitatea minimă a muncii în aceste sectoare.

În al doilea rând, indexarea salariilor funcționarilor publici la nivelul inflației prognozate și la care se adaugă intenția Guvernului de a păstra locurile de muncă pentru funcționarii publici și pentru cei care lucrează în sectorul bugetar, limitarea salariilor mari și foarte mari, prin măsurile luate și, bineînțeles, la toate acestea se adaugă un proiect important de lege la care lucrează Ministerul Muncii și alte ministere. E vorba de noua lege de salarizare a funcționarilor publici și a bugetarilor, care va aduce mult mai multă echitate în sistemul de salarizare din România.

Pentru pensionari: în primul rând, s-a asigurat creșterea valorii punctului de pensie cu rata prognozată a inflației și este un lucru bun, chiar dacă o parte dintre noi suntem nemulțumiți că nu am păstrat acei 45% din salariul mediu brut pe economie, așa cum era prevăzut în sistemul legislativ, dar eu cred că partea plină a paharului pe care trebuie s-o vedem este că s-a indexat valoarea punctului de pensie cel puțin cu rata prognozată a inflației.

Măsurile luate prin ordonanță de urgență a Guvernului de a introduce pensia minimă garantată, cred că este una din cele mai importante măsuri adresate pensionarilor în aceste vremuri grele de criză. Faptul că de la 1 aprilie vom avea o pensie minimă garantată de 300 de lei și de la 1 octombrie de 350 de lei pentru toate categoriile de pensionari, cred că este marele câștig al acestei categorii și datoram acest lucru celor care sunt în pensie și care, din păcate, datorită nivelului pensiilor aveau nevoie de acest sprijin, la care se adaugă și medicamentele compensate 90%.

Stimați colegi,

Am prezentat câteva din măsurile spre păstrarea locurilor de muncă și măsurile sociale pentru protejarea salariaților și pensionarilor.

Eu cred că în această perioadă și după această dezbatere și dezbaterile care vor avea loc în perioada următoare, toți cei care vor să pună umărul în această perioadă complicată pentru România trebuie să vină cu soluții și nu cu critici.

Așa ne vom face datoria față de cei care ne privesc, care ne-au dat încrederea și așa vom recâștiga încrederea cetățenilor în structurile statului și în Parlamentul României.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Eugen Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Vreau să vă spun că am stat mult și m-am gândit dacă să-mi prezint discursul pe care l-am pregătit cu foarte multă greutate și în același timp cu foarte multă responsabilitate sau să încerc să vorbesc și eu, așa cum a vorbit primul-ministru, en passant, vorbind despre orice numai despre temă nu. Și mă gândesc totuși că dumneavoastră și oamenii care ne privesc merită respectul nostru. Și atunci trebuie să ne gândim serios când abordăm o asemenea problemă care este de fapt programul de măsuri anticriză, un program pe care Guvernul ar fi trebuit să-l prezinte Parlamentului conform procedurii parlamentare și opiniei publice.

Din păcate, opinia publică cred că deja s-a lămurit în acest interval de timp despre cine încearcă să conducă cu adevărat România, despre actul de guvernare, despre poziționarea guvernanților față de criză, în concluzie, despre funcționarea coaliției aflată la putere.

Vă aduc aminte că am solicitat încă din luna ianuarie Guvernului Boc să-și respecte atribuțiile și să participe la o dezbatere parlamentară privind criza economică în România, pentru a-și prezenta soluțiile concrete și măsurile reale de contracarare a efectelor crizei. Am fost refuzați constant și chiar dezbaterea de astăzi reprezintă o amânare față de solicitarea inițială a PNL.

Din păcate, refuzul coaliției aflat la putere de a discuta despre măsurile anticriză ascunde un lucru foarte simplu: incapacitatea Guvernului de a guverna și de a prezenta un program coerent de relansare economică a României. Boacănele din actul de guvernare, certurile din sânul coaliției, numirile din funcții publice ale unor persoane controversate aflate în atenția justiției, înghețarea salariilor, au avut prioritate în lipsa unui program de măsuri de dreapta care să dea încredere pe piață și cetățenilor.

Apropo de asta, domnule prim-ministru, partenerul dumneavoastră de coaliție, Mircea Geoană, tot solicită un program de măsuri anticriză, pentru că probabil și dumnealui s-a săturat să audă guvernanții vorbind de vechea moștenire, fără să existe nici o măsură concretă de combatere a efectelor crizei. Poate că totuși vă gândiți și dumneavoastră să faceți ceva în acest sens.

Și mai simt nevoia unei clarificări: domnule prim-ministru, cu toată prudența necesară, constat că dumneavoastră nu ați aflat încă că banii nu sunt transferabili de la un an la altul și eventualele excedente le găsim în investiții, ceea ce guvernul liberal a făcut.

În ciuda, mă feresc să spun, a minciunilor, în ciuda neadevărurilor pe care le-ați spus, România a încasat de la Uniunea Europeană peste 1,6 miliarde de euro în anul 2007, iar pentru anul 2008, cifrele oficiale încă nu sunt date publicității. Dar ne puteți spune câți bani ați încasat dumneavoastră ca primar din fonduri europene, că noi am auzit că vreo 70 de mii de euro. Dacă este așa, credeți că sunteți îndreptățit să ne dați lecții? Poate că mai luați lecții.

Lipsa de profesionalism și incompetența Guvernului au devenit vizibile încă de la proiectarea bugetului pe anul 2009. Aceste slăbiciuni s-au accentuat în timp. Bugetul de stat și măsurile propuse de actuala putere nu au fost și nu sunt realiste. Faptul că puterea actuală vorbește despre alte ținte bugetare în contextul unui acord cu FMI și despre o rectificare a bugetului, evidențiază fără tăgadă incompetența celor care acum conduc România.

Dumneavoastră, Guvernul Boc, ați venit în Parlament și ați legiferat cu forța pe care o aveți, un deficit bugetar de 2%. La vremea respectivă, PNL a propus mărirea deficitului pentru a putea implementa un volum mai mare de investiții publice în infrastructură. Concluzia: Guvernul este acum pe cale să negocieze o nouă țintă, un deficit bugetar mult mai mare decât cel care a fost aprobat prin bugetul de stat.

Că vorbiți despre reducerea birocrației și a cheltuielilor publice ca măsuri anticriză, mi se pare și demagogic și ieftin, având în vedere că dumneavoastră ați crescut aceste cheltuieli, că ați mărit birocrația, chiar dacă vă lăudați cu desființarea Cancelariei, dar cu mutarea tuturor salariaților aduși de la Cluj la Secretariatul general.

Ne-ați promis reducerea de taxe și impozite. Ne-am bucurat. Din păcate, se vorbește numai de majorarea acestora, unele le-ați și majorat deja, cum ar fi, și știți foarte bine, contribuția de asigurări sociale de stat, cum ați majorat golănește, dacă nu șmecherește impozitul pe clădiri și pe terenuri, cum vreți să introduceți impozitul forfetar și așa mai departe.

Am sperat ca măcar astăzi să veniți cu o schiță de guvernare a unui program anticriză prin care să ne arătați că vreți să faceți ceva în această țară. Din păcate, vă ascundeți în continuare incompetența, luptând cu vechea guvernare și cu greaua moștenire. Dacă veți continua așa, mi-e teamă că introduceți România într-o mare dramă.

Tot văzând ce ați făcut, ne întrebăm dacă poate dumneavoastră, Guvernul Boc, nu aveți nevoie de sprijinul FMI Probabil că așa sperați să vă ascundeți incompetența, incapacitatea de care dați dovadă în actul de guvernare. Poate așa încercați să-l salvați și pe domnul Băsescu la alegerile prezidențiale.

V-am ascultat cu multă atenție discursul pe care l-ați rostit. Nu ne-ați spus nimic referitor la viziunea Guvernului și ne-ați prezentat o înșiruire de acțiuni ale unor ministere, în termeni foarte generali și atât. Era o glumă pe vremuri: "Cea mai bună soluție, nici o soluție!" Se pare că la dumneavoastră se aplică foarte bine acest lucru.

Stimați colegi,

România are cu adevărat nevoie de un program de măsuri anticriză, care să atenueze efectele crizei financiare și economice globale și să utilizeze avantajele pe care le are în scopul realizării unei creșteri economice reale și asigurării de locuri de muncă, cu rolul de a permite efectuarea cheltuielilor bugetare necesare. Din păcate, în absența unui asemenea program, toată construcția bugetară aprobată în mare viteză demonstrează lipsă de soluții, dar mai ales nerealizarea obiectivelor importante pentru această țară.

România nu trebuie să se împrumute de la FMI dacă va ști să utilizeze fondurile europene în investiții publice, adică să beneficieze de bani fără nici un cost financiar, ceea ce este real. Iar după munca noastră de a crea proiecte și programe eligibile, acest lucru este perfect posibil.

România nu trebuie să crească impozitele și taxele, așa cum a făcut-o și intenționează să o mai facă guvernul dumneavoastră, ci dimpotrivă, să reașeze o parte din fiscalitate în sensul de reducere, pentru că numai așa se poate accelera consumul, se poate asigura creșterea forței adevărate a agenților economici, crearea de lichiditate la aceștia, sporirea competitivității și atractivității produselor românești pe piețele internaționale.

România trebuie să diminueze evaziunea fiscală și este nevoie de o relaxare fiscală pentru a sprijini un asemenea demers de scoaterea unei părți însemnate din economia neagră și gri la suprafață, concomitent cu întărirea procesului de administrare fiscală, fapt dovedit cu brio de guvernarea liberală.

România trebuie să aloce fonduri către anumite sectoare care vor afecta viața oamenilor în condiții de austeritate, în special în domeniul sănătății, pensiilor și salariilor mici, iar pentru asta are nevoie de priorități legate de oameni și nu interese de grup și electorale.

România trebuie să-și apere interesele în interiorul Uniunii Europene și să-și utilizeze inteligent și ferm statutul de țară membră a Uniunii și să nu accepte un tratament discriminatoriu, dar pentru asta este nevoie de responsabilitate.

Bănuim că un împrumut de la FMI va justifica nerealizarea promisiunilor electorale și a programului de guvernare, dar va avea ca efect antrenarea unor circuite financiare, atenție!, către unii politicieni sau susținători ai puterii și vă atenționăm asupra acestui lucru. Asta nu justifică intrarea României în sfera de constrângeri ale FMI care nu sunt necesare dacă am avea un Guvern responsabil, competent și cu multă responsabilitate în ceea ce face.

Un acord cu FMI înseamnă închiderea gurii tuturor celor care acuză Guvernul de minciună, incompetență și imoralitate. Știm că asta doriți, că asta urmăriți și că asta încercați să folosiți ca să vă salveze.

Vreau să dau câteva exemple referindu-mă strict la discursul dumneavoastră, domnule prim-ministru. Am făcut o comparație între măsurile pe care dumneavoastră, de fapt pretinsele măsuri, că altfel nu le pot spune, pe care dumneavoastră le anunțați, și măsurile adevărate pe care Guvernul Tăriceanu, guvernul liberal, le-a luat printr-un act normativ, și am constatat că ați preluat din actul normativ pe care, ulterior, l-ați abrogat, câteva măsuri, șapte la număr, și ați mai adăugat sau v-ați propus să mai adăugați câteva pe care nu le puteți face. Vorbiți, de exemplu, despre neimpozitarea profitului reinvestit. Cum să faceți acest lucru dacă n-ați modificat Codul fiscal? Iar acest lucru se poate întâmpla numai de la 1 ianuarie 2010 dacă respectați legea.

Cum să compensați t.v.a. de plată cu cel de recuperare, dacă nu aveți cadrul legal? Iar dacă aveți cadrul legal și respectați legea, tot de la 1 ianuarie 2010 se va întâmpla acest lucru.

Cu alte cuvinte, vorbiți de măsuri pe care nu le puteți implementa că nu aveți legi și ca atare mai trec luni de zile din anul 2009 fără să luați nici o măsură concretă anticriză care să rezolve problemele pe care România le are. Sigur, cele pe care le-ați preluat de la noi erau gândite într-o altă conjunctură, erau gândite în noiembrie 2008, când viața era alta și când problemele României nu erau atât de grave cum sunt astăzi.

Câteva măsuri anticriză în abordare liberală pe care vi le enunțăm, stimate domnule prim-ministru, și pe care vi le punem la dispoziție să le puteți utiliza: prima, și poate cea mai importantă problemă pe care dumneavoastră trebuie s-o rezolvați, se referă la viziune: creștere economică, menținere și creare de locuri de muncă, implicarea investițiilor publice, consolidare fiscală și bugetară. Dacă plecați de la aceste lucruri, domnule prim-ministru, veți avea succes.

Abordarea liberală a măsurilor anticriză are la bază următoarea filozofie fiscală: fără creșteri de taxe și impozite, din contră, relaxare și stimulare fiscală.

Și vă spuneam că am dori să reducem cota unică de impozitare, de la 16% la 15%, și puteți s-o faceți; am dori să reducem taxa pe valoarea adăugată de la 19% la 15%, și puteți s-o faceți, inclusiv cu două taxe derogatorii: 5% pentru prețurile reglementate, acolo unde statul poate să controleze cu adevărat reducerea prețurilor, cu efect benefic pentru creșterea consumului și pentru buzunarele oamenilor - mă refer la medicamente, la energie electrică, la gaze naturale, dar și cu o cotă derogatorie majorată la 25% pentru produsele de lux, acolo unde, într-adevăr, se pot încasa sume importante.

Nu mai să vreți acest lucru, domnule prim-ministru, pentru că este în puterea dumneavoastră să faceți asemenea lucruri posibile pentru o țară care are nevoie de asemenea măsuri: un deficit bugetar care să se ducă către 4%, și în felul acesta nu asfixiați România, ci dimpotrivă, îi dați o gură de oxigen; investițiile publice în anumite domenii, acolo unde avem fonduri europene pe care le putem utiliza, și n-am să revin asupra lor, pentru că vi le punem la dispoziție în scris; redarea sentimentului de încredere pe piețele de capital bancare și reluarea creditării.

Dacă dumneavoastră ați aborda o serie de măsuri în acest domeniu, ați reda românilor încrederea în sistemul bancar, și românii ar ști că economiile lor sunt în siguranță; companiile, de asemenea, ar putea să aibă acces ușor la finanțare pentru a continua să investească, pentru a continua să-și deruleze proiectele. Ați uitat de fiecare dată piața de capital, un segment important al pieței financiare, capitaluri de risc, fonduri cu capitaluri de risc, instrumente de piață de capital, obligațiuni pentru i.m.m.-uri, dar mai ales înființarea depozitelor pentru i.m.m.-uri, care să le salveze de la faliment și insolvență, și aceste certificate de depozit să poată fi evident utilizate în piața financiară; un control mai riguros în privința politicilor și cheltuielilor publice.

Vorbim aici de o nouă Lege a finanțelor publice și a finanțelor publice locale, care să poată duce la o consolidare bugetară mult mai serioasă și mult mai controlabilă; vorbim, de asemenea, de proiecte și programe de investiții multianuale, și pentru aceasta este nevoie de modificarea cadrului legislativ; maximizarea accesării fondurilor europene, ceea ce cred că se poate face și fără să apelați la Fondul Monetar Internațional; și nu în ultimul rând, un set de măsuri sociale, și vă amintesc în primul rând punctul de pensie, 45% din salariul mediu pe economie; vă mai amintesc contribuțiile la asigurări sociale de stat în valori mai mici, care să poată să ducă la o contribuție serioasă din partea angajatorilor și angajaților, în sensul de a plăti voluntar, și nu a se duce o parte din aceste contribuții în economia neagră; multe alte ajutoare care pot fi utilizate de noi, de toți românii în această perioadă.

În consecință, domnule prim-ministru, PNL v-a pregătit un program de măsuri anticriză pe care vi-l oferim gratuit, pentru că românii au nevoie de un asemenea program, și nu ne interesează paternitatea unora dintre măsuri, ci ne interesează ca aceste măsuri să producă efecte pentru toată lumea.

Credem că un asemenea program deja este întârziat. El ar fi trebuit din luna ianuarie să funcționeze, ca să putem să atenuăm efectele unei asemenea crize care a început să se simtă cu adevărat și în România.

Domnule prim-ministru,

sper să țineți cont de faptul că PNL-ul vă pune cu sinceritate și cu onestitate la dispoziție o abordare de dreapta a unui program de măsuri anticriză.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal i-au mai rămas 6 minute.

Cu îngăduința domnului Lakatos Petru, am să-i dau cuvântul acum domnului Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Aveți la dispoziție 6 minute, domnule deputat.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, doamna președinte, și mulțumesc și colegului de la UDMR. L-am rugat, pentru că nu mă simt foarte bine, să mă lase să vorbesc înainte.

Domnule prim-ministru,

Stimați miniștri,

Stimați colegi,

Noi vorbim aici, și sincer să fiu mă așteptam să avem o dezbatere, și nu o polemică, despre un fenomen foarte serios: îi spunem criză, dar este mult mai mult de atât.

Vorbim despre o depresie economică, adică o încrengătură de crize care se vor manifesta, pentru că România încă nu a intrat în depresie economică, mai sunt o lună, două, până când lucrul acesta se va întâmpla, despre primele două crize care formează acest fenomen, știm deja câte ceva din ceea ce s-a întâmplat acolo unde el a început, în Statele Unite și câteva țări dezvoltate economic, și cred că ar fi bine să învățăm din ce se întâmplă acolo, și să ne pregătim, pentru că lucrurile vor arăta similar.

Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece. Suntem o economie marginală și, de obicei, lucrurile care se întâmplă în economiile majore, ajung să se replice aproape identic în cele marginale.

Este un lucru cert că economia românească nu are absolut nicio vină pentru ceea ce urmează să ni se întâmple. Ceea ce urmează să ni se întâmple este rezultatul felului în care a fost gândită economia lumii după al doilea război mondial. Nu este un lucru despre care nu s-a vorbit până acum. S-a vorbit, fără să fie luat foarte mult în serios, de către economiști mari, majoritatea lor fiind grupați în jurul a ceea ce se numește școala de la Viena, școala austriacă.

Din păcate, felul în care au vorbit ei despre economie nu avea doza aceea de optimism care a dus aici lucrurile. Era un fel foarte echilibrat și foarte sănătos.

Oricum, lucrurile au ajuns în situația aceasta și avem deja o evaporare a banilor pe hârtie, datorită felului în care a fost gândit creditul, și apariția unei crize evidente de cash operațional, lucru care afectează întreprinderea.

De aici încolo, sunt posibile două abordări: una, care mă tem că va fi abordarea majorității, dacă nu a tuturor statelor lumii, va fi cea politică. De ce? Pentru că oricât de rău ar fi, oricât de mult o asemenea abordare ar agrava sau ar îngreuna economia, sentimentul pe care îl are cetățeanul că este protejat, este unul câștigător în alegeri.

A doua abordare, care este abordarea economică, și pe care cred că niciun stat nu o va urma, este cea în care, sigur, de trecut treci prin depresie, va dura, va dura mai mult decât mandatul nostru, va dura cel puțin 5 ani fenomenul acesta; este cea în care, indiferent de duritatea fenomenului economic prin care treci, încerci să salvezi cât mai multe entități economice, pentru că altfel ai bani de plătit din bani pe care îi vei încasa din ce în ce mai puțin.

Nu cred că lucrul acesta se va întâmpla în prea multe locuri, probabil niciun stat nu va aborda strict economic acest fenomen.

Sigur că din ce în ce mai multe segmente vor fi antrenate. Este o depresie economică de anvergura celei din 1929 - 1933, și vine într-o țară în care toate crizele au fost "de ziar". Am citit că este criză și am zis că este și la noi. Acum, va fi prima dată când chiar va fi așa ceva.

Din cauza aceasta, cred că este bine să încercăm să ne gândim la măsuri simple, foarte simple, de care au nevoie întreprinderile acum, și măcar să încercăm să vedem ce efecte au ele.

Din păcate, am numai 6 minute la dispoziție. Nu știu câte mi-au rămas, probabil foarte puține, și am să încerc puțin să schițez câteva idei venite de la întreprinderi.

Prima este una despre care vorbesc de foarte mult timp. Cred că este timpul ca statul să nu îi ia întreprinderii ceea ce nu are. Adică, să nu impoziteze sumele în momentul facturării, ci în momentul încasării banilor facturați. Este o măsură foarte simplă, foarte, foarte simplă, care va face diferența între un număr mai mare de falimente și un număr mai mic de falimente.

O altă măsură foarte simplă, pe care iarăși o putem lua, este cea legată de absorbția fondurilor europene. Vorbim mult despre asta, dar dacă ne uităm la deschiderea și închiderea unei finanțări, pe oricare dintre axe doriți dumneavoastră, o să vedeți că anunțurile se fac târziu, se fac târziu și se fac foarte puțin mediatizat. Timpul pe care îl au întreprinderile la dispoziție pentru a se pregăti este mic, iar ghidurile sunt scrise confuz, de cele mai multe ori prost, funcționărește, de oameni care, oricât și-ar da silința, nu au o înțelegere a realității întreprinderii. Nu mai vorbesc de o înțelegere a realismului unui proiect de genul acela, din punct de vedere economic.

Sunt lucruri simple pe care am putea să le facem, și sigur ele ar face diferența între o trecere cu o pierdere economică mai mare sau mai mică prin depresia care urmează.

Este greu de prevăzut acum care vor fi toate mecanismele care vor fi antrenate în această depresie economică. Câteva sunt, însă, predictibile; câteva s-au și întâmplat în economiile majore și este bine să învățăm din ele.

Avem un noroc, fiind o economie marginală, lucrurile vin cu o întârziere de 6-8 luni aici. Avem timp să ne pregătim și să prevedem lucruri prin care alții deja trec acum, și este bine s-o facem.

Nu cred, mă îndoiesc foarte mult că metodele care au scos din criză omenirea în 1929 - 1933 vor funcționa. Văd că sunt foarte multe state care le adoptă, dar să nu uităm că marea depresie din perioada aceea a avut cu totul alte cauze și că faptul că tehnologia era la un nivel destul de scăzut a permis antrenarea unei mase mari de forță de muncă în acele proiecte.

Acum, aceleași proiecte se fac cu mult mai puțini oameni, dar nu cu mult mai puțini bani, însă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să încheiați.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Rădăcinile crizei sunt altele.

OK, am înțeles! Mi-am epuizat timpul.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc pentru înțelegere.

Domnul Lakatos Petru, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Doamna președinte,

Domnule prim-ministru,

Onorați membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor,

Inițiativa colegilor liberali de a dezbate programul Guvernului de combatere a crizei economice, în termeni hollywoodieni se poate numi "misiune imposibilă 3". Este o misiune imposibilă să analizezi ceva ce nu există, fapt recunoscut chiar de președintele PSD, Mircea Geoană.

Drept urmare, primul-ministru s-a văzut obligat ca măcar în al 12-lea ceas să vină în fața Parlamentului. Din păcate, a adus cu domnia sa placa veche, aia cu "greaua moștenire", pe care am mai auzit-o.

Țin să atrag atenția domnului prim-ministru că plata datoriilor nu este o măsură de relansare a economiei, ci eventual de supraviețuire temporară.

Domnule prim-ministru,

ne-am fi așteptat la o analiză de prim-ministru, și nu la un discurs de primar la începutul mandatului. Din punctul nostru de vedere, pentru ieșirea din criză, Guvernul, Coaliția guvernamentală are de ales între două strategii fundamentale: strategia pasivă, de supraviețuire, care se rezumă la reducerea cheltuielilor bugetare, combinată cu majorarea taxelor și impozitelor pentru menținerea echilibrului bugetar.

Este o strategie simplistă, care poate asigura ieșirea din criză în 2 - 3 ani, fără împrumut extern, dar ne va situa pe ultimul loc în "clasamentul adevărului", în Campionatul Uniunii Europene, ca să folosesc o comparație din fotbal cu privire la punctele pierdute pe teren propriu, și pierderea zecilor de mii de locuri de muncă; sau o strategie activă, care îmbină măsurile de relansare a economiei cu reforma administrației centrale, cu descentralizarea reală, dar care presupune finanțarea externă masivă.

Ambele variante pot asigura păstrarea puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor, dar strategia activă, în caz de reușită, va permite și majorarea, în funcție de creșterea productivității muncii.

În cazul alegerii strategiei active, Coaliția guvernamentală va avea o dilemă serioasă: să folosească împrumutul extern contractat exclusiv pentru sprijinirea marilor agenți economici, în speranța păstrării locurilor de muncă și câștigării acordului sindicatelor, pe care nu îi interesează salariații nesindicaliști de la întreprinderile mici și mijlocii, sau, să utilizeze o treime din împrumutul extern pentru programe de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii.

Guvernul ar fi trebuit ca până acum să parcurgă acest șir logic, să fi luat deciziile politice adecvate - eu recunosc, în Coaliție acest lucru este cel mai greu - și să fi dat ca temă pentru acasă specialiștilor de la Ministerul de Finanțe calcularea variantei optimiste de creștere a economiei cu maximum 1% în 2009, și variantei pesimiste de recesiune, deci -2%, și de aici, bineînțeles, necesarul de finanțare.

Problema cu adevărat grea abia de aici începe. Care pot fi metodele și mijloacele concrete, practice, imediat aplicabile, care să și producă efecte încă din acest an, și nu teorii science-fiction, cu care ne-a tratat până acum primul-ministru.

În rolul opoziției constructive, în scurtul timp pe care-l am la dispoziție, propun o serie de măsuri pentru relansarea economiei, aplicabile în cadrul strategiei anticriză active: reducerea cheltuielilor cu munca vie, atât pentru angajator, cât și angajați; lansarea unor programe naționale concrete, purtând numele unor personalități istorice, spre exemplu: Kogălniceanu, Titulescu, Brătianu, Kos Karoly, prin care firmele mici și mijlocii efectiv au acces la credite cu dobândă subvenționată, după cum urmează: pentru agenții economici nouînființați, pentru agenții economici care au câștigat proiecte cu finanțare UE, dar nu au resursele necesare realizării proiectului, ținând cont că Uniunea Europeană decontează ulterior, după depunerea documentelor justificative; pentru agenții economici și consiliile locale care au câștigat proiecte cu cofinanțare UE, au semnat contractul, dar devalorizarea leului îi aduce în starea de a nu reuși să facă dovada contribuției proprii.

În sectorul agricol, pentru că la acest sector nu s-a referit încă nimeni: reducerea perioadei de întârziere a plății subvențiilor cuvenite de la 6 - 12 luni în prezent, la o perioadă de maximum 60 de zile; subvențiile acordate în cadrul programelor să fie scutite de impozit - în prezent, sunt considerate venituri impozabile, deci statul ia înapoi 19% din ceea ce a dat pentru agenții economici; creditul agricol, în cazul animalelor de prăsilă, să fie stabilit pe baza categoriei de încadrare valorică a animalului; propunerea de reînființare și autorizare a abatoarelor mici, zonale, pentru a se încadra în prevederile reglementărilor Uniunii Europene; revizuirea sistemului actual nefuncțional al eliberării certificatelor de depozitare pentru cereale, în așa fel încât să aibă garanțiile necesare pentru a putea fi utilizate în sistemul economico-financiar și bancar; măsurile pentru relansarea turismului rural, al agroturismului, le-am prezentat doamnei ministru, care a dat dovadă de receptivitate, nu le mai repet, din lipsă de timp.

Nu am făcut propuneri privind Ministerul Dezvoltării, întrucât este singurul domeniu în care se văd progrese.

Am lăsat la urmă Ministerul de Finanțe, cu două lucruri extraordinar de grave: Codul fiscal și Codul de procedură fiscală. Așteptăm cu viu interes.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul Octavian Bot.

 
   

Domnul Octavian Bot:

Doamnelor și domnilor,

Înțeleg frustrarea unui partid care timp de 4 ani a guvernat pe muchie de cuțit, realizând o adevărată echilibristică în încercarea de a se menține la putere.

Desigur, cererea Partidului Național Liberal de a organiza o dezbatere pe această temă, în încercarea de a juca rolul Opoziției, Partidul Național Liberal a venit cu această propunere de a se organiza o dezbatere pe marginea programului anticriză.

Evident că cererea Partidului Național Liberal este regulamentară, este statutară, numai că tema propusă mi se pare o dovadă de lipsă de inspirație crasă din partea Partidului Național Liberal, este, dacă vreți, un curaj care frizează inconștiența, pentru că partidul care a adus România în situația de a face cu greu față, într-adevăr, unei crize economice mondiale, vine acum să ceară un program anticriză și, mai mult, îndrăznește să propună un astfel de program, pentru care are pretenția, nici mai mult, nici mai puțin, că este un program de dreapta.

Eu le sugerez celor din Partidul Național Liberal să se gândească ce înseamnă liberalismul și să constate că programele pe care le propune Partidul Național Liberal fac parte din categoria liberalismului de stânga.

Programul anticriză pe care-l propune Partidul Național Liberal, tema de a discuta acest program mi se pare o capcană în care Partidul Național Liberal, în încercarea - doamna președinte, dați-mi voie să beau un pahar cu apă, a mai rămas ceva din economia românească în urma guvernării liberale, și spuneți-le domnilor liberali să-mi asigure, cât de cât, condiții decente de a mă exprima. (Vociferări, aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Sper că Partidul Național Liberal va aprecia blândețea primului-ministru al Guvernului, al Coaliției de guvernare care, în programul anticriză pe care l-a prezentat, a trecut - așa după cum greșit vă exprimați, domnule Nicolăescu, en passant, nu, se spune en passant. Deci, limba franceză se vorbește totuși cu accent.

Coaliția de guvernare nu a făcut decât să treacă, en passant, într-adevăr, peste greșelile și abuzurile comise de Partidul Național Liberal în guvernarea care a trecut.

Până nu demult ne spuneau că economia românească duduie, și mă miră faptul că cei care se pricep la motoare, din Partidul Național Liberal, nu au realizat faptul că, dacă un motor duduie, înseamnă că nu funcționează la parametri nominali, ci că urmează să explodeze. (Aplauze.)

Așa s-a întâmplat și cu economia românească, care "a duduit până când a bubuit". (Aplauze.)

Partidul Național Liberal a reușit o mare performanță în cei patru ani de guvernare și a transformat principiul, străvechiul principiu liberal "prin noi înșine", în principiul "pentru noi înșine". (Aplauze.)

Există două fețe ale liberalismului, pe care celebrul politolog John Gray le-a zugrăvit în cartea cu același nume: "Cele două fețe ale liberalismului", pe care, însă, Partidul Național Liberal încearcă să le contrazică și ne dezvăluie acum o altă față a liberalismului, o față a liberalismului care seamănă izbitor de mult cu ceea ce zugrăvea cu măiestrie Mihai Eminescu într-un articol din ziarul "Timpul", intitulat: "Liberalii și conservatorii față cu interesele țării". Permiteți-mi să vă citesc un pasaj din acest articol și, doamnelor și domnilor, comparați și judecați: "Ce dezmințire mai grozavă i se putea da liberalismului de la noi decât tocmai faptele domniilor lor de 2 ani și mai bine." La noi este "de 4 ani și mai bine". "A ajunge tocmai la contrariul celor ce susținuseră nu este oare dezmințire destulă? Câștigat-a, oare, poporul românesc minte destulă pentru a vedea ce făgăduințe deșerte, ce fraze de nimic, ce laude bombastice sunt acelea cu care liberalii ajung la putere? Asta e nenorocirea acestor oameni și nenorocirea tuturor demagogilor din lume: promit ceea ce nimenea nu poate face.

Dar, dacă tendințele Partidului Național Liberal ar fi numai teoretice, de a rezolva adecă, cu bună-credință, problemele vieții statului, ele n-ar fi atât de periculoase. Răul stă într-altă parte: toți acești oameni vor ca ideile liberale să-i și hrănească, să le dea de mâncare și de băut. În momentul în care cei nevinovați dintre ei se conving că nu sunt în stare de a face nimic, ei devin tot atât de corupți și de fățarnici ca și șefii lor.

Atunci fac concluzia următoare: nu putem face nimic, dar totuși putem rămâne la putere. Țara păgubește în orice zi, dar noi câștigăm. Așadar, țara ca țara, noi să stăm bine." La acest punct a ajuns acum Partidul Național Liberal.

Sper, ca unul care cunoaște lumea liberală, să văd într-o zi o altă față a liberalismului românesc, și urez succes prietenului meu, Crin Antonescu, în alegerile care urmează. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al Uniunii PSD+PC, domnul deputat Mircea Dușa.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Doamna președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Faptul că astăzi se dezbate în Parlamentul României problema crizei economice este un lucru bun, pentru că de vreo șase, șapte luni vedem dezbateri pe această problemă la televiziuni, în presă, vedem specialiști, cetățeni care își dau cu părerea, și aici, unde de fapt este forul suprem de dezbatere, această temă n-a apărut. chiar dacă ea este la cererea Grupului parlamentar al PNL eu consider că este un lucru bun, și mă așteptam ca în această dezbatere să lăsăm demagogia deoparte și să discutăm lucruri serioase, vizavi de propunerile făcute de primul-ministru referitor la programul anticriză, să venim cu soluții noi, cu soluții pe care trebuie să le avem în vedere în perioada următoare.

Criza economică nu este o criză a României, nu este o criză a primului-ministru, nu este o criză a Guvernului, este o criză sistemică, este o criză globală și ea privește întreaga Românie, începând de la Guvern, Parlament, până la societatea civilă și la administrațiile locale.

Sigur că este ușor să aruncăm cu noroi unul în altul, să dăm vina pe vechea moștenire, să vină vechiul Guvern să critice măsurile anticriză ale noului Guvern.

Însă, stimați colegi, sunteți veseli, ați provocat această discuție în Parlamentul României astăzi, deși dumneavoastră nu sunteți vinovați. Este o criză globală, este o criză care vizează mapamondul, dar dumneavoastră, în conștiința cetățeanului, în conștiința publică, veți rămâne ca Guvernul care ați adus criza în România.

Sigur, așa este! A început criza anul trecut, dumneavoastră știați că această criză va urma și se va amplifica. Nu ați luat nicio măsură anul trecut. V-ați bătut joc de banul public. Ați împărțit bani tuturor care aveau nevoie și care nu aveau, în loc să luați măsuri restrictive începând de anul trecut.

Discutăm aici de programul anticriză. Toată lumea se referă la indicatorii macroeconomici, la faptul că trebuie să facem infuzie de capital în infrastructură pentru a crea locuri de muncă, pentru a crea bază de impozitare serioasă, la faptul că trebuie să facem economii și să restrângem cheltuielile bugetare și multe alte cheltuieli care se fac anapoda, începând de la guvernarea ultimilor 4 ani. De asemenea, la faptul că există un dezastru foarte mare în salarizarea bugetarilor, și ați gestionat acest dezastru, și la multe alte chestiuni. Însă, așa cum spuneam, criza nu privește numai Guvernul și pe cei care guvernează astăzi. Criza privește întreaga societate.

De aceea, cred că mulți colegi de aici s-au referit la aceste aspecte. Cred că aceste aspecte trebuie avute în vedere și la nivelul societății civile și mai ales la nivelul administrației locale. Administrația locală este o administrație care ajunge la om, care ajunge la cetățean. Și poate că atunci când gândim programe anticriză, gândim și ce măsuri trebuie să ia administrația locală în această perioadă de criză. Sigur, unele dintre măsuri sunt cele care deja au fost reglementate în ceea ce privește restrângerea unor cheltuieli cu personalul, restrângerea unor cheltuieli din acestea materiale, cu dotare: mașini, calculatoare și mobilier și alte cheltuieli.

Dar, atunci când vorbim de administrația publică, a subliniat aici primul-ministru și este hotărât Guvernul să facă acest lucru, trebuie să realizăm acea măsură pe care încă Guvernul Năstase a început-o din 2004, de descentralizare a activității administrative. Pentru că decizia trebuie să fie lângă cetățean, lângă cel care suferă în fiecare zi. Și dacă această criză economică pe care noi o dezbatem zi de zi este subiectul nostru, ea va atinge pe cetățean. Și, până la urmă, măsurile economice care trebuie luate și programul anticriză trebuie să se refere în primul rând la cetățean, trebuie să se refere la administrația locală. Când vorbesc de deconcentrare, vorbesc de multe măsuri pe care dumneavoastră le-ați amintit doar la nivel macroeconomic. Vorbesc de acele măsuri care să dea posibilitatea administrației locale să creeze locuri de muncă, să rezolve problemele economice și sociale din unitățile administrativ-teritoriale. Și, în acest sens, trebuie să perfecționăm foarte repede legislația în domeniu, trebuie să perfecționăm legislația în domeniul finanțelor publice locale și a impozitelor și taxelor locale. Pentru că era domnul ministru al finanțelor aici, atunci când vorbim de Codul fiscal trebuie să vorbim și de acel capitol din Codul fiscal care se referă la administrația locală, pentru că anumite ambiguități din Codul fiscal, referitoare la finanțele locale și la impozitele locale, au creat ambiguități și au fost înființate încă o mie și una de taxe locale care nu au nicio legătură cu administrația locală, dar probabil că la timpul respectiv așa au gândit cei care au inițiat aceste impozite și taxe locale și care nu-și au rostul. Și cea mai tare taxă sau impozit local, știți care este? acea taxă pe care nu o plătești! Pentru că dacă mergi la primărie să-ți plătești o taxă, cea mai simplă este cea de timbru fiscal pentru a-ți legaliza un act. Nu ți se iau banii, nu știu, 5 lei sau 10 lei, cât este timbrul fiscal, pentru că nu ți-ai plătit celelalte taxe. Păi, aceasta nu știu dacă este o gândire corespunzătoare și o apropiere de cetățean.

De aceea, încă o dată repet că trebuie foarte repede să perfecționăm legislația în domeniul administrației locale și mai ales acea legislație care privește descentralizarea. Și în anul 2004 a fost adoptată o lege privind descentralizarea și deconcentrarea, a mai fost adoptată și în 2006, dar au rămas simple texte pe hârtie, și în realitate nu s-a făcut nimic.

Poate că în această perioadă de criză, amenințați fiind și de criză, vom face acest lucru.

Sigur că și descentralizarea trebuie să se facă cu măsură și să se asigure un echilibru just între ceea ce se descentralizează și un echilibru just între puterile noi care se nasc. e acea "dictatură" care a apărut, a președinților consiliilor județene care vor descentralizare, dar numai până la nivelul consiliilor județene, și sigur a primarilor care într-adevăr vor o descentralizare reală, până la nivelul consiliului local și al primarilor. Cred că aceasta este o descentralizare reală, nu a limita descentralizarea... Sigur că unele servicii, unele activități se pot descentraliza numai până la nivelul consiliilor județene. dar ceea ce trebuie să ajungă la cetățean și la nivelul administrației locale, să ajungă la administrația locală.

De asemenea, când vorbesc de un echilibru just, trebuie să vedem că există și anumite sectoare de activitate, anumite domenii de activitate care trebuie păstrare la nivel național, sunt instituții de interes național și poate că, în funcție și, anumite zone specifice ale țării, această descentralizare să nu se facă unitar, să se facă cu măsură, astfel încât să nu bulversăm actualul sistem în administrația locală.

Sigur, sunt multe de spus despre descentralizare, despre deconcentrare. Eu, fiind un cetățean care provine din administrația locală, țin mult la acest lucru. Am să mă opresc aici, repetând, încă o dată, că această dezbatere privind criza economică trebuie să fie una serioasă, și nu una demagogică și una care să împroaște cu noroi într-o parte sau în alta a sălii.

Poate că dacă la ceea ce spunea primul-ministru aici, la măsurile pe care Guvernul le-a luat, la măsurile anticriză, veneam și noi din sală, indiferent de culoarea politică, cu o soluție care este pertinentă și care este în folosul stăpânirii crizei economice, era mai bine.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Bogdan Olteanu. Aveți 6 minute la dispoziție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără griji.

Doamnă președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

Există pentru navigatori o analogie potrivită situației economice de astăzi. nu vă temeți, domnule prim-ministru, nu vorbesc de domnul Băsescu, ci de alt navigator aflat aici, azi, în sală. Dar nu voi vorbi despre Titanic. Comandanții de astăzi dau foc vaselor și nu le mai lovesc de aisberguri.

Voi face în schimb o analogie biblică: potopul.

Când a venit potopul, noe a construit o arcă mare și a salvat animalele de toate neamurile, ca să aibă de unde repopula lumea mai apoi.

Azi, domnule prim-ministru, este potop economic. Trebuie să salvăm locurile de muncă și întreprinderile, ca să avem de unde reporni țara. fabricile pe care astăzi le lăsați să se închidă, locurile de muncă pe care astăzi le lăsați să dispară vor reapărea după criză, dar nu neapărat în România. Și după criză vor trebui autovehicule; și după criză va trebui oțel și după criză vor trebui vapoare. Dar nu neapărat fabricate în România. Ceea ce închideți astăzi, domnule prim-ministru, va redeschide premierul altei țări. Acolo vor munci oameni din altă țară, iar impozitele vor fi vărsate într-un alt buget. Țineți cont de pilda lui Noe, stimați guvernanți, și faceți, vă rugăm, o arcă a bugetului mai mare. cu un deficit bugetar de doar 2%, multe locuri de muncă, multe companii vor rămâne sub apă și nu vor supraviețui.

Încă de la primele măsuri intuitive anticriză din vremea marii depresii, apoi în toate studiile postbelice, investițiile în mari lucrări publice de infrastructură au fost privite ca o soluție de creare de locuri de muncă, o soluție de angrenare a economiei în vreme de criză.

La noi, proiectul de buget reduce investițiile în infrastructură în favoarea tichetelor de vacanță pentru Ministerul Turismului și pentru cheltuielile cu opere de artă ale Președinției României. La dezbaterea Proiectului de buget pe anul 2009 în comisii, domnul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, declara: "avem un buget mic, dar va trebui să ne descurcăm cu el. Sincer să fiu, ne-ar ajung doar pentru marcarea și semnalizarea celor 16.800 km de drumuri naționale". Completez, cu un buget mai mic decât anul trecut.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, profesorul Irinel Popescu, declara cu o lună în urmă că proiectul spitalelor regionale este în mare pericol, deoarece aproape sigur nu vor exista bani de la buget pentru finalizarea lor în acest an. Între timp, domnul profesor s-a liniștit, chiar nu există bani.

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

A demisionat! Așa am auzit.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

A demisionat! Doamne ferește! Ar fi fost un profesionist.

Din declarațiile doamnei ministru al educației nu mai citez, dânsa își schimbă părerile des.

În fine, a treia mare categorie de măsuri anticriză presupune creșterea consumului. Statele Unite, Marea Britanie au redus impozitele drastic, mai ales pentru clasa mijlocie. Consiliul Miniștrilor Economiei și de Finanțe al Uniunii Europene vizează și recomandă reducerea taxei pe valoarea adăugată în toate țările membre. La noi, impozitele au crescut dureros. Ați majorat contribuțiile sociale cu 5%; urmează contribuțiile de sănătate. Știm că vreți să majorați taxa pe valoarea adăugată. Pensiile au fost reduse, în același timp, cu 2%, de la 1 ianuarie. Salariile se blochează sau scad. Puterea de cumpărare scade dramatic, ca urmare a căderii leului, după instaurarea Guvernului Boc. Ca efect cumulat, putem estima că puterea de cumpărare ar putea scădea anul acesta cu 20 până la 40%. Deci, o scădere drastică a consumului, care va împinge mai jos și oferta de pe piață, deci, va reduce și mai mult producția industrială și agricolă, va reduce și mai mult sumele colectate la buget.

Este adevărat, doamnelor și domnilor, că dintre cele trei categorii de măsuri pentru combaterea unei crize economice: protecția întreprinderilor, investițiile publice și creșterea consumului, unele state le utilizează pe toate și altele aleg atât cât pot.

România reușește, iarăși, să fie singura dintr-o categorie. România este singura țară care nici nu salvează locuri de muncă și companii, nici nu investește în infrastructură și nici nu reduce impozitele. Cel puțin prin măsurile pe care deocamdată le-ați spus și nu le-ați pus în aplicare.

Aș concluziona, ardelenește, că filozofia Guvernului Boc în combaterea crizei aduce mult cu vorba bunicului meu ardelean când a fost dus la Canal: "cei grași o să slăbească, cei slabi o să pierească!" (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am încheiat lista celor înscriși la cuvânt pentru dezbateri.

În încheiere, îl invit pe domnul prim-ministru Emil Boc, pentru a da răspuns la problemele ridicate.

 
   

Domnul Emil Boc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă mulțumesc pentru timpul pe care mi l-ați acordat în vederea acestei dezbateri.

Am venit pregătit pentru o dezbatere serioasă. Vă mulțumesc pentru unele idei și recomandări pe care le-ați făcut. Din nefericire, așteptam de la Grupul parlamentar al PNL nu un gest de campanie electorală, ci o dezbatere publică serioasă. Am găsit de la PNL doar afirmații de genul: "potopul." Cred că ați definit exact cum trebuie guvernarea liberală. "După noi, potopul." Aceasta a fost sintagma guvernării liberale, aceasta a fost ceea ce a lăsat guvernarea liberală în România la sfârșitul anului 2008. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD-L.)

Am avut șansa unor vremuri foarte bune - 2007-2008, ani de creștere economică, un context internațional favorabil, și am irosit-o. Am cheltuit și atunci când am avut o creștere de 7,8% mai mult decât am produs. În loc ca atunci să fi pus, așa cum am mai spus, bani deoparte, pentru vremuri grele, am lăsat un deficit bugetar de 5,2%. Aceasta este lecția guvernării liberale, pe care au lăsat-o românilor, un deficit de peste 5,2%. Și asta, repet, în condiții extrem de favorabile.

Și am mai spus-o încă o dată: trecutul nu scuză, dar el trebuie să fie cunoscut. Acum avem de apărat prezentul și de construit viitorul. Asta înseamnă că în aceste condiții, în care pe de o parte avem o criză economică internațională fără precedent, și în condițiile în care această criză, evident că nu ne poate ocoli nici pe noi, trebuie, pe de o parte, să limităm efectele acestei crize în România și, pe de altă parte, să pregătim, prin măsurile pe care le luăm, relansarea economică a României.

Programul anticriză este cuprins în Programul bugetului de stat pe anul 2009. Pentru cei care mai spun, de la Partidul Național Liberal, că nu există program anticriză, îi invit să citească raportul privind situația macroeconomică pentru anul 2009 și proiecția acesteia în perioada 2010-2012 și, începând cu pagina 45 din acest raport, veți regăsi măsurile anticriză pe care le-am propus și le-am adoptat odată cu bugetul de stat.

Evident că avem nevoie să aducem și alte corecții, pe măsură ce atât criza economică internațională evoluează, cât și situația economică din România. Deja astăzi am enunțat un set de noi măsuri și propuneri pe care Guvernul le are în vedere în perioada următoare.

Cea ce este însă important acum este următorul lucru: prin ceea ce am făcut acum, practic, am făcut ceea ce au făcut toți europenii și nu numai în perioada de criză: investesc masiv în infrastructură. Este păcat că o guvernare liberală nu s-a putut mândri niciodată cu 20% din banii bugetului alocați spre infrastructură.

Semnul clar al acestui proiect al nostru este că am majorat de la 6% la 7% din p.i.b. banii alocați investițiilor. În 2008, Guvernarea Tăriceanu avea 6% din p.i.b. pentru investiții.

Noi, în 2009, avem cu un procent mai mare din p.i.b. alocat pentru investiție bani, în condițiile, repet, ale unei crize economice și în care nu mai avem de-a face cu o creștere economică de 7,8%, cum a avut șansa România în anul 2008, ci cu o creștere mult, mult mai mică.

Iar pe de altă parte, am redus cheltuielile cu bunuri și servicii, de la ceea ce a avut domnul Tăriceanu în 2008, de la 6%, la 4,8% din p.i.b., ca o dovadă a faptului că banii trebuie orientați spre activități productive, cu efect multiplicator în economie, care să mențină locuri de muncă și să creeze noi locuri de muncă.

Pe de altă parte, ne spuneau colegii liberali că nu sunt măsuri anticriză, dar, după aceea spun că ne-am inspirat din măsurile lor. Decideți-vă, dragi colegi, o dată! Ori există, ori nu există? A treia soluție nu există din punct de vedere logic.

Acest program anticriză este cel pe care l-am prezentat și care este aplicat în momentul de față și am prezentat timp de 30 de minute doar noutățile pe care le-am adus de la adoptarea Legii bugetului de stat până astăzi, data discuției din Parlament a programului anticriză. Și vom merge în continuare pe această linie. Vom investi masiv în infrastructură. În fiecare ședință de Guvern facem o analiză riguroasă a modului cum sunt cheltuiți banii pe investițiile publice. În fiecare săptămână monitorizăm modul cum sunt atrase fondurile europene.

Am stabilit termene precise pentru descentralizare. Am stabilit termenele precise pentru legea salarizării unice. Am stabilit termene precise pentru restructurarea agențiilor și a altor structuri din subordinea ministerelor.

Cu alte cuvinte, procesul de modernizare a României a început, și acest Guvern are capacitatea să ducă aceste lucruri mai departe. Și trebuie să le spunem românilor că această criză economică ce nu ne ocolește ne va pune și probleme. Solidari, o putem depăși. Și am dat primul semnal încă de la nivelul demnitarilor, tăind salariile stabilite de domnul Tăriceanu, de 30 de mii de euro, de 40 de mii de euro pentru șefii de agenții, la 48 de milioane de lei vechi. a fost un gest prin care am eliminat sfidarea banului public a vechii guvernări.

De asemenea, am propus, tot ca un gest de solidaritate, ca în primul rând demnitarii să nu aibă niciun fel de majorări de salariu în anul 2009, tot ca o expresie a unui gest de solidaritate cu românii care trebuie să suporte și ei, alături de demnitari, și mai ales demnitarii, alături de români, consecințele acestei crize.

Am instituit măsuri sociale, ca o dovadă a faptului că acest Guvern nu este nici al PSD-ului, nici al PD-L-ului, este al românilor, iar românii nu sunt psd-iști, sau pd-l-iști, românii sunt oameni care au probleme și de stânga și de dreapta, sunt oameni care au nevoie de salarii și de pensii decente, sunt români care au nevoie să-și continue investițiile, să aibă locuri de muncă și să se creeze noi locuri de muncă.

De aceea, acest Guvern va lua acele măsuri pe care le-am stabilit în Parteneriatul pentru România, măsuri care sunt necesare românilor, și le va aplica.

Pensia socială minimă a fost doar unul dintre exemplele pe care le-am dat cu privire la faptul că suntem solidari cu cei care au pensii foarte mici. Sunt cei care astăzi trăiesc cu pensii sub un milion de lei vechi, chiar cu 500 lei vechi. aceștia vor avea anul acesta o pensie minimă de 350 lei.

Încercăm să ne onorăm și alte obligații și alte promisiuni pe care le avem, în limita resurselor bugetare pe care le avem.

Tot cu privire la pensionari, am reușit să propunem majorarea punctului de pensie până la o valoare apropiată de 45%, exact 42,5%.

De asemenea, avem în vedere ca în perioada următoare resursele bugetare să fie alocate spre cei cu venituri și salarii mici. Ei trebuie să beneficieze în primul rând de o susținere din partea statului, în această perioadă dificilă de criză. Dar evident că nu putem uita de ceea ce este foarte important - producerea de prosperitate, producerea de bogăție, menținerea locurilor de muncă, iar acestea nu pot fi făcute decât dacă menținem cota unică în continuare de 16%, alocăm bani foarte mulți pentru investiții, nu impozităm profitul reinvestit, continuăm cu programul "rabla", apropo de susținerea consumului pentru ceea ce înseamnă industria românească în domeniul auto, de stabilirea unor priorități pentru agricultură, și am stabilit că avem ca prioritate să transformăm această țară dintr-o țară importatoare de produse agroalimentare într-una net exportatoare a produselor agroalimentare, pentru că nu este firesc ca fabricile din România să aducă carne din străinătate pentru a produce produse de acest fel în România, când avem aceste resurse aici, la noi în țară, dar nu am știut până acum să abordăm o asemenea temă într-o manieră coerentă, ca agricultura să dea României șansa și pentru țărani, și pentru agriculturi, și pentru fermieri, de a avea ce trebuie.

Și, în acest context de solidaritate, sunt convins că putem depăși această perioadă de criză economică și, prin solidaritatea Guvernului, putem da românilor speranța că dincolo de greutățile crizei, ne poate fi mai bine.

Vă mulțumesc pentru dezbaterea de astăzi și vă asigur că vor fi prezent ori de câte ori va fi nevoie în fața dumneavoastră, pentru a prezenta ceea ce Guvernul dorește să facă împreună cu dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD-L și Grupului parlamentar al PSD.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

În continuare, potrivit programului de lucru, urmează răspunsurile la întrebările adresate membrilor Guvernului și prezentarea pe scurt a interpelărilor.

 
  Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului:  

După pauză, lucrările ședinței au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimați colegi!

Deschidem ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări și la prezentarea pe scurt a interpelărilor.

Anunț pe domnul deputat Daniel Ionuț Bărbulescu - Grupul parlamentar al PD-L - că Ministerul Sănătății, căruia i-a adresat o întrebare, solicită amânarea răspunsului.

 
  Eugen Nicolăescu

Domnul deputat Eugen Nicolăescu, Grupul parlamentar al PNL, a avut o întrebare către Ministerului Turismului referitoare la dezvoltarea turismului în municipiul Călărași. Este prezent în sală domnul secretar de stat Cornel Popovici și-l invit să ia cuvântul.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a da răspunsul la întrebarea domnului deputat.

   

Domnul Cornel Popovici (secretar de stat, Ministerul Turismului):

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Voi da citire răspunsului venit din partea doamnei ministru al turismului, doamna Elena Gabriela Udrea, referitor la întrebarea adresată de domnul deputat Eugen Nicolăescu.

"Referitor la interpelarea sub nr.81A din 25.02.2009, avem următorul răspuns.

Masterplanul pentru dezvoltarea turismului național al României realizat de către experții Organizației Mondiale a Turismului în anul 2007 cuprinde un program de acțiune pe 6 ani - 2007-2013, în conexiune cu susținerea financiară și cu fondurile structurale la care România are acces ca urmare a integrării în Uniunea Europeană.

Acest plan reprezintă politica de umbrelă care include diferitele planuri și strategii descrise în așa fel încât să optimizeze contribuția sectorului la economia națională, iar prin recomandările incluse în planul de acțiune, cu referire la croazierele pe Dunăre, se enumeră și cea potrivit căreia este necesară asigurarea de sisteme comune pentru operațiuni de încărcare și operațiuni administrative pentru operatorii de croaziere pentru toate porturile de pe Dunăre din România.

În ceea ce privește implicarea ministerului în proiectele regionale turistice, aceasta se poate realiza în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1762 din 14.XII.2006 privind alocarea unor sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut încă din bugetul anului 2006, în vederea finanțării studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice, precum și prin intermediul programului anual de dezvoltare a produselor turistice, care urmează a se aproba."

Semnează ministrul turismului, Elena Gabriela Udrea.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din păcate, domnul deputat Eugen Nicolăescu nu ne poate spune dacă este mulțumit sau nu de răspuns, pentru că nu este prezent în sală. Și am rugămintea de a-i transmite și în scris răspunsul din partea Ministerului Turismului.

De asemenea, tot domnul deputat Eugen Nicolăescu mai avea o întrebare către Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței referitoare la dezvoltarea turismului în municipiul Călărași. Nefiind în sală, o să rog secretarul de stat care a fost mandatat cu prezentarea răspunsului să-i transmită în scris răspunsul la această întrebare.

 
   

Domnul deputat Mircia Giurgiu, din partea Grupului parlamentar al PD-L, a avut o întrebare către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Este vorba de memoriul domnului Ioan Goia, din Cluj-Napoca. Din păcate, domnule deputat, domnul vicepreședinte Andrei Micu, de la Autoritatea Națională, nu este prezent astăzi la ședința noastră de răspunsuri și rog secretariatul ședinței să anunțe pe ministrul pentru relația cu Parlamentul de acest lucru și amânăm răspunsul pentru întrebarea dumneavoastră pe data viitoare.

Același lucru se întâmplă și cu răspunsul la întrebarea domnului deputat Marian Neacșu, Grupul parlamentar al PSD+PC o întrebare către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii referitoare la strategia de reabilitare a infrastructurii rutiere la nivelul județelor.

De asemenea, întrebarea se va amâna pentru data viitoare, domnul secretar de stat Valentin Preda fiind prezent la Senat, într-o ședință similară de răspunsuri la întrebări.

 
Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului: Cornel Ghiță

Tot astăzi, avem o serie de parlamentari care își vor prezenta pe scurt interpelările. O parte le-au depus în scris, o parte le vor prezenta în această ședință.

Este vorba de domnul deputat Cornel Ghiță, care are două interpelări, și-l rog pe domnul deputat să ia cuvântul.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Cornel Ghiță:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Voi face două interpelări, voi fi foarte succint și mulțumesc anticipat pentru răspunsul pe care-l voi primi.

Prima interpelare se adresează Ministerului Sănătății, domnului ministru Ion Bazac.

Ea se referă la medicina primară din România și, mai concret, la alocarea cotei de 15%, așa cum este prevăzut de lege, din bugetul alocat pentru sănătate.

Trebuie spus că această cotă de 15% nu este respectată la ora actuală, în anii anterior s-au primit sume de la 4,5 la 9,2% din fondurile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Ca o concluzie, dacă medicina primară ar primi procentul prevăzut de lege, 15%, suma rezultată din aceasta ar permite o dotare a cabinetelor medicale ale medicilor de familie cu aparatură absolut identică cu cea din Germania, ceea ce ar duce la un act medical comparabil din punct de vedere al calității și eficienței cu cel din Germania.

Dorința mea către domnul ministru este să știu în ce măsură cota de 15% din fondurile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate se poate acorda cabinetelor medicale, într-un timp optim.

Doamna președinte, vă rog să-mi permiteți să citesc cea de a doua interpelare.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cornel Ghiță:

Ea se adresează domnului ministru Nicolae Nemirschi. Se referă la activitatea de depozitare a deșeurilor nepericuloase în depozitele existente, care sunt neconforme, din zona urbană.

Depind de acest aspect orașele: Vânju Mare, Drobeta-Turnu Severin, Baia de Aramă și Orșova.

Pe scurt, încetarea activității acestor depozite neconforme trebuie neapărat corelată cu implementarea sistemului colectare selectivă, transport deșeuri și realizarea stațiilor de transfer și cu investiția depozit ecologic de deșeuri menajere în județul Mehedinți.

Rugămintea mea către domnul ministru este de decalare a termenelor de conformare privind sistarea activității de depozitare în depozitele existente neconforme, cât și urgentarea aprobării planului județean de gestionare a deșeurilor, a studiului de fezabilitate privind colectarea selectivă, transportul deșeurilor și realizarea stațiilor de transfer în județul Mehedinți, precum și a lucrării la depozitul ecologic de deșeuri menajere.

Tot la acest aspect o să mă refer și la punctul 2: este vorba de poluarea repetată cu deșeuri menajere a Golfului Cerna în zona Orșova, ca urmare a aceluiași aspect în județul Caraș-Severin și am rugămintea să se analizeze și aceste probleme.

Solicit răspuns oral și scris pentru problemele ridicate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Popeangă

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Popeangă. Înțeleg că aveți o singură interpelare, domnule deputat.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Popeangă:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al finanțelor, Gheorghe Pogea, și am să vă rog să-mi permiteți s-o prezint foarte pe scurt.

Ea se referă la obligația Ministerului Finanțelor Publice de a emite un act normativ pentru a stabili suma finală pe care statul român o are de plătit persoanelor îndreptățite să primească despăgubiri bănești pentru sumele care au fost depuse la Casa de Economii și Consemnațiuni.

Precizez că au fost făcute toate demersurile de către BRD - Groupe Société Générale și Ministerul Finanțelor este în posesia datelor privind clasificarea persoanelor îndreptățite să primească aceste despăgubiri, urmând ca, printr-un act normativ pe care-l va emite, să stabilească aceste sume, pentru că BRD - Groupe Société Générale nu poate să stabilească suma finală pe care statul român o are de plătit acestor persoane.

În consecință, rog pe domnul ministru Gheorghe Pogea și Ministerul Finanțelor Publice să analizeze cele prezentate și să-mi comunice în scris modul de soluționare a acestei situații.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aurel Vlădoiu

Invit în continuare la microfon pe domnul deputat Aurel Vlădoiu. Văd că sunteți campion la interpelări; figurați aici cu cinci interpelări. Probabil că o interpelare se adresează mai multor miniștri.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamnă președinte,

Vă mulțumesc.

O interpelare este adresată domnului ministru Ilie Sârbu, domnului ministru Nemirschi și are următorul conținut.

Județul Vâlcea este pe locul IV privind alunecările de teren, deci un fenomen care a afectat un număr important de localități din județul Vâlcea, peste 25 de localități. În acest sens, cer sprijin pentru o analiză atentă a celor două ministere privind această - zic eu - acțiune destul de delicată, care afectează județul Vâlcea. Sunt localități precum: Mateești, Muiereasca, Golești, Runcu, Olănești ș.a.; sunt locuințele puse în pericol și trebuie o gândire unitară și de la Ministerul Mediului și de la Ministerul Agriculturii pentru această problemă foarte, foarte importantă a județului Vâlcea.

A doua este adresată domnului ministru Pogea, Ministerul Finanțelor Publice. Am avut în audiență peste 25 de locuitori din județul Vâlcea, care au depus dosare în vederea atribuirii sumelor de bani care li se cuvin pe Legea nr. 10/2001. Sunt persoane în vârstă, de peste 70 de ani, care așteaptă să li se dea sumele de bani care li se cuvin, conform legii privind despăgubirile care se cuvin caselor care au fost naționalizate, expropriate, demolate și alte locuințe.

Și ultima este a domnului ministru Videanu, este o întrebare - zic eu - foarte importantă, care se referă la despăgubirile pe care trebuie să le acorde Electrica și în speță zona Vâlcea CEZ Craiova, pentru stâlpii care se găsesc în curțile oamenilor, pe terenurile oamenilor, afectează o suprafață de teren foarte importantă, dar nimeni nu se întreabă, pentru că acum este o firmă privată și să acorde despăgubiri pentru terenul care este ocupat de acești stâlpi de iluminat.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Marian Neacșu

Interpelări au mai depus domnii deputați: Cezar-Florin Preda, are două interpelări pe care le-a depus în scris, domnii deputați Zanfir Iorguș o interpelare și Ciprian-Florin Luca două interpelări, Nicolae Păun o interpelare, Vasile Gherasim două interpelări, Ioan Stan o interpelare, Petru Movilă o interpelare, Sorin Zamfirescu o singură interpelare, Adrian Bădulescu trei interpelări, domnul deputat Marian Neacșu patru interpelări.

Vă rog, domnule deputat, prezentarea pe scurt a interpelărilor.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Cele patru interpelări pe scurt.

Prima dintre ele este adresată ministrului agriculturii și se referă la reintroducerea în cadrul măsurii 1, 2, 3 din Planul național de dezvoltare rurală a schemei de ajutor de stat XS13 privind finanțarea activităților de procesare a produselor agricole în vederea obținerii unor produse alimentare altele decât cele aflate în Anexa nr. 1 a Tratatului Comunității Europene. Este foarte important acest lucru, pentru că prin această schemă de finanțare se finanțau produse de foarte mare importanță, cum sunt, de exemplu, laptele și produsele de panificație, precum și producerea de biocombustibil.

A doua interpelare este adresată domnului ministru Radu Berceanu și se referă la problematica deosebită, determinată de degradarea Drumului național 21, Călărași-Brăila, pe tronsonul Slobozia-Bărăganu, unde se constată denivelări și gropi care conduc la deteriorarea autovehiculelor care trec prin zonă, iar de la începutul anului și până acum au avut loc acolo, din această cauză, nu mai puțin decât cinci accidente de circulație.

O a treia interpelare este adresată ministrului educației, cercetării și inovării, doamnei Ecaterina Andronescu și se referă punctual la cazul elevului Păun Nicolae din comuna Gheorghe Lazăr și propunem niște măsuri de modificare a ajutorului bănesc, care se acordă pentru copii, intitulat generic programul "Bani de liceu".

Și ultima dintre ele este adresată domnului ministru al afacerilor externe, Cristian Diaconescu. Se referă punctual la cazul unui medic român, Mihaela Tila, care are o problemă cu una dintre autoritățile unuia din arondismentele franceze, privind dreptul de reședință.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului: Marian Neacșu

Aveți și răspunsul din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la întrebarea dumneavoastră referitoare la strategia de reabilitare a infrastructurii rutiere la nivelul județelor.

A sosit la ședință domnul secretar de stat Valentin Preda, din partea ministerului, căruia îi dau cuvântul. La microfon, vă rog.

   

Domnul Valentin Preda (secretar de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Domnule deputat Marian Neacșu,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, ce vizează domeniul de activitate al ministerului nostru, vă comunicăm următoarele:

Obiectul de activitate al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România constă în administrarea, exploatarea și întreținerea rețelei de autostrăzi și drumuri naționale din România.

Drumurile județene și comunale intră sub jurisdicția administrațiilor publice locale, care au propriile programe de reabilitare și au posibilitatea de a accesa fonduri externe nerambursabile în completarea plafonului bugetar alocat.

În acest context, strategia de reabilitare a infrastructurii rutiere județene și locale din județul Ialomița depășește sfera de competență a CNADNR SA.

Cu stimă,

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, conform regulamentului, aveți posibilitatea să interveniți dacă nu sunteți mulțumit de răspuns.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc.

Întrebarea mea a avut la bază faptul că domnul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, la audierea în vederea nominalizării domniei sale ca ministru al transporturilor, s-a referit în mod punctual la faptul că, în acest an, în viziunea Ministerului Transporturilor va exista și această problematică a drumurilor comunale și județene.

Mai mult decât atât, din memorie citez: "Vom construi și moderniza drumuri județene câte 100 de km în fiecare județ, în fiecare an ai acestor patru ani de mandat".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, dacă aveți acum răspunsul pregătit, dacă nu, la ședința următoare îi oferiți răspunsul în scris.

 
   

Domnul Valentin Preda:

Aș prefera, vă rog, să-l pregătesc fundamentat și să vi-l ofer în scris.

 
   

Doamna Daniela Popa:

E-n regulă. Vă mulțumesc și eu.

 
Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului: Adrian Solomon

Pentru prezentarea pe scurt a interpelărilor, continuăm cu lista parlamentarilor care le-au depus în scris: domnul Angel Tîlvăr două interpelări, Adrian Solomon o interpelare - vreți s-o susțineți. Aveți cuvântul, vă rog.

   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii; se referă la șoseaua ocolitoare a municipiului Bârlad. Acest obiectiv de investiții a fost în atenția Guvernului Tăriceanu, iar prin Hotărârea de Guvern nr. 1340/31.10.2007 au fost însușiți indicatorii tehnico-economici pentru această investiție.

În acest context, aș dori să cunosc care este strategia Ministerului Transporturilor și Infrastructurii sub mandatul domnului Berceanu, în ce stadiu se află obiectivul șoseaua ocolitoare a municipiului Bârlad și dacă aceasta, împreună cu cele 25 de șosele de centură, cuprinse în programul de guvernare, vor fi finalizate și când.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Gheorghe Ciocan

Domnul deputat Gheorghe Ciocan o singură interpelare. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Gheorghe Ciocan:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Radu Berceanu, ministrul transportului și infrastructurii.

În programul de guvernare al Coaliției PDL și Alianței PSD+PC, au cuprinse mai multe obiective ce au rolul să îmbunătățească infrastructura în România, care să conducă și la fluidizarea traficului auto. Printre aceste obiective s-a numărat și centura ocolitoare a municipiului Satu-Mare.

La aprobarea bugetului de stat pe anul 2009 au figurat mai multe obiective prezentate în programul de guvernare, mai puțin acest obiectiv foarte necesar pentru municipiul și județul Satu Mare.

Vă rog, domnule ministru, să dispuneți verificarea acestei situații create și a obiectivului centura ocolitoare a municipiului Satu- Mare, începând cu anul 2009.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Marius-Sorin Gőndor

Domnii deputați Marius-Sorin Göndör și Iustin-Marinel Cionca-Arghir au împreună o singură interpelare. Vă rog s-o susțineți pe scurt, aveți cuvântul.

   

Domnul Marius-Sorin Gőndor:

Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea este adresată, stimați colegi, doamnei ministru al educației, cercetării și inovării, Ecaterina Andronescu. Este cunoscut faptul că, în anii scurși de la Revoluția română, baza materială a învățământului românesc a avut de suferit din cauza finanțării precare în acest domeniu.

Cu toate acestea, începând din 2006, au început o serie de investiții în cel puțin patru direcții majore: reabilitări, reparații capitale, introducerea de utilități, obiective noi. Respectiv, a început un program de construcție reabilitare a campusurilor școlare și a campusurilor pentru școlile de arte și meserii.

În contextul celor enumerate mai sus, solicit doamnei ministru să primim un punct de vedere oficial privind sumele de bani care mai sunt necesare pentru a onora în totalitate contractele încheiate de către inspectoratele școlare sau consiliile locale municipale și care se află deja în desfășurare privind aceste reabilitări, reparații capitale, introducerea de utilități și construcția de noi obiective în sistemul preuniversitar.

Solicităm totodată ca separat să avem o situație legată de sumele de bani care mai sunt necesare pentru a onora în totalitate contractele încheiate de către consiliile locale municipale și care se află deja în desfășurare privind construcția de campusuri școlare, respectiv campusuri pentru școli de arte și meserii.

În final, solicităm doamnei ministru să aibă amabilitatea să ne precizeze criteriile care vor sta la baza emiterii hotărârilor de Guvern din anul 2009 privind finanțarea investițiilor în baza materială a învățământului preuniversitar.

Am solicitat răspuns scris și oral și-i mulțumim anticipat doamnei ministru și dumneavoastră.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Gheorghe Ana

Doamna Corina Popa a depus în scris două interpelări, Diana Tușa o singură interpelare, Dan Morega o interpelare, Mihai Cristian Adomniței trei interpelări, Virgil Pop o singură interpelare, Titi Holban o interpelare, Radu Bogdan Țîmpău o interpelare, Gheorghe Coroamă o singură interpelare, Lucia-Ana Varga o interpelare, Marin Almăjanu o interpelare, Cristian Burlacu o singură interpelare, Andrei Dominic Gerea o interpelare, Gheorghe Dragomir o interpelare, Mihai Alexandru Voicu două interpelări, Mirel Taloș două interpelări.

Domnul deputat Gheorghe Ana, o interpelare; înțeleg că o și susțineți. Poftiți la microfon, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Ana:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea se adresează ministrului dezvoltării regionale și locuinței, domnului ministru Blaga, și se referă la sistemul integrat de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă și canalizare a stațiilor de tratare a apei potabile și stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o populație sub 50 de mii de locuitori.

Acest program a fost lansat în 12 mai 2006, în 11 județe ale țării, printre care și Dâmbovița, și face parte din programul operațional regional Axa prioritară III, cu o valoare totală de 510 milioane de euro, din care prima etapă este de 208,1 milioane de euro.

Prin Legea nr. 224/iulie 2007 s-a aprobat acordul cadru de împrumut între România și BDCE pentru finanțarea acestui program.

În septembrie 2007, s-au semnat la sediul Consiliului Județean Dâmbovița convenții între Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuinței prin Compania Națională de Investiții, pe de o parte, și Consiliul Județean Dâmbovița, orașele Pucioasa, Fieni, Moreni, Titu și Găești, pe de altă parte, convenție ce reglementează implementarea acestui program.

Până la această dată, se derulează lucrările din program în orașele Găești și Titu, cu o valoare de 3,3 milioane, respectiv 2,55 milioane. În orașele Pucioasa, Fieni și Moreni nu s-au scos la licitație aceste lucrări.

Interpelarea se referă la întrebările: de ce în cele trei orașe, după mai bine de un an și jumătate, nu s-au organizat licitații, când va fi organizată această licitație pentru orașele Pucioasa, Fieni și Moreni și cine se face vinovat de aceste tergiversări.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumim domnului deputat Gheorghe Ana.

 
  Aledin Amet

Domnul deputat Cornel Cristian Resmeliță are două interpelări pe care le-a depus în scris.

Domnul deputat Aledin Amet o singură interpelare, o și susțineți. Vă invit la microfon, aveți cuvântul.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea este adresată domnului Victor Ponta, ministrul pentru relația cu Parlamentul.

La data de 19.10.2007, a fost înaintat Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților dosarul având numărul de înregistrare 10853, Legea nr. 9, pe numele Ciobanu Marin. Solicitantul nu a primit încă un răspuns la cererea formulată. Care este situația respectivului dosar?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu

Domnul deputat Bogdan Cantaragiu șase interpelări, domnul deputat Liviu Bogdan Ciucă o singură interpelare.

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Mă scuzați, domnule deputat, nu domnul Vlădoiu este campion la interpelări cu cinci, dumneavoastră cu nouă interpelări.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președinte, dar săptămâna trecută a fost o pauză și s-au cam adunat.

Trei interpelări adresate domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale. La primul, obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă producătorii de lapte, al cărui preț a scăzut. A doua se referă la cota de lapte - obiectul interpelării. Iar a treia este vorba despre sprijinul fermelor de subzistență, unde s-au depus dosare, dar au fost foarte mari probleme în momentul în care s-au și primit dosarele, dar și în momentul selecției acelor dosare.

Următoarele trei interpelări sunt adresate doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării. Obiectul interpelării la prima îl reprezintă scăderea orelor de învățământ pentru educație fizică. A doua interpelare este din partea Sindicatului Liber al Universității Craiova, probleme cu care se confruntă acesta. Iar a treia reprezintă problema domnului inspector Emil Creangă, cel care este la conducerea Federației Sportului Școlar Universitar.

Următoarele două interpelări sunt adresate domnului Theodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național, Federației Artiștilor Interpreți din România.

Prima se referă la abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1672/2008, iar a doua se referă la aplicarea art. 4 din Legea nr. 130/1996.

Și ultima interpelare este adresată doamnei Monica Iacob- Ridzi; obiectul interpelării îl reprezintă transmiterea meciurilor de fotbal din Liga I națională.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului: Mircia Giurgiu

Este prezent în sală și domnul Andrei Micu, vicepreședinte la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și astfel primiți și răspunsul la întrebarea adresată, referitoare la memoriul domnului Ioan Goia, din Cluj-Napoca.

Domnule vicepreședinte, vă invit la microfon și aveți cuvântul.

   

Domnul Andrei Răzvan Micu (vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților):

Bună seara!

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Analizând solicitarea dumneavoastră referitoare la dosarul domnului Goia Ioan, înregistrată la ANRP cu nr. 791419/10 martie 2009, vă comunicăm următoarele.

Dosarul domnului Goia Ioan, cuprinzând Dispoziția nr. 2941/2007, emisă de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca, a fost înaintat Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și înregistrat cu nr. 33282.

Pentru valorificarea tuturor pretențiilor de restituire prin echivalent, decurgând din aplicarea Legii nr. 10/2001, va fi urmată procedura prevăzută de Titlul 7 al Legii nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare aduse de Ordonanța de urgență nr. 81/2007, pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv.

Potrivit Deciziei nr. 2815/16.09.2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, dosarele transmise Secretariatului Comisiei Centrale se vor împărți în două categorii, după cum urmează: dosare transmise Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței nr. 81/2007 și dosare transmise Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor după intrarea în vigoare a Ordonanței nr. 81/2007.

Din fiecare categorie mai sus arătată și în ordinea înregistrării lor, dosarele analizate și constatate a fi complete vor fi transmise evaluatorului în vederea întocmirii raportului de evaluare.

În acest context, vă informăm că, până la data redactării prezentei, dosarul nr. 33282 nu a fost atribuit unui consilier din cadrul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în vederea analizării și înaintării unui evaluator autorizat.

Potrivit art. 3 din Decizia nr. 2815/16.09.2008, a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în cazuri temeinic motivate, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor va putea decide, în baza cererilor persoanelor îndreptățite, tratarea cu prioritate a unui dosar.

În conformitate cu prevederile art. 18¹ alin.(9) al Legii nr. 247/2005, Titlul 7 cu modificările menționate, opțiunile persoanelor îndreptățite a primi despăgubiri, celor cărora le-au fost emise titlurile de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor se pot realiza prin prezentarea personală sau prin mandatar cu procură autentificată la sediul ANRP din Calea Floreasca nr. 202, sector 1 București, însă numai după emiterea deciziei sau titlului de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnului vicepreședinte.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, dacă aveți observații la răspunsul acordat? Vă rog.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Sunt mulțumit și de răspuns, numai că mi se pare că merge foarte greu activitatea acolo și, dacă ați putea, măcar să-mi dați estimativ un termen până la care s-ar putea să intre în lucru acel dosar, fiindcă sunt oameni bătrâni și așteaptă de mult o rezolvare.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Puteți să acordați acum răspunsul sau comunicați cu domnul deputat ulterior, spunând termenul.

Vă mulțumesc mult, domnule vicepreședinte pentru prezența dumneavoastră aici, la ședință.

O interpelare depusă în scris de către domnul deputat Marian Avram și o interpelare depusă în scris de doamna deputat Mihaela Ioana Șandru.

Cu aceasta, încheiem ședința noastră, consacrată răspunsurilor orale la întrebări și la prezentarea pe scurt a interpelărilor.

Ne revedem mâine dimineață la ora 8,30, la declarațiile politice.

O seară bună, tuturor!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,35.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 17 aprilie 2021, 15:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro