Plen
Ședința Senatului din 9 martie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.28/19-03-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 09-03-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 9 martie 2009

15. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

 

Domnul Mircea Dan Geoană:

  ................................................
Cristian George Țopescu (PNL) - declarație politică având ca titlu Atentat la sănătatea românilor de azi și de mâine;

La partea de declarații politice avem un număr important de colegi și colege care au depus în scris declarațiile politice din partea grupurilor parlamentare ale PD-L, PSD+PC, PNL și UDMR.

Aceste declarații politice vor fi reflectate și în partea de comunicare publică a Senatului.

Sunt colegi sau colege care doresc să susțină prin viu grai astfel de declarații?

Domnule senator Țopescu, aveți cuvântul.

 

Domnul Cristian George Țopescu:

Domnule președinte, Stimați senatori, Îngăduiți-mi o foarte scurtă introducere.

Pentru că am ocazia să vorbesc pentru prima oară în plenul Senatului, ar trebui să am emoții.

Vă mărturisesc că nu am.

Sunt obișnuit să vorbesc unui auditoriu numeros, dar nu atât de select cum sunteți dumneavoastră, iar cu aceste instrumente tehnice numite microfoane sunt prieten de multă vreme și nu mă intimidează.

Sunt însă oarecum stânjenit de faptul că nu am învățat limbajul unui parlamentar atunci când susține o declarație politică.

De aceea, mă voi exprima conform unui crez profesional, și anume să cred ceea ce spun și să spun ceea ce cred.

Sunt obișnuit să vorbesc liber.

Acum însă, conform obiceiului din Senat, voi citi această declarație politică intitulată "Atentat la sănătatea românilor de azi și de mâine".

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a finalizat planurile-cadru de învățământ pentru anul școlar 2009-2010, prin care s-a redus numărul de ore pe săptămână.

În noua formulă, orele de curs reduse vor fi, în primul rând, cele de sport.

În loc de o comprimare a numărului de ore, prin reducerea proporțională a numărului de ore pentru mai multe materii, se taie, pur și simplu, orele unor discipline considerate neimportante, sub pretextul decongestionării programului școlar săptămânal și al sporirii atractivității acestuia.

Confruntată cu primele proteste publice față de intențiile instituției pe care o conduce, doamna ministru Ecaterina Andronescu a încercat să calmeze situația, precizând că în trunchiul comun se păstrează o oră de sport în programul școlar săptămânal, alte două ore urmând a fi opționale, plasate în afara ariei curriculare.

Replica, perfect justificată, a venit prompt din partea sindicatelor din învățământ: pe de o parte, aceste ore opționale, în realitate, nu vor funcționa în nicio unitate școlară, iar, pe de altă parte, există pericolul foarte concret de a se reduce astfel, dramatic, posturile de profesor de educație fizică și sport.

Doamnelor și domnilor senatori, Probabil că mulți dintre dumneavoastră aveți copii de vârstă școlară.

Uitați-vă cu atenție la atitudinile lor - mă refer la cele fizice -, la ținută:

aduși de umeri, ca să nu spun cocoșați, din cauza pozițiilor statice de la școală și, foarte frecvent, de acasă, ca urmare a petrecerii unui timp îndelungat în fața computerului sau a altor tentații la modă.

Consecințele sunt deformări ale coloanei vertebrale numite, în limbaj medical, cifoză și scolioză.

Cu toții dorim ca în România să avem cât mai mulți copii și adolescenți inteligenți, premianți la olimpiadele școlare, dar acești tineri trebuie să fie, în primul rând, sănătoși.

Decizia Ministerului Educației, Cercetării și Inovării contrazice chiar una dintre prevederile programului de guvernare, și anume Capitolul X - "Tineret și sport", "introducerea unui număr de minimum trei ore de sport pe săptămână în programa școlară (...), conform normelor Uniunii Europene".

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării afirmă că este vorba de "reorganizarea orelor de sport".

În realitate, trebuie să spunem că - ceea ce doamna ministru încearcă să ascundă prin această formulă - în școlile din România nu se va mai face sport, fiindcă este mai comod așa.

O altă consecință a sedentarismului, combinat cu alimentația nesănătoasă, va fi obezitatea.

Potrivit unor studii realizate în 2007 de o companie farmaceutică, 37% din populație suferă de obezitate în țara noastră.

Medicii spun, pe bună dreptate, că sunt îngrijorați, întrucât această boală apare tot mai des la copii, în primul rând, din cauza lipsei de mișcare.

Închei, stimați colegi, exemplificând beneficiile mișcării.

Priviți ținuta președintelui Senatului, care face mișcare pentru sănătate!

Priviți ținutele senatorilor György Frunda și Dan Radu Rușanu, care fac mișcare pentru sănătate!

Întrebați-l pe senatorul profesor Mircea Cinteză care sunt beneficiile mișcării.

Pe senatorul Anghel Iordănescu nu-l întrebați, pentru că dumnealui a făcut sport de performanță și va susține pledoaria mea pentru mișcare.

Priviți ținuta decanului nostru de vârstă, senatorul Sergiu Nicolaescu, care a făcut sport!

Pentru cei supraponderali din Senatul României propun ca o dată pe săptămână, în ziua de luni sau miercuri, lifturile din clădirea Parlamentului să fie oprite pentru revizie tehnică.

Am văzut senatori care folosesc liftul pentru a urca un singur etaj sau, culmea, îl folosesc și pentru a coborî un singur etaj.

Dacă propunerea mea, care, recunosc, iese din sfera unei declarații politice, nu va provoca zâmbete ironice, ci va fi luată în serios, vom constata fiecare dintre noi că, folosind scările, ritmul cardiac va fi mai bun, respirația se va regla, eliminând gâfâielile, iar mobilitatea articulațiilor membrelor inferioare va fi mai bună, diminuând riscurile unor artrite.

Vă mulțumesc pentru eventuala înțelegere a punctului meu de vedere privind efectele pozitive ale mișcării asupra copiilor, adolescenților și asupra noastră, a adulților.

Mai există o posibilă consecință:

Președintele României, care în prima tinerețe a făcut sport, jucând handbal, poate va completa cunoscutul său îndemn electoral spunând: "Să trăiți bine și sănătoși!"

În schimb, fără ore de sport suficiente cuprinse în programa școlară, tare mă tem că viitoarele generații de români nu numai că nu vor trăi sănătos, dar până și speranța lor de viață va fi drastic amendată.

Nouă, românilor, ne place, pe bună dreptate, să ne lăudăm cu originea noastră latină.

Atunci, stimată doamnă profesoară Ecaterina Andronescu, nu uitați de filozofia de viață sintetizată în admirabilul dicton Mens sana in corpore sano.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim colegului nostru, domnul senator Țopescu.

Cred că a fost o primă intervenție remarcată.

Doar ca o notă de subsol, am înțeles că această propunere nu a fost reținută de minister și sunt convins că, la nivelul Guvernului, această propunere nu va deveni o realitate.

 
 

Vreau să vă informez că următorii colegi și colege senator au depus declarațiile politice în scris: doamna senator Anca Daniela Boagiu, domnul senator Dumitru Oprea, domnul senator Ion Bara, domnul senator Șerban Rădulescu, domnul senator Mircea Marius Banias, domnul senator Gabriel Mutu, domnul senator Toader Mocanu, domnul senator Viorel Constantinescu, doamna senator Doina Silistru, domnul senator Valer Marian, domnul senator Gheorghe Marcu, domnul senator Emilian Valentin Frâncu, domnul senator Álmos Albert.

 
Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca titlu Argumente privind importanța instituției Palatul Copiilor din Timișoara (declarație politică neprezentată în plen);

O scurtă intervenție, domnul senator Gheorghe David.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După o asemenea prezentare a distinsului senator Cristian Țopescu, pentru că declarația politică se referă la copii, am și eu o scurtă intervenție.

Cu o săptămână în urmă am prezentat o declarație politică ce avea ca subiect actuala clădire în care funcționează, de mulți ani, Palatul Copiilor din Timișoara, clădire care a fost retrocedată.

În declarația mea politică de azi - fără să o citesc, aș vrea să o depun în scris - amintesc câteva argumente, dacă mai sunt necesare, privind importanța acestei instituții, în special pentru orașul Timișoara, dar și importanța ei pentru alte orașe din țară.

Vă mulțumesc și vreau să-i spun domnului senator Cristian Țopescu că am câștigat primul pariu cu dânsul: au fost mai mult de zece senatori în sală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică având ca titlu Paza bună trece primejdia rea;

Domnul senator Frâncu are o scurtă intervenție, pe baza declarației pe care deja a depus-o în scris.

Vă rog, domnule senator.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Voiam doar, foarte pe scurt, să trec în revistă câteva idei din declarația mea politică intitulată: "Paza bună trece primejdia rea".

În ultimii ani, tot mai mulți oameni de știință ne atrag atenția, din ce în ce mai insistent, asupra modificărilor climatice care vor afecta întreaga planetă, cu consecințe dintre cele mai serioase asupra situației politice, stabilității economice și normalității sociale.

Între timp, omenirea a intrat într-o fază financiar-economică fără precedent, iar modificarea factorilor climatici, suprapunându-se peste această stare de lucruri, ar putea afecta în mod grav actuala ordine politică, economică și socială.

Nu puține sunt vocile care prevestesc restrângerea drastică a accesului unor întregi populații la resursele lor de bază pentru susținerea vieții, pe toate continentele, cu consecința unui posibil val de migrații în masă către zonele mai puțin afectate.

Deocamdată, este imposibil să trasăm hărți precise ale viitoarelor zone favorizate și defavorizate, mai ales dacă luăm în considerare eventualitatea unor fenomene de mare amploare, cum ar fi inversarea polilor magnetici și reașezarea pe alte coordonate geografice a zonelor climatice ale globului.

Există țări care au început deja să ia măsuri menite să le protejeze resursele naturale și să asigure siguranța alimentară atât printr-o gestionare mai atentă a resurselor, cât și prin construirea de adăposturi pentru populație și constituirea unor depozite de hrană.

Nu în ultimul rând, prin conjugarea eforturilor pe plan internațional, mai multe țări au trimis mostre de material genetic către așa-numitele "seifuri ale supraviețuirii", unul dintre acestea fiind amplasat dincolo de Cercul Polar, pe o insulă ce aparține Norvegiei.

Asemenea aspecte nu mai pot fi neglijate, iar țara noastră ar trebui, de asemenea, să înceapă să ia măsuri de diminuare a efectelor negative pe care eventuale perturbări climatice, fie ele catastrofice sau nu, le-ar putea avea asupra teritoriului național, cu consecințe asupra populației în următorii ani sau în următoarele decenii.

Oricât de sceptici am fi încă tentați să fim, să nu uităm o veche și înțeleaptă vorbă din bătrâni: "Paza bună trece primejdia rea".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

 
Gheorghe Marcu (PSD) - declarație politică având ca temă piața de capital din România;

Domnul senator Gheorghe Marcu dorește să susțină în plen declarația politică.

Vreau să vă informez, până ajunge domnul senator Marcu la tribună, că la partea de întrebări l-am omis - vă cer scuze - pe domnul senator Dumitru Oprea, care a depus, în scris, la secretarul de ședință o întrebare adresată Ministerului Finanțelor Publice.

Vă rog, domnule senator Marcu, aveți cuvântul.

 

Domnul Gheorghe Marcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Stimați colegi, Intervenția mea este adresată Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.

În ultimii doi ani, piața de capital din România a resimțit cel mai puternic efectele defavorabile ale crizei financiare.

Toate acțiunile tranzacționate la Bursa de Valori București în 2008, fără excepție, au încheiat anul cu randamente negative.

Indicele compozit al bursei, BET-C, a înregistrat o scădere de 70,3%, în timp ce indicele societăților de investiții financiare, BET-FI, a pierdut 84,1%.

Pe piața RASDAQ situația a fost similară, indicele compozit al acestei piețe pierzând 55,3%

din valoarea de la sfârșitul anului 2007.

Anul 2009 nu a început nici el sub auspicii mai bune pentru Bursa de Valori București, principalii indicatori bursieri înregistrând scăderi substanțiale în primele două luni de tranzacționare.

În opinia mea, piața de capital autohtonă prezintă următoarele caracteristici:

  • free-float redus și lichiditate modestă;
  • reprezentare necorespunzătoare a emitenților în raport cu structura economiei naționale;
  • număr extrem de mic al emitenților listați la bursă;
  • număr mic de finanțatori prin intermediul pieței de capital, piața românească fiind mai mult o piață de schimb;
  • ofertă investițională incompletă;
  • lipsa short-selling-ului, obligațiunilor, titlurilor de stat, lipsa altor instrumente existente pe piețele mature.

Analizând raportul de activitate al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare pe anul 2008, cât și al Bursei de Valori București, aprobat recent de Camerele reunite ale Parlamentului României, am constatat că salariul mediu brut al unui angajat din cadrul CNVM depășește cu mult salariul unui senator și, dacă facem comparația cu cel al unui comisar, este nevoie de circa șase salarii de senator.

Aceste cheltuieli cu salarii directe sau indirecte se regăsesc în comisioanele pe care entitățile participante la piața de capital sunt nevoite să le practice în relația cu investitorii.

Motivația că aceste salarii mari duc la independența decizională a CNVM nu se justifică, suprataxând piața.

Sunt curios să văd dacă regula de acordare a acestora ține cont de condițiile concrete ale pieței.

Poate așa, solidarizându-se cu piața, ei vor înțelege mai bine participanții la piață, precum și gustul amar al dependenței de contextul economic, de criza financiară ce ne-a cuprins și nevoia de a construi temeinic o piață adevărată, fără a o sugruma din fașă cu costuri inutile.

Ca urmare a acestor caracteristici prezentate mai sus, la care se adaugă și contextul internațional, Bursa de Valori București nu mai este atractivă.

Pentru diminuarea consecințelor negative de pe piața de capital, solicit Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare o analiză în vederea reducerii taxelor percepute participanților din piață, prin aceasta înțelegând: societățile de investiții financiare, operatorii de piață, emitenții de fonduri de investiții.

Această măsură s-ar alătura celor luate de Parlamentul României, care a adoptat un act normativ ce prevede ca profitul realizat de investitori pe piața de capital în cursul anului 2009 să nu fie impozitat.

Nu dorim ca cei 2.000 de salariați să ajungă șomeri sau să părăsească țara, cu atât mai mult cu cât niciun stat cu pretenții de economie de piață nu poate exista fără o piață de capital solidă.

Vă mulțumesc.

 
 

Următoarele declarații politice au fost depuse la secretariatul ședinței, nefiind prezentate în plen.

 
Anca Daniela Boagiu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Absorbția fondurilor europene și solidaritatea - soluții pentru ieșirea din criza economică (declarație politică neprezentată în plen);

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Domnule președinte, Stimate colege și stimați colegi, Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Absorbția fondurilor europene și solidaritatea - soluții pentru ieșirea din criza economică".

Criza economică nu mai este doar un subiect de dezbatere publică, ci o realitate care lovește din ce în ce mai mulți cetățeni români.

Veniturile la bugetul de stat se diminuează, iar efectele politicilor salariale catastrofale puse în practică de vechiul Guvern își arată acum efectele.

Guvernul Boc, prin bugetul de stat și măsurile legislative inițiate, a propus deja o serie de soluții care să atenueze efectele, dar tot mai multe voci, mai ales din presă, pun la îndoială celeritatea și eficiența unor măsuri nepopulare, dar atât de necesare - o spune Banca Mondială, o spune Fondul Monetar Internațional și o spun aproape toate instituțiile financiare internaționale sau alți actori economici de prestigiu.

Doamnelor și domnilor, Nu fac recurs la o chemare la resemnare.

Nu recomand complacerea în această realitate economică dureroasă și în niciun caz nu fac apologia neimplicării noastre.

Soluții există și trebuie căutate neîncetat, iar un prim pas în acest sens îl reprezintă dialogul.

România nu acționează singură în această criză, ci coordonat cu Uniunea Europeană din care facem parte.

La nivel european, Comisia a venit deja cu un plan de relansare economică pe zece priorități - eficiență energetică, redresarea sectorului auto, promovarea produselor ecologice, investiții în infrastructură, educație și cercetare, acces la internet de bandă largă și, în special, în mediul rural -, dar și cu o serie de îmbunătățiri legislative care să simplifice procedurile de accesare a fondurilor europene.

Nu este prima dată când afirm că o soluție insuficient discutată pentru redresarea economică este creșterea ratei de absorbție pentru fondurile europene.

Avem resurse care ne sunt la îndemână și trebuie să le valorificăm.

Vorbim de atâția ani de fondurile europene, dar prea puțini dintre români resimt efectele utilizării acestora, semn că autoritățile centrale sau locale nu au făcut destul pentru promovarea metodelor de atragere a banilor europeni.

Profit de această ocazie pentru a vă reaminti că executivul european a luat deja o serie de măsuri în domeniul absorbției fondurilor europene, măsuri care înlesnesc procesul și dau o gură de oxigen autorităților noastre.

E vorba, în primul rând, de creșterea prefinanțării: se dublează, practic, suma pe care o primim anual de la UE ca avans pentru plățile pentru proiectele finanțate din fonduri structurale.

În al doilea rând, Comisia permite modificarea programelor operaționale pe baza priorităților planului de relansare economică pentru a sprijini sectoarele cu potențial de creștere, precum eficiența energetică, inclusiv reabilitarea termică a clădirilor și sprijinirea IMM-urilor.

Nu în ultimul rând, Comisia a anunțat și modificarea regulilor privind ajutorul de stat, astfel încât acesta să fie aprobat mai ușor la nivel european și să poată acoperi o mai mare parte din finanțarea unui proiect.

Doamnelor și domnilor, Toate aceste măsuri trebuie dublate de inițiative interne: modificarea prevederilor referitoare la achizițiile publice, o mai mare rapiditate a circuitului de aprobare a proiectelor, sprijin pentru a obține credite care să acopere costurile proiectelor până la momentul rambursării, asigurarea cofinanțării, modificarea programelor operaționale pentru a ne axa pe acele domenii care aduc creștere economică și care creează locuri de muncă.

Aceste imperative implică și contribuția noastră ca aleși uninominal ai cetățenilor.

Trebuie să facem tot posibilul pentru a promova astfel de inițiative pe lângă autoritățile locale din colegiul pe care îl reprezentăm.

Fără această implicare, vom fi și noi responsabili dacă rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune rămâne cu o singură cifră.

Vă mulțumesc.

Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică având ca titlu Evaziune fiscală... legală (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dumitru Oprea:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Evaziune fiscală... legală".

Săptămâna trecută, în plenul Senatului s-a votat în favoarea scutirii de impozit a dividendelor reinvestite.

La prima vedere, măsura este lăudabilă, chiar dacă partea tehnică nu este încă definită.

Pentru "băieții deștepți", însă, nici nu este necesară.

De ani de zile ei obțin aceleași rezultate, dar prin alt mijloc: al avansurilor spre decontare.

Este o metodă mult mai simplă și mai avantajoasă.

Cei care practică aceste manevre se pot îndestula cu bani din firmă oricât și oricând doresc.

În plus, nici nu trebuie să aștepte încheierea anului fiscal.

Procedura este foarte simplă: cine are nevoie de bani solicită avans spre decontare.

Dacă suma a fost insuficientă, mai poate fi luat încă un avans.

Legea spune că se poate intra în posesia altui avans dacă a fost justificat precedentul.

Însă aceeași lege nu precizează nimic despre sancțiunea dată atunci când avansul nu este justificat.

În consecință, schema poate fi repetată la infinit.

Legea nu menționează nici termenele la care trebuie să se deconteze sumele ridicate pentru efectuarea de cumpărături și nu are importanță nici dacă valoarea soldului contului care acumulează avansurile spre decontare, contul avansuri de trezorerie, este de miliarde de lei vechi.

Interesant este faptul că în cazul dividendelor cuvenite asociaților/acționarilor sunt stipulate condițiile ridicării acestora, ca termen: cel mult 8 luni de la data aprobării situației financiare, precum și modul de calcul al dobânzii pentru depășirea termenului de plată.

În calcul se folosește dobânda legală sau o dobândă mai mare hotărâtă de adunarea generală a asociaților/acționarilor, prin care se aprobă situația financiară a exercițiului financiar încheiat.

Nu aceeași rigoare este întâlnită și atunci când sunt tratate avansurile spre decontare ridicate de asociați.

Nefiind controlate sumele, termenele, condițiile de justificare, interpretarea rămâne la dispoziția fiecărei persoane interesate în parte.

Considerăm că sumele ridicate ca avans spre decontare ar putea avea unul din două tratamente posibile: fie ca un credit luat de la o bancă, fie ca un dividend anticipat, deși avansurile din dividende nu sunt permise.

Al doilea caz este mai favorabil, cel puțin în acest moment.

Dacă se vor reglementa ferm termenele de justificare a sumelor ridicate, depășirea acestora se va penaliza prin perceperea fie a dobânzii legale, fie a ratei de 16% - de la dividende sau impozit pe salarii -, aplicabilă sumei nejustificate la termen.

De asemenea, apreciem că ar fi util ca în situațiile financiare anuale să existe date despre avansurile spre decontare - avansuri de trezorerie - ridicate de persoanele din firme și nedecontate chiar de mai mulți ani.

Vă mulțumesc.

Ion Bara (PD-L) - declarație politică având ca titlu Nevoia de reformă în învățământul preuniversitar (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Ion Bara:

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Nevoia de reformă în învățământul preuniversitar".

Realitatea învățământului românesc iese tot mai mult din intimitatea sa școlară și se dezvăluie public, așa cum este, de altfel, firesc într-o societate democratică în care transparența și consumul de informație sunt nelimitate.

Din păcate, această realitate ne îngrijorează în aceeași măsură, adică din ce în ce mai mult, pentru că școala românească nu-și mai revine din regresul continuu în care a alunecat.

Este oare nevoie să ne propunem și în învățământ un concept de genul "progres zero"?

De ce s-a ajuns aici? Doar pentru că până acum nu s-au alocat suficiente fonduri, corespunzător diferitelor procente din PIB reclamate la întocmirea bugetului de stat? Sau pentru că finanțarea învățământului, atât cât s-a făcut, nu a fost orientată și spre reforma reală a procesului de învățământ, într-o viziune strategică și coerentă?

Un proces de învățământ învechit, cu conținuturi insuficient de adecvate evoluției societății sau noilor valori, cu metode pedagogice și educative adesea depășite nu poate convinge, în opinia noastră, generația tânără că școala îi face un serviciu care să-l intereseze cu adevărat.

Urmarea este evidentă: afectarea parteneriatului profesor-elev, care degenerează, din nefericire, tot mai des în conflicte barbare în care victimele sunt, pe fond, nevinovații: profesorii sau elevii, pentru că sistemul nu este reformat.

Un proces de învățământ în care evaluarea formativă, cea de zi cu zi, contează încă substanțial pentru admiterea în următorul nivel de studii, în detrimentul evaluării sumative externe, menține cauza afectării relației profesor-elev sau profesor-părinți, care degenerează, de asemenea, adeseori în conflicte în care "vinovații" nu au nicio vină că sistemul de învățământ nu s-a reformat.

Tot profesorii sunt vinovați pentru că, în lipsa unui sistem de evaluare reformat, se practică în continuare notarea elevilor pe criterii subiective ce țin de accepțiunea diferită a cadrului didactic în privința exigenței manifestate față de nivelul de pregătire al elevilor?

Tot profesorii sau elevii sunt vinovați pentru că formalismul este destul de prezent în practica evaluării și, în consecință, rezultatele sunt contradictorii?

Este suficient să menționăm în acest sens două situații mai mult decât relevante:

  • diferențele mari dintre note la proba orală și proba scrisă la aceiași elevi și la aceeași disciplină de bacalaureat;
  • elevii care rămân corigenți la o disciplină de învățământ, deși au fost sprijiniți în învățare pe întreaga perioadă a cursurilor de către profesori, reușesc să promoveze doar în baza studiului individual pe perioada vacanței școlare.

Un proces de învățământ în care educația rămâne neinclusă în conținuturile învățării, rezumându-se la acțiunile dirigintelui sau la acele activități denumite impropriu "extrașcolare", s-a dovedit a nu fi eficient generației de elevi în fața provocărilor de tot felul la care este supusă.

Frecventele acte de indisciplină din școală sau din afara ei - în numeroase cazuri, de mare gravitate - sunt elocvente în acest sens și sunt un argument în plus pentru schimbări radicale în sistemul de învățământ.

Toate aceste aspecte sunt realități triste, trăite atât de elevi și părinți, cât și de profesori, și se conturează într-o opinie generală că așa nu se mai poate.

Școala trebuie să-și recapete prestigiul și importanța socială, iar cadrele didactice trebuie să-și redobândească prestanța și respectul cuvenite, pentru ca elevii, părinții și comunitatea locală să aibă încredere în școală și, mai mult decât atât, să fie mândri de ea.

De aceea, este nevoie acum, până când nu este prea târziu, de o decizie politică pentru schimbări profunde, fundamentale la nivelul procesului de învățământ și, în general, al sistemului educațional, cu susținerea tuturor partidelor politice care și-au exprimat, de altfel, voința politică în favoarea parteneriatului pentru educație lansat de Președintele României.

Așadar: "bani contra reformă", da.

Bani cât se poate, dar și reformă, pentru că nu se mai poate!

Șerban Rădulescu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Siguranța cetățeanului (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Șerban Rădulescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Siguranța cetățeanului".

Obiectivul oricărei formațiuni ce se vrea responsabilă este creșterea siguranței cetățeanului.

Acesta nu este un concept abstract, ci se manifestă concret, precis în diferite sectoare, putând fi chiar cuantificat.

Mă voi referi în cele ce urmează la un domeniu, poate mai puțin spectaculos, oricum, pașnic, dar extrem de important pentru fiecare dintre noi: dimensiunea medicală a siguranței cetățeanului.

Pornesc de la definiția sănătății după OMS: "starea concretă de bine, din punct de vedere fizic, mental și social, a unui individ sau a unei colectivități".

Asigurăm noi, clasa politică, fie din Legislativ, fie din Executiv, concetățenilor noștri această stare de bine?

Fără a avea pretenția unui studiu exhaustiv, voi trece în revistă câteva aspecte și voi începe cu siguranța alimentației.

Pe bună dreptate, ar trebui să ne întrebăm:

Ne alimentăm noi sănătos?

Cine ne învață să ne alimentăm sănătos?

Acceptăm să ne alimentăm sănătos?

Publicitatea diferitelor alimente poate fi cenzurată sub aspectul medical?

Cred că atât comisiile parlamentare, și nu neapărat numai cele de specialitate, precum și Guvernul au o mare datorie în a se implica direct și rapid în a informa corect populația țării asupra modului de alimentație.

Starea de bine a unui individ, conform definiției OMS, nu poate exista în condițiile unui sedentarism la care viața modernă ne condamnă, din păcate.

Stilul de viață pe care copiii noștri trebuie să-l adopte, stilul de viață pe care noi, cei maturi, trebuie să-l acceptăm, în condițiile vieții stresante din ziua de azi, cuprinde obligatoriu mișcarea.

Acest stil de viață se învață în școală, iar aici, din păcate, sportul nu este o prioritate.

Educația fizică nu poate fi o materie opțională în România dacă vrem să fim un popor sănătos.

Sper ca Ministerul Educației, Cercetării și Inovării să revină asupra ideii micșorării numărului de ore de educație fizică în școlile României.

Susțin cu putere creșterea acestui număr obligatoriu la trei, săptămânal, altfel avem toate șansele să devenim literalmente un popor bolnav.

O altă problemă pe care v-o supun atenției este siguranța pe care ne-o oferă posibilitatea de a putea preveni diferite boli.

Pentru aceasta trebuie, în primul rând, să știm dacă suntem sau nu sănătoși.

În acest context, voi ridica o singura problemă, cea a unor boli transmisibile, așa cum sunt hepatita C, SIDA, TBC, boli ce sunt o amenințare asupra sănătății noastre.

Prea mulți oameni din această țară poartă virusul hepatitei C fără să știe, până când boala se manifestă nefast.

Cheltuielile pentru tratament sunt mari, iar rezultatele incerte.

Este necesar un program de informare responsabil, în masă și un tratament precoce la care să aibă acces toată populația afectată.

Datoria noastră, a celor care vremelnic conducem destinele acestei țări, parlamentari, guvernanți, este de a veghea ca românul să se simtă în siguranță în fața încercărilor diverse și multiple pe care viața de azi i le oferă și cred că siguranța unei vieți sănătoase este un lucru pe care noi suntem obligați să i-l oferim.

Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca titlu Argumente privind importanța instituției Palatul Copiilor din Timișoara (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Gheorghe David:

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Argumente privind importanța instituției Palatul Copiilor din Timișoara".

Spre deosebire de învățământul preșcolar și gimnazial obligatoriu pentru toți copiii, care se desfășoară pe baza unor programe identice la nivelul întregii țării, într-o instituție ca cea despre care vorbim frecventarea ei este opțională.

Se presupune, iar realitatea a confirmat-o, că părinții și maturii din jurul copilului observă la acesta înclinații native spre un domeniu sau altul, înclinații ce ar putea fi mai bine valorificate de către maturul de mai târziu.

Odată înscris, pe lângă profesorul care se străduiește să-i consolideze aptitudinile, părinții și elevul înșiși vor putea să-și dea seama mai ușor dacă fizica, matematica, biologia - discipline ale căror cunoștințe, chiar dacă nu sunt tratate direct, sunt indispensabile cercurilor de electronică aplicată, IT, aero, navomodelism etc. - sunt materii care răspund aptitudinilor sale native.

Această concordanță - între aptitudinile native ale elevului și specificul fiecărui cerc - este și mai relevantă în cazul cercurilor artistice.

Desigur, din numărul impresionant de "vocaționali" doar puțini ajung să devină personalități în domeniul pentru care au optat.

Să nu se uite însă că și ceilalți, neîmpinși de la spate de programa școlară - rigidă oricum, în cele din urmă -, au izbutit să-și autoverifice potențialul intelectual și vocațional, cunoștințe de mare folos în alegerea și reușita viitoarei profesii.

Câștigat este atât maturul de mai târziu, deprins de timpuriu să-și evalueze însușirile native, cât și societatea, prin numărul sporit de indivizi deprinși să-și valorifice mai bine cunoștințele.

Și chiar atunci când băiețelul sau fetița de la cercul de balet, să zicem, alege mai târziu să devină inginer, profesor ori economist, aptitudinile lor coregrafice le vor fi de folos toată viața.

Înainte de a reveni la subiectul intervenției mele, să nu uităm că într-o situație similară - la nivel de țară - se află un număr impresionant de clădiri retrocedate foștilor proprietari, clădiri în care își desfășurau activitățile instituții de cultură și învățământ.

Numai în Timișoara și județul Timiș cunosc câteva zeci.

De-a lungul anilor de folosință, în aceste spații s-au investit sume consistente de bani pentru întreținere, reabilitări, extinderi, reamenajări etc.

Acum, ele revin, absolut întemeiat, celor care le-au construit.

Să învățăm totuși din această lecție: să nu mai cheltuim bani pe improvizații în speranța că peste câțiva ani vom fi mai bogați.

Spre deosebire de oricare activitate umană care presupune investiții, viabilitatea unei investiții în învățământ, cercetare și cultură este fără margini.

Gestionată cu înțelepciune și pragmatism, ea va fi tot timpul profitabilă.

Vorbeam în prima parte a intervenției mele despre includerea în bugetul pe acest an a sumei de 56.000 de mii de lei pentru construcția din temelii a Palatului Copiilor din Timișoara.

Pe baza acestei promisiuni s-a dat dezlegare să fie organizată o licitație de proiecte.

Ea s-a desfășurat pe data de 24 februarie anul curent.

A fost reținută oferta în valoare de 189.000 de lei noi.

Dacă nu vor interveni contestații, proiectul urmează să fie predat la sfârșitul lunii octombrie.

Am fost informat că bani pentru achitarea amintitei oferte există.

Dacă totul se va desfășura fără poticneli, termenul de execuție și de predare la cheie - sfârșitul anului viitor - va putea fi respectat.

Deosebit de important este ca cele 56 de milioane să intre în contul ordonatorului de credite și pe ei să scrie "exclusiv pentru Palatul Copiilor din Timișoara".

Pentru ca această variantă să devină realitate, consider că este mai înțeleaptă începerea, încă de pe acum, a demersurilor pentru prelungirea contractului.

Este vorba de încă 18 luni începând din luna iunie anul curent.

La actuala chirie și la un curs mediu de 4,2 lei/euro, ar fi vorba despre o sumă totală de 433.340 de lei.

Dacă vi se pare înspăimântătoare, să se facă un deviz de lucrări pentru a stabili costurile reabilitării celor două etaje cedate de ISJ Timiș la Liceul de chimie industrială "Azur".

Vă asigur că ele depășesc suma de 433,3 mii de lei.

Ca să nu mai vorbim de efortul fizic și moral pentru mutarea întregului calabalâc într-un spațiu improvizat și, pe deasupra, provizoriu.

Mircea Marius Banias (PD-L) - declarație politică având ca titlu Minte sănătoasă în corp sănătos (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Mircea Marius Banias:

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi, Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Minte sănătoasă în corp sănătos" și se referă la comentatul subiect al numărului orelor de educație fizică din programele școlare.

Se impune să amintesc faptul că nu întâmplător în programul de guvernare, la capitolul "Tineret și sport", este prevăzută "introducerea unui număr de minimum 3 ore de sport pe săptămână în programa școlară și garantarea accesului tuturor copiilor apți pentru acest gen de activitate la orele de educație fizică, în conformitate cu normele Uniunii Europene".

Tot la acest capitol, se amintește despre implementarea propunerilor și a recomandărilor din Carta albă a sportului, pentru că sportul este cuprins în acquis-ul comunitar și în politicile europene.

Instituțiile europene recunosc importanța rolului pe care îl joacă sportul în societate în beneficiul sănătății, educației, integrării sociale și culturii.

Observăm că în ziua de azi se renunță foarte ușor la mișcare pentru privitul la televizor sau navigarea pe internet.

Se ignoră astfel activitatea fizică, iar implicațiile pe termen lung nu sunt benefice.

Sedentarismul duce la obezitate și la diverse alte boli care reduc calitatea vieții și accentuează riscul apariției unor accidente fatale.

Potențialul sportului de a contribui la îmbunătățirea standardului de sănătate al populației nu este suficient valorificat și se impune educarea cetățenilor în acest sens, iar pentru aceasta trebuie să începem de pe băncile școlii.

În aceste condiții, socotesc inoportună ideea reducerii orelor obligatorii de educație fizică din programa școlară.

O reorganizare a orelor de educație fizică poate fi însă bine-venită.

Salut atenția cu care Ministerul Educației, Cercetării și Inovării tratează importanța orelor de sport, dar, în același timp, subliniez necesitatea ca orice măsură luată să nu ducă - fie și involuntar - la involuții față de situația actuală.

Sunt îngrijorat de ideea existenței în viitor a unei singure ore de sport în trunchiul comun, restul de două ore fiind opționale și având ca scop pregătirea unor echipe sportive școlare.

Sper ca Ministerul Educației, Cercetării și Inovării să găsească măsurile corecte pentru ca elevii chiar să vină la aceste ore opționale situate în afara programei și la care nu se vor da note și mai sper ca aceste măsuri să se regăsească, în mod explicit, într-un ordin ministerial, astfel încât să nu rezulte niciun fel de interpretări contrare.

Mă întreb, în același timp, dacă la ora actuală toate liceele din România au condițiile materiale pentru a dezvolta nu o echipă școlară, ci mai multe, la mai multe discipline sportive, așa cum dorește și declară Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

Încurajarea sportului pe echipe este benefică, dar mă întreb cum poate ea să fie definită ca obligatorie acolo unde nu sunt condiții adecvate.

Îmi exprim dorința ca principiul renunțării la orele de sport să nu evolueze spre anihilarea celui considerat, se pare, învechit:

Mens sana in corpore sano.

Este de datoria noastră să educăm generațiile următoare inclusiv din punct de vedere fizic și să pregătim generații de oameni sănătoși, nu de tineri bolnavi, iar o minte sănătoasă poate sta doar într-un corp sănătos.

Gabriel Mutu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Din respect pentru bătrâni (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Gabriel Mutu:

Domnule președinte, Stimați colegi, Mi-am intitulat declarația politică "Din respect pentru bătrâni".

Un proverb vechi spune: "Chiar de-ai fi Alexandru Macedon, nu porni la drum fără bătrâni."

În ultimul timp constatăm că pentru bătrânii noștri, care majoritatea se descurcă oricum foarte greu, nu mai există nici cel mai mic respect.

Este chiar prea mult să ne gândim la tineri ca la persoanele care ar trebui să-și sprijine părinții și bunicii, atâta timp cât pe toate canalele de știri nu vedem decât cazuri de persoane în vârstă care sunt bătute, abuzate chiar de cei cărora le-au dat viață.

Mai mult, constatăm cu indignare că nici cei mai amărâți bătrâni, cei fără sprijin din partea familiei, cei protejați în instituții, cei pe care angajații statului ar trebui să-i ocrotească, nu scapă de acest fenomen care a devenit din ce în ce mai îngrijorător și se manifestă în cele mai neașteptate medii și forme: violența.

În data de 25 februarie, o femeie de 59 de ani, internată în Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihică Bolintin-Vale, a fost bătută de două infirmiere. Ulterior a decedat.

Situația de la Giurgiu este incalificabilă și este greu de imaginat.

De câtă nepăsare și neglijență este nevoie ca să se ajungă aici?!

Credem că este nevoie de o nouă abordare privind protecția persoanelor vârstnice, în ceea ce privește responsabilizarea activă a tinerilor față de părinții lor și persoanele în vârstă, chiar dacă aceasta înseamnă elaborarea unor reguli și pedepse.

Trebuie să ne salvăm bătrânii pentru a ne salva copiii.

Este esențial să-i învățăm pe cei mici și pe cei tineri să se respecte și să-i respecte pe cei mai în vârstă.

Cred că vom reuși dacă vom încerca, pe de o parte, să creăm o punte între generații, un dialog.

Pe de altă parte, este neapărat necesară elaborarea unui sistem legislativ menit să protejeze, cu adevărat, persoanele vârstnice atât din punct de vedere financiar, cât și de cei care vor să profite să le ia casele și chiar de propriii lor copii.

Sper să reușim în cel mai scurt timp să elaborăm un proiect legislativ menit să sprijine persoanele vârstnice prin responsabilizarea tinerilor.

Nu este doar datoria statului să-i protejeze pe bătrâni, este datoria fiecăruia dintre noi să-i protejăm pe cei care ne-au dat viață.

Toader Mocanu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Descentralizarea - prioritatea Guvernului Boc (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Toader Mocanu:

Declarația mea politică se intitulează: "Descentralizarea - prioritatea Guvernului Boc".

Descentralizarea este subiectul cel mai des abordat în ultimii zece ani, fără ca în această privință să se fi realizat, până acum, progrese semnificative care să fie resimțite la nivelul cetățeanului.

Tocmai din acest motiv descentralizarea a devenit un subiect la modă în care nimeni nu mai credea.

Evenimentele recente, măsurile și termenele concrete prezentate în ședința de guvern din 7 martie anul curent, cu privire la pachetul de legi ale descentralizării, arată că Partidul Democrat Liberal își asumă și va realiza acest obiectiv prioritar pentru modernizarea României împreună cu partenerii săi la guvernare.

Noi, cei de la Partidul Democrat Liberal, vorbim despre necesitatea descentralizării încă de la începutul mandatului trecut.

Ministrul Blaga a construit încă de acum patru ani o strategie pe această temă.

În calitatea sa de ministru al internelor și reformei administrative, domnul Blaga a promovat Legea-cadru a descentralizării în România.

Decizia pe care Guvernul Boc a luat-o în 4 martie anul curent, de a adopta în termen de 60 de zile toate actele normative care vizează descentralizarea în administrație, în educație, în sănătate și în agricultură, este mărturia clară a voinței politice a actualului Guvern.

Primul pas a fost făcut în justiție prin adoptarea de către Guvern a proiectului cu privire la Codul penal, Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă.

Cu siguranță, consultările de specialitate cu structurile administrației publice locale, ale patronatelor și sindicatelor vor contribui semnificativ la realizarea, în final, a unui pachet de reforme profunde care să răspundă nevoilor reale ale comunităților locale.

După adoptarea în Guvern, pachetul de legi va intra în dezbatere parlamentară, moment în care noi, parlamentarii, vom avea prilejul să ne aducem aportul la îmbunătățirea acestui pachet legislativ.

În acest sens, susținem și noi ideea ca până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare să avem reglementate problemele legate de descentralizare, astfel încât, până în vară, o parte dintre serviciile legate de ordine publică, sănătate, educație și agricultură să treacă în responsabilitatea directă a consiliilor județene, a primăriilor sau a consiliilor locale, cu resurse cu tot.

Adevărata descentralizare presupune ca autoritățile administrației publice locale să dispună de putere de decizie și, foarte important, de resurse financiare necesare pentru implementarea deciziilor pe care le iau cu privire la funcționarea instituțiilor ce au trecut în directa lor responsabilitate.

Puterea centrală își va păstra atribuțiile de control și de monitorizare a deciziilor luate la nivel local.

Toate aceste măsuri vor fi armonizate cu legea salarizării unice a funcționarilor publici, atât de invocată de Cabinetul Tăriceanu II, dar pentru care fosta guvernare nu a făcut nimic.

Dimpotrivă, în aprilie 2007 aceasta a luat o serie de măsuri care nu numai că au ignorat obiectivele descentralizării, dar au încălcat principiile subsidiarității și predictibilității financiare, ceea ce a însemnat o contrareformă a acestui proces.

Descentralizarea va da putere autorităților locale și, în același timp, va spori extrem de mult răspunderea aleșilor locali pentru deciziile pe care le iau și pentru modul în care le vor pune în practică.

În final, consider că descentralizarea trebuie aplicată rapid, corect, cu efecte vizibile, astfel încât cetățeanul să beneficieze de cele mai bune servicii la cele mai reduse costuri.

Cheltuirea banului public trebuie riguros controlată de către unitățile centrale pentru oportunitate, legalitate și eficacitate.

Factorii de decizie de la nivelul unităților administrativ-teritoriale trebuie să înțeleagă foarte clar că descentralizarea implică și responsabilități foarte mari.

Vă mulțumesc.

Viorel Constantinescu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Drumul banilor în Parlamentul României (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Viorel Constantinescu:

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Drumul banilor în Parlamentul României".

Și a fost dezbaterea din Parlamentul României referitoare la Legea bugetului de stat pe anul 2009, proiect cu care cele două tabere, una nihilistă și alta generoasă, obișnuită cu haosul, s-au înfruntat, tocându-și timpul și nervii până adânc în miezul nopții.

Oamenii se așteptau la o confruntare privind filozofia bugetului construit de Guvernul României pe previziuni sumbre care, încet-încet, se adeveresc, dar scopul opoziției nu a fost acela de a-și introduce în buget elemente de corecție cu efecte asupra constituirii și distribuției bugetare, ci de a întârzia adoptarea acestei legi. Și cum întârzii un car în deplasare mai bine și mai eficient decât băgându-i bețe în roți? Și s-au introdus amendamente cu toptanul, pentru câteva zile Parlamentul având imaginea sumei tuturor consiliilor locale.

Prin amendamentele introduse s-ar fi reușit modernizarea infrastructurii României aproape în întregime, și totul într-un an de zile, ca-n basmele copilăriei.

Bineînțeles că toate solicitările făceau parte din mecanismul de întârziere a lucrărilor, dar cred că și în aceste condiții nu-și găsesc locul expresii care să ducă în derizoriu abordarea cu realism a necesităților din infrastructură.

Ni s-a propus cu seninătate să aprobăm reabilitarea structurală și funcțională a unei școli cu patru săli de clasă, prin alocarea unei sume care reprezenta de multe ori costul pentru o clădire nouă, similară ca arie construită desfășurată.

De foarte multe ori, cu entuziasmul evlaviei artificiale, se cereau bani pentru reparații sau pentru terminarea lucrărilor la biserici care erau numite "locașuri de cult", adică locuri de unde se poate trage, fără să fii văzut, împotriva celor care au alcătuit bugetul.

Oare această formă nu este secantă cu blasfemia?

Opoziția, dirijată cu pricepere într-ale risipei, cu entuziasm stahanovist demn de liberalismul actual, a luat la rând toate amendamentele și astfel am reușit să o remarcăm pe Valentina Tereskova de Ialomița, care a dat tractorul pe rachetă, cerând în serie tot ce se poate cere, că tot nu e de la noi, e de la ăia care trebuie încurcați, întârziați, împiedicați.

Și dacă oboseala, neatenția sau plictiseala, stări omenești, deveneau stăpâne, și am fi votat câteva dintre propunerile de amendare a bugetului profund nerealiste?

Dacă am fi votat pentru balastarea unui drum cu lungimea de doi kilometri dintr-un sat oarecare suma de 15 miliarde? Eram cu toții părtași la metamorfoza drumului banilor în drumul oaselor?!

S-a întronat imaginea că în Parlamentul României se poate orice când e vorba de banii altora, adică ai contribuabililor.

S-a întronat imaginea că noi putem să numim o biserică "locaș de cult", că putem să cheltuim oricât, fără măsură, că în numele Atotputernicului se poate și ne-am jucat cu banii contribuabililor, susținând, în valuri de presiune, orice amendament care avea o singură calitate: să fie, dacă se poate, total nefundamentat.

Să ne ferim, stimați colegi, să transformăm drumul banilor contribuabililor în drumul oaselor, pentru că riscăm să ne împiedicăm cu toții.

Doina Silistru (PSD) - declarație politică având ca titlu 8 Martie - Ziua Femeii (declarație politică neprezentată în plen);

Doamna Doina Silistru:

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "8 Martie - Ziua Femeii".

Pe plan internațional, data de 8 martie reprezintă Ziua Femeilor Militante, ziua femeilor datorită cărora acum întreaga comunitate de femei se poate mândri cu aceea că și-a atins potențialul pe toate planurile în care activează, fie că este vorba de cel social, familial, cultural sau profesional.

Pe parcursul timpului, această dată a fost marcată de numeroase reprezentații și manifestări ale femeilor, acestea având ca scop egalitatea în drepturi alături de bărbați și recunoașterea lor, a femeilor, ca fiind la fel de competente precum partenerii lor de viață.

Data de 8 martie a căpătat în anul 1921 statutul internațional de Zi a Femeii, o zi în care celebrăm succesele noastre, frumusețea, delicatețea cu care tratăm problemele și perspicacitatea de care dăm dovadă zilnic, reușind să ne atingem scopurile și să demonstrăm, de fiecare dată, că locul nostru nu este numai alături de bărbați, ci, poate, uneori chiar depășim realizările unora dintre ei.

Dar ziua aceasta nu marchează un spirit competițional între domni și doamne, ea există pentru ca noi, femeile de pretutindeni, să ne aducem aminte că merităm tot ce este mai bun și că putem să obținem prin propriile forțe tot ceea ce ne propunem sau ne dorim.

Sărbătoarea de 8 Martie reușește să ne împlinească sufletele, să ne ajute să invocăm și mai multă încredere în noi însene și să ne dea un imbold spre a ne aprecia, cu adevărat, pentru ceea ce suntem:

învingătoare, puternice, independente, și reușim să păstrăm vie ideea că femeile sunt reprezentantele sexului frumos, acesta fiind un adevăr, chiar suntem frumoase și avem tot dreptul să purtăm cu mândrie, în fiecare zi, acel zâmbet ce le arată celor din jur că ne apreciem pentru ceea ce reprezentăm.

O parte suntem mame, o parte suntem soții, prietene, confidente, iar unele dintre noi au ales să nu-și împartă încă viața alături de cineva.

Oricare ar fi deciziile pe care le-am luat în acest sens, astăzi suntem celebrate pentru ceea ce suntem, ceea ce am ales să fim și ceea ce ne dorim să fim, iar fiecare floare primită în dar este o dovadă a faptului că puterea și identitatea noastră sunt respectate și apreciate.

Copiii ne iubesc, domnii ne adoră, colegii și prietenii ne apreciază, aceasta este ziua în care noi ne îndreptăm privirea asupra noastră și vedem tot ceea ce avem mai bun, ne aducem aminte de tot ceea ce am îndeplinit, de realizările noastre și de bucuria pe care avem puterea să o dăruim celor din jur și învățăm să ne iubim pentru nimic mai mult sau mai puțin decât ceea ce suntem fiecare în parte.

După căderea regimului comunist, pentru ceva vreme, 8 Martie a intrat în desuetudine.

La începutul veacului al XXI-lea însă, prejudecățile legate de originea muncitorească a Zilei Femeii au fost abandonate și această zi este una în care, pe toate meridianele, este celebrată femeia.

Acum, când avem dreptul de a alege și de a spune nu, vă doresc, stimate doamne:

  • să nu mai câștigați un salariu mai mic doar pentru că sunteți femei!;
  • să nu mai fie "aproape" o condiție esențială să fii bărbat ca să ocupi un loc în toate structurile de putere din societate!;
  • să nu mai fiți violate!;
  • să nu mai fiți supuse agresiunilor fizice!;
  • să nu mai fiți exploatate și discriminate în publicitate și în spațiul public, în general!

Pe 8 Martie sărbătorim spiritul tuturor femeilor ce au luptat și au avut un ideal pe care, uneori, l-au urmat cu prețul vieții lor, acela ca într-o zi să fie libere, egale și cu aceleași drepturi precum bărbații.

Și susțin cu tărie că singurul lucru pe care ar trebui să îl facem astăzi este acela de a onora curajul lor, al celor ce au inițiat această schimbare, și să ne onorăm pe noi pentru tot ceea ce reprezentăm în întreaga lume.

La mulți ani, doamnelor și domnișoarelor de pretutindeni!

Valer Marian (PSD) - declarație politică având ca titlu Modelul bolșevic al episcopului Tökés (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Valer Marian:

Declarația mea politică se intitulează "Modelul bolșevic al episcopului Tökés".

Pastorul László Tökés, episcop reformat de Piatra Craiului - Bihor, Satu Mare și Sălaj -, președinte al Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) și membru al Parlamentului European din partea României, s-a dat în stambă în capitala Ungariei după ce a fost anunțat cap de listă pe lista comună a UDMR și CNMT pentru alegerile europarlamentare din iunie.

Cu o săptămână în urmă, europarlamentarul român László Tökés a ținut o conferință de presă la Budapesta, împreună cu fostul premier ungar Viktor Orban, liderul FIDESZ, principalul partid de opoziție din Ungaria, clasat pe primul loc în sondajele de opinie.

Cu acest prilej, europarlamentarul László Tökés a declarat că, în ciuda afirmațiilor Președintelui României despre autonomia teritorială, susține în continuare acest deziderat corelat cu noțiunea de "eurotransilvănism".

"Susținem dezideratul nostru pentru autonomia maghiarilor din România, inclusiv autonomie teritorială pentru secuime, și mai avem și ideea Transilvaniei, mă gândesc în termenul eurotransilvănismului...

Comunismul a șters regiunile.

Fiind membru al Europei unite, ideea diversității în unitate ne dă nădejdea că vom reuși să înființăm în cadrul regionalismului, potrivit subsidiarității regionale, să înfăptuim autonomia ungurilor, a secuilor în special, a întregii Transilvanii, cum este în Voivodina, în Serbia.", a spus episcopul Tökés.

În opinia sa, autonomia trebuie obținută printr-o nouă organizare administrativă, după modelul existent în Spania, după voința politică a maghiarilor.

În mod paradoxal, episcopul Tökés invocă principiul european al subsidiarității regionale pentru autonomia ungurilor, a secuilor și a întregii Transilvanii, dar recomandă un model din afara Uniunii Europene, respectiv regiunea Voivodina din Serbia, un model de sorginte bolșevică, patentat în anii '50 ai secolului trecut, de aceeași speță și tristă amintire ca și Regiunea Autonomă Maghiară din România.

Europarlamentarul Tökés se referă și la modelul de regionalizare din Spania, dar acesta nu a fost realizat pe criterii strict etnice, ci pe criterii istorice și economice.

Pe de altă parte, cu ocazia conferinței de presă de la Budapesta, László Tökés a declarat, în privința alegerilor pentru Parlamentul European, că este deschis pentru o colaborare cu Consiliul Național Secuiesc (CNS) și Partidul Civic Maghiar (PCM), formațiuni care militează fățiș și fervent pentru autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc, pentru desemnarea celui de-al patrulea loc pe lista comună a UDMR-CNMT, ce s-ar putea dovedi eligibil.

Totodată, episcopul Tökés a anunțat că l-a invitat pe liderul FIDESZ Viktor Orban să vină în Ardeal pentru a face campanie în favoarea candidaților maghiari la alegerile europarlamentare.

Președintele FIDESZ a acceptat, afirmând că ar fi vorba de "o acțiune politică maghiară comună în bazinul carpatic".

Așteptăm ca UDMR, în calitate de susținător principal al episcopului Tökés la viitoarele alegeri europarlamentare, să-și precizeze poziția cu privire la dezideratele și modelele de autonomie pentru care acesta pledează, referitor la preconizata lărgire a alianței UDMR-CNMT cu CNS și PCM, precum și referitor la implicarea liderului principalului partid de opoziție din Ungaria, cunoscut pentru vederile și abordările sale naționaliste și revizioniste, în campania electorală din România pentru Parlamentul European.

Albert Álmos (UDMR) - declarație politică având ca titlu O pată colorată în centrul țării (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Albert Álmos:

Declarația mea politică se intitulează "O pată colorată în centrul țării".

Aș dori să reamintesc faptul că într-o zonă a României, zona centrală, există "o pată colorată" - sau "o pată de culoare" -, unde trăiește de câteva sute de ani o comunitate cu o tradiție specifică și cu o limbă maternă diferită de cea românească.

Dacă aria locuită de această comunitate s-a restrâns pe parcursul ultimului secol, iar numărul locuitorilor s-a redus, într-o oarecare măsură, la aproximativ 700.000, din cauza unor tehnici practicate de sistemul comunist, astăzi, populația maghiară din Ținutul Secuiesc dorește să-și formeze, să-și conducă și să-și ducă viața pe principiul autonomiei.

Cu câteva luni în urmă, Președintele României a declarat că "în Ținutul Secuiesc va funcționa o autonomie ca și în Caracal", însă, în urmă cu câteva săptămâni, am aflat că nu o să ne bucurăm nici de această autonomie, pentru că nu va exista niciodată.

Constatăm astfel că, în loc să evolueze, gândirea democratică prezintă un semn negativ și în anii de după 1990.

Spre surprinderea noastră, tot președintele țării vorbește și de "o epurare etnică a românilor din județele Covasna și Harghita", însă, imediat, prefectul de etnie maghiară al județului Covasna este schimbat din funcție cu un prefect de etnie română.

Declarația privind epurarea etnică a provocat multe discuții și reacții, iar momentul a fost marcat printr-o demonstrație a miilor de etnici maghiari, organizată în centrul municipiului Sfântu Gheorghe.

Însă, ce am preconizat a devenit realitate: nu o epurarea etnică a românilor, ci a început înlăturarea maghiarilor din diferite posturi.

În Covasna prefectul nou-numit a început epurarea etnică a maghiarilor.

Astfel, în cadrul prefecturii, din două comisii, una de atribuire de denumiri, iar alta pentru adoptarea stemelor localităților, au fost eliminați imediat patru maghiari și înlocuiți cu români, pentru ca nu cumva în aceste comisii să se regăsească componența etnică a județului, de 75% în favoarea maghiarilor.

Prefectul județului Covasna declară că schimbările din comisiile respective nu au conotație etnică, ci, pur și simplu, s-a restabilit situația anterioară.

Ne întrebăm: care situație anterioară? La ce situație anterioară se referă?

Cred că nu este bine să ne referim la diferite situații anterioare.

Vrem să ne referim la situația din prezent, în care populația majoritară din Ținutul Secuiesc trebuie să beneficieze de o discriminare pozitivă din partea populației majoritare din România.

Am vorbit de o "pată colorată" din centrul țării.

Pentru păstrarea și protejarea acestei "pete colorate" vă invit, stimați colegi, în favoarea întregii țări și în viitor, desigur, la acordarea unui statut specific, unei autonomii specifice Ținutului Secuiesc.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

 
 

Cu aceasta declarațiile politice au luat sfârșit.

Declar închisă ședința Senatului României din data de 9 martie 2009.

Ne revedem în ședința de plen de miercuri, 11 martie anul curent, la ora 9.00.

O seară plăcută și, încă o dată, salutări doamnelor și colegelor noastre senator! O primăvară frumoasă și vă mulțumim pentru faptul că ne suportați!

Vă mulțumesc.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 19.45.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 aprilie 2021, 18:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro