Plen
Ședința Senatului din 25 martie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.38/03-04-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 25-03-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 25 martie 2009

7. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanță (L31/2009)
 
consultă fișa PL nr. L31/2009

Domnul Mircea Dan Geoană:

................................................

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanță.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Corneliu Popovici.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 9.

Domnul Corneliu Popovici - secretar de stat în Ministerul Turismului:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Promovarea acestui act normativ se înscrie în Programul Guvernului de creștere economică și creare de locuri de muncă.

Prin adoptarea ordonanței de urgență privind tichetele de vacanță se creează premisele unei motivări reale a salariaților din toate sectoarele de activitate, în condițiile în care proiectul de lege dă posibilitatea angajatorilor cu activitate profitabilă de a investi în vacanțele în România ale angajaților.

După cum relevă studiile, românii clasifică vacanțele pe locul imediat următor după casă și mașină.

Iată că acum se dă posibilitatea angajatorului de a investi avantajos în vacanțele salariaților și va fi o măsură reală de motivare a angajaților și de asigurare a stabilității forței de muncă.

Concomitent, în industria turismului din România întâlnim următoarele probleme specifice, agravate de contextul crizei financiare: starea precară a infrastructurii generale și specifice, costurile mari ale energiei, comparativ cu cele din țările concurente, lipsa forței de muncă calificată în domeniu.

De asemenea, circulația turistică pe teritoriul României este constituită în prezent în proporție de 80% din turiști români, aceasta datorându-se în mod special efortului sectorului privat, care a investit în ultimii ani în infrastructură.

Chiar și în aceste condiții, din cauza acelorași cauze enumerate mai sus, estimăm o reducere a bugetelor de vacanță ale românilor, apoi, implicit, o reducere a circulației turistice a românilor în România și a turismului românesc, ca industrie națională.

Apoi, va interveni, desigur, și o puternică poziționare pe piața României a destinațiilor turistice externe, concurente, pentru atragerea turiștilor din țara noastră.

Conform studiului Grupului de Economie Aplicată, realizat în sprijinul prezentului proiect de act normativ, sistemul tichetelor de vacanță este aplicat pe scară largă și în țări care, la rândul lor, reprezintă destinații turistice concurente pentru România, cum sunt Franța, de peste 23 de ani, Polonia, Ungaria, Italia, Belgia sau Elveția.

În contextul în care turismul din România poate beneficia de circa 350 de milioane de euro pentru investiții în infrastructura specifică și modernizări, de circa 800 de milioane de euro pentru dezvoltarea turismului rural și de 150 de milioane de euro pentru acțiuni de marketing și promovare turistică, industria turismului are nevoie de sustenabilitatea asigurată, la rândul ei, de o circulație turistică normală, astfel încât să fie menținut interesul potențialilor beneficiari de fonduri europene pentru dezvoltarea turismului.

Dat fiind faptul că circulația turistică din România este asigurată în proporție de 80% de români, prin introducerea tichetelor de vacanță se va stimula menținerea acestui indicator la limitele normale și se va obține un răgaz pentru industria turismului în vederea reformării ei pe baza fondurilor europene.

În cazul în care acest act normativ nu va fi adoptat, noi estimăm o scădere cu 15-20% a circulației turistice în județele în care economia depinde de acest sector - și aici putem aminti Constanța - și, de asemenea, este de așteptat ca evaziunea fiscală să crească, mai ales la nivelul pensiunilor turistice și al unităților hoteliere mici.

Prin urmare, vă adresăm rugămintea de a susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este o prioritate a Guvernului și un act normativ pe care sunt sigur că multă lume îl așteaptă - poate chiar și dintre noi - pentru a vedea cum încep să se învârtă din nou rotițele economiei în această perioadă de recesiune.

De altfel, în cele două comisii reunite, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, care au examinat pe fond acest act normativ, părerile au fost în totalitate pozitive, de oportunitate și pe concepția de bază a actului normativ.

Votul final a fost unanim pentru adoptarea unui raport pozitiv privind această ordonanță de urgență.

A fost aprobat un număr consistent de amendamente venite din partea unui coleg, numeroase alte amendamente le va reitera, sunt singur, dânsul în plen și s-ar putea chiar ca unul dintre ele să întrunească aici, în plen, acceptul dumneavoastră.

Din punct de vedere al bugetului, sigur că vor fi unele implicații în anii următori, mai ales peste vreo trei ani de zile, când acest sistem va amorsa.

Deocamdată, se prevede că în primul an vor beneficia cam 100.000 de persoane, în al doilea an 250.000 de persoane, peste trei ani 400.000 de persoane, ajungându-se în patru ani la un milion de persoane.

Există și pe această linie financiară implicații bune.

De exemplu, fiscalizarea mult mai bună a veniturilor obținute în turism, care este o consecință pozitivă a actului normativ.

Din punctul de vedere al comisiei noastre, al relațiilor de muncă, avantajele sunt și mai mari.

Este foarte clar că într-o anumită zonă de activitate a serviciilor turistice se vor crea multe locuri de muncă.

Pe de altă parte, relația dintre angajator și angajat va fi mult mai bună, în sensul că acesta, dacă va beneficia de astfel de tichete, va fi fidelizat și, pe de altă parte, refacerea forței sale de muncă va fi mult mai bună prin aceste tichete.

Dincolo de aceste aspecte, încă un lucru pozitiv este faptul că o zonă de activitate care nu era bine folosită în România, și anume turismul românesc, va încerca să renască și, pe de altă parte, va încerca să renască brandul "România", adică turismul nu se va mai face în altă parte, ci se va face într-o bună măsură în România.

Vă supunem adoptării acest act normativ, cu amendamentele aprobate.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Este raportul comun al celor două comisii, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Sunt dezbateri pe fond?

Domnule senator Varujan Vosganian, vă rog.

Din sală:

Este foarte activ astăzi domnul senator...

Domnul Mircea Dan Geoană:

Efervescent astăzi, de altfel... (Discuții în sală.)

Vă rog, domnule senator.

Domnul Varujan Vosganian:

Îmi pare rău că nu pot contribui la viziunea dumneavoastră, dar îmi pare bine că remarcați când nu sunt de față.

Un om se remarcă, într-adevăr, prestigiul său se vede și când este prezent, și când este absent și îmi pare rău că vă doare absența mea.

În legătură cu actul normativ, eu înțeleg sensibilitatea pe care o aveți față de domeniul turismului.

Ea este firească și din punct de vedere subiectiv, și din punct de vedere obiectiv.

Trebuie însă, dincolo de atractivitatea acestui minister, să privim dincolo de aceste lucruri.

Primul lucru.

Stimați colegi de la Guvern, trebuie să explicați colegilor din Senat și opiniei publice cum se vor redistribui banii bugetari, și anume că impozitul pe venit merge în proporție de 82% către administrația locală.

În trecut - în trecutul apropiat, pentru că trecut îndepărtat nu aveți -, dumneavoastră ați fost mari apărători ai administrației locale.

Îmi amintesc că atunci când am introdus taxarea pe tranzacțiile imobiliare, cu o modificare procentuală, dumneavoastră ați spus nu doar că o veți anula, dar că veți da înapoi toți banii.

Nu numai că nu ați dat banii înapoi și n-ați anulat-o, dar ați mai luat și banii din conturi, ce mai aveau comunitățile locale sărace.

Așa și aici.

În primul rând aș vrea să vă informez, stimați colegi, că potrivit legii bugetare, unei pagini pe care nu ați consultat-o niciodată, și anume bugetul consolidat, administrația locală are ca procent în PIB și în termeni reali mai puțini bani decât anul trecut.

Fără acest act normativ, vă voi informa că în cei patru ani, pe care dumneavoastră astăzi îi priviți cu atâta mânie, veniturile administrației locale au crescut de la 16 miliarde de lei în 2004 la 45,6 miliarde de lei în 2008.

Ce se întâmplă însă acolo?

În termeni reali au scăzut, iar acum, prin acest act normativ, dumneavoastră luați bani de la administrația locală și îi dați unui sector de activitate, pentru că din impozitul pe venit 82% merg la administrația locală.

Practic, orice ban luat din impozitul pe venit este un ban luat de la administrația locală.

Întrebarea mea este: ați consultat asociațiile de administrații locale ale municipiilor, ale consiliilor județene, ale comunelor și ale orașelor care nu sunt capitală de județ?

Le-ați spus că prin acest act normativ le veți lua între 100 și 200 de milioane de euro pe an dacă actul normativ va fi la plenitudinea pe care dumneavoastră o considerați?

Până când nu ne aduceți un punct de vedere, așa cum am făcut noi când am discutat despre plafoane anul trecut, noi socotim că acest act normativ nu are susținerea necesară din partea administrației locale.

A doua chestiune, care este, de asemenea, importantă.

Nu ați făcut nicio analiză sociologică, nicio evaluare cu privire la posibilul impact.

Eu am întrebat inițiatorii: ați făcut vreun sondaj în mediul de afaceri ca să vedeți care va fi impactul real? Nu!

Opinia mea este că în viitor va fi folosită această modalitate de a crește salariile fără a se da bani către CAS, către bugetele sociale și către venit.

De fapt, dumneavoastră o spuneți deschis.

Dragii mei, dumneavoastră vreți să măriți salariile, dar hai să găsim amândoi o formulă să le măriți fără să plătiți contribuții la asigurări sociale și fără să mai plătiți impozit pe venit.

Scrie negru pe alb aici.

Nu vreau să fac apel din nou la îmbujorarea aceea, dar mie mi se pare că a scrie într-un act normativ, a invoca urgența prin faptul că trebuie să găsim un tertip să mărim salariile în sectorul privat, în așa fel încât să nu plătim toate impozitele este, după părerea mea, cu totul dezarmant.

Chiar și pe noi, care suntem înarmați cu atâta răbdare de trei luni încoace, vă mărturisesc, și pe noi ne dezarmează.

De aceea, întrebarea mea către dumneavoastră este: aveți cumva vreo evaluare?

Nu veniți cu acel Grup de Economie Aplicată.

Chiar și acolo folosiți iarăși un termen care, credeți-mă, nu are ce să caute într-un act normativ.

Deci dumneavoastră legitimați autoritatea profesională spunând așa: "Grupul de Economie Aplicată, în susținerea acestui proiect de lege, a făcut un studiu."

Păi, cum "în susținerea"? El face un studiu și apoi dumneavoastră vedeți dacă este în susținerea sau nu.

Dacă el a făcut un studiu "în susținerea", înseamnă că de la bun început era mandatat să susțină.

Este o exprimare atât de ridicolă și care, practic, compromite studiul Grupului de Economie Aplicată, încât eu cred că la Camera Deputaților ar fi bine să o scoateți.

Următoarea chestiune.

Stimați colegi, așa este, vom susține turismul cu această măsură, dar eu vă întreb cu ce este mai puțin avantajos să dăm tichete pentru haine.

Dacă în loc de turism scriem haine, colegul senator PD nu ar face aceeași argumentație că este nevoie în industria românească de textile, că este nevoie să creștem locurile de muncă, că este nevoie de bani pentru investiții?

De ce nu dăm tichete pentru telemea din țară? Oare nu trebuie să-i ajutăm pe oierii noștri?

Păi, dacă mergem așa, o să transferăm tot bugetul statului pe haine, pe telemea, pe turism, pe tot felul de îndeletniciri.

Întrebarea mea deschisă către dumneavoastră: de ce este turismul mai importat decât industria alimentară?

De ce este mai important decât industria textilă?

De ce este mai important decât orice altceva, stimați colegi din PD? Răspundeți-mi: de ce, cu obsesie, turismul este cel mai important lucru care ni se întâmplă? (Discuții în sală).

(În acest moment, conducerea ședinței este preluată de domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului).

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog să nu comentați în sală.

Domnul Varujan Vosganian:

Eu am avut discuții îndelungate cu sindicatele atunci când am adresat această întrebare.

De aceea, e o întrebare pe care o pun tot reprezentanților Guvernului. Și am să închei.

Stimați colegi de la Guvern, "beneficiază" se scrie cu un singur "i", subiectul nu se desparte prin virgulă de predicat. Și v-am dat numai greșelile care se repetă.

În legătură cu virgulele, eu cred că greșiți mai puțin dacă nu le puneți deloc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumim pentru sfaturile pe care ni le dați, domnule senator.

Mai sunt solicitări pentru dezbateri generale?

Doamna senator Sorina Plăcintă.

Microfonul 2.

Vă rog.

Doamna Sorina Luminița Plăcintă:

Îmi permit să dau o replică domnului Varujan Vosganian referitor la motivul pentru care nu dăm tichete pentru haine și dăm pentru turism.

Îmi permit să vorbesc, în primul rând, ca senator de Vrancea, și, în al doilea rând, pentru că vin din mediul industriei de textile.

Cunosc acest lucru foarte bine și poate motivul cel mai important că dăm tichete de turism, și nu tichete de haine, este că industria textilă aduce și a adus valută în țară, pe când turismul, deocamdată, exportă această valută.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu.

Vă rog. Microfonul 4.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Sigur că ideea de a rămâne banii în țară, iar turiștii români să viziteze cu precădere stațiunile din România este de salutat, și mi-ar fi plăcut să fie susținut acest proiect de lege al Guvernului aici chiar de doamna ministru Udrea.

Să-l susțină în Parlament, nu la posturile de televiziune, pentru că așa este normal. Și sper că nu s-a gândit la faptul că suntem prima Cameră sesizată, nu suntem Cameră decizională și că, în aceste condiții, suntem mai puțin importanți.

Dar cred că înainte de asta ar fi trebuit să se stabilească și alte măsuri care să-i oblige pe cei care dețin unități hoteliere să asigure și condiții așa cum sunt în străinătate.

De ce preferă românii să meargă în Turcia, de exemplu, sau în Franța?

Acum am înțeles că avem un target, să concurăm cu turismul din Franța.

Este foarte frumos, nu știu cât de simplu ne va fi să ne atingem această țintă.

I-aș recomanda doamnei ministru să se uite puțin pe legislația din Turcia, de exemplu, dar nu numai din Turcia, ci și din alte țări cu care cred eu că rivalizăm noi.

Dacă mergem spre Spania sau spre Franța, deja cred că ne-am propus un obiectiv destul de măreț și nu cred că vom ajunge acolo prea curând.

A fost un caz, în urmă cu câțiva ani, când au luat foc niște păduri într-o zonă din Antalya și pentru că fațada unui hotel avea funingine, nimic altceva, s-a închis hotelul respectiv până când s-a remediat acest lucru.

Practic, turiștii au fost protejați înainte să intre în acel hotel.

Pentru că nu aveau toate condițiile de cazare așa cum scrie în legislație, nu li s-a permis accesul.

În al doilea rând, dacă ne uităm în legislația lor, vom vedea că după un an de zile în care au hotelul plin de turiști, la sfârșitul anului li se reduce din impozite.

Asta ce înseamnă? Asta înseamnă competiție, asta înseamnă scădere de prețuri, asta înseamnă calitate.

Deci, înainte de a ajunge noi să obligăm românii, practic, să-și facă vacanțele în România, trebuie să le asigurăm niște condiții, trebuie să vedem ce au făcut hotelierii români cu acele hoteluri luate aproape pe nimic de la stat, cât au investit în ele, de ce sunt la nivelul anilor '70 și de ce, cu toate astea, prețurile sunt mai mari decât în străinătate.

Pentru că știți și dumneavoastră că Sinaia rivalizează cu stațiunile din Austria la prețuri, nu știu dacă și la calitate, de asemenea, că litoralul se bate cu Turcia, Grecia, Spania, Tenerife, Cuba, dacă vreți, iarăși, la prețuri, dar nu și la calitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Vă aduc aminte, dacă nu știți - dar probabil că știți -, că doamna ministru Elena Udrea probabil că participă la ședința de guvern și nu a putut să fie astăzi de față.

Ar putea să fie o motivație.

Sigur, este domnul secretar de stat și îi mulțumim.

Domnul senator Cristian Rădulescu dorește o intervenție.

Vă rog, aveți cuvântul la microfon.

Domnul Cristian Rădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Intervenția este din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Este, într-adevăr, o prioritate a Programului de guvernare asumat de PD-L împreună cu PSD+PC, este un lucru pe care îl considerăm benefic mai ales pentru momentul pe care îl traversăm.

Participam la o întâlnire de prestigiu organizată de Comisia Europeană la Bruxelles, cu participarea tuturor parlamentarilor europeni și cu prezențe foarte prestigioase acolo.

S-a desprins o concluzie pe care de-acum o știm cam toți, și anume că, dincolo de lipsa de lichiditate care caracterizează această criză, este vorba și de o lipsă de credibilitate și că statele, guvernele, parlamentele, instituțiile financiare, întreprinzătorii trebuie să facă totul pentru reclădirea încrederii, fiindcă în acest moment înțelegem și știm toți că nimeni nu mai are încredere în nimeni și că trebuie ca mecanismele mari ale economiei să se deblocheze.

Iar pentru deblocare este necesară nu numai o infuzie extraordinară, care a fost discutată foarte mult în aceste zile, nu este necesară numai plata pe care Guvernul a făcut-o într-o proporție, deja, de 50% - a plătit un miliard către întreprinzătorii privați și mai are de plătit încă un miliard -, nu este nevoie numai de banii aceia foarte mulți care o să vină din fondurile europene și care trebuie cât mai repede să se regăsească în proiectele care trebuie să împânzească această țară, este vorba și de măsuri care să reclădească încrederea în circuitele și în mecanismele macroeconomice din această țară.

De ce în turism?

Este normal în turism.

Nu inventăm turismul în România în clipa de față, era odată un sector cu care ne mândream.

Să facem în România turism de lux ca în Tenerife sau ca în Seychelles cred că este destul de dificil să ne imaginăm așa ceva.

În România în perioada următoare, dacă vrem ca acest sector să fie redinamizat, trebuie să facem turism de masă și să căutăm nișele acelea de care unii dintre dumneavoastră râdeți, dar care își vor dovedi viabilitatea: turismul ecumenic, turismul balnear, turismul ecologic, turismul rural și așa mai departe, și care trebuie să fie exploatate.

Dar, dincolo de toate acestea, este turismul de masă. Și este foarte păcat să avem un potențial pe care toți îl recunoaștem cu mândrie patriotică - frumusețile și posibilitățile țării noastre -, dar care să nu fie bine exploatat.

Iată că se deschide posibilitatea, fără să pierdem foarte mult de la bugetele locale, ca într-un interval de patru ani de zile să se ajungă la un milion de persoane care vor beneficia de avantajele acestei legi și care se vor putea duce undeva într-o pensiune agroindustrială, undeva în Deltă, undeva pe Dunăre, ca să-și petreacă acolo vacanțele.

Este vorba ca cei care se pricep mai bine decât mine la finanțe să ia fișa care a fost făcută acestui proiect de act normativ de către Guvern și să vadă acolo care sunt cifrele trecute la influențele financiare pe bugetele locale.

Dacă nu crede ce scrie acolo, să se răfuiască cu Guvernul, dar eu văd că acolo scrie că influențele nu sunt pe bugetele locale.

Pe de altă parte, ceea ce văd eu însă - eu citesc ceea ce am în față - sunt niște capitole care zic așa: "Volum servicii turistice suplimentare", "TVA recuperat de la servicii noi", "Profit suplimentar în turism de 12%", "Impozit pe profit la valoarea nouă", "Număr de salariați nou-angajați în sistem" - asta nu contează în vremurile pe care le traversăm? 10.000 anul acesta, alți 30.000, suplimentar, anul următor, 60.000 în 2011 și la maximum în 2012: 80.000.

Asta este să citești, când te pricepi la cifre, numai anumite capitole bugetare sau dintr-o fișă de expunere a actului normativ, și să nu le citești pe celelalte.

Asta îmi aduce aminte de un lucru zis de Murphy, printre altele, că "minciuna nu este numai adevărul pe care-l ascunzi, ci este adevărul pe care îl prezinți pe jumătate" și, de asemenea, adevărul statistic, la care văd că a făcut referire domnul senator Vosganian.

Este și acesta un fel de minciună folosită cu abilitate.

Ceea ce vă prezentăm în momentul de față este un act normativ care, categoric, va lansa un sector al economiei românești care trebuie lansat.

Ce alte sectoare să lansăm? De ce în turism?

Până în momentul de față, trebuie să recunoaștem că, într-o bună măsură, în țara noastră a fost un capitalism de resurse, banii care au existat au fost din creșterea valorii terenurilor, din exportul de cherestea, din exportul de fier vechi.

Se exportă acum cum se exporta în timpul Războiului de Independență sau înainte, la Înalta Poartă, în Imperiul Otoman, materii prime. Și creșterea valorii terenurilor din domeniul imobiliar reprezintă tot capitalism de resurse.

Când ajungem să valorificăm foarte bine și sectorul secundar și, mai ales, cum fac toate țările civilizate, sectorul terțiar?

Iar acum venim cu un act normativ pentru sectorul serviciilor, sectorul terțiar, și suntem întrebați de ce tocmai acesta.

Pentru locurile de muncă ce vor fi create, și deja este un argument suficient.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Alexandru Mazăre.

Vă rog. Microfonul 3.

Domnul Alexandru Mazăre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi aduc aminte că, începând cu 1990, fiecare Guvern al României și-a asumat turismul ca prioritate strategică.

Am văzut nenumărate ocazii în care prim-miniștrii chiar clamau importanța acestui sector vital pentru economia românească.

S-au făcut studii, și vă dau un singur exemplu:

Organizația Mondială a Turismului a întocmit un Master Plan pentru România, pe timpul guvernării liberale, în care, practic, ne era dată rețeta, toți pașii erau expuși pentru ca România să devină o piață competitivă în zona aceasta a turismului.

Din păcate, au rămas simple lucruri scrise pe hârtie, nu a fost nicio urmare practică.

Vorbea doamna senator Olguța Vasilescu despre competiția acerbă care există în momentul de față pe piața internațională a turismului.

Trebuie să fim conștienți de aceasta, dar eu vă spun câteva lucruri.

Înainte de a-i transforma pe hotelieri în principalii vinovați pentru situația, nu spun critică, dar destul de dificilă, din domeniul turismului, haideți să vedem care a fost și aportul statului.

Vreau să vă spun că începe sezonul estival și ca să faci o călătorie din București până în Constanța cu mașina îți ia patru ore, iar pe calea ferată poți să ajungi în minimum șase ore.

Cam acestea sunt realitățile în ceea ce privește infrastructura.

În ceea ce privește facilitățile fiscale, eu nu am cunoștință despre niciuna până în momentul de față.

Pot să vă spun, spre exemplu, că vecinii noștri bulgari aplică un TVA diferențiat pe serviciile turistice și că profitul reinvestit în activitățile turistice este scutit de impozitare, iar chestiunea asta o au de ani și ani de zile.

Până în momentul aderării la Uniunea Europeană, transportul aerian era subvenționat în Bulgaria.

Un turist din Germania, când trebuia să aleagă o destinație și compara Varna cu Constanța, în momentul în care se ducea la agenția de turism din Germania, oferta din Bulgaria, din țara vecină, era mult mai ieftină, pentru că acolo se beneficiază de această subvenție privind transportul aerian, de care v-am spus, și de facilitățile fiscale respective.

Scurt, pentru că nu vreau să monopolizez, consider că este o inițiativă benefică pentru relansarea turistică și spun că avem nevoie de aceasta și trebuie concret să facem pași pentru a defini turismul ca strategie națională, însă spun onor ministerului că este numai un pas mic, sunt multe alte lucruri și, dacă vreți, putem discuta aici despre promovare, despre o strategie fiscală adecvată, despre modul în care se face clasificarea unităților turistice.

Deci susțin acest proiect de lege și aștept, în continuare, pași hotărâți din partea ministerului.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog.

Microfonul 2.

Domnul Dumitru Oprea:

Aș vrea să punctez ceea ce și antevorbitorul meu a scos în evidență.

În urmă cu câteva sesiuni noi am votat scutirea de impozit pe profitul reinvestit și scutirea de impozit a dividendelor reinvestite.

Este o formă evidentă cea care, prin ce se propune acum, capătă viață.

Cea mai importantă avere a corporațiilor în secolul al XXI-lea, de fapt, în societatea cunoașterii este averea umană.

Noi considerăm că omul merită a fi întreținut în condiții cât mai bune, de performanță, fiindcă cunoașterea lui este elementul forte al progresului.

De fapt, dacă luăm și obiectivele Uniunii Europene, acestea sunt prioritare: cunoașterea, tehnologia informațională și așa mai departe.

Or, se spune în art. 3 că sumele corespunzătoare tichetelor de vacanță, nu mai mult de șase salarii, sunt deductibile din profitul ce ar fi fost impozitat.

Este o recunoaștere a importanței omului, ca fiind averea cea mai de preț, și atunci nu îmi mai pun întrebarea de ce nu dau tichete "de burtă" sau de altă natură.

Deci prin legea aceasta se anticipează valoarea omului.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Bașa, da?

Vă rog. Microfonul 3.

Domnul Petru Bașa:

Domnule președinte,

Credeam că unii colegi care fac parte din Comisia economică, industrii și servicii au tranșat subiectul la momentul respectiv.

Nu înțeleg de ce trebuie să mai ieșim și, încă o dată, să mai accentuăm acest subiect.

În ceea ce privește prețul la serviciile turistice, atâta timp cât costurile privind energia electrică, utilitățile și alte componente care intră în prețul pe care îl oferă turistului sunt mari în comparație cu alte state, este clar că prețul nostru va fi mai mare comparativ cu Bulgaria, cu Turcia și cu altele.

Pe de altă parte, atunci când se ia o inițiativă care demarează un proces sau generează schimbarea unei direcții în procesul economic, toată lumea sare pe microfon - de ce? cum? -, fără să se gândească că unii au avut patru ani în față pentru a determina aceste direcții.

Vreau să reamintesc unor colegi că am avut, în cei patru ani pe care i-am parcurs în spate, două creșteri economice:

atunci când unii cetățeni s-au dus la căpșuni - aceasta a fost prima creștere - și atunci când am trimis fierul vechi, vechi sau mai puțin vechi, în afară - asta a fost a doua creștere.

Eu i-aș întreba pe colegi un lucru: dacă nu începem cu turismul, care ramură economică ar trebui să o avem în față și să o dezvoltăm, siderurgia, electronica, construcțiile de mașini? Care?

Turismul ne este la îndemână, turismul pentru care această măsură încearcă să nu mai trimită turiștii noștri, cetățenii noștri, în afară, ci să-i rețină aici, în țară.

Toate măsurile care sunt făcute de acest Guvern pentru a îndrepta niște lucruri pe care alții le-au gândit poate înainte, dar nu le-au pus în practică, sunt acum înfierate și prezentate ca lipsite de importanță și, mai ales, deficitare către bugetul de stat.

Susțin acest proiect de lege și îi rog pe colegii care au fost împotriva acestei acțiuni să se gândească la faptul că integrarea în Europa înseamnă și experiența culeasă din alte state și, având în vedere Italia, Franța, Ungaria, Polonia, care au aceste demersuri făcute, înseamnă că trebuie să ne dea ceva de gândit.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Günthner, vă rog. Microfonul 2.

Domnul Günthner Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Antevorbitorii mei mi-au atras atenția în ce direcție greșită încercăm să rezolvăm problema turismului, încercând nu să îmbunătățim serviciile, nu să reducem prețurile, ci obligând românii să profite de aceste servicii în forma în care sunt ele.

Cred că direcția este total greșită, cum a explicat și colegul care a vorbit înainte, că prețurile rămân în continuare mari.

Doamna senator Olguța Vasilescu a explicat foarte corect:

serviciile sunt proaste, dar noi încercăm să limităm unul din cele mai importante câștiguri pe care le-au obținut românii după revoluție, și anume faptul că ni s-au deschis granițele, că avem posibilitatea de a vizita în vacanțe zonele turistice din străinătate.

Cred că este o direcție total greșită, o modalitate greșită de abordare a problemelor din turism, și nu cred că va duce la îmbunătățirea serviciilor, dimpotrivă, va crea o situație în care ne vom mulțumi cu aceste servicii, pentru că românii, oricum, vor fi obligați să profite de ceea ce li se oferă.

Această lege creează, practic, restricții în domeniul turismului, nicidecum facilități, pentru că limitează posibilitățile de turism ale românilor, pe de o parte, iar, pe de altă parte, față de acele prime de vacanță de care profitau până acum bugetarii sau anumite categorii de salariați - în situațiile în care aveau alte priorități în familie, să zicem, și mai ales în situație de criză, mulți preferă să renunțe la un concediu și să-și facă o casă, să-și cumpere o mașină, să plătească studiile pentru copii -, acum ei nu vor mai avea această posibilitate, ba s-ar putea să rămână fără bani și să n-aibă niciun fel de alte posibilități, dar să aibă tichete de turism.

Poate că aceste tichete turistice ar trebui cuplate cu tichetele de masă, care sunt eficiente, pentru că pot fi folosite oricând, altfel, acestea vor crea poate și o piață neagră a tichetelor de turism, pentru că multe familii vor avea un total alt interes, vor dori să-și petreacă concediile în altă parte sau, după cum am spus, vor avea alte priorități în familie.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Günthner Tiberiu.

Stimați colegi,

Ați observat că am dat posibilitatea să vă exprimați cât mai mulți la microfon tocmai pentru că este un subiect nou.

Putem, din diferite unghiuri, să ne exprimăm asupra proiectului de lege, dar suntem puși a da un vot asupra raportului și asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Vă propun să trecem la amendamentele respinse, dacă se susțin.

Este vorba de 11 amendamente...

Mă rog, așa este numerotat aici.

Rog comisiile care întocmesc rapoarte să treacă numerele curente exact în ordine, pentru că eu văd șapte amendamente, iar numărul de ordine este 11 la ultimul amendament.

Dau cuvântul domnului senator Mustățea.

Microfonul 1.

Vă rog să ne spuneți la ce amendament, la ce articol și la ce alineat vă referiți.

Domnul Vasile Mustățea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Art. 1 alin. (3). La mine apare amendamentul 3, respins, din anexa la raport.

Domnul Alexandru Pereș:

Da, este bine.

Vă rog, prezentați amendamentul.

Domnul Vasile Mustățea:

Acest articol prevede că instituțiile publice și societățile comerciale nu pot face cheltuieli privind tichetele de vacanță decât în limita sumelor prevăzute în bugetul de stat, local sau în bugetele societăților comerciale.

Eu am făcut acest amendament mai mult pentru acuratețe tehnică, pentru că nu există instituție publică care să facă o cheltuială, de exemplu, dacă nu are cheltuiala prevăzută în buget.

Deci este o suprareglementare care, din punctul meu de vedere, nu avea sens să fie prinsă în textul legii și am solicitat eliminarea acestui alineat.

Cu privire la următorul amendament, art. 1 alin. (4), formularea din ordonanță mă face să cred că nici inițiatorul nu intenționează să pună în aplicare această lege, și am să vă explic.

Conform acestui articol, se stipulează că nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate este de maximum șase salarii minime pe economie, fără să stabilească un plafon minim.

Ținând cont de faptul că tot în textul legii tichetele au valoare de la 10 lei până la 50 de lei, se poate întâmpla ca un angajator să dea un tichet de 10 lei, și atunci, asta să fie toată vacanța mea, trebuie să-mi fac vacanța cu 10 lei.

Mai mult, nu există o reglementare unitară.

Dăm posibilitatea ca angajatorii să acorde aceste tichete după cum vor ei.

Având în vedere și motivația cuprinsă în expunerea de motive a ordonanței, din care rezultă că, în afară de dezvoltarea turismului, această lege are drept scop și recuperarea capacității de muncă a salariaților, eu am propus ca contravaloarea tichetelor de vacanță să fie strict, clar, șase salarii minime pe economie, astfel încât salariatul să-și facă un concediu și să și recupereze capacitatea de muncă.

Următorul amendament este la art. 1 alin. (5) și se referă la faptul că în textul ordonanței nu se prevede cine suportă comisionul de la art. 4 alin. (2).

Este vorba de comisionul de maximum 10% pe care îl pot percepe operatorii din turism.

Răspunsul care mi s-a dat la comisie a fost că acest comision face parte din pachetul de servicii, dar în textul ordonanței scrie clar că pachetul va fi elaborat printr-o hotărâre de guvern.

Din acest motiv eu am făcut acest amendament, prin care și acest comision trebuie să fie suportat de angajatori.

Să nu-l punem în sarcina salariatului, mai ales că nici nu știm care este contravaloarea tichetului de vacanță.

Deci ar mai trebui să plătească și comisionul.

Ultimul amendament care mi-a fost respins se referă la art. 1 alin. (9).

Mie mi se pare total nelalocul lui acest articol, pentru că el prevede că angajatul care beneficiază de tichete de vacanță nu mai beneficiază de primă de vacanță.

Am să vă explic.

Conform textului ordonanței, de tichet de vacanță beneficiază numai personalul contractual angajat pe bază de contract individual de muncă.

În acest moment, acest personal nu beneficiază și de primă de vacanță.

Singurii care beneficiază de primă de vacanță sunt funcționarii publici, care nu fac obiectul acestei ordonanțe.

Deci reglementarea nu are sens, pentru că personalul care beneficiază de tichete de vacanță nu beneficiază și de primă de vacanță conform legislației în vigoare în acest moment.

De aceea am propus eliminarea acestui text, pentru că el poate fi luat în considerare numai dacă se are în vedere ca în viitor să eliminăm prima de vacanță și să dăm și la funcționarii publici tichete de vacanță, dar asta înseamnă modificarea Statutului funcționarului public, care are un alt regim, și cred că nu este corectă.

Este un drept câștigat și trebuie păstrat.

Din acest motiv eu am propus eliminarea acestui alineat.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Punctul de vedere al comisiilor.

Domnule președinte Cristian Rădulescu, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 6.

Domnul Cristian Rădulescu:

Încep cu ultima prevedere pe care a amintit-o colegul, pentru că este mai proaspătă.

Nu numai funcționarii publici beneficiază de acele prime de vacanță, ci există și personal contractual care face obiectul acestei legi, care poate beneficia - și aici la Parlament este personal contractual - de acele prime, și atunci este bine să se știe: ori beneficiază de o primă, care este un stimulent în aceeași direcție, ori beneficiază de tichetul de vacanță.

În același sens, pe aceeași direcție, comisia a mai introdus în cadrul unui amendament admis și o altă prevedere.

Sunt persoane care beneficiază de bilete de odihnă, de exemplu din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Și aceasta este o prestație socială pe care Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale o are și, în cazul în care beneficiază de tichete de vacanță, nu mai beneficiază de acele bilete de odihnă, pentru că se suprapun și este bine să existe o stimulare într-un singur fel pe această direcție a refacerii capacității de muncă.

Din acest motiv, am respins art. 1 alin. 9.

La art....

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, îmi cer scuze!

Este vorba de 4 amendamente susținute de domnul senator Mustățea.

Domnul Cristian Rădulescu:

Da.

Domnul Alexandru Pereș:

L-am lăsat să le susțină în bloc, dar va trebui să le votăm pe fiecare în parte.

Nu le putem vota în bloc.

Domnul Cristian Rădulescu:

Haideți să le luăm în ordine.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog să vă exprimați punctul de vedere pentru primul amendament respins, este vorba de amendamentul din anexa 3, art. 1 alin. (3).

Rog și reprezentantul Guvernului să își exprime punctul de vedere asupra acestui amendament și, după aceea, voi supune amendamentul la vot.

Sunt 4 amendamente respinse, susținute de domnul senator Mustățea.

Pentru fiecare amendament vom da câte un vot.

Domnul președinte și-a exprimat punctul de vedere pentru art. 1 alin. (9).

Vă rog, la art. 1 alin. (3).

Domnule președinte Cristian Rădulescu, vă rog.

Domnul Cristian Rădulescu:

La art. 1 alin. (3), domnul coleg a susținut că este vorba despre o suprareglementare și noi am susținut că, chiar dacă în alte părți există această reglementare sub o formă asemănătoare, este bine să existe pentru claritate și aici.

Nu strică să fie exprimată în clar această chestiune.

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, domnul secretar de stat.

Microfonul 9.

Domnul Corneliu Popovici:

Punctul de vedere al Guvernului rămâne la forma inițială.

Nu susținem amendamentul.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins din anexa 2 art. 1 alin. (3).

Comisia a dat raport de respingere pentru acest amendament, iar punctul de vedere al Guvernului l-ați audiat.

Dacă apăsați tastele 1-4, sunteți pentru amendament, dacă apăsați tastele 1-2, sunteți pentru respingerea amendamentului.

(Domnul senator Vasile Mustățea solicită cuvântul).

Domnule senator, vă rog frumos, am specificat și vă rog să vă conformați.

Dacă apăsați tastele 1-4, sunteți pentru aprobarea amendamentului, dacă apăsați tastele 1-2, sunteți împotriva amendamentului.

Vă rog să vă exprimați votul.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Cu 19 voturi pentru, 51 de voturi împotrivă și două abțineri, amendamentul a fost respins.

Următorul amendament a fost prezentat de domnul senator Mustățea și este vorba de art. 1 alin. (4) din anexa amendamentelor respinse.

Domnul președinte Cristian Rădulescu.

Vă rog, microfonul 6.

Domnul Cristian Rădulescu:

La art. 1 alin. (4), textul inițial spune că se pot acorda tichete până la nivelul a 6 salarii de bază minime brute pe țară, iar domnul senator Mustățea introduce modificare imperativă "sumele care se acordă sunt de 6 salarii de bază", ori noi avem o prevedere, în care, de exemplu, în sectorul privat fiecare, în funcție de posibilitățile pe care le are, acordă sau nu acordă, și acordă la nivelul a 2, 3, 4, 5, până la 6 salarii, deci este o concordanță cu realitatea și posibilitățile.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

(Domnul senator Vasile Mustățea solicită cuvântul.)

O clipă, domnule senator.

Ați avut posibilitatea și v-ați susținut amendamentul.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Corneliu Popovici:

Guvernul nu susține acest amendament.

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul din anexa 2, art. 1 alin. (4).

Fac specificarea că dacă apăsați tastele 1-4, sunteți pentru amendamentul prezentat de domnul senator Mustățea, dacă apăsați tastele 1-2, sunteți pentru respingerea amendamentului și susțineți punctul de vedere al comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 18 voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și 3 abțineri, amendamentul a fost respins.

Anexa 2, art. 1 alin. (5).

Domnule președinte Rădulescu, vă rog.

Domnul Cristian Rădulescu:

Prevederea textului inițial este acoperitoare în corelare cu celelalte texte.

Nu trebuie neapărat să se prevadă expres aici așa cum se propune în amendament, de aceea l-am respins.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, încă o dată vă spun că v-ați susținut amendamentul.

Vă voi da posibilitatea să vă exprimați punctul de vedere pentru că aveți și amendamente admise.

Procedural sunt obligat.

Domnul Vasile Mustățea (din sală):

Vă rog, două secunde.

Vă rog, înainte de acest vot.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog, microfonul 1.

Domnul Vasile Mustățea:

Dacă la art. 1 alin. (3) s-a făcut afirmația că este corect să avem o suprareglementare ca să fie totul clar, de data aceasta nu mai este nevoie de o suprareglementare ca să fie totul clar.

Se subînțelege.

Atunci nu mai înțeleg în ce fel gândim în acest Senat.

Or gândim pentru toată legea în același fel, ori gândim cu măsuri diferite, și am vrut să le arăt colegilor mei că ori facem suprareglementări la toate articolele, ori nu mai facem deloc.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Este un punct de vedere pe care l-ați exprimat.

Punctul de vedere al Guvernului a fost exprimat?

Domnul Corneliu Popovici:

Nu susținem amendamentul.

Domnul Alexandru Pereș:

Nu îl susțineți.

Supun votului dumneavoastră amendamentul din anexa 2 - Amendamente respinse - art. 1 alin. (5).

Dacă apăsați tastele 1-4, sunteți pentru amendamentul domnului senator Mustățea, dacă apăsați tastele 1-2, sunteți pentru respingerea amendamentului și susțineți punctul de vedere al comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 20 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, nicio abținere, amendamentul a fost respins.

Vă mulțumesc.

La anexa 2 - Amendamente respinse - art. 1 alin. (6), tot un amendament al domnului senator Vasile Mustățea.

Vă rog, domnule președinte Rădulescu.

Vă rog! Microfonul 6.

Domnul Cristian Rădulescu:

La anexa 2 - Amendamente respinse - art. 1 alin. (6), textul inițial se referă la angajatorii care au obținut profit sau venit, după caz, și se face referire la o formulare introdusă la art. 1, pe care chiar domnul senator Mustățea a introdus-o.

Treaba cu venitul se referă la microîntreprinderi.

Ceea ce propune dânsul mai departe ca amendament aici, la anexa 2 - Amendamente respinse - art. 1 alin. (6), este superfluu, de aceea am respins amendamentul.

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului cu privire la acest amendament.

Domnul Corneliu Popovici:

Domnule președinte,

Punctul de vedere al Guvernului este același cu cel al comisiei.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la anexa 2 - Amendamente respinse - art. 1 alin. (6).

Dacă apăsați tastele 1-4, sunteți pentru amendamentul domnului senator Mustățea, dacă apăsați tastele 1-2, sunteți pentru respingerea amendamentului și susțineți punctul de vedere al comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 20 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă și două abțineri amendamentul a fost respins.

Cer scuze!

La amendamentul din anexa 2, art. 1 alin. (9), comisia și-a spus punctul de vedere.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Corneliu Popovici:

Guvernul respinge acest amendament.

Domnul Alexandru Pereș:

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la anexa 2, art. 1 alin. (9) și, repet, dacă apăsați tastele 1-4, sunteți pentru amendament, dacă apăsați tastele 1-2, sunteți pentru respingerea amendamentului și de acord cu raportul comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 20 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă și două abțineri, amendamentul a fost respins.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă la celelalte două amendamente respinse sunt intervenții.

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă la amendamentele admise - vreau să specific că sunt patru amendamente ale domnului senator Mustățea, aprobate de către comisie - mai sunt completări.

Nu sunt.

Consult reprezentantul Guvernului cu privire la amendamentele admise.

Sunteți de acord cu amendamentele admise?

Domnul Corneliu Popovici:

Da.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere al celor două comisii, cu amendamentele admise cuprinse în anexa 1 și fără amendamentele respinse, care au fost discutate în plenul Senatului.

Vă rog să votați.

Cu 65 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanță.

Vă rog să votați.

Cu 51 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 7:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro