György Frunda
György Frunda
Ședința Senatului din 11 mai 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.66/21-05-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 11-05-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 11 mai 2009

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.4 Frunda György (UDMR) - declarație politică având ca subiect aniversarea Zilei Europei;

Domnul Alexandru Pereș:

................................................

Are cuvântul domnul senator Frunda György, se pregătește domnul senator Radu F. Alexandru - Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Frunda György:

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule președinte,

Istoria spune că, aflat în casa lui din Moselle, în aprilie 1950 Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, medita la misiunea sa istorică pe care o primise din partea omologilor săi american și britanic: crearea unui plan care să ducă la reintegrarea Germaniei în familia europeană.

A doua zi, în drum spre Paris, se hotărăște: "Proiectul este interesant.

Va fi proiectul meu.", după cum îi mărturisea șefului său de cabinet.

Jean Monnet, un cunoscut diplomat al vremii, avea să-l ajute.

Așa se face că în dimineața zilei de 9 mai un emisar secret îi înmâna cancelarului german al vremii, Konrad Adenauer, un document confidențial care conținea o copie a proiectului.

Acordul lui Adenauer a venit imediat.

Germania dorea să devină partener al Franței în acest proiect care avea să schimbe destinul Europei.

În aceeași zi, după-amiază, la ora 16.00, în Salonul Orologiului din Quai d'Orsay, Robert Schuman citea proclamația care avea să uimească lumea prin îndrăzneala și vizionarismul ei politic.

Franța și Germania decideau să pună în comun rezervele și producția de cărbune și oțel și invitau toate țările europene să li se alăture.

9 mai a fost primul pas în vederea creării a ceea ce numim astăzi Uniunea Europeană.

Pentru unii era utopia unui aventurier politic, pentru alții un vis nebunesc, iar astăzi este o realitate pe care o trăim cu toții.

Stimați colegi,

La 9 mai am sărbătorit Ziua Europei. Și pentru că Europa înseamnă înainte de toate un set de valori, în fiecare an la această dată celebrăm triumful democrației asupra totalitarismului, al drepturilor omului asupra opresiunii, al statului de drept asupra voinței arbitrare a dictaturii.

Este spiritul care anima însă și o altă organizație europeană, Consiliul Europei, creat în 1949 ca urmare a entuziasmului a peste 800 de participanți la Congresul de la Haga, care decideau că după două conflagrații mondiale devastatoare a venit vremea ca era confruntării pe continentul nostru să ia sfârșit.

Consiliul Europei a făcut din promovarea, recunoașterea comună și respectarea drepturilor omului țelul său suprem.

Recent, la 5 mai, am sărbătorit la Strasbourg cea de-a 60-a aniversare a creării Consiliului Europei.

De aceea, permiteți-mi să vă amintesc, pe scurt, câteva lucruri despre această organizație al cărei membru am onoarea să fiu din 1993.

Încă de la început, Consiliul Europei s-a dorit a fi un for care să reprezinte Europa democratică.

Astfel, pe lângă palierul guvernamental, reprezentat de Comitetul Miniștrilor, au fost create structuri care să reflecte o cât mai largă reprezentare a expresiei democratice a statelor membre.

În timp, s-au adăugat Adunarea Parlamentară, reprezentată de aleși ai parlamentelor naționale, și Congresul Puterilor Locale și Regionale, format din reprezentanți ai autorităților locale din statele membre, însă piesa de rezistență a Consiliului Europei o reprezintă Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Poate nu multă lume cunoaște, deși nemeritat, activitatea Consiliului Europei, însă, cu siguranță, puțini sunt aceia care să nu fi auzit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, alături de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, exprimă garanția supremă a unei veritabile respectări a drepturilor cetățenilor de pe continentul nostru.

În 1989 Consiliul Europei s-a reinventat, însușindu-și misiunea de a călăuzi pașii fostelor state eliberate de comunism pe calea democratizării.

Pentru noi toți, asistența și expertiza acestei organizații au fost extrem de importante pe lungul și dificilul drum către integrarea în Uniunea Europeană.

Adevărată școală a democrației, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei ne-a învățat ce înseamnă pluralismul de idei, dialogul politic și diplomația parlamentară.

Acestea devin cu atât mai importante atunci când, în calitate de parlamentar, ești în măsură să aperi principii în care crezi, când poți lansa în dezbatere publică subiecte interesante sau când reușești să introduci, prin documentele adoptate, poziții care corespund propriei conștiințe și intereselor țării tale.

Nu întâmplător, Consiliul Europei este considerat anticamera Uniunii Europene, deși noțiunea mi se pare puțin peiorativă.

Prin acest calificativ, însă, i se recunoaște statutul incontestabil de apărător al valorilor democratice pe care orice stat aspirant la integrarea în Uniunea Europeană trebuie să le transpună în realitate.

Misiunea Consiliului Europei nu s-a încheiat odată cu extinderea Uniunii Europene, dimpotrivă, ea continuă și astăzi și are noi atribuții.

Consiliul Europei rămâne bastionul democrației, statului de drept și drepturilor omului, inclusiv al minorităților naționale, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ultima speranță a cetățenilor înfrânți de justițiile naționale.

La 9 mai Europa sărbătorește victoria unui continent renăscut din propria-i cenușă.

Trebuie să aducem omagiul nostru vizionarismului și îndrăznelii acelor oameni de stat care au îndreptat viitorul Europei pe calea păcii și a reconcilierii.

Ideile care i-au animat sunt și astăzi la fel de valabile, iar ele trebuie să reprezinte o provocare permanentă pentru noi.

Viitorul nu se poate construi pe confruntare, violență și extremism politic.

Dimpotrivă, aderarea la valorile democratice, dialogul politic, intercultural, interetnic și interreligios, respectarea drepturilor omului, cu accent pe cele ale minorităților naționale, sunt principii care trebuie să ne guverneze și pe care nu avem voie să le uităm.

Numai așa vom putea să devenim cu adevărat europeni.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Și noi vă mulțumim, domnule senator, pentru această interesantă și educativă declarație politică.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 13 aprilie 2021, 14:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro