Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 mai 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.75/05-06-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 26-05-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 mai 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dumitru Pardău, secretari.

*

 
Florin-Costin Pâslaru - declarație politică cu tema Pensionarii rămân prioritatea mea;

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața, stimați colegi!

Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, văd că nu este nimeni prezent.

Grupul parlamentar al PSD+PC, în ordinea înscrierii la grup, domnul Cristian Rizea. Nu este în sală. Domnul Florin-Costin Pâslaru.

Vă rog. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Bună dimineața!

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Pensionarii rămân prioritatea mea".

Principalele priorități legislative de care m-am ocupat și mă voi ocupa în continuare în Camera Deputaților sunt destinate îmbunătățirii traiului pensionarilor care, din păcate, rămâne cea mai defavorizată categorie a populației.

Subliniez că, spre deosebire de alți politicieni care se îndrăgostesc brusc de pensionari în preajma campaniilor electorale, eu mi-am menținut constant această preocupare pe parcursul trecutului mandat și am s-o rețin și pe parcursul acestui nou mandat.

Situația în care se află pensionarii este o problemă care mă frământă și în care am hotărât să mă implic, pentru că nu pot să asist la marea nedreptate care se face acestor oameni, nu pot să aud expresii de genul: "Nu avem ce mânca, nu avem medicamente, haine, nu avem cum să achităm întreținerea, ne lipsesc multe, pentru că pensia este mică, deși am muncit și am cotizat o viață întreagă, mai bine am muri, să scăpăm de chinul acesta".

În majoritatea intervențiilor pe care le-am avut pe această temă, fie că a fost vorba de inițiative legislative, interpelări, întrebări, declarații politice adresate de la tribuna Parlamentului, sau la întâlniri cu membrii ministerului de resort, am primit același clișeu ca răspuns: "Nu avem bani, nu sunt resurse, va veni și vremea lor." Acestea sunt replicile favorite când vine vorba de pensionari. Dar ei nu sunt nici mineri să vină la plantat de panseluțe în Capitală, nici medici, să ne lase fără tratament, nici profesori care, la o adică, să ne amenințe că nu mai încheie mediile. Ei sunt doar foști medici, foști mineri, foști profesori.

Principala problemă a guvernelor de până acum se materializează în nereușita clarificării acestei probleme într-o manieră clară de-a lungul timpului, luându-se numeroase măsuri, legislația fiind modificată până la punctul în care a bulversat pur și simplu funcționarii de la casele de pensii.

Situația legată de grupele de muncă și de mărirea valorii punctului de pensie la 45% din valoarea salariului mediu pe economie, conform variantei inițiale a Legii nr.19/2000, sunt probleme ridicate la fiecare întâlnire pe care am avut-o cu pensionarii. Marea nemulțumire din Galați, unde sunt siderurgiști, laminoriști, navaliști, este legată de grupele de muncă.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.226/2006 au apărut și nemulțumirile datorită faptului că aceasta prevede că se vor indexa salariile celor care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă, începând cu 1 aprilie 2004. Astfel, cei pensionați anterior acestei date nu vor primi nimic, constatându-se astfel caracterul oricum discriminatoriu al acestei legi.

Personal, am avut și am încredere în echipa de la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și sper că în perioada imediat următoare să fie identificate soluții și programe menite să vină în sprijinul pensionarilor cu venituri reduse.

Cred că trebuie găsită o formulă care să permită scoaterea pensionarilor din mizeria socială în care se află, prin politici de protecție socială care să ducă la majorarea pensiilor, ori prin subvenționarea de către stat a cheltuielilor bătrânilor cu pensii mici pentru facturile la utilități.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Cătălin Cherecheș - declarație politică cu subiectul Nevoia de măsuri în lupta cu sărăcia;

Din partea aceluiași grup parlamentar, dau cuvântul domnului deputat Cătălin Cherecheș.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Cătălin Cherecheș:

Doamna președinte,

Stimați colegi deputați,

"Nevoia de măsuri în lupta cu sărăcia"

Ca membru al Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României doresc să fac o declarație politică despre săracii Europei, fiindcă unul din șapte cetățeni europeni se luptă zilnic cu sărăcia în Uniunea Europeană. Raportul este chiar mai mare în rândul copiilor și bătrânilor, după cum arată datele prezentate în cadrul celei de-a opta întâlniri europene a persoanelor care se confruntă cu sărăcia, organizată la Bruxelles.

Aceste cifre, agravate de criza economică, ar trebui să îngrijoreze Comisia Europeană, reprezentanți ai Rețelei Europene de Luptă împotriva Sărăciei, guvernele țărilor membre ale Uniunii Europene. Spun asta, întrucât oficialii din statele membre au cam lipsit de la această reuniune, iar autoritățile de la București vor afla abia în iunie, când vor primi rapoartele CE, ce s-a întâmplat la reuniunea la care au fost invitați, dar nu au participat. De la aceste întâlniri - care ar trebui să constituie un punct de pornire pentru elaborarea de proiecte privind serviciile sociale -, delegațiile ar trebui să plece cu planuri concrete de ajutorare a oamenilor care trăiesc sub pragul sărăciei.

Mai avem o speranță cu anul 2010, declarat Anul European de Combatere a Sărăciei, care i-ar putea impulsiona și pe guvernanții noștri să iasă în lume cu măsuri active de luptă cu stigmatul pauperității. Cu atât mai mult cu cât statisticile spun că, atunci când economia își va reveni, unul din zece români s-ar putea afla sub pragul sărăciei absolute. Deși nu există încă previziuni clare pentru anul 2010, dar efectele crizei se vor resimți și atunci, se poate spune fără prea mare teamă de a greși că rata sărăciei ar putea ajunge până la 9-10%. Altfel spus, dacă în anul 2008, în România existau cam 1,25 de milioane de persoane care trăiau sub pragul de sărăcie absolută, la sfârșitul anului 2010 numărul lor ar putea ajunge la 2-2,25 milioane.

Din păcate, evoluția ratei sărăciei în România nu depinde doar de performanțele economiei naționale, ci și de cele ale economiilor europene, unde imigranții de origine română sunt prezenți în număr ridicat, prin prisma banilor trimiși de aceștia în țară.

Să nu uităm că în România dispar cam 50.000 de locuri de muncă pe lună, iar până la sfârșitul anului, estimările arată că se va ajunge la cel puțin 800.000 de șomeri, chiar un milion de șomeri la sfârșitul anului 2009. Aceștia se vor alătura celorlalți beneficiari de prestații sociale și vor crește presiunea la care este supus bugetul. De aceea, este important să se pună accentul pe măsurile de protecție socială activă în detrimentul celor pasive, să-i învățăm pe oameni să-și caute de muncă, să-i ajutăm să-și schimbe profesia sau să înceapă mici afaceri, să facem în așa fel încât să evităm transformarea românilor într-un popor de asistați.

Protejarea locurilor de muncă existente și stimularea apariției unora noi, ușurarea poverii fiscale a întreprinderilor, asigurarea venitului minim garantat, politica privind piața muncii care să țintească incluziunea formală a celor 3-3,5 milioane de persoane în vârstă de muncă activă, care trăiesc din activități informale și din agricultura pentru consum propriu, care nu sunt avute în vedere de reglementările și politice adresate economiei formale pot face parte din măsurile necesare.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Lakatos Petru - declarație politică intitulată Noul Cod fiscal, lipsă la inventar;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, invit la microfon pe domnul deputat Lakatos Petru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Lakatos Petru:

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează "Noul Cod fiscal, lipsă la inventar".

La început a fost președintele Traian Băsescu, iar Guvernul Boc executa întocmai și la timp indicațiile prețioase ale domniei sale. Aceste vremuri au trecut. Cum se apropie data alegerilor prezidențiale, mesajele lui Zeus, contestate în interiorul Coaliției, trebuie întărite prin referiri la o putere incontestabilă, superioară.

Declarațiile politice referitoare la adoptarea cât mai urgentă a codurilor pe justiție, de genul "ne-am angajat în fața Comisiei Europene, iar acum urmează scadența, raportul pe justiție" m-au convins definitiv despre necesitatea unui "Big brother" în rol de tutore al Guvernului Boc.

Este inacceptabil faptul că premierul și ministrul de finanțe nu-și respectă angajamentele asumate prin și de la adoptarea Programului de guvernare 2009-2012. "Vom avea strategie fiscală și cod fiscal nou în două luni", se promitea în februarie, apoi termenul s-a prelungit până-n iunie, ca acum să aflăm că abia la sfârșitul anului, probabil după alegerile prezidențiale, ni se vor aduce la cunoștințe noile taxe și impozite. Ministrul de finanțe nu suflă nici un cuvânt despre cerințele mediului de afaceri referitoare la predictibilitatea și valabilitatea pe cel puțin trei ani a Codului fiscal, care ar trebui să intre în vigoare la 6 luni după publicarea în Monitorul Oficial. Din păcate, Guvernul Boc nu poate satisface nici aceste cerințe minimale.

În aceste condiții ne rămâne o singură soluție: modificarea acordului cu FMI și Banca Mondială prin introducerea în anexele secrete ale acordului a tuturor angajamentelor și promisiunilor guvernamentale. Astfel, Guvernul Boc se va simți obligat să-și respecte propriile angajamente. Și aceasta va fi numai începutul. Experimentul odată reușit, în scurt timp va deveni practică. Membrii Guvernului vor depune jurământul în fața FMI și Băncii Mondiale, supravegheați de Comisia Europeană, care va media între angajator și sindicate, va conduce ședințele CSM și CSAT, va coordona politica externă a României și astfel se vor îmbunătăți relațiile României cu vecinii, inclusiv cu Marea Neagră.

Șirul exemplelor ar putea continua, dar mi-e teamă că foarte mulți vor ajunge la concluzia logică că, în această perioadă de criză financiară, se pot face economii substanțiale prin neorganizarea în acest an a alegerilor prezidențiale, iar peste trei ani a alegerilor parlamentare și ar lăsa pe seama Comisiei Europene conducerea țării. Multe salarii s-ar economisi. Nu știu dacă atunci ne va fi mai bine sau nu, dar sunt sigur că atât Codul fiscal, cât și alte norme juridice vor fi elaborate la timp, nouă rămânându-ne doar conformarea voluntară.

Eu, sincer, aș prefera un președinte și un guvern autohton, dar parolist, în același timp.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Mircea Grosaru - intervenție cu tema 2 iunie - Ziua Republicii Italiene;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, invit la microfon pe domnul deputat Mircea Grosaru.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Mircea Grosaru:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "2 iunie - Ziua Republicii Italiene".

Pe 2 iunie, Italia își sărbătorește ziua națională, care este Ziua proclamării Republicii, și tot acea zi s-a desfășurat, în anul 1946, referendumul care a dus la proclamarea Republicii. În aceeași zi, italienii i-au ales pe membrii Adunării care în 1948, după doi ani de lucrări, au dat țării o nouă Constituție. Nașterea Republicii a însemnat începerea unei profunde transformări a Italiei, caracterizată în plan intern prin dezvoltarea democratică și creștere economică, iar în plan extern prin aderarea Italiei la sistemul de valori european și euroatlantic. Memoria zilei de 2 iunie este sărbătorită la Roma printr-o ceremonie la Monumentul Soldatului Necunoscut, o parada militară la Forul Imperial și un concert urmat de o mare recepție oferită la Palatul Quirinalle de președintele Republicii.

Italia, oficial Republica Italiană, cu capitala la Roma, este un stat suveran european, amplasat la Peninsula Italică și câteva insule la Marea Mediterană, cele mai importante fiind Sicilia și Sardinia. Se învecinează cu Franța la nord-vest, Elveția și Austria la nord și Slovenia la nord-est. De asemenea, înconjoară două enclave, San Marino și Vatican, și are o exclavă numită Campione d'Italia, pe teritoriul elvețian.

Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene, precum etruscii și romanii, dar și al mișcărilor culturale moderne, cel mai notabil fiind Renașterea. Roma este un sediu al Bisericii Romano-Catolice și a fost pentru o perioada lungă de timp centrul civilizației occidentale.

Astăzi, Italia este o republică democratică și o țară dezvoltată, ocupând a șaptea poziție conform p.i.b.-ului, a opta conform indicelui calității vieții și a douăzecea conform indicelui dezvoltării umane. Italia este unul din membrii fondatori ai Uniunii Europene și unul dintre membrii G8, OTAN-ului, Consiliului Europei, Uniunii Europei Occidentale. Italia a fost membră fondatoare a NATO și a Uniunii Europene și s-a alăturat Grupului de creștere a unificării politice și monetare din Europa de Vest, incluzând introducerea Euro în 1999.

Italia este bine cunoscută pentru arta și cultura sa, precum și datorită nenumăratelor ei monumente, printre care se numără Il Colosseo din Roma, Turnul din Pisa, Piazza San Marco din Venezia, dar și pentru mâncarea sa, precum pizza, pasta, spaghetti, vinuri, stilul de viață, eleganță, design, cinema, teatru, literatură, poezie, arte vizuale, muzică, mai ales muzică de operă, sărbători și, în general, pentru gustul rafinat, atât de prezente astăzi și în România.

Mișcările artistice ale Renașterii și barocului au apărut în Italia între secolele al 14-lea și al 15-lea, respectiv la sfârșitul secolului al 16-lea, determinând o adevărată revoluție artistică în Italia, apoi în Europa și ulterior în întreaga lume.

Genurile literare care au înflorit în Italia, așa cum sunt poezia lui Petrarca, Tasso și Ariosto, respectiv proza lui Dante, Boccaccio, Machiavelli și Castiglione, au exercitat o influență durabilă în dezvoltarea culturii vestice, la fel ca și pictura, sculptura și arhitectura, la care au contribuit artiști extraordinari ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico sau Michelangelo.

Legăturile României cu Italia sunt foarte vechi, iar faptul că România a fost ultima colonie romană, a produs ceea ce numim noi astăzi influența latină pentru poporul român. România a împrumutat multe dintre obiceiurile italienilor atât pe timpul romanilor, dar mai recent după aderarea României la Uniunea Europeană, moment istoric pentru România modernă, în care Italia a avut o influență majoră. Să nu uităm ceea ce a însemnat pentru România sprijinul nemijlocit privind intrarea în Uniunea Europeană, când Parlamentul Italian a votat în unanimitate pentru intrarea României în Uniunea Europeană, după ce a influențat intrarea în NATO.

Sunt multe lucruri de spus, dar mai ales sunt multe de simțit în apropierea frățească dinte cele două țări, surori de sânge și tradiții. Nimic nu poate fi mai frumos decât ceea ce Italia a făcut și face pentru România, adică o consideră o soră mai mică, care însă poate crește, iar contribuția însemnată în această creștere se datorează în mare măsură tot Italiei.

Asociația Italienilor din România, RO.AS.IT., s-a bucurat și se bucură la ora actuală de cea mai mare prețuire din partea Guvernului României, prin statutul său privilegiat de utilitate publică, dar, în egală măsură, și din partea autorităților italiene în România, cât și din partea statului frate italian, contribuind la întărirea legăturilor și în viitor.

Recenta vizită la Roma a delegației oficiale, conduse de președintele Camerei Deputaților, doamna Roberta Alma Anastase, la invitația omologului domniei sale, domnul Gianfranco Fini, nu a făcut decât să întărească această legătura milenară, dar și să reînnoiască, după cei 130 de ani vechime, relațiile bilaterale dintre cele două țări surori, România și Italia.

Desigur că în relațiile dintre cele două țări au existat și există uneori momente mai puțin favorabile, precum anii comunismului din România, sau incidente nefavorabile ambelor țări, peste care însă s-a trecut cu toleranță și înțelegere reciprocă atunci când a fost vorba de o relație milenară între cele două state surori, țări gemene, Italia și România.

La mulți ani, Italia!

Te iubim la fel de mult în fiecare zi, precum și de ziua ta!

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Corneliu Olar - declarație politică: Și caii se împușcă;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Corneliu Olar.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Corneliu Olar:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am considerat că cel mai potrivit este să postez această declarație politică sub genericul unui film: "Și caii se împușcă".

Printre anumite dispoziții de la centru, care zădărnicesc sau care trec în derizoriu eforturile de descentralizarea, se află și Legea nr.46/2008, Codul silvic. Astfel, art.62 din Codul silvic zădărnicește hotărârile consiliilor locale de a repartiza spre populație volumul de exploatat din păduri. De ce? Pentru că activitatea de exploatare este neprofitabilă, mai ales în condiția impozitării forfetare. Sunt tot mai puțini operatori economici interesați să presteze activități de exploatare dacă nu beneficiază de lemnul exploatat. Ca urmare a interzicerii exploatării masei lemnoase de către locuitorii din zona montană, cărora Legea nr.33/1996 și consiliile locale le destinează recolta anuală de lemn, art.62 din Codul silvic blochează activitatea de exploatare sau împinge tot mai mult administratorii pădurilor spre artificii discutabile din punct de vedere legal.

Exploatarea lemnului de către locuitori cu caii lor reiese din necesitatea de a ne adapta la progres, din calcule simple de eficiență economică, din interesul păstrării arhaismului românesc prin menținerea populației în munți. Iată cum argumentez eu în paralel cu ceea ce au invocat cei care și-au motivat interdicția din pomenitul art.62.

Tehnica și tehnologia de exploatare și de prelucrare a lemnului au evoluat atât de mult încât știința a rămas prea în spate pentru a mai putea conferi cadrul unei dezbateri asupra necesității adaptării la realitatea actuală a legilor referitoare la exploatarea și prelucrarea lemnului. Gaterele foarte scumpe, foarte mari, foarte gălăgioase și foarte imobile, a căror funcționare este condiționată de energia și accesul existent numai în centrele urbane, au fost înlocuite de către locuitorii din zona montană cu tehnologii mult mai ieftine, mult mai mobile, care fac cel mai mic consum de lemn și cele mai fine și netede tăieri, dacă prelucrarea o face proprietarul.

Deci, dacă lemnul se dă spre exploatare și spre prelucrare locuitorilor din munți, aceștia vor duce rumegușul și o parte din zgomotul din centrele urbane și de lângă râuri în munți și vor produce mai puțin zgomot și mai multe produse finite din aceeași cantitate de lemn. Fără eforturi de tehnologizare nu putem face fermieri occidentali din țăranii munteni și nici nu putem face din România o poartă de intrare în Occident.

Locuitorilor din munți li s-au luat în anii 2006-2008 o mare parte din pășuni. Pe aceste pășuni cresc de câțiva ani buni molizi piperniciți și zdreliți de animale. Pe astfel de suprafețe, locuitorii nu mai pot pășuna. Dar mai pot fi obținute din acești molizi zdreliți arborete de calitate, care se pot administra în regim silvic? Categoric, nu! Aceste pășuni au fost trecute de Codul silvic la păduri, în regim silvic, iar locuitorilor, după ce li s-a luat dreptul de a intra în pădure, nu le-au mai rămas nici pășunile pe care să-și crească animalele.

Tot mai multe meșteșuguri tradiționale din zona montană riscă să devină simple exponate muzeistice: iile nu mai sunt din in, coviltirele nu mai sunt din cânepă, ciuberele sunt mai mult pentru pământ de flori decât pentru lichide, iar tulnicele sunt mai mult pentru artizanat decât pentru cântat. Chiar și așa, produsele fac un deliciu turiștilor și dau României un brend pastoral arhaic. Pentru că exploatarea resurselor și transportul produselor rezultate se poate face în zona montană numai cu caii, caii au fost și sunt condiția menținerii tuturor meșteșugurilor care antrenează disponibilitatea de muncă din munți și care produc și încurajează menținerea unor astfel de produse. Să le dăm făloșilor noștri cai românești, cu care participam în filmele occidentale, șansa de a reveni pe pășunile montane și în păduri, acolo unde le este locul, pentru a nu deveni mârțoage și poveri inutile în hergheliile ROMSILVA. Altfel, raporturile dintre păduri, munteni și cai riscă să mențină și să creeze "regii" în care muntenii și caii continuă să joace rolul proștilor.

Sper că, în cele expuse, am demonstrat că nici progresul și nici liberalismul nu pot fi invocate ca scuze ale interdicției în exploatarea pădurilor de către locuitorii lor, cu caii lor.

Închei cu dorința de a fi adus aici un parfum arhaic.

Vă rog să realizați cât de mult au pierdut parlamentarii din anul votării Legii nr.46/2008 din capacitatea de a vedea ce multe interese sociale pot revigora caii prin practicarea meșteșugurilor tradiționale, față de parlamentarii care au repus aceste meșteșuguri în drepturi atunci când au elaborat Legea nr.33/1996.

Din cauza faptului că elita politică și-a pierdut contactul cu țara, Emil Cioran spunea că "Miorița a devenit curvă", iar alții spun că "s-au săturat de România". Cum nu ne place că "Miorița a devenit curvă", cum nu ne plac iile din bumbac și ciuberele cu pământ de flori, tot așa nu ne plac mârțoagele și România cu munți, dar fără oameni. Trebuie să vedem că ar fi mult mai bine ca ROMSILVA să trimită caii în pădure, pentru a nu ajunge în herghelii niște mârțoage bune pentru împușcat. Dacă am pierdut din oi, să nu pierdem din cai și din oameni, căci riscăm să pierdem adresa de țară și omenia celor ce ne-au dat credit.

Vă mulțumesc.

 
Constantin Severus Militaru - declarație politică cu tema Criza economică nu aduce românii acasă!;

Doamna Daniela Popa:

Din partea aceluiași grup parlamentar, invit la microfon pe domnul deputat Constantin Severus Militaru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Constantin Severus Militaru:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se denumește "Criza economică nu aduce românii acasă!"

Domnilor colegi,

Dacă în ultimii ani, mai mulți dintre români au ales să muncească peste hotare, pentru a-și deschide o afacere sau pentru o viața mai bună, iată că astăzi problemele economice din ce în ce mai mari pun sub semnul întrebării întoarcerea acestora acasă.

Criza economică mondială face ca numărul șomerilor să se mărească, foarte afectat fiind sectorul construcțiilor din țările cu comunități de români. Această criză a făcut ca rata șomajului să crească în țări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Franța, Irlanda sau Germania, numărul locurilor de muncă reducându-se cu mult în ultimele luni.

Criza economică, dar și turbulențele de pe piețele financiare internaționale nu au făcut decât să conducă la o insecuritate pe piața muncii și în ceea ce privește stabilitatea locului de muncă și șansele de angajare.

Cu toate acestea, mulți dintre români au decis să nu se întoarcă acasă, preferând să rămână în Occident. Aceasta pentru că fie au investit bani și eforturi în propriile afaceri, fie s-au îndatorat la bănci contractând credite ipotecare, fie au migrat împreună cu întreaga familie, iar viața lor este legată acum de țara care i-a primit.

Va fi însă și o categorie care va îngroșa numărul șomerilor din România. Dată fiind rata în creștere a celor care au rămas în ultimul timp fără un loc de muncă în România, trebuie să ne determine să gândim politici cât mai rapide atât pentru stimularea creării de noi locuri de muncă, cât și pentru protecția socială a celor care nu vor putea fi integrați rapid pe piața muncii. În legătură cu primul aspect, Guvernul Boc, prin investițiile publice fără precedent în istoria României post-decembriste, va absorbi o parte din această forță de muncă disponibilă. Va trebuie însă să găsim soluții stimulative pentru ca și cererea privată de muncă să crească și să absoarbă o parte din șomaj. Pentru aceasta, va trebui să lucrăm împreună cu guvernul și nu împotriva lui.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Ioan Stan - câteva argumente ce invită la luciditate în privința crizei economice;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, invit la microfon pe domnul deputat Ioan Stan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Ioan Stan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu trebuie neapărat să fii "slab de înger", cum se spune, pentru a te îngrijora, pe zi ce trece, tot mai tare, în legătură cu efectele crizei pe care și România le suportă încercând să le depășească.

Nu trebuie să fii neapărat dominat de spaime legate de ziua de mâine, a ta și a celor dragi ție, ca să înghiți cu aviditate semnalele pozitive transmise de media cu privire la presupusul început al redresării economiei românești. Nu. Nici pe departe.

Nu trebuie nici să fii superentuziast, crezând că deja galopăm victorioși spre limanul ferit de primejdii al crizei lăsate în urmă.

Între aceste două poziții, fie că ne situăm la extreme sau mai pe mijloc, balansăm toți în aceste zile!

Nu aceasta este problema. Problema este de fapt unde se situează adevărul și nu cât de mare este amplitudinea balansurilor noastre între optimism și disperare.

Iată, din păcate, argumente care m-au determinat să vă rețin atenția.

Într-o încercare, sper nereușită, de zăpăcire definitivă a tuturor celor care ar mai fi încercat să priceapă ceva, un cotidian încearcă să ne convingă, nici mai mult nici mai puțin, că economia românească iese din comă.

Cum face asta? Păi, întâi ne spune că în luna martie 2009, exporturile au crescut față de luna februarie a aceluiași an cu 22,8%, atenție, la valori exprimate în lei, iar importurile, la aceleași valori exprimate în lei, au crescut cu 8,2% în aceeași perioadă.

În continuare, se compară valorile, exprimate în lei, ale exporturilor realizate în martie a.c. cu cele ale lunii martie 2008, și ce credeți? Cică sunt mai mari cu 7,87%, pe când importurile, pe aceeași perioadă de discuție, au scăzut cu 25%, tot la valorile exprimate în lei. De fapt, se recunoaște imediat că și importurile și exporturile au scăzut în acest timp cu 35,3% și respectiv cu 6,9% la valorile exprimate în euro. Și, ca să înțelegem și mai bine cum crede analistul cu pricina că se poate semnala ieșirea din comă a economiei noastre, ni se explică doct că diferența de dinamică între calculul făcut în lei și cel făcut în euro se datorează deprecierii monedei naționale, semn clar de ieșire din criză, după părerea dumnealui.

La o lună calendaristică după perioadele de splendidă revenire considerate de sus-amintitul analist, statisticile naționale specializate înregistrează o explozie a dizolvărilor de firme (de la 305 în 2008, la 1.569 în 2009), a radierilor de firme din Registrul Comerțului, care au crescut de 3 ori (de la 811 în aprilie 2008 la 2.269 în aprilie 2009), a suspendărilor de activitate pe perioade de până la 3 ani, conform legii, care cresc în același interval de peste 13 ori (de la 1.055 în aprilie 2008 la 14.035 în aprilie 2009). Adevărate semnale de redresare, nu vi se pare?

Să vă mai spun că un sondaj realizat în aceeași lună, aprilie, de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii arată că 23,53 din firmele intervievate au fost afectate "la un nivel catastrofal" de criza financiară, iar la 25,49% efectele au fost foarte mari. Și vorbim de peste 600 de mii de întreprinderi mici și mijlocii înregistrate în România.

Vă place să fiți aruncați dintr-o extremă în alta a informațiilor în condițiile în care problema, asupra căreia părerile sunt atât de împărțite, este categoric de maximă importanță pentru cei mai mulți dintre noi?

Ce pot reține, ca răspuns la preocuparea majoră legată de locul unde ne aflăm în această adevărată "vale a plângerii", determinată de criza economică, acești "cei mai mulți dintre noi"?

Continuăm să coborâm, am atins adâncimea maximă, am început să urcăm, chiar timid, pe pante mai line sau mai abrupte, către ieșirea din abis?

Ca niciodată în viață, mi-aș dori răspunsuri adevărate la aceste probleme adevărate!

Și asta în primul rând pentru că rata sărăciei în România va ajunge în acest an la 7,4%, copiii și tinerii de până la 24 de ani fiind cel mai afectat segment al populației. Aceste două grupe reprezintă 43% din populația săracă în 2008, cât și în 2009. Iar ca un corolar la aceste dureroase adevăruri, reprezentantul UNICEF în România aprecia că, în Uniunea Europeană, țara noastră va fi mai afectată de criză, deoarece autoritățile și comunitățile nu au suficientă experiență în a oferi și a susține serviciile sociale.

Conchid deci, doamnelor și domnilor, reafirmând: nu trebuie să fim "slabi de înger", nu trebuie să fim nici "superentuziaști", dar lucizi avem obligația să fim.

Eu unul îmi asum această obligație și vă invit să ieșim împreună din "perdeaua de fum" în care ne tot învăluie analize economice peste analize sociale, "îmbunătățire" cu analize politice și să cerem împreună celor abilitați să ne spună adevărul.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Vasile Popeangă - declarație politică referitoare la Codurile și fondurile europene;

Urmează, tot din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Vasile Popeangă.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Vasile Popeangă:

Mulțumesc, doamna președinte.

Dragi colegi,

Declarația mea politică se referă la coduri și fondurile europene.

În ultimele luni, România, în pofida consecințelor negative ale crizei economice, a înregistrat unele progrese în câteva domenii importante. În domeniul absorbției fondurilor europene, măsurile de procesare mai rapidă a proiectelor vor duce, în lunile următoare, la o rată crescută de absorbție. Acordarea unor sume cât mai mari de prefinanțare, accelerarea procesului de aprobare (peste 700 de proiecte aprobate din decembrie), măsurile active pentru modificarea pozitivă a balanței dintre prefinanțări și rambursări sunt semnele clare ale unui progres.

Din punct de vedere tehnic, România nu are probleme majore cu derularea fondurilor europene, chiar dacă ritmul de absorbție este, poate, sub estimările inițiale ale Guvernului. Nu suntem în "coada clasamentului", ci la mijlocul acestuia. În acest context, solicitarea recentă a parlamentarilor germani, de a fi sistate fondurile europene pentru România, este incorectă, transferând o discuție politică într-un domeniu în care predominantă este și trebuie să fie abordarea tehnică. Sunt convins că România va beneficia de un tratament corect și echidistant din și echidistant din partea Comisiei Europene pe acest subiect.

Legat de posibila reducere sau blocare a fondurilor, ca urmare a Raportului pe justiție din iunie, din perspectiva corectitudinii gestionării fondurilor, acest lucru nu este justificabil. Conexarea discuției pe justiție cu fondurile europene este artificială, deși nu poate fi negat faptul că sunt voci care cer, din motive partizane, măsuri punitive și coercitive la adresa României.

Din punctul de vedere Parlamentului României, acesta și-a îndeplinit responsabilitățile asumate, astfel încât proiectele noilor coduri au fost finalizate, lucrându-se în regim de urgență pentru a repara ceea ce precedentele guvernări, din perioada 2005-2008, au stricat prin inconstanța și lipsa de coerență la conducerea Ministerului Justiției. În acord cu viziunea Comisiei Europene, Camera Deputaților a considerat că adoptarea Codului civil și penal, respectiv de procedură penală și civilă, trebuie realizată după o analiză coerentă a impactului și după desfășurarea unui proces de consultare a societății civile și a practicienilor legii. Însă, ceea ce s-a realizat de către Parlament - și prin eforturile susținute ale subcomisiei de specialitate - a reprezentat doar o parte a agendei incluse în mecanismul de cooperare și verificare, convenit la data aderării. Pentru restul de obiective și termene, responsabilitatea revine Ministerului Justiției, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii și, de ce nu, Președinției României.

Nu am fi fost în această situație dacă România ar fi avut o guvernare responsabilă după 2005, dacă noile coduri ar fi fost adoptate în precedenta legislatură, dacă blocajele politice la nivelul Ministerului Justiției ar fi fost temperate de interesul general, și anume acela al unui sistem de justiție eficient și transparent.

În același timp, ca parlamentar, nu pot fi de acord ca României să-i fie impuse condiții de inferioritate, fiind parte a Uniunii Europene și având aceleași drepturi ca și celelalte state membre.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Cristian-Ion Burlacu - declarație politică cu titlul România, țara în care aleșii promit, dar cei mai mulți nu fac nimic;

Invit la microfon pe domnul deputat Cristian-Ion Burlacu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Cristian-Ion Burlacu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică "România, țara în care aleșii promit, dar cei mai mulți nu fac nimic"

În România, se pare că cei mai mulți dintre politicieni au învățat să desfășoare campania electorală după un principiu unic: mergem în fața oamenilor, promitem, iar apoi nimeni nu mai face nimic. Unul dintre cele mai relevante cazuri este situația orașului Breaza, în care primarul PD-L, ales în urmă cu aproape un an, a rupt orice legătură cu cetățenii pe care îi reprezintă. Deși face parte din majoritatea care guvernează acum România, deși, din această perspectivă, are acces la fonduri, nu a demarat niciun proiect care să ducă la dezvoltarea localității.

În perioada campaniei electorale pentru alegerile locale au fost făcute multe promisiuni, dar cea mai importantă, la care au rezonat mii de oameni, a fost rezolvarea problemei privind alimentarea cu apă curentă a gospodăriilor din Breaza. Deși lucrările au început în urmă cu ceva timp, aducțiunea de apă de la Paltinu fiind realizată până la Podul Vadului, autoritățile locale nu au continuat efortul de finalizare a lucrărilor, iar acest obiectiv nu poate fi realizat dacă aleșii locali nu fac demersurile necesare pentru atragerea de fonduri. Se invocă lipsa banilor, dar au cerut autoritățile locale finanțarea? Au făcut vreun proiect de atragerea de fonduri europene? Nimeni din Primăria Breaza nu oferă niciun răspuns cetățenilor pe această temă. Probabil, peste patru ani, când vor candida din nou, vor fi preocupați să găsească scuze pentru nerealizările lor. Între timp, campania pentru alegerile europarlamentare a început și în Breaza, dar câți dintre oamenii care nu beneficiază de alimentarea cu apă vor mai putea crede în votul lor pentru o viață europeană?

În aceeași situație se află și proiectul de transformare a orașului Breaza în stațiune balneo-climaterică de interes național, fapt care ar duce la o dezvoltare a turismului balnear și a agroturismului în localitate, ceea ce ar însemna mai mulți bani în buzunarele locuitorilor din Breaza și o viață mai bună. Pentru aceasta, am adresat solicitări de finanțare Ministerului Turismului, însă răspunsul primit a arătat că Primăria din Breaza nu a depus documentația necesară pentru realizarea acestor investiții. Deși i-am scris personal primarului orașului Breaza în urmă cu o lună, răspunsul acestuia a fost evaziv, spunând că se va ocupa în viitor de depunerea documentației necesare, fără a da însă o perioadă de timp concretă.

De asemenea, orașul Breaza trebuie să beneficieze de lucrări în infrastructură, cele mai urgente fiind asfaltarea drumurilor și amenajarea unui parc de agrement la standardele cerute de o stațiune modernă.

Parafrazând un proverb românesc, putem spune că, deși "Dumnezeu îți dă (în traducere: ai norocul să fii ales primar), dar nu îți bagă în traistă", adică trebuie să muncești pentru a câștiga încrederea oamenilor și pentru a-și respecta promisiunile.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Aledin Amet - Pledoarie pentru înființarea unui institut superior de teologie islamică

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, dau cuvântul domnului deputat Amet Aledin. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Aledin Amet:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Pledoarie pentru înființarea unui institut superior de teologie islamică"

În urmă cu două săptămâni, în plenului Camerei Deputaților, s-a discutat o propunere legislativă prin care se dorea înființarea unui institut superior de teologie islamică. Chiar dacă nu eu eram autorul inițiativei, am susținut demersul, considerând că, în România, a sosit vremea să existe o astfel de unitate școlară.

În luarea mea de cuvânt, cu referire la subiect, specificam faptul că trebuie să existe, în acest sens, un sprijin din partea autorităților abilitate, chiar dacă nu Parlamentul este îndreptățit să rezolve problema. De altfel, și în perioada mandatului trecut am abordat tematica, pentru că realitatea impune acest lucru.

În România, comunitatea musulmană, formată în special din etnici tătari și etnici turci, este, la nivelul întregii populații, reprezentativă.

Religia islamică și-a păstrat specificitatea, în primul rând pentru că au fost păstrate unitățile de cult. Învățământul teologic islamic s-a afirmat, în mod deosebit, în perioada interbelică. După ce seminarul a fost mutat de la Babadag la Medgidia, se poate spune că s-a creat o emulație deosebită, numeroase personalități urmând cursurile prestigioasei instituții de învățământ. Acestea sunt, însă, doar la nivel liceal. Este nevoie de o secție de specialitate în cadrul unei universități.

Tinerii musulmani vor avea astfel posibilitatea de a studia în România. Ne dorim acest lucru și suntem convinși că vom beneficia de sprijinul necesar pentru concretizarea inițiativei.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Cornel Știrbeț - declarație politică intitulată Restaurația;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Cornel Știrbeț. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am intitulat intervenția mea politică de astăzi "Restaurația"

Visul domnului Mircea Geoană, exprimat zilele trecute într-o emisiune TV, este acela de a câștiga Președinția României și de a reinstaura dictatura PSD după modelul anilor 2000-2004.

Domnul Geoană a spus explicit că, după câștigarea președinției, va impune un prim-ministru al PSD, ceea ce presupune înlăturarea PD-L de la guvernare și constituirea unei alte majorități parlamentare.

Evident, domnia sa uită că au fost salvați de la dezastru atât el, cât și PSD-ul în urma constituirii coaliției de guvernare în 2008 și chiar dacă recunoștința în politică nu-și are locul, există anumite reguli care trebuie respectate într-un parteneriat de guvernare.

Lăsând la o parte faptul că domnul Geoană, deși s-a angajat în fața domnului Iliescu să învețe mai mult și mai bine, încă nu este copt să ajungă președintele României, merită atenție modul de gândire al domniei sale. Pe cine se bazează domnul Geoană când vede o nouă dominație totalitară a PSD-ului? În mod sigur pe domnii Iliescu, Năstase, Voiculescu, cu întreg cortegiul de baroni reactivați, dar și pe noua stea a partidului, primarul "care este", domnul Marian Vanghelie, probabil prim-ministru în varianta visului Geoană.

Pe lângă aceasta, există însă și unele elemente de politică dâmbovițeană, din guvernarea anterioară, care pot crea iluzia împlinirii ultimului vis al domnului Geoană. Mă refer aici la anul 2004, când pierderea alegerilor parlamentare și prezidențiale a năucit PSD-ul. Atunci, au ieșit la iveală o parte din abuzurile și ilegalitățile săvârșite în guvernarea Năstase, au început luptele interne în PSD și se încerca gândirea unei noi strategii politice. Se discuta chiar de scindarea partidului, de reformarea profundă și de o nouă garnitură de conducere la nivelul cel mai înalt. În aceste condiții a ajuns Mircea Geoană președinte al PSD. Nimeni nu mai credea, însă, că fără schimbarea oamenilor care au adus grave prejudicii României în guvernarea Năstase și a modului de a face politică, fără o reformă adevărată a PSD-ului, acest partid ar mai fi putut ajunge în prim-planul politicii românești. Probabil, așa s-ar fi întâmplat, spre binele societății românești, dacă PSD-ul ar fi rămas în opoziție și după ianuarie 2007, după aderarea României la Uniunea Europeană.

Din păcate, însă, interese personale, orgolii nemăsurate și o totală lipsă de coeziune doctrinară a dreptei politicii românești, constituită în acea vreme de PNL și PD, au condus la destrămarea Alianței "DA" și la aducerea PSD-ului la guvernare. Acesta a fost momentul când domnul Geoană și PSD-ul au luat gura de oxigen pentru supraviețuirea în continuare pe aceleași coordonate, în detrimentul României, al binelui public în general. Imediat, disputele în partid s-au stins încet-încet, nu s-a mai discutat despre reformă, domnii Iliescu și Năstase s-au împăcat între ei și cu ceilalți, au refăcut jocurile împreună cu domnii Patriciu și Voiculescu și au dat din nou liber la bani guvernamentali și la afaceri private cu bani publici.

Mai mult, i-au adoptat pe copiii rătăcitori, Geoană și Vanghelie, intrând uniți și de la pupitrul de comandă în alegerile parlamentare din 2008. Rezultatul alegerilor din 2008, dar și aceleași interese și orgolii ale partidelor de dreapta au salvat din nou PSD-ul și pe Mircea Geoană prin intrarea la guvernare alături de PD-L.

Acum, în loc să fie preocupat de buna guvernare, de scoaterea României din criză, așa cum s-a angajat prin protocolul de guvernare domnul Geoană, dorește prim-ministru, prefecți, subprefecți, directori de deconcentrate, totul pentru PSD. Vrea un nou partid stat, o nouă dictatură a partidului unic.

Este totuși prea mult, domnule Geoană! Restaurația PSD în 2009 nu mai este posibilă așa cum o visați dumneavoastră.

Domnule Geoană, treziți-vă! O a treia salvare a dumneavoastră și a PSD-ului după alegerile europarlamentare și prezidențiale, așa cum vă imaginați, ar dăuna extrem de mult României și nu este dorită de nimeni.

În rest, să auzim numai de bine!

Vă mulțumesc.

 
Lucia-Ana Varga - declarație politică; Situația copiilor din România și nevoia de responsabilitate politică;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, invit la microfon pe doamna deputat Lucia-Ana Varga. Aveți cuvântul, doamna deputat.

 

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulțumesc.

Declarația mea politică se referă la "Situația copiilor din România și nevoia de responsabilitate politică"

Pe 1 iunie, vom sărbători Ziua Copilului. Este o zi care, înainte de toate, trebuie să fie un moment de responsabilitate a noastră, a tuturor, față de cei 4,1 milioane de copii din România, fiindcă, de-a lungul celor 19 ani care au trecut de la Revoluție, țara noastră a parcurs un drum lung și, pe alocuri, cu sincope, în domeniul protecției copilului. Astfel, încă din anul 1990, România a ratificat Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Până la adoptarea pachetului legislativ din anul 2004, nu a existat nici cadrul legal comprehensiv și nici mecanismele concrete de verificare a implementării și monitorizare a drepturilor copilului. Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a fost cel care a marcat, în consecință, intensificarea cooperării între diferite sectoare și coordonarea eforturilor acelor actori care au ceva de spus în direcția îmbunătățirii situației copilului în țara noastră, determinând și evoluțiile legislative viitoare în acest domeniu.

În anul 2009, însă, România este parte a unui sistem european pentru care copilul reprezintă o ființă cu nevoi și drepturi proprii, a cărei integritate trebuie respectată. Un sistem care consideră drept o prioritate integrarea drepturilor copilului în politicile sale, fiindcă copiii reprezintă un grup specific în societate, cu interese care trebuie făcute vizibile. Un sistem care, în anul 2006, a elaborat documentul "Spre o Strategie Europeană cu privire la Drepturile Copilului" și care și-a conceput programele, strategiile și politicile ținând cont de impactul pe care schimbările economice, sociale, politice și de mediu le pot avea asupra evoluției copiilor. Și, nu în ultimul rând, un sistem care abordează probleme precum: prostituția și traficul cu copii, violența asupra copiilor, azilul și migrația, justiția și familia, educația pentru copii și tineri, mediul, siguranța copiilor pe internet, discriminarea și excluderea socială, exploatarea copiilor prin muncă sau afectarea copiilor de către conflictele armate.

Acestea sunt realități, stimați colegi, care, dincolo de prevederile cadrului legislativ, internațional, european din acest domeniu, există. Pentru că e de ajuns să citim statisticile oficiale, pentru anul 2008 din România și vom vedea că 92.328 copii au părinții plecați la muncă în străinătate; 11.641 copii sunt abuzați, neglijați sau exploatați; 1.317 sunt copii părăsiți temporar în unitățile sanitare. Iar dacă ar fi să privim raportul copiilor abuzați din mediul urban versus cel rural, am observa că numărul celor din urmă este mai mare cu 1.000. Pe de altă parte, potrivit unor date statistice mai vechi, 11.400 copii au comis infracțiuni, 80% din aceștia fiind acuzați de furt, iar 70.000 copii sunt implicați în muncă, sigur, majoritatea fiind din mediul rural. Din păcate, mii de copii ai străzii sunt obligați să cerșească.

Și dacă suntem tentați, cumva, să credem că aceste date nu sunt suficient de îngrijorătoare, ar trebui să ne oprim și asupra concluziilor raportului organizației "Spune!", realizat în anul 2007 pe un eșantion de 7.424 de elevi din toată țara, cu vârste cuprinse între 12-19 ani, raport în care: 26% dintre copii se consideră discriminați pe motiv de sărăcie, dizabilități, culoarea pielii, etnie sau mediul de proveniență; 36% spun că au suferit din cauza neglijenței adulților; iar 39% că au fost supuși unor diferite forme de abuz.

Toate aceste date reprezintă o realitate și un semnal de alarmă pe care nu avem voie să le ignorăm: unii copii din România sunt victime ale sărăciei, violenței, traficului, abuzurilor, exploatării prin muncă. Mai mult, în condițiile actualei crize economice și financiare, potrivit unui studiu realizat de UNICEF în 2008, copiii și tinerii reprezintă 43% din populația afectată de sărăcie, atât în 2008, cât și în 2009, iar 60% din populația expusă la riscul de sărăcie - în 2009 - locuiește în gospodării cu copii. Majoritatea copiilor săraci (76%) se găsește în continuare în zonele rurale.

Fără îndoială că avem nevoie de planuri de acțiune, de mecanisme integrate, de campanii de informare, prevenire și educare a populației, de rețele comunitare, de echipe intersectoriale sau parteneriate regionale. Dar, trebuie să vă reamintesc că, pe lângă acestea sau tocmai pentru acestea, avem nevoie și de fonduri, inclusiv guvernamentale. De aceea, îndrăznesc să vă întreb, stimați colegi aflați la guvernare, cum ați gândit să eradicați cauzele societale care au un impact negativ asupra dezvoltării sănătoase a copiilor? Reducând bugetele unor ministere importante, precum cel al educației sau bugetele destinate autorităților publice locale? Sau poate introducând, în condiții de criză, un impozit forfetar care să le trimită părinții în șomaj?

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
Ioan-Nelu Botiș - declarație politică cu tema Situația dramatică a copiilor cu tulburări din spectrul autist și a familiilor acestora;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul deputat Samoil Vîlcu nu este în sală, în ordine, domnul deputat Ioan-Nelu Botiș. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Ioan-Nelu Botiș:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea se leagă de apropierea zilei de 1 Iunie și se referă la situația dramatică a copiilor cu tulburări din spectrul autist și a familiilor acestora.

Autismul este o tulburare neurobiologică, nu este o boală care se vindecă, dar se poate ameliora până la limita recuperării cu cât copilul este diagnosticat mai timpuriu și inclus într-un program terapeutic adecvat nevoilor sale.

În județul Bistrița-Năsăud, ca de altfel în întreaga țară, în ultimii ani se înregistrează o creștere a numărului de copii diagnosticați cu o tulburare din spectrul autist. Centrul de referință și resurse în autism, "Micul Prinț " din Bistrița, centru deschis la inițiativa părinților, ne-a semnalat problemele și drama pe care o trăiesc acești copii și familiile lor.

Pentru a se depista din timp tulburările din spectrul autismului, propun ca, în România, să se implementeze un sistem de depistare timpurie, luând modelul altor țări din Uniunea Europeană. Testările să fie efectuate obligatoriu la toți copiii cu vârsta de 18 luni de către medicul de familie.

Programul terapeutic este unul foarte complex și costisitor, însă diagnosticarea și tratarea cât mai timpurie îl poate ajuta pe copilul cu autism să se dezvolte la potențialul său maxim. Nonintervenția poate distruge șansele de dezvoltare normală pe care un copil le poate avea dacă este inclus într-un program terapeutic de la o vârstă cât mai fragedă. De aceea, propun decontarea tratamentului prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Copiii autiști trebuie învățați să trăiască în societate și nu izolați, însă nu există un plan educativ individualizat după care cadrele didactice să se poată orienta în procesul de educare și de integrare a acestor copii în societate.

De asemenea, consider absolut necesară consilierea membrilor familiei de către specialiști, deoarece apar probleme de comunicare, de susținere între ei, datorită lipsei informațiilor despre tulburarea numită autism.

Un alt aspect semnalat de părinții copiilor cu autism se referă la faptul că, după împlinirea vârstei de 18 ani, din oficiu se schimbă denumirea bolii din autism infantil în schizofrenie. Prin urmare, în România nu avem adulți cu autism, doar foarte mulți schizofrenici.

În consecință, propun un pachet legislativ prin care să susținem serviciile privind sănătatea, educația și integrarea în societate a copiilor cu tulburări din spectrul autist.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică cu titlul O șansă pentru modernizarea educației în România;

Tot din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu. Aveți cuvântul, doamna deputat.

 

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulțumesc mult.

Doamna președinte,

Stimați colegi deputați,

Titlul declarației politice de astăzi este "O șansă pentru modernizarea educației în România".

Libertatea obținută cu atâtea jertfe în decembrie 1989 ne dă dreptul fiecăruia dintre noi, ba chiar ne obligă să ne gândim la viitorul societății în care trăim. În anul de grație 2009, problema reformării învățământului românesc este mai actuală ca niciodată de la Alexandru Ioan Cuza încoace.

Copii, părinți, dascăli, simțim cu toții necesitatea stringentă și urgentă a definitivării reformei sistemului de învățământ, după un lung și dureros parcurs al ezitărilor, tatonărilor și greșelilor ireparabile, prin urmare impardonabile, ce au condus la sacrificarea atâtor generații de tineri.

Dar reforma nu se face de dragul reformei. Nu putem bifa "realizat" un proces care, dacă va continua la fel de haotic ca până acum, va prelungi discuții sterile și insatisfacția unei întregi societăți.

Reforma trebuie să se bazeze pe o strategie clară și coerentă, bine gândită și unanim acceptată de toți aceia asupra cărora se vor răsfrânge rezultatele implementării ei. Și această strategie există, însă ne facem că nu o cunoaștem, o ignorăm cu bună știință: este pachetul legislativ emis de Comisia prezidențială pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniul educației și cercetării din România, ce poate fi accesat site-ul www.presidency.ro. Cel mai complet și modern pachet legislativ în domeniul învățământului, pe care l-a prezentat vreodată o comisie în România, este șansa modernizării sistemului educațional românesc.

Este o nouă lege a educației care va rămâne în istorie mai mult decât orice alt act normativ deoarece propune un set de măsuri concrete, adaptate la standardele și cerințele europene, pornind de la realitățile și nevoile învățământului românesc.

Avem nevoie de creșe și grădinițe, în cadrul unui sistem al educației timpurii și preșcolare consolidat pe o curriculă modernă, pe o infrastructură puternică. Avem nevoie de flexibilizarea curriculei școlare în funcție de interesele elevilor, de nevoile lor pentru formarea ca specialiști în diverse domenii. Avem nevoie de racordarea specializărilor universitare la cerințele pieței forței de muncă, atât în țară, cât și în largul spațiu european. Avem nevoie de moralitate și modele pozitive în școala românească.

Ne-am săturat să asistăm la batjocorirea școlii și dascălului român. Nu mai putem accepta să fim mereu pe ultimele locuri în clasamentele internaționale.

Buna tradiție a școlii românești trebuie continuată, specificul ei trebuie păstrat!

Ca dascăl cu activitate neîntreruptă de peste 30 de ani la toate nivelurile de învățământ, am intrat în politică doar pentru a încerca să demonstrez că profesionalismul și dăruirea pot învinge acolo unde, din păcate, simbioza dintre dascăl și politician nu a condus până acum la rezultatele așteptate de noi toți. Suntem o generație nouă de politicieni care am intrat în Parlamentul României venind direct de la catedră. Idealul nostru este idealul dascălului român, al școlii românești.

Stimați colegi parlamentari,

Sprijiniți-ne să ne îndeplinim misiunea de reformare a învățământului românesc și asta repede, deoarece timpul nu mai are răbdare atunci când este vorba despre viitorul copiilor noștri. Miza este mult prea mare pentru ca orgoliile să învingă și de data aceasta.

Incontestabil, avem nevoie de acest pachet legislativ coerent și modern.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
Dragoș Gabriel Zisopol - declarație politică: Olimpiada națională de limba greacă și olimpismul;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, invit la microfon pe domnul deputat Zisopol Dragoș Gabriel.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică are în centrul atenției "Olimpiada națională de limba greacă și olimpismul".

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Suntem foarte aproape de finele anului școlar 2008 - 2009, un an școlar plin de încărcătură morală și spirituală, atât pentru dascăli cât și pentru cei care au frecventat cursurile de limba greacă. S-a împlinit încă o dată dorința cadrelor didactice și a elevilor de a menține și propaga limba și cultura elenă, elementele constitutive ale civilizației europene.

Într-o Uniune Europeană unită, elementul fundamental pentru păstrarea identității etnice a unei minorități îl constituie însușirea limbii materne și a istoriei acesteia. Învățământul destinat minorităților naționale, implicit și celei grecești, devine un important factor de colaborare, schimb de informații și valori spirituale prin comunicare scrisă și orală. Astfel, tinerii noștri folosesc suplimentar diversele surse de informare europene pentru a cultiva comunicarea cu conaționalii lor și cu toți cei care iubesc și apreciază limba și cultura greacă.

În acest context, și în anul școlar 2008 - 2009 procesul didactico-educativ al limbii și culturii elene s-a desfășurat sub coordonarea Uniunii elene din românia în colaborare cu cadrele didactice din România și cu cele detașate din Grecia. Cursurile s-au desfășurat fie în școlile sistemului românesc de stat, fie în sediile comunităților elene teritoriale.

De-a lungul anilor, procesul de însușire a limbii elene s-a îmbunătățit substanțial și prin participarea cursanților la diferite acțiuni extrașcolare de tipul excursiilor tematice, a taberelor internaționale etc.

Începând cu 2002, Uniunea elenă din românia organizează anual olimpiada națională de limba greacă. La acest concurs participă elevii cu cele mai bune rezultate obținute în anul școlar curent.

Anul acesta, olimpiada națională de limba elenă se va desfășura în perioada 29 - 31 mai, la Galați. După comunitățile elene din București, Tulcea, Brașov, Ploiești, Iași, Craiova, este rândul comunității elene din galați să poarte cu mândrie stindardul celei de-a VIII-a ediții a Olimpiadei naționale de limba elenă.

Vă lansăm invitația de a participa alături de noi la eforturile pe care le depunem în statuarea ideilor olimpismului, nu numai ca sâmbure al civilizației grecești, europene și mondiale ci și ca etică profund valabilă pentru vremurile în care trăim.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Din partea Grupului parlamentar al PD-L dacă mai sunt deputați care doresc să citească declarația. Nu sunt.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, nu sunt.

Din partea Grupului parlamentar al PNL? Nu sunt.

Vă anunț, stimați colegi, că o serie dintre colegii noștri au depus în scris declarațiile lor politice, și anume: din partea Grupului parlamentar al PD-L domnii deputați: Petru Călian, Doru Brașoan Leșe, Constantin Chirilă, Marius Rogin, Cornel Ghiță, Ștefan Daniel Pirpiliu, Valeriu Alecu, Cosmin Mihai Popescu, Daniel Buda, George Ionescu, Stelică Iacob Strugaru, Mircia Giurgiu și Claudia Boghicevici.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC au depus în scris deputații: Ion Dumitru, Costică Macaleți, Daniela Popa, Emil Radu Moldovan, Ștefan Valeriu Zgonea, Liviu Bogdan Ciucă, Vasile Filip Soporan, Filip Georgescu, Ion Stan, Aurelia Vasile, Vasile Mocanu, Tudor Ciuhodaru, Damian Florea, Victor Surdu.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L și domnul Gabriel Dan Gospodaru a depus în scris declarația politică.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus în scris declarațiile domnii deputați: Gheorghe-Eugen Nicolăescu, Gheorghe Dragomir, Marin Almăjanu, Andrei Dominic Gerea, Mihai Lupu, Radu Bogdan Țîmpău, Titi Holban, Neculai Rebengiuc, Virgil Pop, Horea-Dorin Uioreanu, Relu Fenechiu, Mihai Cristian Adomniței.

din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale domnii deputați Ovidiu Ganț și Miron Ignat.

Văd că nu mai sunt în sală prezenți colegi de-ai noștri care vor să susțină declarațiile politice. Închidem ședința consacrată acestor declarații, urmând ca la ora 10 să începem ședința în plen, cu toate problemele înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Facem o completare: domnul deputat Cristian Rizea, domnul deputat Ghiveciu și domnul Mocanu depun în scris declarațiile politice.

 
   

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Daniel Buda - declarație politică cu tema Reforma justiției, o necesitate internă, și nu o temere externă;

Domnul Daniel Buda:

"Reforma justiției, o necesitate internă, și nu o temere externă"

Integrarea României în Uniunea Europeană a fost cea mai importantă realizare postdecembristă, la care au contribuit în măsură diferită toți cei care s-au perindat la conducerea țării.

Este, fără îndoială, inutil să discutăm de ce țara noastră nu a intrat în plutonul celor 10 fruntași care au devenit membri ai Uniunii la data de 1 mai 2004, fiind luată la pachet cu Bulgaria. Știm cu toții care sunt motivele: mineriadele, modul cum am știut să atragem investitorii, nivelul ridicat al infracționalității și al corupției. Eforturile în direcția reformelor economice și a statului de drept s-au făcut doar la presiunea Bruxelles-ului, iar rapoartele anuale ale Comisiei Europene au fost garanția obiectivă și necesară pentru ca eforturile noastre să continue.

De câteva săptămâni, în toată mass-media se discută despre reformarea sistemului judiciar, despre sancțiunile din partea Comisiei Europene pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate, despre rapoarte negative sau pozitive, despre cum să grăbim lucrurile încât să nu primim sancțiuni europene. Din punct de vedere al reformării sistemul judiciar, recunoaștem cu toții că s-au făcut progrese fundamentale, începând cu măsurile luate de fostul ministru al justiției, Monica Macovei, care a salvat România de amânarea cu 1 sau 2 ani de integrare în structurile europene, până la eforturile deloc neglijabile pentru adoptarea codurilor juridice. Însă un lucru important de subliniat este faptul că acum țara noastră nu ar fi avut probleme în ceea ce privește Raportul Comisiei Europene dacă reformele începute în 2004 ar fi continuat în același ritm și în timpul Guvernării Tăriceanu 2, însă încetarea monitorizării pe justiție și lupta împotriva corupției au reprezentat aspecte mai puțin importante pentru reprezentanții Guvernului Tăriceanu 2, preocupați cu prioritate de realizarea intereselor personale și de grup.

Dincolo de cartonașe sau stegulețe roșii, galbene, sancțiuni sau avertismente, elementul esențial este faptul că noi, românii, avem nevoie de reformarea justiției și nu o facem doar de frica unui raport nefavorabil, ci pentru că noi suntem cei care merităm un sistem judiciar corect, eficient și transparent. Din contră, raportul Comisiei, mă refer aici la raportul pe justiție, ar trebui să constituie un imbold pentru continuarea eforturilor și reformelor pe care trebuie să le facem în fond și în primul rând pentru noi. Cu alte cuvinte, pentru îndeplinirea exigențelor în acest domeniu, țara noastră are nevoie de un sistem juridic capabil să asigure aplicarea legii într-un mod independent și eficient, iar adoptarea codurilor reprezintă garanția modernizării și armonizării legislației din România.

Nu trebuie să demonstrăm nimănui din afara țării eficiența sistemului judiciar capabil să sancționeze cazurile de corupție și menținerea statului de drept, deoarece românii sunt cei în fața cărora ar trebui să răspundem, iar Comisia nu are rolul decât de gardian al îndeplinirii obligațiilor asumate.

Noi, politicienii, suntem cei care trebuie să transmitem faptul că adoptarea codurilor judiciare va avea un impact major asupra întregului sistem judiciar deoarece reprezintă un pas important pentru asigurarea unei evoluții firești a societății românești în tandem cu tradițiile noastre de democrație și idealurile de dezvoltare ale generațiilor anterioare care au contribuit la construirea României moderne.

  Aurelia Vasile și Daniela Popa - declarație politică: «Programul Prima casă»;

Doamna Aurelia Vasile și doamna Daniela Popa:

Declarație politică - «Programul "Prima casă"»

Inițiativa Guvernului de a crea un fond de garantare a creditelor ipotecare pentru achiziționarea primei locuițe a fost inclusă în programul politic de guvernare al PSD+PC. Ea a fost gândită și promovată de PSD+PC și ne bucurăm că am reușit să o impunem în cadrul Coaliției și al Guvernului. Cei care vor dori să facă un credit ipotecar vor avea sprijinul statului în aproximativ două luni.

Creditele ipotecare în valoare de maximum 60.000 de euro, pentru prima locuință achiziționată, vor fi garantate prin intermediul unui fond de un miliard de euro. Este vorba de un sprijin important celor care intenționau să contracteze un credit pentru locuință, dar se loveau fie de condițiile foarte dure ale băncilor, fie de consturile ridicate ale creditelor. Intenția acestui program este de a debloca creditarea și de a scădea consturile aferente creditelor. În afară de sprijinul direct pe care îl vor primi 30 - 40.000 de beneficiari care vor contracta credite, se vor sigura condițiile pentru deblocarea pieței construcțiilor. Aceasta ar determina crearea a 50.000 de locuri de muncă, cifră extrem de importantă pentru piața muncii din România și pentru eforturile de combatere a șomajului, în contextul crizei economice.

Partidul Conservator și Partidul Social Democrat vor continua să susțină în interiorul Guvernului și al Coaliției măsurile economice și sociale de care țara noastră are mare nevoie pentru parcurgerea acestei perioade dificile.

  Aurelia Vasile și Daniela Popa - declarație politică: Urgentarea aplicării măsurilor anticriză;

Declarație politică - "Urgentarea aplicării măsurilor anticriză"

Alegerile europarlamentare și prezidențiale din acest an survin într-un context dificil, marcat de efectele crizei economice tot mai accentuate, scăderea nivelului de trai și neîncrederea electoratului cu privire la activitatea oamenilor politici pentru scoaterea țării din criză.

Din punct de vedere economic, România se confruntă de fapt cu trei crize. Prima ar fi criza economică a Uniunii Europene și a lumii dezvoltate, care generează o presiune importantă asupra economiei românești. O altă criză este cea structurală a economiei naționale. Aceasta este strâns legată de neîmplinirile și de pașii șovăitori pe calea reformelor pe care România i-a făcut în cei 20 ani de tranziție de la o economie centralizată la cea de piață, de stadiul primitiv de dezvoltare a agriculturii și a mediului rural, deși, pentru țara noastră, obținerea autonomiei din punct de vedere alimentar prin creșterea producției agricole, scăderea prețurilor la alimente și creșterea veniturilor agricultorilor este un obiectiv strategic. Un alt aspect este stagnarea industriilor strategice: industria energetică, cea alimentară și a bunurilor de consum. Productivitatea muncii, competitivitatea economiei românești sunt chestiuni structurale care vulnerabilizează suplimentar economia și cetățenii, în această perioadă extrem de complicată. La toate acestea se adaugă reforma întârziată a administrației publice românești care trebuie să fie cât mai ieftină, cu eficiență ridicată și orientată spre deservirea populației, a vieții economice, sociale și culturale. A treia criză constă în scăderea dramatică a resurselor bugetare.

În prezent, riscurile derapajelor economice nu au fost îndepărtate. Vom vorbi despre ieșirea din criză doar în momentul în care românii vor avea mai mulți bani și nu-și vor mai face griji în legătură cu siguranța locului de muncă.

În plus, impunerea unui nou impozit, impozitul forfetar, tocmai în perioada de criză, este o inițiativă pripită, considerat o povară în plus pe umerii micilor întreprinzători. Impunerea unor noi impozite va duce, cu siguranță, la disponibilizări, falimente și închiderea a numeroase firme.

Dorim să reamintim că Partidul Social Democrat și Partidul Conservator au propus o serie de măsuri menite a contracara dificultățile cu care se confruntă mediul economic în această perioadă și de a asigura bazele unei relansări. Printre acestea menționăm aplicarea neimpozitării profitului reinvestit, achitarea datoriilor statului față de companii și reducerea contribuțiilor la bugetul de stat cu 50% pentru fiecare loc de muncă creat.

Considerăm că este sarcina Guvernului și a instituțiilor specializate ale statului de a elabora și a pune în aplicare, de urgență, un program anticriză, care să obțină acordul tuturor factorilor decisivi pentru economie.

  Claudia Boghicevici - declarație politică cu tema Sărbătoarea vecinilor, un model de întărire a coeziunii sociale;

Doamna Claudia Boghicevici:

Declarație politicăcu tema "Sărbătoarea vecinilor, un model de întărire a coeziunii sociale"

"Sărbătoarea vecinilor" sau "Neighbours Day" - cum mai este cunoscutăîn alte state europene - se sărbătorește în fiecare an, în ultima zi de marți a lunii mai. Astăzi, la Arad, edilii primăriei, împreună cu Uniunea Locală a Asociațiilor Locative și cu Uniunea Profesională a Administratorilor din municipiu, organizează în premieră această Sărbătoare a vecinilor. Este vorba despre implementarea unui model care a prins în multe alte țări europene, dar și în Canada, pornind de la un caz real, în care se pare că a fost implicat tocmai un cetățean român, de fapt o bătrânică ce a fost găsită decedată de vreo două luni, de către vecinii din cartier. Acest lucru a alarmat oficialitățile, care s-au gândit să implementeze o zi special dedicată bunei vecinătăți, prin care să se întărească coeziunea socială de habitat și să contribuie la cimentarea legăturilor sociale între vecini. Mai ales în zilele noastre, când în mediul urban vecinii de bloc sau de stradă nu mai au timpul necesar pentru a relaționa, declanșarea unor astfel de inițiative sociale reprezintă un lucru cât se poate de benefic. Așa se pot dezvolta relațiile sociale de într-ajutorare dintre vecini și se pot pune bazele elementare ale comunității de habitat, după cum se pot dezvolta și proiecte edilitare, de întreținere sau de înfrumusețare a mediului ambiant comun. Relațiile firești dintre oameni, bazate pe cunoașterea reciprocă și pe interesul comun, reprezintă cheia de boltă a unei bune conviețuiri, lucru care poate să conducă la cimentarea tradițiilor de comunitate.

Stimați colegi,

Comunitatea de interese reprezintă soluția impunerii cu succes a marilor proiecte legislative și administrative pe care le derulăm și care țin de perspectiva descentralizării deciziei și de necesitatea asumării de responsabilități. Iată de ce, Ziua vecinilor nu poate să reprezinte decât un pas înainte pe calea dezvoltării societății românești.

  Bogdan Liviu Ciucă - Pledoarie pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Pledoarie pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități"

În prezent, în România, persoanele cu dizabilități beneficiază în principal de anumite drepturi și facilități în conformitate cu Legea nr.448 din 6 decembrie 2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această lege are multe omisiuni, face diferențe între persoanele cu handicap în funcție de vârstă și deficiența cauzatoare de handicap, nu elimină barierele existente și nu previne apariția altor bariere cu care se pot confrunta persoanele cu dizabilități: educaționale, acces la bunuri și servicii, locuri de muncă, viață independentă etc. Deși politicile naționale au început să prevadă nevoia de dialog social, de colaborare și de abordare integratoare în problemele care privesc persoanele cu dizabilități, în fapt, în fiecare sector social, problemele persoanelor cu dizabilități sunt tratate separat, uneori chiar evitate ori ignorate.

Schimbările promovate, la nivelul autorităților și instituțiilor care se ocupă de problematica persoanelor cu dizabilități, nu sunt suficiente pentru a determina o schimbare în viața persoanelor cu dizabilități, care nu sunt încă respectate ca persoane cu drepturi egale și nu li se recunoaște, pe deplin, valoarea și demnitatea umană. În acest moment, în România, persoana cu dizabilități se confruntă cu o serie de handicapuri create de societate. Drepturile fundamentale sunt încălcate, nu prin modul în care sunt formulate și stipulate în legislație, ci prin imposibilitatea de a avea acces real la ele. Persoanele cu dizabilități constituie un grup defavorizat, marginalizat și nu de puține ori supus discriminării. Persoanele cu dizabilități nu au încă o voce adecvată la nivelul proiectării politicilor sociale și nu li se acordă încă locul cuvenit, ca participanți și decidenți în elaborarea strategiilor de dezvoltare ale societății. Ele fie nu sunt consultate, fie nu li se acceptă sau nu li se integrează punctele de vedere, fie nu sunt informate deloc.

Legislația românească actuală nu este în concordanță cu Directiva nr.192/C.E. privind nediscriminarea la locul de muncă. Legislația actuală nu este comprehensivă, ea nu intervine în toate etapele de la apariția și depistarea deficienței și nici în domeniile vieții sociale pentru a favoriza egalitatea șanselor pentru persoanele cu dizabilități și includerea lor în societate. Măsurile de protecție specială - prevenirea, tratamentul, readaptarea, învățământul, instruirea și integrarea socială - sunt doar enunțate și nu se creează mecanismele necesare pentru ca acestea să devină funcționale. Politica în domeniul handicapului nu este coerentă, fiind bazată încă pe un model medical al handicapului și nu se concentrează asupra egalității șanselor prin crearea independenței și autodeterminării persoanelor cu handicap.

Viitorul apropiat trebuie să reprezinte ocazia de a acorda persoanelor cu dizabilități, familiilor și asociațiilor acestora, precum și celor care le susțin cauza, un scop nou, mai extins, în plan politic și social, la toate nivelurile societății, pentru a angaja la dialog autoritățile statului român și structurile comunității internaționale, pentru a le implica în luarea deciziilor și pentru a face pași înainte în direcția realizării obiectivelor de egalitate și incluziune.

Principala cerință pentru a promova, în modul cel mai eficient, șansele egale și participarea socială a persoanelor cu dizabilități este realizarea unei alianțe puternice între autoritățile publice și organizațiile neguvernamentale reprezentative. Este nevoie și de coerență legislativă pentru a se pune de acord toate prevederile legale, pentru a se asigura posibilitatea administrării integrate a politicilor naționale și locale în domeniu. Trebuie intervenit imediat în stoparea marginalizării persoanelor cu dizabilități și susținerea acestora în dorința lor de a fi egali cu toți cetățenii acestei țări.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică cu titlul Drogurile strică tot!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Drogurile strică tot!"

Se apropie 1 iunie și nu putem să nu ne întrebăm cum va fi viața tinerilor din România în 2010.

Conform sondajului FACIAS (Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului), anul viitor va fi ,,high" pentru prea mulți tineri. Se estimează că anul viitor va exista o rată declarată de 50 % de consumatori ocazionali la tinerii cu vârsta între 14-21 de ani. În acest ritm, într-o familie statistică cu doi copii, unul va încerca drogurile.

Nici rezultatele din acest an nu sunt liniștitoare. Se constată o amplificare a fenomenului consumului de stupefiante printre elevi și studenți, 38 % dintre aceștia recunoscând că au consumat droguri față de 35 % în 2008. Peste 40 % dintre repondenți declară că au prieteni ce consumă în mod constant droguri.

Extrem de gravă este schimbarea de mentalități. Aproape jumătate dintre tineri consideră că drogurile sunt un mijloc de recreere, iar numărul celor ce consideră decesul ca o posibilă urmare a consumului de droguri e în continuă scădere. S-a ajuns chiar că peste 50% dintre ei să se pronunțe în favoarea legalizării drogurilor ,,ușoare".

Câți dintre aceștia vor cădea iremediabil în capcană? Câți își vor vinde viața pe o doză? Câți vor sfârși prin pușcării? Câți vor ajunge la spital?

Îi văd și îi tratez în fiecare zi la UPU. În urmă cu câțiva ani, aceste lucruri țineau de ficțiune sau se întâmplau la alții. Încet și sigur lucrurile evoluează. Mi-aș fi dorit ca acel dicton ce spune ca e mai ușor să previi decât să tratezi să fi fost aplicat din timp. Dar nimeni nu s-a gândit în acești ani la asta, deși am tras semnalul de alarmă cu putere, înființând la Iași în Spitalul de Urgențe, pe 22 noiembrie 2007, C.I.R.T.I.T.A (Centrul Integrat Regional de Tratamente Intoxicații Traume si Arsuri). Acum deja lucrurile evoluează. Pacienții ajung în stare gravă la spital. Respirând pe sonda introdusă în trahee, ținuți în viața doar de aparate. Atunci când se trezesc din comă, ei spun câte-o poveste. Ca-n ultima mea gardă. Despre o mamă plecată la muncă prin străinătate. Trei frați rămași acasă. Și el vânzând ca să-i întrețină. Și consumând să uite. Îmbogățind vreun interlop local. Sau alt pacient și încă o poveste. O seara-n club sau poate prin cămin. Un ,,prieten " i-a întins acum doi ani o doză. Zâmbind și invitând la relaxare. Azi vinde tot ce are pe puțin ca să obțină liniște și să poată uita de familia pe care a distrus-o.

Ce putem face? E nevoie de o intervenție integrată. Între educație, justiție, sănătate. Informarea și educarea, reglementările legislative, precum și organizarea acestor CIRTITA la nivel national de către MS, în care să existe posibilitatea asigurării simultane a asistenței medicale cu cea de suport psihologic, cu centre de criză și linii telefonice pentru urgențe toxicologice pot constitui un prim pas.

Vălul negru de pe moartea albă începe să se ridice. Și nu vreau ca, din nepăsare sau inconștiență, să ajungem în acea zi în care un adolescent drogat va pune degetul pe trăgaci în campus...

  Constantin Chirilă - despre Condiția intelectualului în satele românești;

Domnul Constantin Chirilă:

"Condiția intelectualului în satele românești"

În marea ei majoritate, intelectualitatea românească provine din zona ruralului, având puternic implementate în "etichetele genetice" însușiri fiziologice ale țăranului român, ca și majoritatea caracterului ce au făcut ca - în ciuda apariției în sistemele intelectuale locale a unor influențe urbane sau chiar occidentale - ei, intelectualii români pot păstra conținutul extrem de valoros al patrimoniului cultural rural național.

Fără îndoială, mai ales astăzi, intelectualul rasat de la oraș, dar mai ales cel român din occident îi privește cu nu suficient de multă înțelegere pe cei din lumea uitată a satului.

Dacă aruncăm o privire atentă în lumea puțin agitată a satelor, constatăm, că în pofida dezvoltărilor economice și infrastructurale, cu rare excepții, această lume este foarte puțin diferită de cea de la începutul secolului XX.

Chiar dacă s-a introdus curentul electric în majoritatea satelor, chiar dacă radioul și parțial televizorul aduc o informație în plus, condițiile sociale, materiale, capacitatea de a trăi și crea în zona rurală nu s-au dezvoltat semnificativ.

Asta nu înseamnă deloc că nu a fost și nu există o intelectualitate a satelor extrem de creatoare. Intelectualitatea satelor este formată, ca pretutindeni, din trei categorii:

  • intelectualitatea tehnică (ingineri, medici);
  • intelectualitatea educațională (cadre didactice);
  • intelectualitatea religioasă (preoții de diferite confesiuni religioase).

Constatăm că în școlile din zona ruralului între cele trei categorii de intelectuali există întrepătrunderi semnificative.

Condiția esențială a apariției și dezvoltării unui intelectual, inclusiv în zona satelor, este libertatea lui de a se manifesta și de a putea crea.

Calitatea dascălilor a influențat de multe ori calitatea tinerilor intelectuali cărora le-au dat spiritul cărții, al învățăturii. Tinerii formați la sate prin munca dascălilor și preoților s-au dovedit dornici de învățare științifică și spirituală. Calitățile lor morale au fost întotdeauna superioare celor creați exclusiv în mediile urbane.

În perioada comunistă, deopotrivă cu țărănimea, intelectualitatea satului a fost metamorfozată în proporții masive într-o biomasă inertă, bună doar de muncă, în care, așa cum spunea Nixon "chiar și gândurile oamenilor deveniseră proprietate de stat". Puține au fost izbucnirile de furie în fața totalitarismului provenind predominant tot din lumea satelor, ca de exemplu Petre Țuțea.

Din nefericire pentru nația română, soarta intelectualului de la sate nu s-a schimbat foarte mult în perioada tranziției. Intelectualii și-au recăpătat într-adevăr libertatea individuală, dreptul de a decide asupra vieții lor, dar acestea numai în plan teoretic.

Dascălii de altădată nu mai au școlari pentru că părinții sărăciți peste măsură nu au posibilitatea de a-i trimite la școală. Analfabetismul câștigă teren și el se situează astăzi la peste 30% din zonele rurale.

Specialiștii din agricultură și-au abandonat specialitatea făcând altceva. Doar preoții au fost reconsiderați, pentru că deznădejdea oamenilor și singura lor salvare o văd în mântuirea dumnezeiască.

Actele culturale se rezumă, în cele mai multe zone rurale, la discoteci în care artiștii populari, maeștri ai datinilor și păstrători ai patrimoniului cultural, au fost înlocuiți cu interpreți de muzică "diabolică", spre disperarea bătrânilor și intelectualilor satelor.

Sperăm să reușim să îndreptăm ceva din condițiile intelectualului în satele românești.

  Cornel Ghiță - declarație politică cu tema Educația pentru toți;

Domnul Cornel Ghiță:

Declarație politică cu tema "Educația pentru toți"

În Declarația de la Salamanca, din 1994, se scria: "Noi credem și declarăm că fiecare copil are dreptul fundamental la educație și fiecărui copil trebuie să i se ofere șansa de a ajunge la un anumit nivel și a se putea păstra la un nivel acceptabil de învățare. {...} Sistemele educaționale ar trebui proiectate și programele educaționale implementate în așa fel încât să țină seama de marea diversitate a copiilor. "

În 1990, la Jomtien, Thailanda, s-a lansat o nouă direcție a politicilor educaționale în lume: Educația pentru toți! Acest motto a fost preluat în 1994, la Salamanca, unde "educația pentru toți" a fost definită ca "acces la educație și calitate a acesteia pentru toți copiii", obiectiv care presupune asigurarea posibilităților participării la educație a tuturor copiilor, indiferent de cât de diferiți sunt ei și se abat prin modelul personal de dezvoltare de la ceea ce societatea consideră a fi normal.

Dreptul la educație al fiecărei persoane a fost decis încă din 1948, prin Declarația Universală a Drepturilor Omului și apare dezbătut în multe studii de pedagogie.

Un principiu fundamental al reformei învățământului este principiul egalizării șanselor de reușită în învățământ, care vizează crearea condițiilor psihopedagogice necesare pentru valorificarea potențialului fiecărui individ. Astfel, școlile trebuie să includă în procesul de învățământ toți copiii, fie ei cu handicap sau supradotați, copii ai străzii sau copii provenind din alte zone sau grupuri dezavantajate sau marginalizate.

Dreptul fiecărui individ la educație trebuie conștientizat de societate, iar dacă sistemul educațional general nu vine în întâmpinarea necesităților tuturor persoanelor, trebuie avută în vedere educația specială, care se referă la toți acei copii ale căror cerințe sunt generate de incapacități sau dificultăți în a se adapta cerințelor educaționale și sociale ca și cei considerați "normali" de către societate. Totuși, trebuie să se tindă spre o pregătire a tuturor copiilor în sistemul educațional de masă. Însă, dacă acest lucru nu este posibil, calitatea educației speciale trebuie să reflecte aceleași standarde și ambiții de calitate ca și educația obișnuită și să fie strâns legată de aceasta.

Întreaga activitate din școală trebuie orientată spre formarea personalității elevului în conformitate cu cerințele sociale ale vremii, scopul principal fiind integrarea socială. Dacă conținutul și formele acestei activități nu ar lua în considerare realitatea psihologică a copilului, ar pune în primejdie realizarea scopului propus, afirmarea fiecărui copil ca individualitate.

Fiecare copil are un potențial educativ înnăscut care trebuie doar descoperit și activizat. Totuși, la noi, aceste lucruri nu se fac. La noi, copiii cu dizabilități sunt priviți ca o excepție în școli, nu avem clase specializate și poate nici profesori pentru toate tipurile de dizabilități existente, sau dacă există profesori specializați pe o anumită categorie, ei se ocupă de toți copiii cu dizabilități nu numai de cei pentru care au competența necesară.

Consider că și în această privință ar trebui să se ia măsuri reale, ar trebui să existe în fiecare școală clase specializate în furnizarea de servicii educaționale pentru copiii cu nevoi educaționale speciale.

Deși teoriile susțin o politică de integrare a copiilor cu cerințe educaționale speciale, realitatea ne demonstrează că acești copii sunt încă segregați, fapt susținut de existența școlilor speciale în rețeaua școlară din România anului 2009.

Nu vedem o finalitate concretă în ceea ce privește acești copii, ei fiind discriminați în accesarea învățământului liceal și universitar.

Stimați colegi,

Consider că, prin formularea și prezentarea în fața dumneavoastră a acestei declarații politice, trag un semnal de alarmă față de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării pentru ca acesta să înceapă realmente a lua măsurile necesare pentru ca niciun copil să nu fie discriminat în accesarea oricărei forme de învățământ.

  Cosmin Mihai Popescu - declarație politică îndemn: Români, demonstrați că sunteți europeni!;

Domnul Cosmin Mihai Popescu:

"Români, demonstrați că sunteți europeni!"

Pentru a șaptea oară în istoria Parlamentului European, în perioada 4-7 iunie 2009, vor avea loc alegeri directe în toate statele membre UE, alegeri ce vor avea loc simultan în toate aceste 27 state, oferind milioanelor de cetățeni europeni posibilitatea de a decide asupra tuturor politicilor la nivel european.

Așa că, dragi colegi, încercați să convingeți electoratul român să meargă în număr cât mai mare la vot, deoarece prin votul exprimat de ei sunt aleși reprezentanți care ne vor influența viitorul, dar și viața de zi cu zi, trebuie să ne pese tuturor și să demonstrăm că suntem europeni.

Noi suntem cei care putem influența deciziile, fiecare vot contează, dacă nu votezi tu o vor face alții în locul tău, ca cetățeni europeni. Dreptul la vot la aceste alegeri este unul dintre drepturile fundamentale ce ne dă posibilitatea de a avea un cuvânt de spus în modul de funcționare al Uniunii Europene.

Pentru toate partidele politice din România, aceste alegeri europene reprezintă o adevărată competiție. Acum, în plină campanie, trebuie să ne unim forțele pentru a beneficia din plin de avantajele pe care ni le oferă statutul de membru al UE, așa că, dragi colegi, mergeți în colegiile dumneavoastră și informați cât mai corect cetățenii. Aceste alegeri reprezintă până la urmă problema tuturor romanilor și nu în ultimul rând problema întregii clase politice.

Deputații ce vor fi aleși la 7 iunie 2009 vor trasa viitorul Europei pentru următorii 5 ani, ei vor reprezenta glasul nostru în procesul decizional al UE, așa că români mergeți la vot alături de alți 375 milioane de europeni. Numai așa vom deveni adevărați europeni, numai așa viața noastră, dar și viitorul copiilor noștri se va schimba.

  Petru Călian - declarație politică cu tema 25 mai - Ziua internațională a copiilor dispăruți;

Domnul Petru Călian:

"25 mai - Ziua internațională a copiilor dispăruți"

Sunt multe evenimente internaționale însemnate care, dintr-un motiv sau altul, sunt trecute cu vederea atât de mass-media, cât și de clasa politică. Un astfel de exemplu îl reprezintă ziua de 25 mai, zi care comemorează copiii dispăruți. Labirintul este simbolul acestei zile și semnifică sentimentul pe care îl au copiii atunci când se rătăcesc și nu mai găsesc drumul înapoi către casă.

Cu atât mai mult România, cunoscută până mai ieri ca țara copiilor străzii, nu face excepție de la regulă. Alături de multe alte cifre îngrijorătoare pe care ni le furnizează anual Inspectoratul General al Poliției Române, nu putem să trecem cu vederea faptul că numărul anual al copiilor care dispar a înregistrat anual creșteri importante. Cauzalitatea disparițiilor variază de la situații accidentale nefericite și până la agresiuni voluntare, răpiri, sechestrări și chiar exploatări sexuale. Deși ziua de 25 mai este o zi internațională care comemorează aceste victime fragede ale disparițiilor, cred că este mult mai oportun să acționăm pentru ca numărul lor să fie redus.

Aș aduce în atenția Parlamentului României o inițiativă a patru parlamentari europeni, care au înaintat Parlamentului European o declarație deschisă privind cooperarea statelor membre în situații de urgență pentru găsirea copiilor dispăruți. Inițiativa cere statelor membre să introducă un sistem de alertă eficient, în cazul dispariției copiilor, ce constă într-o foarte strânsă operativitate, acționându-se simultan cu ajutorul mass-media, al autorităților vamale și al organelor de ordine și un număr telefonic unic de urgență (116.000). Un astfel de sistem și-a demonstrat eficiența, cu ajutorul lui fiind salvați peste 400 de copii în Statele Unite, în numai doi ani.

  Adrian Mocanu - declarație politică cu tema Alegerile europarlamentare trebuie să producă un dialog cu tinerii României;

Domnul Adrian Mocanu:

"Alegerile europarlamentare trebuie să producă un dialog cu tinerii României"

După cum prea bine știți, alegerile pentru Parlamentul European, care se vor desfășura la începutul lunii iunie 2009, influențează în mod direct viața fiecărui cetățean membru al Uniunii Europene, implicit viața cetățenilor României.

Pe 7 iunie 2009, românii trebuie să aleagă între popularii europeni, cei care sunt într-o mare măsură responsabili de discriminarea românilor, și socialiștii europeni, cei care au fost în permanență prieteni ai României.

Din păcate, cei care cunosc această realitate din Parlamentul European sunt într-un număr foarte mic. Ultimele sondaje de opinie realizate relevă în primul rând un interes moderat al românilor pentru alegerile europarlamentare, dar și un fapt foarte interesant: acela că numărul tinerilor care cunosc detalii despre alegeri, despre valorile europene, Parlamentul European și despre importanța acestora în viața democratică a Europei, este foarte mic în comparație cu celelalte categorii chestionate. Tinerii nu știu nici cine îi reprezintă acum în Parlamentul European, nu cunosc numele nici unui europarlamentar și nici data exactă a alegerilor.

Acest lucru este în mod cert un semnal clar că noi, parlamentarii României, în special cei mai tineri, trebuie să acordăm o atenție deosebită dialogului cu tinerii României, să găsim mai multe căi de conștientizare a importanței deciziilor care se iau în Parlamentul European și spun acest lucru amintind faptul că aproape 60% din legile care se aplică în România sunt produsul Parlamentului European. Numai așa îi vom putea convinge de puterea și importanța votului lor.

  Mihai Lupu - declarație politice: Prețul gazelor, prilej de aruncat artificii electorale;

Domnul Mihai Lupu:

"Prețul gazelor, prilej de aruncat artificii electorale"

Prețul gazelor trebuia să scadă de multă vreme și în România, cu 20-30%, dacă nu chiar cu un procent mai mare, având în vedere faptul că, pe piața internațională, prețurile s-au diminuat substanțial, iar țările din regiune au beneficiat deja de măsuri de reduceri masive în acest sens.

Pe plan internațional, prețul gazului a atins recent un record minim al ultimilor șase ani, fiind cotat la New York în jurul valorii de 3,30 dolari/milion BTU. Doar în 2009, scăderea a fost de 41%, ca să nu mai punem la socoteală că la finele lunii iunie 2008, prețul era în jurul a 13,50 dolari. În doar o săptămână din luna mai, prețul a scăzut cu 12%.

Furnizorii din România importau gazele cu 480 dolari/1000 mc la sfârșitul anului trecut, în timp ce acum plătesc doar 370 dolari/1000 mc, iar influența cursului de schimb a dus la scăderea prețului gazelor din producție internă de la 200 dolari/1000 mc la aproximativ 159 dolari/1000 mc. De asemenea, consumul de gaze a scăzut în România de la 9,6 milioane MWh, la 6,9 milioane MWh. Deci, în prezent, România produce mai mult decât consumă, dar prețurile întârzie totuși să scadă în mod consistent.

Primul-ministru a anunțat, la sfârșitul ședinței de Guvern de săptămâna trecută, că prețul gazelor naturale pentru populație va scădea, de la 1 iulie, cu încă 5 procente, dupa ieftinirea cu 3% de la 1 mai. Deci, în total 8%, socotește domnul Boc, cu mare entuziasm. Ceea ce reprezintă doar o mare amăgire pentru români.

Toate țările europene au trecut la reducerea tarifelor la gaze naturale și energie electrică ca efect al scăderii prețurilor la gazele rusești. Media de reducere a tarifelor se situează în Europa la circa 10 procente. La noi, unde se trece masiv la consumul de gaze din producția internă, scăderea tarifelor este de doar 8%. Cum se explică acest lucru, în situația în care multe țări europene sunt dependente exclusiv de importuri, neavând producție proprie de gaze?

Îl întreb pe domnul Boc, dacă este atât de îngrijorat de traiul din ce în ce mai precar al multor români și de reducerea dramatică a veniturilor acestora, de ce nu s-a decis aplicarea acestei reduceri mai devreme, de la 1 aprilie, cu cel puțin 8-9%, iar acum, în iulie, să fi avut loc încă o reducere, chiar mai importantă decât prima, având în vedere că, în primele trei luni ale anului, România a importat peste 20% din totalul gazelor consumate, iar începând cu luna viitoare circa 90% din consum va fi asigurat exclusiv din producția internă?

Praful în ochi aruncat acum, în campanie, de către domnul Boc consumatorilor autohtoni, nu reprezintă pentru aceștia decât o adiere insignifiantă a vântului reducerii cheltuielilor casnice în acest sens.

Oare unde se reflectă toate reducerile de prețuri de pe plan intern sau internațional prezentate mai sus? Dar reducerea dramatică a consumului de gaze de pe piața internă? Toate acestea ar trebui să se simtă consistent în prețul gazului de pe factura noastră, a fiecărui consumator în parte, iar apoi în reduceri de prețuri la alimente și alte produse românești, ca efect al reducerii prețurilor de producție al producătorilor.

Președintele ANRE, domnul Lificiu, anunțase prima reduce a prețului gazelor cu 3% incă de la 1 aprilie, apoi a cerut o amânare a acestei decizii până la 1 mai, dar a susținut, mai mult sau mai puțin voalat, că aceasta ar trebui să se mai amâne până în toamnă.

De ce oare a utilizat domnul Lificiu acest termen "mai bine din toamnă"? Din considerente electorale, este lesne de înțeles! Poate așteaptă să vină campania pentru alegerile prezidențiale din noiembrie și, abia atunci, cu o lună înainte eventual, să ieftinească și ANRE gazele cu 30-40%.

Impactul electoral va fi cu adevărat cel scontat: românii ar plăti în noiembrie o factură mult mai mică la gaze și astfel le-ar fi mult mai ușor să-i aprecieze bunele intenții domnului Boc, veșnicul magician de serviciu al domnului președinte actual și viitor candidat pentru prezidențiale, nimeni altul decât domnul Băsescu!

  Mihai Lupu - declarație politică: IMM-urile, de la agonie la extaz!;

"IMM-urile, de la agonie la extaz!"

Guvernul Boc a intrat cu 200 de km la oră în caruselul promisiunilor deșarte aruncate la întâmplare, după ce a staționat impasibil pe marginea guvernării total ineficiente, timp de cinci luni, în plină criză economică și financiară.

Aceste minciuni inventate peste noapte sunt specifice partidelor care compun acest guvern, fapt demonstrat deja în fiecare campanie electorală. Nu puteam avea parte acum de o excepție de la regula deja împământenită de către PSD și PD-L pe piața politică românească, totul face parte din recuzita de decor electoral!

Aceleași partide din coaliția guvernamentală au "mărit" cu 50% salariile profesorilor, au "trimis" români în spațiul cosmic și au "dat" 25000 euro cetățenilor întorși în țară.

Aceleași partide au contribuit la falimentul în masă al firmelor românești, faliment provocat de lipsa măsurilor anticriză promise încă din Programul de guvernare PSD - PD-L, dar așteptate în zadar de către mediul de afaceri din luna ianuarie și până în prezent.

Aceleași partide au impus firmelor impozitul pe pierdere, au promis neimpozitarea profitului reinvestit, dar au uitat rapid, au contribuit la creșterea fulminantă a șomajului fără să clintească un deget, au vorbit despre investiții masive și despre crearea de noi locuri de muncă, dar a rămas totul la stadiul de play-back de fațadă în fața reflectoarelor.

Acum, domnul Boc vine și promite IMM-urilor fonduri mai mari cu 20%!

Poate ne explicați și nouă, domnule prim-ministru, cum reușiți să treceți atât de simplu de la o extremă la cealaltă? Cu mâna stângă a domnului Pogea le luați și ultima brumă de bani acestor IMM-uri și cu cea dreaptă, a aceluiași ministru, care le spunea deunăzi IMM-urilor "să închidă dacă nu pot plăti cinci sute de euro la stat", le dați muuulte ajutoare de la stat!

De unde veți lua acești bani, domnule Boc? Din "sacul" impozitului forfetar, care s-a umplut deja, sau din miliardele împrumutate de la FMI și pierdute pe la băncile importante din România?

Cu o zi, două în urmă, strigați către aceste bănci că veți supraimpozita profiturile obținute de instituțiile de creditare în situația în care băncile-mamă vor decide să-și retragă liniile de creditare din România. Noroc că oficialii BNR v-au dat de înțeles că nu știți despre ce vorbiți și ați retractat după câteva ore amenințarea.

Acum promiteți ajutoare de la stat mult mai mari pentru IMM-uri, dar în luna aprilie a.c. abia ați avut bani pentru plata salariilor și a pensiilor.

Ați făcut între timp vreo modificare magică a încasărilor la buget, aflate pe muchie de cuțit timp de mai multe luni? O ușoară revigorare a încasărilor înseamnă bani cu nemiluita pentru case noi și IMM-uri. Aveți acești bani de dat deja în "visteria" guvernului sau vindeți, ca și în cazul profesorilor, iluzii deșarte, aflate pentru un moment pe "taraba" campaniei electorale, domnule Boc?

  Neculai Rebenciuc - declarație politică: Teoria formelor fără fond sau cai vopsiți în zebre;

Domnul Neculai Rebenciuc:

Declarație politică: "Teoria formelor fără fond sau cai vopsiți în zebre"

De aproape o jumătate de an de când Coaliția PD-L-PSD+PC se află la guvernare este ușor observabil că turismul se află printre primele locuri - în orice caz devansând fără drept de apel domenii vitale ale statului - atât ca finanțare, cât și ca mediatizare. Într-o perioadă relativ normală, adică stabilă, predictibilă - intern și internațional -, lucrul acesta ar fi trecut neobservat, ba chiar ar fi stârnit interesul. Și de ce nu? Atunci când piramida nevoilor esențiale ale vieții este satisfăcută, adică nevoile bazale ale omului, precum hrana, locuința, un loc sigur de muncă, sunt asigurate, călătoriile reprezintă un lucru firesc, nu un lux costisitor. Dar, ca să fim bine înțeleși, locul turismului, în această piramidă, se găsește în vârf. Adică trebuie să asiguri toate etapele de care am vorbit ca să ajungi la el. Ceea ce nu este cazul în contextul actual.

Suntem în plină criză, unii specialiști spun că am intrat tehnic în ea, alții pretind că abia la toamnă, spectrul șomajului este înfiorător (se preconizează a fi cu mult mai mulți șomeri decât se anticipase inițial), s-a contractat un împrumut extern, considerat a fi unul dintre cele mai mari ale țării, împrumut "dubios" în opinia unor analiști financiari, cu un impozit forfetar care a forfecat multe firme și a împovărat mediul de afaceri, cu povești matinale gen "taxa Robin Hood", aruncate pe piață dimineața și retrase seara, cu garantarea creditării pentru "prima casă", firește pentru relansarea economică a marilor dezvoltatori imobiliari care trebuie să-și vândă casele și în timp de criză, cu multe incoerențe și lucruri care se bat cap în cap.

Logica economică după care se ghidează actualul guvern este cel puțin ilogică, ca să nu mai spun că frizează absurdul, prin eludarea chestiunilor elementare, de bun-simț. Deși mulți și-ar dori să scăpăm de complexul Caragiale, iată că el ne joacă farse, chiar și la un secol de la dispariția sa. Spiritul lui genial ne-a revelat, prin contopirea celor două nume de personaje - Nițescu și Ghițescu -, struțo-cămila (imaginată de Dimitrie Cantemir) care este actuala guvernare, iar Titu Maiorescu a emis o teorie valabilă și astăzi: teoria formelor fără fond. Și ce altceva face astăzi guvernul Boc decât încercarea de a pune acoperiș aurit peste o casă de paiantă, fără fundație solidă? Cum să faci turism, sperând într-o avalanșă de turiști, doldora de bani, dacă nu ai infrastructură, nu ai hoteluri civilizate, servicii de calitate, nu ai...nu ai!

Dar, să nu fim răutăcioși. Doamna ministru Udrea a și găsit soluția: caravana cu căruța, pachet turistic unicat, brand de țară, că oricum în țările civilizate nu mai există așa ceva și ce n-ar da străinul pentru o plimbare zdruncinată cu căruța...o adevărată aventură, mai ales pe drumurile noastre toate. Se dau tichete de vacanță neinteresante care "vor sfârși înainte de a fi folosite". Însăși Elena Udrea declara că "este un an de criză și angajatorii nu s-au grăbit să ofere tichete de vacanță". Dar, mersul pe bicicletă, cățăratul poticnit și ajutat pe cal, parada cârnaților, nu înseamnă promovarea turismului românesc, ci promovarea ostentativă a propriei persoane. Zebre, care în fond sunt cai, nu înseamnă să induci vizitatorilor sentimentul de noutate în turismul românesc, ci înseamnă minciună, escrocherie, înșelare. Să vinzi ceva ce nu ai. Mai mult decât atât, campania aceasta costă câteva milioane de euro. Exact ceea ce ne trebuia: tichia de mărgăritar! Când în întreaga lume turismul se confruntă cu o contractare vehementă, noi atunci îl "relansăm". Organizația Mondială a Turismului de pe lângă Națiunile Unite (UNWTO) a publicat recent un raport cu date statistice relevante.

Totuși, noi continuăm să fim optimiști, în ciuda realității, căci guvernatorul BNR ne asigură "că vom avea un V al recesiunii și, în același timp, punctul minim a fost atins în primul trimestru", tot el îndemnându-ne să avem "încredere, încredere, încredere", trei lucruri de care avem nevoie pentru relansarea economică. Încredere, încredere, dar în cine și... în ce?

  Marin Almăjanu - despre Seceta, un subiect pasat de la Guvern la Președinție și invers;

Domnul Marin Almăjanu:

"Seceta, un subiect pasat de la Guvern la Președinție și invers"

În timp ce producătorii de alimente sau agricultorii susțin că seceta din această vară va afecta grav culturile și principalele cereale cultivate vor fi pe cale de dispariție, până la sfârșitul anului, iar legumele românești vor lipsi aproape cu desăvârșire de pe piață în această vară, domnul ministru Sârbu vine cu precizări liniștitoare: "Seceta ce va afecta România în vara acestui an nu va duce la scumpirea produselor alimentare, întrucât efectele acesteia nu se vor resimți în producția autohtonă". În același timp, în unele județe din sudul țării și chiar în alte zone, este anunțată compromiterea totală a culturilor de grâu aproape de pe întreaga suprafață cultivată, din cauza secetei.

Unele statistici internaționale fac precizări recente cu privire la accentuarea sărăciei extreme în România, iar situația celor care trăiesc de pe urma agriculturii este mai rea decât media în prezent, din cauza condițiilor meteo. Astfel, UNICEF anunța săptămâna trecută faptul că "Rata sărăciei din România a crescut, în 2009, de la 5,7 procente la 7,4 procente, numărul populației sărace ajungând la 1,59 de milioane de persoane".

În condițiile în care chiar ministrul agriculturii a anunțat că mai mult de un milion de hectare de teren arabil, din cele șapte milioane, însămânțate primăvara și toamna cu grâu, a fost afectat fie de îngheț, fie este în pericol din cauza secetei și chiar și 50% din producția estimată poate fi afectată, mă întreb care a fost strategia Guvernului Boc de a preveni accentuarea deteriorării agriculturii românești și a sărăciei în mediul rural.

Ce face premierul Boc când toată lumea spune că seceta va fi o mare problemă a acestui an agricol și când condițiile meteo prognozate nu mai pot fi puse la îndoială deja în acest sens? Nimic mai simplu, vine la tv în prime-time și declară senin: "Deși pe componenta agriculturii știm că e o perioadă dificilă, sper să n-avem probleme mari cu seceta"!

Păi, domnule Boc, atunci când meteorologii declară că va fi o vară incendiară, când fermierii renunță deja la animale pe prețuri de nimic, de frica rămânerii fără furaje din cauza anunțatei secete, când producătorii de alimente ne avertizează că acestea se vor scumpi cu cel puțin 30% în acest an, când toate culturile de cereale, floarea-soarelui, sfeclă etc., sunt ca și compromise și când știm cu siguranță că legumele românești vor lipsi în totalitate de pe mesele românilor, dumneavoastră doar sperați să nu ne mai lovească și seceta?

Dar măsurile guvernului pe care îl conduceți, anunțate încă din campania din toamnă și, mai ales, în celebrul Program de guvernare PSD - PD-L, unde sunt domnule prim-ministru?

Aveați ca principale obiective "asigurarea securității alimentare a țării prin creșterea producției agricole" și acum România aproape că nu mai produce nimic pentru că totul este compromis, iar dumneavoastră nu ați luat nicio măsură de prevenire a dezastrului sau de susținere a agricultorilor, ați mai promis "susținerea financiară și fiscală a agriculturii prin programe multianuale" și ați lăsat bugetul ministerului aproape falimentar, la limita supraviețuirii pe avarie, pentru câteva luni, cu 0,73% din p.i.b., ați militat pentru "adaptarea agriculturii la schimbările climatice" și acum plângeți că "doar seceta ne-ar mai lipsi", iar dezideratul dumneavoastră privind "accelerarea procesului de dezvoltare rurală" ne face să constatăm că accentuarea dramatică a sărăciei și creșterea șomajului, cu precădere în mediul rural, s-au produs în timpul guvernării dumneavoastră, în lipsa unor intervenții rapide și pertinente pe acest fond de criză economică și financiară.

Am înțeles că, în aceste zile, seceta a devenit o preocupare prezidențială, nerecunoscută deschis și de către ministrul agriculturii, care spune că președintele nu i s-a adresat în acest sens dumnealui, ci doar premierului, dar măcar constat că a devenit un subiect de actualitate în cercurile guvernamentale și prezidențiale, ceea ce mă face să cred că ar trebui să urmeze și măsurile de urgență pentru salvarea agriculturii.

  Andrei Dominic Gerea - declarație politică cu tema Performanța Ministerului Educației constă în greșeli repetate la nesfârșit;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Performanța Ministerului Educației constă în greșeli repetate la nesfârșit"

Unul dintre subiectele tezei la istorie susținute zilele trecute de către elevii din clasa a VIII-a conținea o greșeală. Într-unul dintre paragrafe, Ministerul Educației a comis o eroare similară cu cea înregistrată la teza de la română, încurcând armata II cu armata I, descriind bătălia de la Mărășești. Spre deosebire de teza de la limba română, în acest caz ministerul s-a sesizat, transmițând centrelor din teritoriu o erată, astfel încât elevii au fost, de data aceasta, avertizați. Dar ceea ce contează acum este tocmai persistența erorii!

Este absolut inadmisibil ca în decurs de două, trei săptămâni, elevii care trebuiau să susțină tezele cu subiect unic să se confrunte cu nenumărate probleme care îi bulversează extrem de mult, și acest lucru se întâmplă chiar într-unul dintre cele mai importante momente din viața lor.

În condițiile în care tezele unice sunt considerate primele examene cu care se confruntă elevii din învățământul gimnazial, deci un eveniment foarte important pentru aceștia, ce ar trebui să fie ireproșabil organizat astfel încât elevii să poată trece cât mai ușor peste tumultul emoțiilor care-i încearcă din plin, remarcăm cu regret acum că toate acestea nu au nicio semnificație pentru Ministerul Educației condus de doamna ministru Andronescu.

După șirul îndelung de decizii și indecizii luate și schimbate intempestiv peste noapte, după nesfârșite momente haotice create în sistem și după scandaluri controversate, iscate la fiecare pas, desfășurate în acest minister în decurs de doar cinci luni de guvernare, această instituție devine din ce în ce mai penibilă sub oblăduirea doamnei Andronescu.

Primele examene din viața elevilor au fost atât de bine "organizate", încât aceștia au avut parte doar de haos de la început: prima teză unică a elevilor din acest semestru a fost amânată din cauza grevei inițiate de sindicatele din educație, după care teza la limba română a avut un subiect greșit, fără ca acest lucru să fie sesizat elevilor, iar teza la istorie a fost, de asemenea, greșită, dar corectată în cele din urmă cu o erată salvatoare.

Au vorbit și vorbesc permanent despre reformă în educație, dar cei care se bat cu pumnii în piept de ani de zile că s-au luptat îndelung ca să poată trece în sfârșit la faptele promise, nu pot vorbi nicio clipă măcar de responsabilitate, de moralitatea lucrului bine făcut în beneficiul elevilor, de bunul simț elementar al celor implicați, astfel încât aceste teze sau alte examene să fie derulate numai după un control prealabil și riguros al subiectelor sau al desfășurării etapelor respective.

Cum pot fi caracterizate aceste evenimente atât de bine puse la punct de doamna ministru? Simplu: boicot, tergiversare, reprogramare, eroare, erată...sau, într-un cuvânt, haos!

Doamna ministru a crezut că și-a făcut treaba până la capăt plimbându-se, că e de ajuns dacă inspectează unele școli în momentul desfășurării unuia dintre examene, "trecând în viteză, ca Loganul, prin câteva clase și că poate bifa astfel cu ușurință la minister: "misiune îndeplinită"! "Copiii sunt în bănci. Nu au emoții, sunt curajoși. E o zi normală", declara doamna Andronescu fără să clipească, ca și cum subiectele greșite nu au nicio legătură cu instituția pe care o conduce.

Nu a contat faptul că elevii nu știau că la limba română subiectul este greșit și au scris așa cum au înțeles din enunțul respectiv, fiind poate depunctați ulterior sau corectați într-un mod subiectiv din cauza acelei erori.

A venit și teza la istorie și s-a mai strecurat și acolo o greșeală. Noroc că "vigilența" i-a prins din urmă pe unii dintre responsabilii de la inspectorat și s-au reparat lucrurile în ultimul moment.

Întrebarea mea este de ce nu a dat dispoziție doamna Andronescu ca toate subiectele să fie verificate cu conștiinciozitate înainte de a începe desfășurarea acestor examene? Unde este vigilența de ministru la al doilea mandat și, mai ales, profesionalismul și respectul pentru elevi al doamnei Andronescu?

Am ajuns, din păcate, la concluzia că domnii Nițescu și Ghițescu, personajele lui Caragiale, s-au instalat foarte confortabil în acest minister și nu îi mai poate clinti nimeni, chiar dacă incompetența, nepăsarea și ridicolul sunt principalele lor "atuuri"!

  Gheorghe Dragomir - declarație politică cu titlul Gafă istorică la teza unică;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Gafă istorică la teza unică"

Subiectul de la istorie a conținut o greșeală care a fost observată înainte de începerea tezei, iar inspectoratele școlare județene au primit erata de rigoare înainte cu jumătate de oră de începerea examenului. Greșeala apărea în fraza: "După o săptămână, Armata I română comandată de generalul Al. Averescu și ajutată și de trupe rusești a obținut victoria, cucerind 30 de localități din zonă". Inadvertența constă în faptul că în loc de Armata II apare Armata I, constată Ministerul Educației.

Una dintre cerințele subiectului era ca elevii să menționeze, pe baza textului, două deosebiri și o asemănare între luptele desfășurate în Moldova, în 1917, de Armata I română, respectiv Armata a II-a română."Inadvertența nu a afectat desfășurarea tezei, deoarece erata a fost comunicată înainte de începerea probei scrise", se mai arată în comunicatul de presă al ministerului.

Cam asta au relatat ziarele după teza cu subiect unic la proba istorie. Problema este dacă ne încălzește cu ceva faptul că eroarea a fost găsită în timp util. După greșeala de la limba română mai era oare posibil să nu se controleze toate subiectele înainte de examen?

Asociațiile părinților elevilor au cerut ministrului educației să reevalueze toți angajații din cadrul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar (CNCEIP) și să demită conducerea acestuia, după ce în teza la istorie susținută joi a fost semnalată o greșeală. Subiectul pentru teza unică la istorie a fost corectat de șase persoane, respectiv de trei inspectori care concep subiectele, de un inspector de specialitate care le supervizează, de un director de evaluare și de directorul Centrului Național de Curriculum și Evaluare, Cristian Mirescu, care ulterior, împreună cu inspectorul din cadrul centrului care s-a ocupat de subiectele de la teza unică, Rodica Tudorică, și-au înaintat demisiile.

Aflată la Bistrița în momentul izbucnirii scandalului, Ecaterina Andronescu nu s-a arătat foarte îngrijorată de greșeala făcută la teza unică la istorie. "Atât de mică era corectura, se corecta Armata I cu Armata a II-a, ce mare dificultate aveau de înțelegere?", a declarat doamna ministru. Mai mult, într-un interviu oferit zilele acestea de doamna Andronescu, aceasta afirmă că tezele unice pot fi desființate, iar bacalaureatul viitor să se susțină doar la trei discipline. Să fie oare o măsură de precauție pentru a nu exista prea multe discipline la care să se greșească subiectele?

În concluzie, doamna ministru, cât timp vă ia să vă scrieți demisia? Ce mare dificultate aveți de înțelegere?

  Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică intitulată Prioritatea PSD: o Românie puternică într-o Uniune Europeană eficientă!;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Prioritatea PSD: o Românie puternică într-o Uniune Europeană eficientă!"

Peste mai puțin de două săptămâni, vom alege oamenii care vor reprezenta România în Europa în următorii cinci ani.

Suntem în plină campanie electorală și este datoria noastră, a tuturor politicienilor, să explicăm cetățenilor români care este miza acestor alegeri.

După declarațiile unor demni reprezentanți ai clasei politice din România, cetățenii ar putea înțelege că din 7 iunie anul curent scăpăm ca prin miracol de criza economică și pe străzi vor curge milioane de euro, multe milioane de euro, să ajungă la toată lumea! Zilele trecute, electoratul a aflat cu surprindere că românii adevărați ar avea globule portocalii în sânge.

Cuprins de frenezia campaniei electorale, președintele țării tunde oile de la munte, în vreme ce băncile își retrag banii din țară și efectele crizei economice se amplifică. Între două reprize de tuns oile, poate ne spune și nouă domnul președinte ce a discutat la Viena cu reprezentanții băncilor cu capital străin, pentru că trebuie să lămurim lucrurile.

În clipa de față, în Europa s-au intensificat demersurile celor care doresc ca statele noi membre ale Uniunii să fie sacrificate, iar vocile critice la adresa României se fac auzite din ce în ce mai des.

Pe 7 iunie, trebuie să alegem între partide politice cu idei foarte diferite despre viitorul nostru, al europenilor. Viziunea europeană, capacitatea de a înțelege interesul național și de a-l armoniza cu cel european sunt prioritare în această confruntare electorală.

Majoritatea regulilor care ne afectează viața sunt adoptate de Parlamentul European, prin urmare este foarte important pe cine votăm pe 7 iunie. Alegem oamenii care ne vor influența viitorul, care vor apăra interesele României și ale românilor în Uniunea Europeană!

Există diferențe fundamentale de viziune între stânga europeană, reprezentată de socialiștii europeni, și dreapta, reprezentată de popularii europeni.

PSD face parte din familia socialiștilor europeni, care vrea să construiască o Europă socială, în care oamenii sunt pe primul loc.

Pentru perioada 2009 - 2014, Partidul Social Democrat își asumă cinci priorități pentru acțiunea sa în Parlamentul European: scoaterea României din criză și relansarea economică; modernizarea satului și a agriculturii românești; sănătate și educație, accesibile și de calitate; drepturi depline pentru români în Uniunea Europeană; egalitate reală între femei și bărbați.

Socialiștii europeni, împreună cu PSD, consideră că este nevoie de un Plan European de solidaritate pentru statele din Europa Centrală și de Est. În acest context, Partidul Social Democrat propune crearea unui program multilateral european de stabilizare și integrare pentru sprijinirea economiilor din estul și centrul Europei.

În Parlamentul European, deputații social-democrați vor propune un Pact european legat de salarii, care să prevadă salarii minime decente în toate statele Uniunii Europene.

Pentru protecția pensionarilor, europarlamentarii PSD vor susține introducerea pensiei minime garantate la nivel european și acordarea de sprijin financiar tuturor persoanelor fără venituri sau cu venituri foarte mici.

PSD, cu sprijinul europarlamentarilor săi, va promova o politică de atragere și utilizare a fondurilor europene pentru proiectele de dezvoltare a României. Sunt peste 30 de miliarde de euro pe care trebuie să le luăm de la Uniunea Europeană până în 2013. Cu acești bani putem construi spitale, școli și drumuri, putem crea locuri de muncă și putem moderniza agricultura și satul românesc.

Vrem să reclădim speranța și încrederea românilor.

PSD dorește ca România să fie reprezentată cu demnitate și profesionalism în Parlamentul European.

Pe 7 iunie, venim în fața alegătorilor cu o echipă de profesioniști, care sunt apreciați în întreaga Europă. Sunt specialiști care vor veghea ca românii să fie respectați indiferent unde trăiesc și muncesc. Sunt oameni care își doresc ca România să fie o țară puternică, demnă și prosperă, într-o Uniune Europeană eficientă.

Pe 7 iunie, să dăm României șansa unei adevărate schimbări!

  Damian Florea - declarație politică cu titlul Drepturile și obligațiile participanților la trafic;

Domnul Damian Florea:

Declarație politică: "Drepturile și obligațiile participanților la trafic"

La noi, în fiecare zi și în fiecare weekend, zeci de familii sunt îndoliate, sute de oameni nevinovați mor ori ajung în spitale. Potrivit unui clasament al severității accidentelor rutiere, observăm că în Europa, în medie, dintr-un număr de 42 de răniți grav, moare un singur om. În Anglia, unde siguranța rutieră este una dintre cele mai dure din lume, din 92 de grav răniți moare un singur om. În România, din trei răniți grav, unul moare! Cu alte cuvinte, pe drumurile noastre impactul dintre autovehicule - de cele mai multe ori frontal - este deosebit de violent, iar șansele de supraviețuire sunt foarte mici. Clasamentul insecurității rutiere ne arătat cât suntem de vulnerabili, cu toții și fiecare în parte. "Uneori, parcă, în fața ochilor ne apare o junglă, iar fiarele se întrec între ele pentru a-și demonstra puterea, întâietatea și orgoliile", citez aici un reputat specialist în domeniu.

Adăugând și datele de mai sus, putem completa că în acest moment circulă pe drumurile publice cu drepturi egale toate categoriile de autovehicule. V-ați gândit că este momentul să tratam cu justă măsură toți participanții la trafic, fie ei conducători auto, conducători de scutere, atv-uri sau alte mijloace de locomoție? În timp ce limita de circulație în localitate pentru conducătorii auto este de 50 km/h, conducătorii de scutere și atv-uri care dezvoltă o viteză maximă peste limita admisă în localitate nu sunt obligați să se supună unui examen așa cum o fac ceilalți participanți la trafic, fapt care conduce la o discriminare evidentă între ei și ceilalți conducători auto-moto.

Pentru siguranța traficului, de care vorbeam mai devreme, pentru eliminarea acestei discriminări, pentru a evita congestionarea traficului și pentru alte o mie de motive, este nevoie de o nouă viziune asupra circulației pe drumurile publice, viziune care să cuprindă o completare a legislație în domeniu, în sensul principiului "la drepturi egale, obligații egale". Mai în glumă mai în serios, dacă am lăsa lucrurile să funcționeze ca și până acum, putem considera că acțiunile anticorupție care au avut loc la IPJ Argeș, IPJ Cluj, IPJ Covasna, privind eliberarea de permise auto "în orb" sunt caduce, de vreme ce scuteriștii cu sau fără cască, atv-iștii la fel, nu trebuie să se obosească să obțină nici măcar un permis "în orb".

Au fost consilieri care mi-au spus că susținând sus și apăsat eliminarea acestei discriminări și completarea legislației în acest domeniu este posibil să pierd voturi din partea utilizatorilor de mopede. Sunt gata să pierd aceste voturi ca parlamentar de București, atâta vreme cât susțin politici publice oneste și îndreptate către binele comun al nostru, al tuturor.

  Cristian Mihai Adomniței - declarație politică intitulată Situația economică din România;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

"Situația economică din România"

Pentru astăzi am considerat necesară o mică analiză a situației economice din România, situație care ar trebui privită cu îngrijorare, pentru că va urma o perioadă de criză din ce în ce mai acută, chiar dacă actualii guvernanți se întrec în declarații populiste prin care încearcă să ne convingă că ce a fost mai greu a trecut.

Guvernul a anunțat cu surle și trâmbițe programul "Prima casă ", măsură care nu are neapărat scopul de a-i ajuta pe oameni, ci mai degraba de a-și ajuta clientela politică, cum ar fi firmele de construcții aflate și ele în impas momentan.

În plus, cel mai grav e că, în comparație cu anii trecuți, România nu mai reprezintă o destinație atractivă pentru investitorii străini, ceea ce trebuie să fie un serios semnal de alarmă pentru actualii guvernați. Anul trecut, țara noastră, când era guvernată de un Cabinet liberal, era considerată principala atracție europeană pentru investitorii străini. Trebuie reamintit și faptul că în perioada 2005-2008, volumul investițiilor străine în România a fost mai mare decât cel din întreaga perioada 1991-2004. Acum însă, investitorii străini nu mai găsesc aceeași deschidere la noul Guvern, care nici nu mai oferă aceleași facilități investitorilor pentru a-i atrage. Actualii guvernanți nu fac altceva decât să își servească clientelă politică și atât.

Mai mult, guventanții actuali încearcă să ne convingă că intențiile lor sunt bune, și nu pot fi puse în practică din cauza fostei guvernări, acea guvernare liberală care a reușit să facă din România destinația predilectă a investitorilor străini, ceea ce a dus astfel la cea mai mare creștere economică înregistrată în istoria României, care nu a fost doar pe hârtie, ci și în buzunarele românilor.

Cum se poate susține că ai un program de revigorare a economiei românești atunci când sunt aruncați pe Apa Sâmbetei două miliarde de lei la bugetul de stat pe 2009, conform estimărilor Ministerului de Finanțe, pentru un program turistic - tichete de vacanță, care până în acest moment se dovedește a fi un eșec?

În concluzie, observăm că cei din PD-L și PSD, din lipsa unui program coerent și a unor priorități economice, nu fac altceva decât să adâncească criza economică și să tragă această țară în jos, iar cel mai bine se pricep să mintă cu nerușinare, spunând că ce a fost mai greu a trecut, iar acum economia românească se va revigora, și asta doar pentru a lua voturile românilor la alegerile pentru Parlamentul European. Seria lungă de minciuni va continua, fără îndoială, și până la alegerile Prezidențiale, iar după aceea, cine știe ce se va alege de poporul român....

  Emil Radu Moldovan - declarație politică având tema Traian Băsescu pasează problema justiției în curtea Parlamentului;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declarație politică - "Traian Băsescu pasează problema justiției în curtea Parlamentului"

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare a debutat, de această dată, cu o temă net europeană, și anume faptul că Bruxelles-ul ar putea condiționa plata fondurilor Uniunii Europene de reforma justiției și lupta anticorupție din România. În timp ce reprezentanții Partidului Social Democrat, prin președintele Mircea Geoană, au încercat găsirea unor soluții pragmatice și lansarea unor dezbateri în care să fie implicate toate instituțiile abilitate din domeniu, Traian Băsescu a recidivat, găsind de cuviință să arunce responsabilitatea în ograda Parlamentului.

Șeful statului și-a uitat, se pare, prerogativele, deoarece el este cel care a gestionat sistemul, fie numai și prin numirile făcute. Monica Macovei, Daniel Morar, Laura Kovesi și actualul ministru, Cătălin Predoiu, sunt cei care au deținut frâiele justiției în ultimii cinci ani, toți fiind susținuți, pentru mape profesionale demne de toată lauda, de către președintele Traian Băsescu. Răspunderea pentru eșecul reformei în domeniul justiției nu mai poate fi pasată, pentru că este evident cine și-a asumat în mod public acest demers în ultima perioadă, Traian Băsescu încercând să-și aroge calitatea de reformator. Doar că, în lipsa unor rezultate concrete, președintele fuge de responsabilitate, preferând să culpabilizeze Parlamentul.

Șeful statului uită că la DNA sunt sute de dosare care așteaptă rezolvare, în timp ce procurorii marșează politic doar pe cele ale adversarilor săi. În timp ce unii membri ai PSD sunt citați prin intermediul presei să dea explicații, marii corupți își văd de treabă.

În loc de critici la adresa Parlamentului și a reprezentanților Partidului Social Democrat, Traian Băsescu ar trebui să formuleze scuze pentru disfuncționalitățile din sistemul judiciar, pe care l-a condus ca pe o navă în derivă. Președintele are acest exercițiu, după regretele arătate în legătură cu promulgarea legii de majorare a salariilor profesorilor. Românilor ar trebui să le explice și de ce în 2004 a promis că vom trăi bine. Nu doar că puterea instalată de el nu și-a făcut datoria, mai mult, acum suntem amenințați să nu putem beneficia nici măcar de fondurile europene care ni se cuvin, despre accesarea cărora același Traian Băsescu spunea că reprezintă prioritatea zero a României.

  Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică intitulată Degringolada Guvernului Boc: sunt sau nu sunt bani la bugetul de stat?;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Degringolada Guvernului Boc: sunt sau nu sunt bani la bugetul de stat?"

Într-o vizită la Brașov, cu puternic caracter electoral, domnul premier Boc a ținut să dea asigurări puternice cetățenilor prezenți că "salariile, pensiile și alocațiile pentru copii" vor fi plătite la timp. Asta înseamnă că a existat un semn de întrebare, o dilemă a guvernului pe care îl conduce, de tipul "putem sau nu plăti la timp angajamentele financiare", la care domnul Boc a găsit răspunsul, după unele deliberări.

Însă acest răspuns ce pare a fi pe muchie de cuțit îl comparăm cu promisiunea guvernului de a garanta populației împrumuturi pentru achiziționarea de locuințe de până la 60.000 de euro. Unde este atunci adevărul? Atunci când se sugerează că bugetul este secătuit sau atunci când se fac promisiuni electorale generoase? Sau poate că această ofertă imobiliară a domnului Boc face parte din seria promisiunilor mincinoase din campania electorală din noiembrie 2008, dintre care vă propun să ne amintim:

1.000.000 de locuințe în 10 ani

Sursa: Programul politic de guvernare al Alianței PSD+PC, 2008-2012, 10 angajamente pentru România

Probabil că această promisiune va fi realizată în următorii nouă ani, adică atunci când actuala majoritate nu se va mai afla la guvernare.

Sau

Costul unui apartament de 2 camere sub 30000 euro

Sursa: Programul politic de guvernare al Alianței PSD+PC, 2008-2012, 10 angajamente pentru România

Nu apare în proiectul de buget pe anul 2009 și orice persoană responsabilă are îndoieli serioase că un Guvern poate interveni pe o piață liberă, cea imobiliară, pentru a fixa prețurile apartamentelor, mai mari sau mai mici.

În condițiile în care prețurile în România cunosc o creștere accentuată și tot mai multe companii private aleg să își închidă porțile, ne întrebăm dacă bunăstarea pe care o proclamă Guvernul Boc nu se regăsește doar în imaginația dumnealui. Recomandarea noastră este să ia măsurile economice necesare pentru redresarea economiei, astfel încât cetățenii să aibă siguranța locului de muncă și, în acest fel, să aibă posibilitatea de a-și achiziționa locuințe sau bunurile necesare.

  George Ionescu - intervenție cu tema Ziua Europeană a parcurilor;

Domnul George Ionescu:

"Ziua Europeană a Parcurilor"

În urmă cu 100 de ani, la 24 mai 1909 se sărbătorea pentru prima oară "Ziua Europeană a Parcurilor", cu scopul de a ilustra importanța ariilor naturale europene și de a genera sprijin public pentru scopurile și activitățile lor.

Ziua Europeană a Parcurilor a fost lansată de către Federația Europeană a Parcurilor, EUROPARC Federation.

Evenimentul a început să fie sărbătorit anual pe întregul continent, data fiind aleasă pentru a sărbători crearea primelor parcuri naționale în Suedia, la 24 mai 1909.

Parcul Național Retezat este primul parc național înființat în România, în anul 1935 și este destinat conservării frumuseților munților și a florei existente aici. Parcul, cu o suprafață inițială de 100 km2, este arie naturală protejată, de interes național și internațional. În anul 1979, Comitetul MAB UNESCO, la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internațional de Coordonare a Programului Om-Biosferă a atribuit Parcului Național Retezat statutul de Rezervație a Biosferei. Scopul Parcului Național Retezat este protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice.

Anul acesta, Parcul Național Retezat a primit din partea Consiliului Europei Diploma Europeană pentru Arii Protejate.

De altfel, în România există aproape 30 de arii naturale protejate, printre acestea aflându-se: Retezat, Delta Dunării și Pietrosul Mare din Munții Rodnei.

Spațiul verde este o necesitate pentru noi toți. Este important să evidențiem necesitatea măsurilor de protecție în perimetrul parcurilor naționale și naturale, în contextul legislației în vigoare, dar și importanța conștientizării publice în domeniul conservării și administrării durabile, a diversității biologice pe care ariile protejate o susțin.

De-a lungul timpului, activitatea de conservare a biodiversității și declararea de noi zone ca arii naturale protejate a continuat prin instituirea regimului de arie protejată pentru alte rezervații științifice, rezervații naturale și monumente ale naturii.

Ziua Europeană a Parcurilor este marcată prin manifestări dedicate naturii de către administratorii de parcuri, ONG-uri, instituții guvernamentale de protecție a mediului, de elevi din diferite școli și licee, dar și de simpli iubitori de natură: activități de ecologizare, excursii, expoziții cu teme legate de mediu.

  Horea-Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată Cum Clujul nu e România și nici viceversa?;

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Declarație politică - "Cum Clujul nu e România și nici viceversa!"

Când i-a părăsit cu atâta ușurință pe clujeni, acceptând propunerea de a fi prim-ministru al României, venită din partea președintelui Traian Băsescu pe o tavă de argint, domnul Emil Boc știa că, cel puțin din punctul său de vedere, lasă Clujul "pe mâinile bune" ale secundului său eficient, Sorin Apostu. De ce era, însă, Emil Boc atât de convins că, și în lipsa sa, lucrurile vor continua să meargă în direcția impusă de acesta? Pentru că, fără doar și poate, după plecarea lui Emil Boc de la Primăria Clujului, premierul i-a lăsat actualului primar al municipiului, Sorin Apostu, pe lângă broscuțele țestoase din acvariu, și o listă lungă pe birou, cu "lucruri de făcut", pentru ca premierul țării să nu ducă lipsă, pe viitor, de inaugurări sau de tăiat panglici prin Cluj.

Nu neg faptul că, în ultima vreme, Clujul a beneficiat de o serie de lucrări ce fac cinste oricărui oraș european, cum ar fi introducerea în spațiul cultural-artistic al orașului a Turnului Croitorilor, dar aceste acțiuni de imagine ale primăriei nu se regăsesc, cu siguranță, pe lista de priorități a clujenilor, mai ales în această perioadă de criză financiară. Pentru că oamenii din Cluj, precum cei din țară, au alte preocupări, ce țin de siguranța locurilor de muncă, de sănătate sau de lipsa unor drumuri decente.

Dacă domnul primar Sorin Apostu a știut perfect ce trebuie să facă după plecarea lui Emil Boc la București, premierul țării, la sosirea în capitală, nu a găsit pe masă nicio listă cu "lucruri de făcut" de la președinte, care s-a rezumat la a-i da sfaturi prin intermediul televizorului sau prin interpuși. Așa că, văzându-se fără o strategie coerentă guvernamentală, și-a pus capul la contribuție să facă ce niciun predecesor de-al său nu îndrăznise până atunci: să le propună românilor măsuri guvernamentale aberante, fără a le discuta, în prealabil, cu întreaga societate civilă. Din acest motiv, ne regăsim astăzi în situația în care una din patru IMM-uri se închide, aflându-se în imposibilitatea de a plăti "taxa de funcționare" la stat. Din același motiv, profesorii, sindicaliștii din sănătate, justiție sau din transporturi sunt zi de zi în stradă, pentru a-și cere drepturile.

Într-adevăr, în ultimii ani, Clujul s-a schimbat la față. Scăpat de epoca restrictivă Funar, orașul nici nu putea merge într-altă direcție decât cea a dezvoltării. Și, urcat pe valul evoluției spectaculoase, Emil Boc a simțit, cu siguranță, că toate lucrurile care merg bine la Cluj i se datorează în întregime și că, de ce nu, ar putea să își pună talentul și profesionalismul în sprijinul întregii țări, pentru a aduce România pe culmile pe care Clujul a poposit în ultima vreme. Nu e în intenția mea să încerc să șterg cu buretele toate realizările municipalității din ultimii cinci ani, pentru că trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Însă, conjunctura favorabilă, mai mult decât orice, a fost cel mai bun prieten al primarului Emil Boc. Acest prieten, însă, nu l-a însoțit pe premier la București și, mai mult decât atât, Boc nu va găsi în capitală niciun politician pe barba căruia să își facă imagine pentru aducerea unui gigant economic în țară, spre exemplu.

Dacă premierul Emil Boc a crezut că a guverna o țară se aseamănă cu gestionarea unui oraș, domnia sa s-a înșelat amarnic, pentru că nu e de ajuns să dai cu coasa de două ori, să tai trei panglici de inaugurare și să te plimbi pe viitoarele centuri sau autostrăzi pentru ca lucrurile să meargă bine într-o țară întreagă. Dacă domnia sa ar fi realizat, încă de la începutul mandatului său, că, de fapt, Clujul nu e România și nici viceversa, ar fi refuzat, probabil, din start, mărul otrăvit dăruit cu atâta drag de președintele Traian Băsescu.

  Miron Ignat - intervenție dedicată sărbătoririi Zilei Europene a Parcurilor;

Domnul Miron Ignat:

"Ziua Europeană a Parcurilor"

Pe data de 24 mai 2009, se împlinesc 100 de ani de la constituirea primelor parcuri naționale din Europa. Această zi marchează crearea primelor nouă parcuri naționale din Europa, care au luat ființă în anul 1990, în Suedia și au fost lansate de către Federația Europeană a Parcurilor, cu menirea de a ilustra importanța ariilor protejate europene.

Alături de muzee, monumente de arhitectură, lăcașuri de cult, parcurile și grădinile din România constituie unul din punctele de atracție importante ale țării. Ariile protejate din România se datorează în principal condițiilor fizico-georgrafice care includ munți, câmpii, rețele hidrografice, zone umede și unul din cele mai vaste sisteme de deltă ale Europei.

În România, primul parc național a fost Parcul Național Retezat, înființat în anul 1935. Acesta este destinat conservării frumuseților acestor munți și a florei endemice. Inițial cuprindea o suprafață de 13.000 ha, care includea păduri semivirgine, peisaje alpine, căldări și lacuri glaciare, pășuni și specii valoroase de plante și animale. În ultimele decenii a avut loc o extindere considerabilă, prin anexarea de noi suprafețe, ajungându-se astăzi până la o suprafață de 38.138 ha.

O altă recunoaștere internațională a valorii capitalului natural din România a reprezentat-o desemnarea Deltei Dunării în anul 1991, ca sit Ramsar și ca sit al patrimoniului natural mondial pentru 50% din suprafața sa. Ca atare, în anul 1992 Delta Dunării este recunoascută ca Rezervație a Biosferei.

Parcurile naționale sunt amenajate și pentru recreerea populației, oferind locuri excepționale, unde vizitatorii pot admira viața sălbatică și de pot bucura de împrejurări. Natura nu poate fi egalată, a creat forme uimitoare care ne bucură și ne încântă.

Cu ocazia Zilei Europene a Parcurilor adresez un apel de suflet tuturor oamenilor, pentru a ocroti patrimoniul natural, pe care avem datoria de a-l lasa neschimbat generațiilor viitoare.

  Ioan Oltean - declarație politică intitulată PNL și ghimpele Theodor Stolojan;

Domnul Ioan Oltean:

"PNL și ghimpele Theodor Stolojan"

Declarația mea politică de astăzi reprezintă o reacție justificată și normală în fața unor acuze nefondate și, totodată, răutăcioase la adresa domnului Theodor Stolojan.

Autorul acestor atacuri virulente, președintele PNL, Crin Antonescu a intrat mult prea devreme în campania electorală pentru Președinție, uitând că ne aflăm în plină campanie electorală pentru un alt gen de alegeri: cele pentru Parlamentul European.

Neavând nici un fel de program electoral și prea mult timp liber, domnul Antonescu a decis să iasă "din anonimatul" în care s-a aflat din momentul în care a devenit președinte de partid, prin ofensive denigratoare la adresa unui fost coleg de partid. Motivul este unul cât se poate de simplu: refuzul de a accepta realitatea, și anume că starea economiei actuale se datorează în întregime proastei guvernări liberale.

Proasta guvernare a Cabinetului Tăriceanu nu se datorează plecării din partid a domnului Theodor Stolojan, ci incompetenței și politicii distructive promovate de fosta guvernare liberală.

Declarația conform căreia "Stolojan este o rușine pentru PNL", nu-i face onoare domnului Antonescu, domnia sa preluând de la antecesorul său nu doar scaunul de președinte, ci și anumite obiceiuri căpătate în timpul cât a stat în umbra lui Călin Popescu-Tăriceanu. Se pare că schimbarea de la vârful PNL nu a fost atât de radicală pe cât s-ar fi dorit.

Crin Antonescu, în calitate de președinte al PNL, nu se află la prima declarație de acest gen, cu ocazia nominalizării lui Theodor Stolojan în funcția de premier susținând că varianta Stolojan este o "alegere nepotrivită" și acuzându-l pe "disidentul liberal" de lipsa autorității morale.

Să nu uităm faptul că Theodor Stolojan a fost exclus din PNL ca urmare a curajului de a-și exprima liber nemulțumirea față de modul autoritar și discreționar de luare a deciziilor în cadrul acestui partid.

Până în prezent, domnul Stolojan a demonstrat atât colegilor de guvernare, cât și electoratului care l-a votat că este un excelent specialist și un adevărat profesionist, bucurându-se de notorietate și credibilitate.

Așa cum Theodor Stolojan face parte din echipa care lucrează la planul de scoatere a României din criză, așa și domnul Crin Antonescu ar putea să-și dea silința și să acționeze constructiv, în beneficul formațiunii pe care o conduce, punând pe primul plan interesul cetățenilor.

De asemenea, îl sfătuim pe domnul Antonescu ca, în loc să-și piardă potențialul politic cu atacuri murdare și dezonorante, să-și organizeze propria "ogradă", a cărei proaspăt conducător este.

  Doru Brașoan Leșe - declarație politică având tema Birocrația românească și banii europeni;

Domnul Doru Brașoan Leșe:

"Birocrația românească și banii europeni"

Accesarea fondurilor europene de către România a devenit un subiect din ce în ce mai des dezbătut, în condițiile în care, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, țara noastră se găsește în situația de a putea accesa sume de bani disponibile sub formă de fonduri structurale și de coeziune puse la dispoziție de către UE.

Cu toate acestea, potențialii beneficiari ai unor astfel de fonduri se confruntă cu o serie de probleme care, de cele mai multe ori, îi determină să renunțe la continuarea oricăror altor demersuri în acest sens.

Birocrația excesivă, lipsa capacității beneficiarilor de a se cofinanța, și a transparenței în evaluarea și selectarea proiectelor reprezintă principalele dificultăți la accesarea fondurilor europene, care au dus la o rată de absorbție slabă în 2008.

Pentru programul de sprijinire a investițiilor mari realizate de IMM sunt necesare peste 47 de avize, cereri, planuri și alte declarații, la cel privind sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor, peste 40. Numărul instituțiilor implicate în procesul de administrare a fondurilor este foarte mare, respectiv 60. Este necesară o reducere a numărului documentelor și al instituțiilor implicate în acest proces.

Statul trebuie să adopte măsuri fiscale cât mai clare pentru a nu induce în eroare jucătorii din economie. Este necesară o implicare în sprijinirea mediului de afaceri, în vederea accesării banilor comunitari.

  Costică Macaleți - declarație politică intitulată Subvenții în zootehnie - o șansă pentru fermierii botoșăneni;

Domnul Costică Macaleți:

"Subvențiile în zootehnie - o șansă pentru fermierii botoșăneni"

Declarația mea politică de azi se referă la posibilitatea acordării de subvenții pentru fermierii din județul Botoșani, pe care am onoarea să-l reprezint în Parlament. Prea puțin se cunoaște, și asta nu poate decât să ne preocupe, faptul că fiecare fermier crescător de bovine, ovine sau caprine are dreptul de a solicita o subvenție de la stat pentru animalele pe care le crește. Astfel, pentru crescătorii de bovine, prima de exploatație se acordă fermierilor care dețineau cel puțin trei capete la data de 31 ianuarie 2008, iar vârsta animalelor era de cel puțin șase luni. Totodată, solicitanții nu trebuie să aibă datorii restante la bugetul de stat și la bugetul local, iar animalele trebuie să fie înregistrate în Registrul Național al Exploataților la data solicitării primei. Pentru speciile ovine și caprine, anul acesta a apărut o nouă condiție de eligibilitate, în sensul că vor putea solicita sprijinul financiar doar acei fermieri a căror cerere este vizată de Asociația crescătorilor de ovine și caprine constituită la nivel local. Totodată, agricultorii care solicită subvenția pentru ovine și caprine vor trebui ca, în perioada 1 iunie - 31 august, să mențină în exploatație efectivele de animale declarate în cereri în vederea efectuării controlului la fața locului de către reprezentanții APIA. Cei care nu se vor conforma vor pierde banii.

Anul trecut, prima pe cap de bovină a fost de 495 de lei, iar pentru ovine și caprine a fost de 44 de lei, banii fiind acordați în două tranșe. Pentru 2009, cuantumul primelor se va stabili prin hotărâre de Guvern, după încheierea campaniei de depunere a cererilor. Plățile se vor face începând cu luna octombrie.

Așadar, fermierii botoșăneni mai au la dispoziție doar o săptămână pentru a solicita subvențiile în zootehnie pentru anul 2009. 31 mai este ultima zi în care crescătorii de animale pot depune cereri la centrele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în vederea acordării acestui ajutor financiar.

Dar există însă și probleme, din nefericire. Astfel, deși anul acesta cererile s-au putut depune și la centrele locale din Darabani, Săveni și Trușești, din cauza lipsei personalului, s-a generat aglomerație și în aceste centre.

Iată de ce, consider că este de datoria mea, ca reprezentant al locuitorilor județului Botoșani, să contribui la mediatizarea acestei acțiuni de încurajare a fermierilor să-și depună documentele necesare obținerii subvențiilor în termenul prevăzut de lege. De asemenea, atrag atenția conducerii centrelor Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură că trebuie să ia măsuri ca oamenii să nu fie nevoiți să se așeze la cozi interminabile pentru a-și depune cererile. Și nu în ultimul rând, solicit conducerii și specialiștilor din Ministerul Agriculturii să depună eforturi pentru a asigura sumele necesare plății subvențiilor în zootehnie la timp și în concordanță cu nevoile fermierilor și cu normele europene.

  Mircea Grosaru - declarație politică intitulată Actele biometrice - o problemă nouă pentru Parlament;

Domnul Mircea Grosaru:

"Actele biometrice - o problemă nouă pentru Parlament"

Din corespondența primită pe adresa electronică a Camerei Deputaților, dar și cea personală, au reieșit în ultima perioadă o mulțime de mesaje cu același text, prin care atât subsemnatului, cât și multor colegi-deputați sau senatori ni se aducea la cunoștință că o serie de motive îi determină pe aceștia de a ne aduce la cunoștință pericolul care îl reprezintă pentru România, adoptarea proiectului privind pașapoartele biometrice.

Dintre multiplele pericole ale acestui mod de citire electronică a datelor personale sunt enumerate: furturile de identitate, plantarea și folosirea de probe false la locul unei infracțiuni (de exemplu, amprentele, ușor de clonat), urmărirea cu facilitate a unor persoane, posibile victime ale unor atacuri teroriste, etc.

În sfârșit, mergând pe logica celor care ne roagă să nu promulgăm o astfel de lege, precum că:

"Oamenii ale căror date biometrice au fost furate nu vor mai putea niciodată să aibă o viață liniștită. Dacă privim datele biometrice ca pe o cheie a identității personale, să nu uităm că această cheie nu poate fi schimbată. Dacă datele biometrice au fost furate, nu pot fi înlocuite în niciun fel și mereu vor apărea noi și noi incidente, accidente, contravenții și infracțiuni pentru care omul ale cărui date au fost furate va trebui să se justifice. Perspectiva este limpede și îngrozitoare: milioane de vieți distruse de introducerea actelor electronice. "

Iată că politicienii sunt din nou în fața unei noi provocări, cea pe care electoratul pe o parte o provoacă, mai ales după introducerea votului uninominal, și cea a necesității ca România să respecte anumite promisiuni făcute Uniunii Europene, aliniindu-se unei ordini internaționale de care mulți cetățeni știm că nu sunt bucuroși.

Însăși materialele primite în formă electronică pe adresele de e-mail ale deputaților sau senatorilor pornesc de la o premisă falsă, pesimistă și neatractivă, înșiruind o serie de fapte precum: furturi de identitate, clonarea datelor, amprentare, victime, atacuri teroriste, accidente, contravenții, infracțiuni și altele de acest gen.

Oare toate proiectele de lege vor trebui să pornească de la premise pesimiste, sau invers ?

Cred că modul de abordare în general a unui proiect de lege, trebuie să pornească de la o perspectivă optimistă, care să vină în sprijinul cetățenilor, iar apoi, ca o măsură de prevenție, pot fi abordate și celelalte laturi ale problemei.

De acest gen de abordare va depinde și eficacitatea muncii noastre, reușita sau nereușita ei.

  Mircea Grosaru - declarație politică intitulată România Mall-urilor și Divertis Mall;

"România Mall-urilor și Divertis Mall"

După intrarea în Uniunea Europeană, dar și înaintea acestui eveniment, România a fost ținta unei dezvoltări fără precedent în domeniul construcțiilor de Mall-uri, acele construcții grandioase și pline cu produse de tot felul. Este drept că a fost o necesitate pentru cetățenii țării, și mai ales pentru cei cărora din cauza serviciului, afacerilor sau problemelor curente, timpul nu le mai ajungea să caute în mai multe locuri produse necesare casei, gospodăriei sau de ordin personal, apelând la această formă comodă și eficientă de a face cumpărături, după moda din Europa occidentală.

Și iată că, în câțiva ani, marile magazine tip Mall au luat cu asalt mai întâi marile orașe, apoi și alte localități a căror populație avea un potențial ridicat de achiziționare a produselor de orice fel, populație care, fie că primea bani din străinătate de la rude sau membri ai familiei, care munceau și câștigau suficienți bani pentru a-i trimite și acasă, fie că putea câștiga suficient pentru a-și face periodic aprovizionarea din Mall.

Fenomenul s-a extins, iar apogeul a fost mijlocul anului 2008.

Începând cu anul 2009, care a coincis cu schimbarea Guvernului și cu criza economică, a încetat și construcția Mall-urilor, care parcă vine să prevestească o "nouă eră".

De foarte multe ori, mass-media și mai ales televiziunile au făcut diverse sondaje de opinie în privința prețurilor, și chiar dacă în asemenea magazine prețurile depășeau cu mult piața liberă, anumite practici au rămas sub tăcere.

Singurele emisiuni interesante au devenit doar cele în care diverși politicieni își exprimă părerea în legătură cu una sau mai multe probleme de realitate curentă, sau iau parte la câte o întâlnire cu realizatorii Divertis Mall, care au audiență, că doar de asta avem atâta nevoie.

Este ceea ce prinde bine la români în perioadă de glorie sau în perioadă de criză, pentru că divertismentul este în firea lor și nu este nimic rău în asta.

În municipiul Suceava, unde locuiesc, la un număr de circa 110.000 de locuitori sunt construite pe rând, unul după altul Metro, Carrefour, Mobexpert, Shopping City Kaufland, Selgros, Billa, Auchan, Dedemann, Romstall, BauMax, și de curând gigantul Iulius Mall.

Construcțiile s-au cam oprit, datorită opririi creditărilor, șomajul a crescut, dar magazinele sunt încă pline de cumpărători, ceea ce ne face să sperăm că odată cu spectacolele de la marile Mall-uri, economia se va redresa, iar românii pot privi cu aceeași admirație Divertis Mall-ul de duminică seara.

Să priviți bine!!!

  Mircea Grosaru - declarație politică intitulată UEFA, țiganii și Mircea Lucescu;

"UEFA, țiganii și Mircea Lucescu"

Am vizionat cu toții finala Cupei UEFA de la Istambul, acolo unde Mircea Lucescu și Șahtior Donețk au câștigat trofeul european la fel de mult apreciat precum Cupa Campionilor Europeni, acolo unde Mircea Lucescu a lăsat loc de "Bună ziua" sau, cum spun turcii, "Salam allekum" tuturor fanilor turci de la Beșiktaș și care de această dată, când au avut ocazia, i-au arătat din nou lui Mircea Lucescu cât de mult îl iubesc.

Dar și Mircea Lucescu le-a răspuns fanilor cu aceeași dragoste, precum că îi iubește foarte mult, însă căutând cu insistență DRAPELUL ROMÂNIEI înainte de a merge acolo unde și-ar fi dorit să fie mulți antrenori, jucători sau fani din Europa, adică pe locul I al podiumului UEFA, și acolo unde Michelle Platini, după ce cu o săptămână înainte sărbătorea la Palatul Parlamentului 100 de ani de la înființarea Federației Române de Fotbal, urma să înmâneze prestigioasa Cupă, tot unui român, Mircea Lucescu.

Multe ziare și reviste din Europa, multe radiouri și televiziuni și milioane de fani ai fotbalului știau, dar au mai punctat odată cu o bilă albă - ROMÂNIA, chiar și ziariștii italieni de la "Il Giornale", care cu dragoste și recunoștință îi spuneau lui Mircea Lucescu "zingaro romeno", o făceau în semn de mare admirație.

Ambasada României la Roma a sesizat foarte bine articolul din presa italiană, semn că își fac bine datoria acolo, la Roma, iar sesizarea lor a fost făcută tocmai în sensul de a nu se interpreta gestul presei de a fi unul xenofob, ci mai mult de prietenie și admirație pentru o Cupă mult dorită chiar de Campioana Mondială - Italia.

Însăși Mircea Lucescu explică:

"E o exagerare din partea noastră cazul din "Il Giornale"! Și de Zenga și de Hiddink sunt numit un "zingaro della panchina"! Am vorbit acum cu cel care a scris articolul și mi-a explicat că nu a fost agresiv și că nu a vrut să mă jignească. Este o expresie italiană care se referă la un antrenor care a antrenat mai multe echipe. Eu am fost tratat cu respect în Italia".

Mircea Lucescu, indiferent de originea lui, română, italiană, spaniolă sau țigană este de mult un brand pentru România, pentru că este român, născut în România și care nu uită niciun moment să amintească de acest lucru, iar atunci când nu o spune, nu uită să arate tuturor că țara sa este România.

Am prefera cu toții ca brandul nostru în Italia să se numească Mircea Lucescu, dar știm că acest lucru nu se poate, indiferent că i-ar spune român sau țigan, iar aceasta ar însemna ca fiecare dintre noi, sau dintre cei care muncesc mai mult sau mai puțin în Italia, să se numească Albert Einstein.

  Mircea Grosaru - prezentarea unei scrisori din partea Asociației Persoanelor Deposedate Abuziv, Foștilor Deportați și Refugiați din România;

Cu nr.21 din 23 mai 2009, Președintele Dorovschi Lucian mi-a scris următoarea scrisoare, pe care o redau integral:

"Asociația Persoanelor Deposedate Abuziv, Foștilor Deportați și Refugiați din România"

Asociația Persoanelor Deposedate Abuziv, Foștilor Deportați și Refugiați din România are un consiliu director format din: președinte, doi vicepreședinți, un secretar și trei membri.

Asociația are personalitate juridică, dobândită în 24/03/2009, înregistrată la Judecătoria Craiova cu nr.6850/215/2008. Este o organizație democratică și independentă față de orice autorități publice, partide politice, confesiuni religioase, sindicate.

Scopul asociației este apărarea drepturilor și intereselor prevăzute de Legile nr.10/2001, nr.9/1998, nr.247/2005 și nr.290/2003. Asociația își propune să contracteze legături și să relaționeze și cu alte asociații de profil, din țară sau din străinătate, să își informeze constant membrii cu privire la noutățile care apar referitor la legile sus-numite, să păstreze un dialog permanent și diplomatic cu instituțiile statului, și nu în ultimul rând, să stopeze tergiversarea măsurilor reparatorii care se cuvin celor afectați de neaplicarea legilor în discuție.

Asociația este întreținută financiar de donațiile inițiale ale membrilor fondatori și de cotizațiile lunare, stabilite în statut, ale fiecărui membru al asociației.

Sediul Asociației este în Craiova, str. Zorele nr.3. Pentru o bună relaționare cu instituțiile statului au fost aleși anumiți membri, care să poată reprezinta Asociația și să poată expune problemele membrilor săi.

Prin aceasta dorim o colaborare cât mai bună cu dumneavoastră și totodată sperăm ca prin intermediul dumneavoastră să fim și noi băgați în seamă. O dorință a noastră ar fi sa ne invitați să participăm la o ședință la care să participe și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, A.N.R.P. București și Fondul Propietatea pentru a purta discuții despre problemele proprietății, ale despăgubirilor și respectarea drepturilor omului".

Problemele lor sunt importante și nu au găsit rezolvare nici până în prezent și, după cum se vede, cu toții așteaptă o rezolvare, care parcă nu mai vine.

  Mircia Giurgiu - declarație politică având tema Cluj-Napoca - Poarta aeriană a Transilvaniei;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Cluj-Napoca - Poarta aeriană a Transilvaniei"

Aeroportul Internațional din Cluj-Napoca a inaugurat recent noul terminal de plecări, în urma unei investiții de 25,8 milioane de euro.

Noul terminal are o capacitate 1,5 milioane de pasageri pe an și va deservi atât cursele interne, cât și pe cele externe. Terminalul dispune de facilități la standarde internaționale. De altfel, aeroportul este unul dintre cele mai moderne din Europa și reprezintă un standard la care vor trebui să se alinieze toate aeroporturile din țară.

Noul terminal de plecări reprezintă o investiție pe o suprafață de 16.000 de metri pătrați și are o capacitate de procesare a 1,5 milioane de pasageri pe an. Construcția a fost finalizată în mai puțin de doi ani. Astfel, municipiul este conectat pe calea aerului la 26 de orașe și 15 destinații turistice și în acest fel se va asigura extinderea listei companiilor aeriene cu care colaborează instituția clujeană.

Încă din primul mandat de parlamentar mi-am asumat problemele județului pe care îl reprezint. De aceea, este salutară investiția susținută de Consiliul Județean Cluj, dar și de Guvernul României de a ridica la Cluj-Napoca unul dintre cele mai moderne aeroporturi.

Din acest punct de vedere, orașul de pe Someș e pe harta aeroproturilor internaționale și chiar va reprezenta poarta aeriană a Transilvaniei, locul pe unde cei care vor să ne viziteze țara vor intra în România. Infrastructura românească, în special cea rutieră, necesită îmbunătățiri majore. Un prim pas s-a făcut deja prin deschiderea noului terminal al aeroportului internațional de la Cluj-Napoca, dar mai trebuie investit și în drumuri, mai ales în autostrăzi și centuri de ocolire a marilor orașe și municipii.

  Nicolae Bud - declarație politică intitulată Marș spre Vest;

Domnul Nicolae Bud:

"Marșul spre Vest"

Sintagma ne este la mulți cunoscută. Pe când doream a ne dumiri cum s-a întrupat America de azi, alergam spre cartea de istorie, spre cinematograf și pagini de literatură în stare a ne dumiri. Unul din capitolele spumoase și captivante se referee la Marșul spre Vest. Este vorba de acel marș pe care de bună voie azilanți de ocazie pe coasta Atlanticului găseau cu cale cum că șansa zilelor de mâine putea fi pusă în valoare prin aventura ce-i putea aduce, în caz norocos, pe frontiera de vest. Care frontieră s-a tot mutat dinspre Rocky Mountains către coasta Pacificului. Și de aici mai departe, până la vulcanii neîmblânziți din mijlocul Oceanului, unde își va găsi locul al 50-lea stat component al SUA - Hawai.

Din desfășurarea dramatică a marșului spre Vest, adesea punctat de tragism, rămâne sculptat în istorie un adevăr: efortul copleșitor în construcția societății americane, în consolidarea și modernizarea ei.

Un nou și ciudat Marș spre Vest pare a se configura de la o vreme încoace, generat de cu totul alte considerente, și care promite efecte de altă natură decât cel la care făceam referire.

Să recapitulăm:

După ieșirea în stradă la Chișinău a nemulțumiților de rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova, în direcția României au fost expediate reproșuri care mai de care mai ciudate prin conținut și formele de adresare. Ele aparțin unor înalți lideri politici, care pretind nici mai mult nici mai puțin că manifestațiile de stradă de la ei au fost provocate de cineva de pe la noi. Care noi? Noi cei de dincoace de Prut, care, iată-ne, suntem demascați: vrem să înghițim pe nemestecate Republica Moldova, drept care am și arborat drapelul nostru național taxat drept "simbol nazist".

La Khabarovsk, pe Amur, s-a desfășurat summitul UE- Federația Rusă. Se pare că la acest nivel cheltuielile de fond - precum problema energetică, orice fel de criză economică etc.- au fost deja soluționate. Rămâne strigătoare la cer atitudinea României față de veninul de peste Prut. Drept care suntem urecheați și puși pe coji de nucă de te miri cine, tonul la cântec venind de la Consiliul de politică externă al Kremlinului.

Ministerul apărării de la Kiev se trezește și el vorbind neîntrebat. Ce afirmă? Ceva care sună îngrozitor: dușmanii la vedere ai Ucrainei sunt cei doi monștrii fioroși situați de-a stânga și de-a dreapta - Rusia și, ați ghicit, România.

Unde să căutăm sorgintea acestui funest Marș spre vest, având la capătul drumului țara numită România.

Plec de la constatarea că România, țară de frontieră estică a Uniunii Europene, devine ținta unor vorbe de ocazie nemăsurate și nemotivate din partea celor trei vecini ai noștri dinspre Răsărit. Care Răsărit improvizează dezarmant, dar și cu știința efectelor săgeții otrăvite. De la ce pornesc respectivii în a ne pune etichete prin nimic motivate și cu atât mai condamnabile? Pe ce se bazează?

Până aflăm, este cazul să ne sesizăm. Acele voci care țipă în urechile Europei, emițând sunete ce ne deranjează și enervează, au ca proprietari oficialități de rang înalt. Aici am ajuns? Cineva trebuie să-i aducă cu picioarele pe Pământ. Cineva trebuie să le ceară socoteală. Cineva trebuie să explice cum de vorbește gura fără ei.

Este motivul pentru care propun ca, fără întârziere, șefii comisiilor pentru politică externă din Parlamentul României să întâlnească pe ministrul nostru de externe, domnul Cristian Diaconescu, și colaboratorii apropriați în domeniu, pentru a discuta cum trebuie procedat. De va fi nevoie, o reuniune a celor două comisii din parlament pe această temă nu trebuie amânată.

Și cum, în aceeași ordine de idei, ar merita să știm și la ce ne putem aștepta din partea Comisiei Europene, în calitate de membru al UE și de susținători ai Parteneriatului Estic, de curând ieșit din Aghiasmatar.

Să fi uitat Comisia de la Bruxelles că România are un rol de jucat, un rol relevant în Marșul spre Est al Uniunii Europene? Să nu se fi priceput acolo că, ațâțate șmecherește, valurile dinspre Vest pot mărșălui către Est, aducând cu ele efecte corozive cu accente și efecte rău mirositoare.

  Ovidiu Victor Ganț - declarație politică Relațiile româno-germane la 60 de ani de la crearea Republicii Federale Germania;

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Declarație politică - "Relațiile româno-germane la 60 de ani de la crearea Republicii Federale Germania"

La 23 mai anul curent Republica Federală Germania a sărbătorit 60 de ani de existență. La această dată în 1949 s-a semnat Constituția acestei țări; o țară renăscută după marasmul celui de-al Doilea Război Mondial, generat de către regimul național - socialist.

Au murit milioane de oameni în urma luptelor, dar și a Holocaustului din lagărele de concentrare naziste. Tocmai această nouă Constituție produce o delimitare totală față de regimul nazist, consacrând în articolul unu că demnitatea umană este intangibilă, nereferindu-se la cetățenii germani, ci la demnitatea oricărui om în general, puterea statului trebuind să o garanteze. În paralel cu reconstrucția țării, R.F. Germania și-a definit noul loc în Europa postbelică punând bazele, împreună cu Franța și ceilalți membri fondatori, UE de astăzi. Această reconciliere istorică este baza păcii, securității și bunăstării în Europa.

România a fost primul stat din fostul bloc comunist care a stabilit relații diplomatice cu R.F. Germania în 1967, un argument important în acest sens reprezentându-l și sutele de mii de etnici germani care trăiau în România.

Căderea Zidului Berlinului în 1989 a generat de facto și de jure extinderea Uniunii Europene spre est. De această evoluție favorabilă a avut parte și România, care a devenit stat membru la 1 ianuarie 2007, sub președinția germană a UE. Pe tot parcursul eforturilor noastre de aderare, începând cu revoluția din Decembrie 1989, declanșată la Timișoara, partenerii noștri germani ne-au fost alături, oferindu-ne ajutor european, consiliere, sprijin economico-financiar și politic.

Astăzi, Germania este principalul nostru partener economic, al doilea investitor în economia românească și un partener politic în Uniunea Europeană. Pornind de la această situație favorabilă trebuie să ne intensificăm eforturile în plan bilateral, pentru că potențialul este departe de a fi fost epuizat. Experiența germană în atragerea de fonduri europene și de realizare de proiecte cu finanțare europeană în regiunile din fosta RDG ne-ar putea fi extrem de utilă în etapa actuală. Este misiunea factorilor politici, mai ales în plan guvernamental, de a strânge relațiile politice la cel mai înalt nivel și de a pune bazele unui parteneriat strategic între România și cea mai mare economie europeană, principalul finanțator al UE și unul dintre factorii de decizie politică în UE, cu un cuvânt foarte greu. De aceea trebuie să avem o atitudine pozitivă, activă și să manifestăm inițiativă în relația bilaterală, totodată, să ne respectăm angajamentele asumate.

În acest sens, Forumul Democrat al Germanilor din România va continua să-și asume rolul de punte de legătură între cele două țări, în beneficiul ambelor părți.

  Petru Movilă - declarație politică intitulată Evul mediu al democrației!;

Domnul Petru Movilă:

"Evul mediu al democrației!"

"România a avut complici în organizarea violențelor postelectorale de la Chișinău", este una din declarațiile incendiare ale președintelui, încă în exercițiu, al Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Cu alte cuvinte, România a prevăzut rezultatul alegerilor din Republica Moldova, și-a căutat "complicii" printre celelalte țări democrate și a încercat... ce? "Să asigure acel nivel al agresiunii și acel nivel al desfășurării protestelor din 7 aprilie", după cum susține președinte Voronin, cel instalat vremelnic în funcție de Parlamentul moldovean. Cu sublinierea de rigoare că "împotriva Moldovei au fost folosite tehnologii electronice foarte avansate". Explicații puerile, pe care nici măcar oamenii președintelui nu le pot crede. Încercări de a abate opinia publică de la miezul problemei, cel al alegerilor așa-zis corecte.

De ce evul mediu al democrației? Pentru că, spre deosebire de comuna primitivă, când toate se rezolvau prin folosirea exclusivă a forței brute, și perioada sclavagismului, când aceleași probleme erau rezolvate tot prin forță, în evul mediu, inchiziția emitea tot felul de explicații pentru utilizarea sistemului de reprimare a oricăror manifestări ostile, plecând de la vânătoarea de vrăjitoare și terminând cu infracțiunea de "les maiestate" sau trădare. Așa încearcă și Voronin să explice folosirea forței brute în reprimarea evenimentelor din 7 aprilie, aruncând vina în curtea țării vecine, România, și chiar mai departe, în ograda statelor democratice europene.

Ce ar avea de câștigat România din acest conflict, domnule președinte? Nimic altceva decât sancționarea din partea Europei. Nimic altceva decât coborârea la nivelul sistemului comunist care conduce încă, dar pentru cît timp, Republica Moldova.

Atacuri concentrate asupra serverelor Președinției și Ministerului de Interne, susține Voronin. V-ați gândit oare, domnule președinte, cine pot fi autorii acestor atacuri, dacă au existat atacuri asupra site-urilor amintite? V-ați gândit oare că în România, dar și în celelalte țări europene, trăiesc cetățeni moldoveni care și-au dorit și își doresc instalarea democrației în patria lor mamă? V-ați gândit că poate tocmai ei au decis că este timpul să-și ajute concetățenii rămași într-o țară deschisă sistemului de guvernare comunist? Și nicidecum aceste atacuri să vină din partea românilor? Pentru că, până de curând, România a fost singurul stat care a pledat în fața Europei în favoarea Republici Moldova. România a fost, până de curând, poate singurul aliat al Republicii Moldova în tratativele cu alianța NATO. Acele vremuri par a fi apuse până când cetățenii moldoveni nu vor dori schimbarea sau până când Republica Moldova nu va ieși din evul mediu al democrației.

  Relu Fenechiu - declarație politică cu tema În România orice este posibil - șeful statului își vizitează soacra pe bani publici;

Domnul Relu Fenechiu:

"În România orice este posibil - șeful statului își vizitează soacra pe bani publici"

"Nu știam dacă de la Năsăud să venim și aici, dar soția a spus să mergem și la Bucșoaia, însă cel mai tare a susținut acest lucru soacra, care a spus că soacra trebuie vizitată de cât mai multe ori pe an". Această declarație aparține președintelui României, Traian Băsescu și a fost făcută duminică într-o localitate din Bucovina, cu ocazia participării la o serbare populară, a doua din agenda respectivei zile. Nu contest niciunui cetățean intenția de a-și vizita rudele, indiferent dacă o face în timpul său liber sau nu. Numai că în cazul de față ne aflăm într-o situație specială. Cetățeanul Traian Băsescu a participat la două serbări populare utilizând logistica statului. Mai pe românește spus, pe banul contribuabilului. Nu o spun eu, ci o spune presa. A folosit "elicopterul prezidențial din flotila Serviciului Român de Informații, Traian Băsescu și soția sa au ajuns rapid...". Din imaginile prezentate cu generozitate de televiziunile de știri, s-a putut observa și prezența în jurul cetățeanului Traian Băsescu a clasicilor cerberi din SPP. Nu era nicio problemă dacă în calitate de persoană privată, pe cheltuială proprie, domnul Traian Băsescu participa la cele două sărbători populare. Sau, dacă tot a utilizat logistica statului, să fi declarat presei că a achitat din propriul buzunar toate cheltuielile conform tarifelor în vigoare și să fi prezentat și chitanțele. Așa s-ar fi întâmplat dacă era vorba de președintele Germaniei, al Austriei, al Ungariei sau al oricărui alt șef de stat dintr-un stat cu adevărat democratic.

Suporterii președintelui Traian Băsescu s-ar putea să contraatace - sigur o vor face - și să spună că a participat la cele două acțiuni în calitate de șef al statului. Că a fost invitat de către organizatori. Un cotidian central chiar a încercat să sugereze că a fost vorba de o "vizită oficială". Regret că trebuie să-i contrazic pe toți cei care nu vor să admită faptul că prezența domnului Băsescu nu a ținut de nici o calitate oficială.

În fișa postuluidomnului președinte nu sunt prevăzute astfel de deplasări. (Admit deplasarea șefului statului în situații de calamitate, la inaugurarea unui obiectiv industrial sau al unei investiții străine de mare amploare, dar aici nu a fost cazul). Iar dacă a fost invitat, atunci organizatorii ar fi trebuit să prezinte nota de cheltuieli. Ceea ce nu s-a întâmplat. Iar dacă mai ținem cont și de faptul că la Năsăud, "organizatorul" care s-a aflat în permanență alături de președintele României a fost liderul județean al PD-L, domnul Ioan Oltean, care nu are nici o atribuție în ceea ce privește autoritatea locală, rezultă că prezența domnului Traian Băsescu a fost una de natură 100% electorală, în beneficiul PD-L. Ieșiri electorale pe banii contribuabilului. Nu a fost aceasta prima ieșire de natură electorală a domnului Traian Băsescu din această perioadă de campanie. A mai avut două, recent, în Maramureș și în Bihor. Și în tot acest timp în care președintele Traian Băsescu cheltuiește banul public pentru manifestări electorale deghizate sub forma unor sărbători populare, domnia sa, împreună cu foștii colegi din PD-L, încriminează "jaful" făcut de fostul guvern liberal. Îi reamintesc domnului președinte Traian Băsescu că în urmă cu exact 5 ani, în calitate de co-președinte al Alianței "DA", împreună cu celălalt co-președinte, Theodor Stolojan, emitea zilnic proteste în presă pentru acțiuni similare ale președintelui de atunci al României, Ion Iliescu. Acțiuni considerate ca fiind neconstituționale. S-a schimbat Constituția între timp?

PS: Presa a relatat recent și despre concertul din data de 2 mai oferit tineretului de către Primăria municipiului Petroșani. Numai că la respectivul concert, ministrul tineretului, doamna Monica Iacob Ridzi a urcat pe scenă și a prezentat-o pe candidate independentă la europarlamentare, Elena Băsescu. Și aici a fost vorba de un act electoral pe bani publici.

  Marius Rogin - declarație politică intitulată NATO, la răscruce de drumuri;

Domnul Marius Rogin:

Declarație politică intitulată "NATO, la răscruce de drumuri"

Alianța Nord-Atlantică a împlinit 60 de ani. Șase decenii în care și-a îndeplinit cu succes misiunea asumată în 1949: asigurarea securității colective a statelor membre și evitarea unui nou conflict în Europa.

Alianța este acum la o adevărată răscruce de drumuri: NATO trebuie să se regândească, să se adapteze noilor provocări de securitate, NATO are nevoie de un nou concept strategic, de o nouă evaluare a extinderii și a programelor de înzestrare - criza financiară mondială își face simțite efectele și la Cartierul General de la Bruxelles. Cu numai două zile înaintea summitului găzduit în comun de Franța și Germania, NATO a acceptat doi noi membri, Croația și Albania, printre alte misiuni asumate, trebuie să stabilească o nouă relație cu Rusia.

Semnificația sa este, însă, majoră. NATO a "închis" arcul de cerc strategic din Balcani și, cel puțin pe termen scurt, a oprit extinderea spre Est. Diplomați din statele membre ale Alianței au comunicat deja discret că Macedonia, Georgia sau Ucraina nu sunt încă pregătite pentru a adera, iar extinderea devine un obiectiv secundar. În cazul Macedoniei continuă impasul creat la summitul de la București, când Grecia a blocat aderarea statului vecin din cauza eternei dispute privind numele. Georgia și Ucraina sunt, însă, două dosare mult mai complicate.

Rusia s-a opus cu vehemență aderării celor doua foste republici sovietice și a reușit să blocheze chiar și acordarea membership action plan-ului pentru Kiev și Tbilisi, în ciuda simpatiei și eforturilor președintelui Bush. Administrația Obama este mai puțin interesată de continuarea extinderii în Est și de inflamarea relației cu Rusia, ba chiar sunt semnale clare că Barack Obama vrea să construiască o nouă relație cu Moscova.

Criza financiară mondială a adus o presiune suplimentară asupra bugetelor militare. Multe state își reconsideră programele de înarmare sau de dezvoltare ale unor proiecte.

Astfel, aliații au decis stabilirea unui nou concept strategic și le-au dat experților temă pentru acasă până la summitul următor, care va fi găzduit de Portugalia.

România a fost invitată să adere la Alianța Nord-Atlantică la Summitul NATO de la Praga din 2002. La acel moment, aliații au lansat invitații de aderare pentru 7 state - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia.

La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianței Nord-Atlantice.

Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO.

România este una din cele 17 țări ale lumii care produce avioane și printre primele 7 producătoare de elicoptere sub licență britanică, franceză și americană, producând, în același timp armament vestic modern.

Performanțele și inter-operativitatea armatei sunt recunoscute de către membrii Alianței. Remarcabila participare a României la acțiunile de menținere a păcii, precum și experiența acumulată în cadrul acestor acțiuni (Bosnia, Golf, Angola) au o importanță însemnată.

La Summitul desfășurat la București în perioada 2-4 aprilie 2008, aliații au reafirmat angajamentul față de regiunea de importanță strategică a Balcanilor, unde integrarea euro-atlantică, fundamentată pe valori democratice și cooperare regională, rămâne necesară pentru o pace și stabilitate durabilă.

România poate reprezenta pe termen mediu și lung un element european și regional strategic, având în vedere resursele energetice de care dispune. Folosind Centrala Nuclear-Electrică de la Cernavodă (construită la nivelul de securitate al standardelor vest-europene) la întreaga capacitate, România va deveni exportator de energie în zonă (Bulgaria, Ucraina, Moldova și Turcia), contribuind și la securitatea mediului.

România oferă cele mai bune căi de tranzit ale petrolului și gazelor naturale de la Marea Caspică către Europa de vest (prin Marea Neagră și Dunăre) contribuind la dezvoltarea modalităților prin care NATO poate susține eforturile statelor riverane de consolidare a securității regionale, ca parte a Europei și punte către Asia Centrală și Afganistan, regiunea Mării Negre fiind importantă pentru stabilitatea euro-atlantică.

  Ștefan Daniel Pirpiliu - declarație politică cu tema Protecția obiectelor de patrimoniu;

Domnul Ștefan Daniel Pirpiliu:

Declarație politică cu tema "Protecția obiectelor de patrimoniu"

Declarația mea politică se referă, în principal, la obiectele din patrimoniul cultural al României ce se află împrumutate mai multor instituții publice. Faptul că în mai puțin de o lună au fost descoperite două cazuri în care acestea fie au dispărut, fie au fost distruse, ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autoritățile în domeniu.

Cele 10 tablouri ce nu se mai regăsesc în inventarul Senatului reprezintă, totuși, lucrări ale unor pictori contemporani, împrumutate de la Muzeul Național de Artă Vizuală. Este inadmisibil ca acestea să dispară fără urmă și nimeni să nu fi observat. De altfel, în cazul obiectelor de artă împrumutate Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei situația este cu mult mai gravă, ele fiind "cosmetizate", ceea ce înseamnă distrugerea cu bună știință și pierderea valorii exponatelor.

Fără a fi un specialist în materie de artă, îmi dau seama că scopul unui astfel de obiect, ce se află în patrimoniul național, și nu într-o colecție privată, este de a putea fi expus în fața unui număr cât mai mare de persoane, și nu doar unui grup privilegiat. Și, evident, în acest caz, locul lor este în expoziții deschise publicului larg, și nu atârnate pe pereții unor birouri sau uitate prin vreo magazie.

Faptul că autoritățile nu s-au mai interesat de obiectele de patrimoniu ce au fost împrumutate și de starea în care se află acestea vine să confirme lipsa de interes, generalizată la toate nivelurile, pentru valorile culturale pe care le are țara noastră. Pe de o parte, acest lucru este de înțeles, ținând cont de prioritățile pe care le-a avut România în dezvoltarea sa de după Revoluție. Totuși, susțin ideea că această mentalitate trebuie schimbată, iar sectorul cultural trebuie să ia atitudine. Este real că pe agenda cetățeanului figurează în primul rând acoperirea lipsurilor sociale, și de abia în momentul în care acestea își vor găsi rezolvarea va începe să își îndrepte atenția și spre artă.

Chiar dacă această situație reprezintă o realitate, nu înseamnă că putem lăsa ca obiectele de patrimoniu să se degradeze sau să fie înstrăinate, pentru că valoarea lor este mult mai mare decât cea pe care o estimează un necunoscător în domeniu.

În acest sens, doresc să solicit ministrului culturii, cultelor și patrimoniului național înființarea unei comisii de specialitate pentru verificarea, inventarierea și evaluarea tuturor bunurilor din patrimoniu ce au fost împrumutate diferitelor instituții, pentru a putea avea o situație clară asupra stării și autenticității acestora. Consider că din această comisie ar trebui să facă parte atât experți români, cât și străini.

Rezultatele evaluărilor, dar și ale anchetelor doresc să fie prezentate Parlamentului printr-un raport scris. Mai mult decât atât, cei care vor fi găsiți răspunzători de aceste incidente trebuie să plătească, pentru că nu putem permite, pe de o parte, crearea unui precedent periculos, și pe de altă parte, nu putem priva generațiile ce vin de posibilitatea de a se îmbogăți spiritual admirând un exponat ce își are locul său în istoria națională.

Doresc ca prezenta declarație să fie adusă la cunoștința Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național.

  Stelică Iacob Strugaru - declarație politică intitulată Prețul de valorificare a recoltei anului 2009 - element esențial în relansarea agriculturii României;

Domnul Stelică Iacob Strugaru:

Declarație politică - "Prețul de valorificare a recoltei anului 2009 - element esențial în relansarea agriculturii României"

Se apropie campania agricolă de vară, când se văd roadele unei activități de aproape un an de zile. Este momentul în care producătorul agricol, țăranul-fermier visează la câștigul rezultat din valorificarea celui mai important produs al momentului, recolta de cerealele. În mod obișnuit, se numără și se cântăresc boabele obținute cu multă trudă și cheltuieli. În realitate, ar trebui ca în acest moment să se numere banii obținuți după efortul depus și investiția făcută.

Dar, în loc să se bucure, producătorul agricol român, mare sau mic, individual sau asociat, ajunge să plângă pentru faptul că a obținut producții bune, de calitate, care-i creează, după recoltare, mari griji și nu de puține ori, umilință.

Suntem deja în Uniunea Europeană și acest lucru nu a condus la așezarea în normalitate a producătorului agricol român, pus în continuare să-și asigure toate riscurile producției. În toate țările care-și respectă gospodarii pământului, pentru produsele agricole realizate, există prețuri minime garantate, stabilite cu un an înainte de obținerea producției, și posibilități sigure de valorificare a acestora, dar se asigură și un anumit grad de rentabilitate al produselor realizate, care-i permit fermierului garantarea reluării procesului de producție la un nivel ridicat de tehnicitate și calitate.

Niciodată fermierul european, alături de care vrem să fim, nu rămâne cu recolta la o valorificare întâmplătoare, așa cum se întâmplă la noi, când înainte cu una-două săptămâni de recoltare, începe așa-zisa negociere asupra prețului de achiziție a grâului, orzului, florii-soarelui, fără ca acestea să aibă și siguranța că va fi respectat.

Stabilirea prețurilor la grâu, orz și alte produse cu 1-2 săptămâni înaintea recoltării, care nu oglindesc cheltuielile de producție, dar care de cele mai multe ori nu se respectă, fac producătorul de cereale să-și vândă producția pe nimic, câștigătorii fiind cei care speculează de ani de zile agricultura românească.

Stabilirea arbitrară a prețului grâului din acest an, sub presiunea stocului de grâu din anul 2008, a importurilor și a rezervei de stat, va duce în acest an la falimentul sigur al multor producători agricoli români.

Iată de ce este necesară o intervenție grabnică din partea Ministerului Agriculturii și a Guvernului, atât în stabilirea prețului corect pentru grâul din recolta anului 2009, cât și a unor măsuri de piață care să facă posibilă valorificarea producției de grâu. Fără aceste măsuri, este greu de crezut că în anii următori vom avea garanția realizării producției de grâu necesară consumului intern al României, țara noastră devenind net importatoare de grâu pentru pâine.

  Radu Bogdan Țîmpău - argumente pentru reducerea cu 20-30% a prețului gazelor naturale;

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

Primul-ministru, Emil Boc a anunțat, la sfârșitul ședinței de Guvern de săptămâna trecută, că prețul gazelor naturale pentru populație va scădea, de la 1 iulie, cu încă 5 procente, după ieftinirea cu 3% de la 1 mai. Ceea ce este o mare amăgire pentru români! Prețul ar trebui să scadă cu mult mai mult, gazele trebuie să se ieftinească cu 20-30%!

Astfel, se pune întrebarea: pe cine reprezintă domnul Boc? Pe cei care consumă gaze naturale sau pe cei care le furnizează? Sau așteaptă să vină alegerile prezidențiale din noiembrie și abia atunci să ieftinească gazele cu 30-40%!

Conform unei declarații a președintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Petru Lificiu, consumul de gaze al României a scăzut de la începutul anului cu circa o treime față de aceeași perioadă din 2008, pe fondul crizei economice, iar în acest moment producem mai mult decât consumăm! Asta înseamnă că, acum, în România, a scăzut atât prețul de achiziție al gazelor, cât și consumul.

Pe de alta parte, deși a scăzut consumul și, în consecință, și cantitatea de gaze distribuită, distribuitorilor nu numai că nu le-au scăzut veniturile, ba chiar le-au crescut!

Este clar, trebuie modificat acest coș de gaze, măcar pentru șase luni, și modificată și metodologia de tarifare a ANRE.

De remarcat, pentru că nu există o piață a gazelor naturale, prețul acestora ține cont de cel mondial al țițeiului, cu un decalaj de șase - nouă luni. Dacă de la începutul anului trecut prețul internațional al petrolului a tot crescut, ajungând, în iulie 2008, până la aproape 150 dolari/baril, din cauza crizei mondiale financiare și economice a început să scadă vertiginos, până la aproximativ 38 dolari/baril. Acum, prețul țițeiului "se învârte" în jur de 60 dolari/baril, adică de aproape trei ori mai mic decât era la mijlocul anului trecut. Cum cele maxim nouă luni de decalaj față de prețul petrolului au trecut, este normal ca și prețul gazelor de import să scadă la o treime. Mai mult, cum România nu prea mai importă, prețul ar trebui să scadă și mai mult.

O reducere a prețului gazelor se va reflecta în mod direct în costurile tuturor produselor care folosesc gazele în procesul de producție, crescând astfel competitivitatea unei importante părți a industriei românești.

În aceste condiții, ne menținem opinia că guvernanții nu vor să scadă acum prețul gazelor. Amânarea reducerii prețului gazelor naturale până atunci când actualii guvernanți consideră că le va aduce un minim câștig electoral denotă totala lipsă de considerație față de cei ale căror interese ar trebui să le reprezinte.

  Titi Holban - declarație politică privind Demisia ministrului Andronescu - singura măsură valabilă pentru Educație!;

Domnul Titi Holban:

"Demisia ministrului Andronescu - singura măsură viabilă pentru Educație!"

În această sesiune parlamentară, Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaților a depus o moțiune simplă privind haosul din Educație și managementul defectuos de la nivelul conducerii acestui minister gestionat de ministrul Ecaterina Andronescu. Din păcate, argumentele noastre au fost respinse de majoritatea parlamentară PD-L-PSD, care a dat gir politic în continuare actualului ministru al educației și, totodată, haosului generalizat din domeniu.

În locul măsurilor de reformă din educație, au apărut bâlbele și gafele ministeriale. Orele de sport s-au redus la una pe săptămână, în lipsa fermității ministrului, fondurile bugetare alocate s-au redus substanțial la rectificarea bugetară afectând investițiile, cheltuielile cu personalul din sistemul preuniversitar de învățământ, salariile dascălilor, mințiți deja în campania electorală de actuala putere.

A urmat greșeala din subiectul de la teza unică de limba și literatura română, presa speculând imediat că avem de a face cu un nou ministru "Andronina Ecaterescu". Măsurile luate nu au avut darul de a șterge din imaginea negativă pe care o are educația în timpul guvernării PD-L-PSD, indiferent câte comisii prezidențiale patronează Președintele României în încercarea nereușită de a arăta că-i pasă de acest domeniu, așa cum a fost inițial și cu promulgarea legii privind creșterea salariilor profesorilor cu 50%, o "mare greșeală", așa cum a recunoscut de curând.

Iată, mai nou apare o altă greșeală, de această dată la subiectul tezei unice la istorie! E clar că ministrul Andronescu nu mai are autoritate în ministerul pe care are pretenția că îl conduce, e clar că sunt prea multe gafe ministeriale petrecute în timp scurt, e clar că haosul și incompetența sunt atributele caracteristice acestui domeniu în acest moment. Toate acestea ne amintesc de prestația doamnei ministru din perioada Guvernului Năstase, când educația a rămas corigentă la capitolul reformă, așa cum este și acum!

Toate acestea sunt motive evidente pentru o demisie a ministrului educației, dacă nu profesională, măcar de onoare, o decizie care se impune în acest moment pentru a salva de la criză învățământul românesc. Educația și dascălii noștri merită mai mult din partea clasei politice, merită respect și nu minciună, haos și incompetență, ingredientele oferite de câteva luni de actuala putere PD-L-PSD!

  Valeriu Alecu - despre Dezvoltarea regională;

Domnul Valeriu Alecu:

"Dezvoltarea regională"

Un obiectiv principal al Guvernului condus de premierul Emil Boc este dezvoltarea regională, axată în special pe dezvoltarea localităților mici și mijlocii, cu predilecție a celor din mediul rural.

Scopul dezvoltării regionale este modernizarea localităților care încă nu se bucură de toate facilitățile civilizației moderne, astfel că locuitorii acestor comunități să-și îmbunătățească nivelul de trai și să simtă că trăiesc într-o țară europeană.

Acest obiectiv poate fi atins prin infuzia de capital pentru investiții în infrastructură, pentru construirea de școli, grădinițe și dispensare medicale, drumuri județene și comunale, pentru aducțiuni de electricitate, gaze și apă potabilă, pentru canalizări.

Un exemplu poate fi dat din datele statistice referitoare la județul Buzău, unde mai sunt încă km de drumuri nemodernizate, localități fără școli, localități fără dispensare medicale, localități fără aducțiuni de gaze, localități fără aducțiuni de apă potabilă, localități fără canalizări, gospodării din localități fără curent electric.

Pentru toate aceste comunități și pentru toate celelalte aflate în situații similare din țară, sentimentul locuitorilor este că, pentru ei, nu s-a schimbat nimic de 100 de ani.

Din aceste motive asistăm la depopularea acestor localități, chiar dacă mediul este curat și peisajele locale sunt pitorești, deoarece fiecare nouă generație trăiește o reală dezamăgire, un sentiment de neputință și, ca reacție firească, mulți pleacă înspre orașele mari, pentru a spera într-o viață mai bună. Nici un guvern după 1990, nu a schițat nici măcar o intenție de a corecta această situație și de a da un alt orizont comunităților respective.

Este meritul Guvernului actual de a înființa Ministerul Dezvoltării Regionale, care are ca principală misiune atragerea de fonduri europene pentru investiții în infrastructura orașelor mici și a localităților rurale. Tot acest Guvern a trecut la descentralizarea administrației de stat, măsura solicitată de mult de cetățeni, astfel ca deciziile privind cheltuirea fondurilor să aparțină comunităților locale în scopul de a rezolva cerințele specifice ale locuitorilor.

Problema reală pentru aceste localități este cea de susținere financiară: locuitorii lor vor fi cei mai afectați și nu vor avea niciun viitor. Soluțiile sunt investițiile care vor aduce locuri de muncă și implicit colectări de taxe la bugetele locale.

Toate aceste măsuri vor aduce o stabilitate și o predictibilitate pentru perioada următoare, iar cetățenii vor putea să-și facă evaluările necesare pentru viitorul lor. Cu atât mai mult în această perioadă de criză economică, măsurile de investiții în zone defavorizate vor aduce un echilibru social și vor da speranță unei relansări economice.

  Raul-Victor Surdu-Soreanu - declarație politică: Chestiunea țărănească - agricultorii în pragul falimentului;

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

"Chestiunea țărănească - agricultorii în pragul falimentului"

Declarația politică de astăzi este însoțită de sentimentul de tristețe pe care l-am acumulat de mai mulți ani de zile și care a atins un punct culminant cu prilejul dezbaterii ce a avut loc la sfârșitul săptămânii la Biroul parlamentar din Colegiul Ștefan cel Mare, Neamț.

Această dezbatere a fost provocată de mai mulți conducători de asociații agricole și fermieri care lucrează pământul sau cresc animale în zonă și care au participat la Zilele Câmpului. Am să redau în continuare punctele de vedere ale participanților într-o sinteză ce cuprinde afirmații și concluzii grave ale agricultorilor.

Realitatea din câmp și din satele noastre demonstrează încă o dată că viața bate filmul, că viața bate orice imaginație de program politic indiferent de gruparea politică care este reprezentată în Parlament.

Îmi permit să insist că vorbesc cu răspunderea ce o port în numele a 76 de mii de locuitori ai Colegiului Ștefan cel Mare, grupați în 26 de mii de gospodării, oameni care în proporție de 90% trăiesc numai din agricultură, din pâinea noastră cea de toate zilele și pentru care pământul umezit de ploaie nu murdărește, iar balega nu miroase.

Agricultorii consideră că de la Cotroceni și până în ultima comună, statul român se află într-o situație penală față de acțiunile de falimentare a agricultorilor și care a fost definită de ei ca o stare criminală. Este greu de presupus cum s-ar putea apăra statul român dacă țăranii și fermierii ar deschide un proces împotriva statului român, stat care de ani de zile întreține o stare criminală în agricultură:

1. Agricultorii au angajat credite de la bănci anul trecut, credite pe care și le-au propus să le returneze integral până în luna martie anul acesta, în speranța că așa cum se întâmplă în toate țările membre ale Uniunii Europene, în luna decembrie 2008 vor primi subvențiile. Subvențiile nu le-au primit nici astăzi, 26 mai 2009, mai sunt de efectuat aproximativ 804 mii de plăți. Ca urmare, nu au putut rambursa până la 31 martie a.c. creditele angajate anul trecut și în acest fel au înregistrat primul șoc către faliment, pierderea dreptului de subvenționare a dobânzii la creditele angajate. Subvenția s-a transformat în pierdere.

2. În luna ianuarie s-au făcut declarații iresponsabile referitoare la faptul că agricultorii vor primi subvenții pentru îngrășăminte chimice. Drept urmare, producătorii și comercianții de îngrășăminte chimice au mărit până la dublare prețul la îngrășămintele chimice. Agricultorii, forțați de conjunctură, au contractat îngrășămintele la prețurile impuse, au plătit avansuri și s-au angajat să achite integral contravaloarea îngrășămintelor la primirea subvențiilor. Subvențiile nu s-au mai acordat, iar agricultorii au plătit îngrășămintele la preț dublu față de prețul inițial al pieței, înainte de declarațiile oficialităților că se vor subvenționa îngrășămintele chimice. Subvenția s-a transformat într-o pierdere dublă pentru agricultori. Încă un pas spre faliment.

3. De ani de zile discutăm despre faptul că țara noastră înregistrează an de an un deficit de precipitații, atât sub aspectul cantităților totale, cât și a modului în care aceste precipitații sunt distribuite pe parcursul unui an agricol. S-a vorbit despre investiții în modernizarea sistemelor de irigații. În prezent deficitul de apă din sol este imens. În loc să ne concentrăm atenția pe investițiile masive ale statului în irigații, suntem preocupați de privatizarea Societății Naționale de Îmbunătățiri Funciare și a Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare.

Lipsa apei va aduce și în acest an pierderi imense. Ajutoarele statului pentru irigarea culturilor nu au ajuns la agricultori. Subvenția s-a transformat și în acest caz în pierderi. Încă un pas spre faliment.

4. Agricultorii au contractat credite pentru utilaje agricole, pentru construirea fermelor zootehnice. Neîncasând la timp subvențiile la carnea de porc, la lapte, fermierii nu au putut plăti cerealele achiziționate de producători, iar aceștia, neîncasând banii pe cereale, nu-și pot plăti ratele la credite sau leasing. Se fac presiuni pentru preluarea utilajelor sau punerea în executare silită a unor ferme.

5. Deoarece nu se respectă legislația în domeniu, crescătorii de taurine au cel puțin 11 motive datorită cărora ar putea să intre în faliment. În condițiile în care nu se colectează laptele de la producătorii români din diferite motive pe care nu le mai invoc aici, (cum ar fi și lipsa cotei de lapte) se importă cantități mari de lapte.

Laptele produs în România nu are desfacere, majoritatea fermierilor și țăranilor crescători de animale și unii procesatori ai laptelui sunt în pragul falimentului, piața prin supermarket-uri fiind sufocată de produsele din laptele importat. Aceste investiții au fost realizate în mare parte și cu bani europeni, dar și cu credite bancare pentru care fermierii nu au bani să plătească ratele și dobânzile. Consecința este încă un pas spre faliment.

6. Referitor la fondurile europene pentru dezvoltarea sectorului agricol și de industrie alimentară. Un fermier român care are un proiect eligibil nu poate accesa fondurile europene decât după ce finanțează proiectul 100% din fonduri proprii și/sau din credite bancare. Majoritatea au nevoie de credite bancare. Băncile acordă credite numai dacă fermierii depun garanții. Băncile nu iau în garanție recoltele sau producțiile animaliere, solicită garanții imobiliare, garanții pe care fermierii nu le au.

În aceste condiții și în condițiile în care băncile creditează cu dobânzi spre 20%, contribuția proprie și/sau creditarea de către fermieri a proiectului devine imposibilă.

În concluzie, acesta este motivul de bază pentru care nu se pot accesa fondurile europene. Consecința este evidentă, imposibilitatea dezvoltării și modernizării producției agricole și a industriei alimentare românești.

  Virgil Pop - declarație politică: PD-L pregătește vizitele lui Traian Băsescu ca pe timpul lui Ceaușescu;

Domnul Virgil Pop:

Declarație politică: "PD-L pregătește vizitele lui Traian Băsescu ca pe timpul lui Ceaușescu"

Pe zi ce trece, comportamentul președintelui României, Traian Băsescu, începe să aibă unele asemănări cu cel al lui Nicolae Ceaușescu. Atât pe 9 mai, când a participat la lansarea eurocandidaților PD-L, cât și în duminica când a "deschis porțile Cotrocenilor", șeful statului a promis că va face astfel de vizite în țară, la diverse sărbători locale sau la inaugurarea unor obiective economice, pentru că așa păstrează "legătura directă cu oamenii". La fel a început să procedeze și Nicolae Ceaușescu după cinci sau șase ani de conducere, când băile de mulțime - evident, organizate foarte atent sub supravegherea Securității și a activului de partid - au devenit o adevărată regulă, sub denumirea de "vizite de lucru". Domnul Traian Băsescu nu a ajuns încă să utilizeze această formulare. Ar fi fost chiar prea de tot.

Dar nu aceste câteva similitudini sunt grave. Cel puțin deocamdată. Altceva mi se pare că este foarte grav și chiar periculos. Și anume modul în care o serie de autorități locale, în special din zona PD-L pregătesc aceste vizite, pregătiri care nu diferă cu nimic de "procedurile" din timpul lui Nicolae Ceaușescu.

Astfel, cu puține ore înainte de vizita de duminică de la Năsăud, DN 17 C, pe traseul pe care urma să-l străbată șeful statului, s-a asfaltat în regim de urgență, lucrându-se inclusiv toată noaptea de sâmbătă spre duminică.Liderul județean al PD-L, domnul Ioan Oltean, în fapt însoțitorul șefului statului, a calificat relatările de presă privind respectiva asfaltare, ca fiind "o minciună", susținând că lucrările "s-au terminat sâmbătă la ora 18.00". O recunoaștere directă a pregătirilor speciale. Nu contează că s-a lucrat sau nu toată noaptea. Contează că s-a lucrat special pentru că venea șeful statului.Adică așa cum se întâmpla și pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. Evident dacă nu venea Traian Băsescu, respectivul drum nu mai era asfaltat. Ceea ce dovedește că, de fapt, pentru cetățenii din zonă nu exista niciun interes pentru o lucrare care să-i apropie de normalitate. Că respectivii cetățeni nu contează decât atunci când trebuie să aducă voturi noului partid-stat. Că pentru respectivii cetățeni s-a considerat că nu este necesar un confort, de care însă trebuia să beneficieze obligatoriu chiriașul temporar de la Palatul Cotroceni. Îmi pun o întrebare la care sigur nu voi obține răspuns: De ce nu se lucrează în astfel de regim, ca la Năsăud, și la autostrăzi sau la șoselele expres? Nu de alta, dar în campania electorală promisiunile PD-L și PSD s-au urcat la 800-1000 km de autostradă în actualul mandat.

Povestea cu asfaltulși tot ce s-a întâmplat la Năsăud pălește pe lângă evenimentele petrecute câteva ore mai târziu în Bucovina. Aici, pregătirea vizitei s-a apropiat și mai mult de standardele din timpul regimului Ceaușescu. Conform relatărilor din presă, s-a ajuns până la un moment ce "amintea de paradele de 23 august".Cum tineri muncitori nu s-au mai găsit, pentru că nu prea mai există fabrici și uzine, cum militari în termen nu mai există, s-au găsit "înlocuitori" și cu trupurile a sute de oi, pe un deal s-a scris BUCOVINA. Cel care a avut măreața idee nu a fost altul decât cel care se comportă din ce în ce mai vizibil ca un fost prim-secretar județean al PCR, președintele consiliului județean Suceava, Gheorghe Flutur. Pentru că numai un politruc cu apucături de prim-secretar putea să aibă o astfel de idee și să dea un răspuns triumfalist presei, când a fost întrebat DE CE era nevoie de respectiva inscripție scrisă cu trupurile oilor: "S-a văzut și la televizor? Eu am scris-o!". Acesta a fost răspunsul și nu mai necesită nici un comentariu.

Și pentru ca tacâmul să fie complet, președintele României a fost declarat câștigător al concursului de tuns oi. Tot așa, pe vremuri, organizatorii partidelor de vânătoare sau a altor evenimente, îl declarau câștigător al oricărei întreceri pe cel care a fost numit "geniul Carpaților".

  Angel Tîlvăr - despre subiectele obligatorii pentru agenda perioadei alegerilor parlamentare - rezolvarea problemelor transnaționale

Domnul Angel Tîlvăr:

Suntem în pragul alegerilor europarlamentare. Astfel că, subiectele care ar trebui să constituie agenda discuțiilor sunt cele legate de rezolvarea problemelor transnaționale. Trebuie ca împreună cu viitorii noștri colegi europarlamentari să propunem și să susținem soluții viabile în vederea rezolvării unor probleme care depășesc granițele statului român. Consider că un subiect de maximă importanță și general valabil este traficul de persoane și abuzurile asupra copiilor. Nu este suficient să prezentăm statistici, să compătimim victime, ci e nevoie de prezentarea unor măsuri concrete și de o viziune asupra armonizării legislației europene în domeniu cu cea românească, adaptarea ei la realitățile românești în vederea creării cadrului legislativ propice pentru diminuarea fenomenului pus în discuție.

Așa cum am precizat anterior, nu este suficient să prezentăm statistici, dar ele sunt necesare pentru a încadra fenomenul. Așadar, potrivit Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane, "numărul total al victimelor pentru perioada 01.01.2009-31.03.2009 a fost de 239, spre deosebire de 402 pentru aceeași perioadă a anului trecut. În ceea ce privește distribuția pe sexe, 60% din victime sunt bărbați, spre deosebire de 53% pentru aceeași perioadă a anului trecut și 40% sunt femei, spre deosebire de 47% în 2008."

Deși numărul total al victimelor este comparativ mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, îngrijorător este faptul ca procentul minorilor a crescut de la 13% în 2008, majoritatea fiind fete exploatate sexual, la 18%cu o distribuție aproape paritară a băieților și fetelor pentru primul trimestru al anului 2009.

Doamnelor și domnilor, o atenție deosebită în acest caz trebuie acordată copiilor și persoanelor cu dizabilități. Această categorie de persoane este de cele mai multe ori o țintă ușoară pentru a fi exploatată. Vulnerabili în fața infractorilor, copiii sunt ușor de indus în eroare și de manipulat. Aflați în plină criză financiară, traficanții își caută "mici afaceri" care să constituie o sursă de venit sigură.

Într-un comunicat dat publicității, Comisia Europeană ne informează că traficul de persoane este extrem de profitabil, majoritatea traficanților fiind infractori profesioniști sau membri ai unor rețele de crimă organizată. Cei mai mulți își au cartierul general în afara UE, însă au început să se dezvolte rețele și în interior, în special odată cu extinderea Uniunii către estul Europei. Totodată, Comisia Europeană precizează că statisticile referitoare la numărul de persoane traficate din Europa nu sunt fiabile, dar estimativ se poate vorbi despre 1,2 milioane de persoane traficate în fiecare an, în special pentru a munci ieftin și pentru a se prostitua. Majoritatea sunt femei și fete. În ceea ce privește abuzul sexual și a exploatarea copiilor, Comisia precizează că estimările fiabile sunt greu de obținut și în acest caz. Totuși, studiile arată că în Europa se înregistrează o intensificare a anumitor forme de violență sexuală îndreptată împotriva copiilor și că un număr semnificativ de copii europeni, între 10 și 20%, sunt agresați sexual în copilărie.

Doamnelor și domnilor, un alt motiv pentru care mă văd nevoit să aduc în discuție acest subiect îl constituie problema arzătoare a dezbaterii codurilor, dar și un recent studiu dat publicității de Banca Mondială care afirmă că alți 370.000 de români vor atinge anul acesta pragul sărăciei, urcând numărul nevoiașilor la 1,6 milioane.

Întrucât principalele cauze ale traficului de persoane sunt sărăcia și dorința de bunăstare economică neînsoțită de discernământ, consider studiul Băncii Mondiale un motiv real de îngrijorare. Avem cu toții impresia, de cele mai multe ori, că sclavia a dispărut de mult, însă disperarea indusă de sărăcie și lipsa educației au făcut din oamenii secolului XXI sclavii banului. Și tocmai această sclavie îi transformă foarte repede în victime, victimele propriilor lor neajunsuri, victimele unui sistem de valori prost înțeles, care ajung sclavi într-o lume care se bucură de cel mai mare grad de libertate.

Bărbați, femei, copii, bătrâni toți pot deveni victime ale criminalității organizate, o industrie care aduce profit într-o societate măcinată de sărăcie. Femeile reprezintă totalitatea victimelor exploatate sexual, bărbații sunt exploatați prin muncă forțată, iar copiii, categoria cea mai vulnerabilă, sunt traficați fie pentru cerșit, ca sursă de venit, fie în scop sexual.

Metodele de racolare sunt multiple și diferă de la caz la caz, iar ingeniozitatea traficanților ne lasă de cele mai multe ori fără replică, încât aceste aspecte nu mai merită discutate astăzi, aici. Traficul de ființe umane a ajuns să fie una dintre cele mai profitabile infracțiuni, situată, în funcție de venituri, pe al treilea loc în lume, precedat doar de traficul de arme și cel de droguri. Potrivit datelor United Nations Office on Drugs and Crime, traficanții de ființe umane se aleg anual cu un profit ilicit de circa 8 miliarde de dolari, comparabil cu profitul din traficul de droguri. Alte date, de data aceasta ale EUROPOL, arată că traficanții de ființe umane se aleg anual cu un profit ilicit cuprins între 6 și 9 miliarde USD.

Doamnelor și domnilor, date fiind aceste realități sociale, Uniunea Europeană intensifică lupta împotriva traficului de persoane și a abuzurilor comise împotriva copiilor printr-o serie de modificări care încurajează statele membre să îi urmărească în justiție pe cetățenii europeni care săvârșesc infracțiuni în alte țări și să recurgă la metode de anchetă utilizate în cazul altor tipuri de crimă organizată, cum ar fi ascultarea telefoanelor și interceptarea tranzacțiilor efectuate cu bani provenind din săvârșirea de infracțiuni. În ceea ce privește protejarea copiilor împotriva abuzurilor, Uniunea Europeană propune să scoată în afara legii utilizarea internetului în scopul racolării copiilor și să intensifice aplicarea legislației cu privire la combaterea pornografiei infantile. În 2008, au fost identificate peste 1000 de site-uri comerciale și aproximativ 500 de site-uri necomerciale cu conținut legat de abuzarea copiilor, din care 70% în SUA.

Stimați colegi, consider că suntem cu toții la curent cu diverse cazuri de trafic de persoane și fiecare dintre noi a auzit sau s-a confruntat în colegiul său cu diverse forme ale traficului de persoane, fie că vorbim despre copii exploatați prin muncă, fie că este vorba despre femei sau bărbați plecați la muncă în străinătate și care s-au întors în țară deoarece condițiile în care munceau erau inumane.

Propun să acordăm o atenție deosebită acestui fenomen care probabil face victime chiar și în acest moment, undeva, în România sau în Europa și să adoptăm un cadru legislativ strict care să nu dea posibilitatea interpretărilor, dar mai ales să nu permită încurajarea traficului de persoane.

  Marian Ghiveciu - declarație politică intitulată Soluții pe termen scurt pentru salvarea agriculturii;

Domnul Marian Ghiveciu:

"Soluții pe termen scurt pentru salvarea agriculturii"

Fiecare Guvern venit la putere și-a creat legile lui, legi manifestate îndeosebi prin ordonanțe și hotărâri de Guvern. Parlamentul țării a fost scos din calcule, el având doar sarcina, contrar prevederilor Constituției, de a analiza ordonanțele simple și de urgență emise peste noapte.

Se aștepta ca puterea venită în perioada 2004-2008 să aducă clarificări în acest domeniu. Or, acest lucru nu s-a întâmplat, confuzia și haosul adâncindu-se mai mult.

Agricultura a fost cea mai vitregită de haosul legislativ. Pe motive de performanțe și competitivitate, agriculturii i s-au tăiat toate posibilitățile de finanțare. Au fost anulate toate facilitățile fiscale la importul de resurse și nu s-a realizat nicio protecție a producătorilor din agricultură și industria alimentară.

Se mai poate face ceva? Este mai mult ca sigur că în acest an și pe termen scurt, din cauza secetei și crizei, nu se mai poate face mare lucru. Și totuși trebuie încercat cu curaj ca pe termen de patru luni statul să se implice în activitatea de irigare a culturilor și cumpărarea producției de cereale, cu plata imediată a acestora, pentru ca în toamnă să se poată relua ciclul de producție, fie și într-o foarte mică măsură.

Pe termen mediu ar trebui să se ajungă la descentralizarea activităților agricole din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale prin înființarea camerelor agricole, care să strângă în jurul lor țărănimea dornică să se organizeze și să producă pentru piață, stimularea angrosiștilor și a colecționarilor de produse agricole primare și secundare.

Este necesară și crearea unor cooperative țărănești conform legislației în vigoare, pentru achiziționarea de inputuri și valorificarea în mod deosebit a laptelui, a lânii, ouălor, cerealelor, fructelor, legumelor etc.

Problemele enunțate mai sus sunt cerințe minime și trebuie abordate direct și tăios, pentru că numai prin recunoașterea lor deschisă și prin acțiuni rapide se pot crea premisele pentru găsirea unor soluții reale. Problemele critice ale agriculturii au astăzi stringentă necesitate de soluții reale, care nu pot veni decât de la specialiștii agricoli.

În această perioadă de criză și secetă, românii nu trebuie să acționeze împotriva românilor, ci trebuie să se solidarizeze pentru a depăși momentul dificil.

  Vasile Mocanu - declarație politică cu tema Un proiect care merită extins;

Domnul Vasile Mocanu:

Tema: "Un proiect care merită extins"

Măcar o parte dintre problemele copiilor ai căror părinți lucrează în străinătate pot fi rezolvate în viitorul apropiat. În județul Iași, numărul acestora depășește 12.000. Numai în municipiul Iași, peste 5000 de copii, adică circa 7% din numărul total al minorilor, au rămas și în acest an singuri acasă. Anul trecut, numărul acestora era și mai mare, apropiindu-se de 15.000 de copii.

De data aceasta însă, autoritățile locale au venit cu o soluție pentru a le face acestor copii prea singuri o viață mai bună. Apelând la fonduri europene, Primăria Iași a deschis recent un centru special de consiliere într-o clădire din chiar centrul municipiului. Spațiul pus la dispoziție este destul de generos, având circa 80 mp și fiind compartimentat în trei încăperi. Aici, copiii din județul Iași au la dispoziție calculatoare conectate la internet cu care pot intra în legătură cu părinții aflați în străinătate, precum și o bibliotecă cu câteva sute de volume. De asemenea, copiii, care au fost selectați cu ajutorul Direcției de Asistență Comunitară și Inspectoratului Școlar, sunt supervizați de personal specializat. Nu a fost impusă o anumită vârstă la selecție. Programul de funcționare al acestui centru este între 9,00 și 17,00.

Din păcate, numărul copiilor singuri care pot apela la serviciile acestui centru de consiliere nu poate fi mai mare, din motive obiective, de 100. Spuneam anterior că în județ există peste 12.000 de copii ai căror părinți lucrează în străinătate, în special în Italia și Spania. Iar în municipiul Iași, peste 5000. 100 de copii din numărul total de 12.000, în județ sau de 5.000, în municipiu, reprezintă doar 0,8% respectiv 2%. Să recunoaștem, este doar o picătură într-un ocean.

Și mai îngrijorător este faptul că acest centru de consiliere poate funcționa cu bani europeni, prin programul PHARE, doar până în luna noiembrie a anului în curs. După acest interval, Primăria va trebui să caute bani în altă parte sau centrul de consiliere își va închide porțile.

Tocmai de aceea fac un apel și la autoritățile centrale de a găsi soluții pentru finanțarea și extinderea unor astfel de proiecte extrem de bine-venite. Merită cu prisosință. De ani buni, psihologii școlari atrag atenția că, în absența părinților și în lipsa unei supravegheri stricte, acești copii sunt primii expuși pericolelor de tot felul - fie că vorbim de grave tulburări psihice, fie de tentația unei vieți dezordonate - care le pot marca în rău întreagă existență.

  Filip Georgescu - despre istoria Pădurii Trivale și apel pentru salvarea acesteia;

Domnul Filip Georgescu:

Cine n-a auzit în această țară de vestita Trivale, acea unică podoabă pe care natura le-a dăruit-o argeșenilor, acea inefabilă splendoare încărcată nu numai de arbori seculari, dar și de o străveche istorie, venind din vremuri de glorie ale lui Mircea cel Bătrân, domnitorul care, după aprigele bătălii pe care le purta pentru apărarea gliei străbune, cobora văi și urca dealuri ca să-și regăsească liniștea sufletească în falnicii codrii din preajma ctitoriilor sale mănăstirești - Cozia și Cotmeana.

Ei bine, Pădurea Trivale, acest inegalabil monument al naturii, se află în pericol de moarte. Datorită jafului imens la care a fost supusă în ultimii patru ani, nu mai puțin de 400 de hectare (peste 83%) din suprafața Parcului Trivale, proprietate de stat și simbol al orașului Pitești, s-au "volatilizat", intrând în stăpânirea unor indivizi nelegiuiți. Și este păcat. Mare păcat, deoarece Trivalea își trage numele dintr-o legendă zămislită în mijlocul acestei păduri, în desișul căreia, un lup hrăpăreț, ca și unii dintre semenii noștri de azi, urmărea să înfulece o căprioară și pe cei doi iezi ai săi. De fiecare dată, însă, când se pregătea să sară asupra victimei, în fața fiarei se deschidea o vale adâncă, plină cu apă. Trei asemenea văi s-au deschis succesiv în fața lupului, până când sălbăticiunea a renunțat și s-a pierdut în desișul codrilor.

Încă din vremuri îndepărtate, într-un luminiș de pădure, a apărut un han pe care domnitorul Mircea cel Bătrân l-a botezat, după o altă întâmplare de legendă, Cornul Vânătorilor, în jurul căruia au fost amenajate ulterior un salon, o grădină, un foișor și câteva căsuțe purtând amprenta vechiului stil românesc.

Pe un deal din Trivale, în locul unui vechi schit de lemn din secolul al XVI-lea, domnitorul Matei Basarab a construit un nou lăcaș de închinăciune, pe care l-a ridicat la rangul de mănăstire, înzestrând-o cu mari averi: 16 moșii, întinse livezi și vii, 25 de sate, mori, heleștee și alte bunuri răspândite pe teritoriul a patru județe. Toate acestea au făcut să sporească mult gradul de atractivitate a Pădurii din Trivale și să încolțească ideea transformării acesteia într-un parc orășenesc.

Primele proiecte de sistematizare a parcului au fost elaborate de autoritățile piteștene în perioada anilor 1902-1913. Un vestit arhitect peisagist, E. Redont, a întocmit un plan de înfrumusețare a Parcului Trivale, cumpărând din străinătate un mare număr de arbori ornamentali. Zece ani mai târziu, arhitectul bucureștean Pinard continuă lucrările de amenajare, după propriile-i planuri, creând aici un heleșteu - lac.

Primul document care atestă existența Parcului Trivale datează din mai 1899. Ulterior, această podoabă verde a orașului primește din partea Ocolului Silvic Pitești, cu aprobările de rigoare ale statului, încă 4,8 hectare. În 1908 alte 11,9 hectare au intrat în patrimoniul Primăriei Pitești, în scopul lărgirii Parcului Trivale, iar în 1910, la cererea Primăriei Pitești, Ministerul Agriculturii și Domeniilor remite autorităților locale 2,2 hectare din proprietatea statului pentru efectuarea unor lucrări de înfrumusețare a parcului.

De-a lungul timpului, Primăria orașului a cheltuit mari sume de bani pentru amenajarea Parcului Trivale, cumpărând terenuri, imobile, trasând căi moderne de acces spre grădina publică și ridicând o serie de construcții specifice locurilor de recreere. Astfel, în 1926 au fost amenajate un teren de fotbal, devenit în anii din urmă un frumos stadion, precum și o grădină zoologică, a cărei construcție s-a realizat între anii 1972-1975, care, pe lângă cele o sută de animale sălbatice aduse de pe mai toate continentele, dispune și de o rezervație de zimbri.

Așa cum aminteam, Pădurea-Parc Trivale este un loc încărcat de legende și de istorie, în perimetrul căreia natura și-a etalat toate superlativele peisagistice. Ea a fost lăsată de înaintași ca o comoară de neprețuit urmașilor, care, la rândul lor, au datoria sacră s-o transmită nealterată urmașilor. Din păcate, în ultimii ani, asupra Parcului Trivale s-a abătut urgia omenească. Indivizi infectați până în măduva oaselor de microbul unei lăcomii sălbatice au acaparat 400 din cele 480 de hectare ale Parcului Trivale, fără niciun drept.

În fața acestui jaf fără precedent, mă simt copleșit și mă întreb până unde va ajunge nimicnicia omenească. Vă întreb, stimați colegi, ce putem face noi, parlamentarii, ca să salvăm această comoară a națiunii de furia unor indivizi veșnic însetați de înavuțire? Credem că se impun soluții juridice drastice câre să anuleze titlurile de proprietate ilegale și să dicteze sentințe aspre împotriva celor care au atentat la această avuție seculară a orașului Pitești.

  Cristian Rizea - comentarii legate de comportamentul unor lideri politici și reprezentanți ai autorităților locale;

Domnul Cristian Rizea:

Vă mărturisesc că am rămas fără cuvinte văzând, într-un ziar central, cum un lider marcant al PD-L, maestru de ceremonii la o sărbătoare a ciobanilor din nordul țării, a aranjat țarcurile oilor în așa fel încât domnul președinte al României să poată afla de sus, din elicopter, că a ajuns în Bucovina. Jos, pe pajiște, o mulțime de pământeni aduși cu autocarele de amintitul coregraf așteptau - cu nețărmurit entuziasm, bineînțeles - să vadă cât de priceput este întâiul baci al țării la tunsul oilor. Iar în mulțime, mirându-se în continuare de "pleașca" ce a căzut din ceruri peste PD-L, putea fi remarcat însuși ministrul culturii, domnul Paleologu, însoțit de alte cinstite fețe portocalii de boieri din județ și de la Capitală. Toți veniseră să asiste la tăierea moțului mioriței de către președinte, moment fără de care, nu-i așa, turmele nu puteau să plece în transhumanță.

Spectacolul a fost transmis și de unele televiziuni. Mulți dintre dumneavoastră poate că l-ați văzut, așa că nu mai insist asupra lui. Dar poate că ați remarcat, la fel ca și mine, comportamentul jalnic al unor lideri politici și reprezentanți ai autorității locale, care se comportă precum prim-secretarii de județ în vremea Epocii de aur. Este cazul președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, maestrul de ceremonii, despre care v-am vorbit și care a reușit să aducă sărbătoarea "Hora Bucovinei" cu douăzeci de ani în urmă. Mai lipsea să vopsească oile în roșu, galben și albastru, să aranjeze un cor al ciobanilor, care închină ode conducătorului iubit ori să-i pună pe urmașii răzeșilor să scandeze "Băsescu - pace!". Nu este exclus însă ca domnul Flutur să fi păstrat aceste momente de aleasă simțire pentru la toamnă, când vor coborî de la munte oile tunse acum de candidatul la prezidențiale.

Servilismul liderilor PD-L față de șeful suprem atinge, pe zi ce trece, culmi nebănuite. Este adevărat că militanții partidului au un reper ridicat, nefiind ușor să depășești performanțele atinse de șeful formațiunii Emil Boc în materie de obediență. Pot să confirme aceste considerații acei dintre dumneavoastră cărora domnul Boc v-a fost coleg în mandatul 2001-2004, când era unul dintre cei mai harnici și promițători deputați. Avea discurs coerent, aplicat, perseverență, ingeniozitate. Avea personalitate. Acum este de nerecunoscut. Dacă președintele spune "Sari!", premierul nu întreabă "De ce?", ci "Cât de sus?" - asta ca să parafrazez o zicală americană. Este uimitor cât de mult a putut să decadă acest om, odată cu partid cu tot. Din păcate, în PD-L, partid la guvernare, politica se face tot mai mult cu fața către Cotroceni, nu către oameni.

Nu este numai impresia mea. Iată cum caracterizează, în interior, gruparea democrat-liberală, un reprezentant de frunte al "partidului primarilor", cum le place colegilor de la PD-L să li se spună: "Am plecat dintr-un partid de familie și am ajuns într-un partid SRL de Cârna (...) Ăsta-i adevărul... Nu-mi place politica și nu-mi place murdăria din zona asta!". Sunt cuvintele primarului Craiovei, Antonie Solomon. Fără comentarii.

Revenind la "Hora Bucovinei" și la modul în care domnul Flutur a reușit să transforme o sărbătoare câmpenească într-un spectacol megalomanic, amintesc, în încheiere, că astăzi, 26 mai, se împlinesc 25 de ani de la inaugurarea Magistralei Albastre - Canalul Dunăre-Marea Neagră, prilej de inspirație pentru cei dornici să promoveze cultul personalității.

  Gabriel-Dan Gospodaru - declarație politică: Orașul Frasin are nevoie de clădirea fostului spital de boli profesionale;

Domnul Gabriel-Dan Gospodaru:

"Orașul Frasin are nevoie de clădirea fostului Spital de boli profesionale"

În luna noiembrie 2008, am fost ales deputat de Suceava în colegiul uninominal considerat "Inima Bucovinei", din care fac parte, alături de cele opt comune, municipiul Câmpulung Moldovenesc, precum și orașele Gura Humorului și Frasin.

Orașul Frasin, situat la zona de contact dintre Obcina Mare și Munții Stănișoarei, în depresiunea cu același nume, are o populație de peste 6600 locuitori cu domiciliul în cele patru localități componente: Frasin, Bucșoaia, Doroteia și Plutonița. Economia locală se bazează în special pe exploatarea și prelucrarea lemnului, exploatarea și valorificarea produselor de balastieră, creșterea animalelor și mai ales turism.

În orașul Frasin există două obiective de interes public, lăsate "pradă uitării", clădirile și infrastructura acestora fiind în stare de degradare: fostul Spital de boli profesionale Frasin și Tabăra Bucșoaia.

Dacă tabăra Bucșoaia, aflată "în paragină" din anul 2007, după ce n-a mai primit autorizație sanitară de funcționare, va fi reintrodusă în circuitele de turism școlar odată cu descentralizarea propusă de Guvernul Boc în domeniul tineretului și sportului, patrimoniul acesteia urmând a fi reabilitat după transferarea administrării acestuia către autoritățile locale, clădirea fostului Spital de boli profesionale Frasin se află, în momentul de față în fața unei încercări de a fi "luată cu japca".

Ca să fiu bine înțeles, vă voi prezenta în continuare câteva detalii legate de situația actuală:

În Spitalul de boli profesionale Frasin, a cărui clădire se află în administrarea companiei de stat SC Minbucovina SA Vatra Dornei, sunt tratați lucrătorii din fostele exploatații miniere ale județului Suceava, majoritatea dintre acestea închise în perioada 1998-2007 prin hotărâri de Guvern.

În anul 2007, Ministerul Sănătății a transformat spitalul în secție exterioară a Spitalului Orășenesc Gura Humorului, deși era singurul spital de boli profesionale din Moldova "în viață".

Administratorul clădirii, SC Minbucovina SA Vatra Dornei, printr-o hotărâre de Guvern din noiembrie 2007, a fost transferat de la Ministerul Economiei și Finanțelor la AVAS, care, în iunie 2008, a decis intrarea societății în procedură de dizolvare și lichidare voluntară, deoarece nu a putut returna un ajutor de stat acordat în anul 2005, iar Comisia Europeană a formulat o somație ultimativă de plată în acest sens.

Așa cum am precizat anterior, printre activele care s-au aflat în administrarea SC Minbucovina SA se numără și clădirea spitalului, care n-a fost însă niciodată în proprietatea companiei, extrasele de carte funciară arătând că întotdeauna unicul proprietar a fost statul român. Cu toate acestea, Minbucovina, interesată probabil ca printre bunurile care urmează să fie evaluate și vândute să se regăsească și clădirea spitalului, încearcă să forțeze mâna administrației locale din Frasin printr-o serie de proceduri care să aibă drept finalitate intabularea în favoarea sa a dreptului de proprietate pentru un bun al statului, care nu i-a aparținut niciodată; în ciuda unor evidențe, demonstrate cu documente, SC Minbucovina SA încearcă, braț la braț cu lichidatorul judiciar, să-și revendice drepturile asupra clădirii, fie folosindu-se de argumente puerile, fie amenințând cu judecata. Scopul este evident: clădirea se dorește a fi evaluată și vândută prin licitație... pare greu de crezut că noul proprietar îi va păstra destinația, pentru că interesele acestuia vor fi cu siguranță diferite de cele ale orașului Frasin și ale locuitorilor acestuia.

Clădirea spitalului este un bun al statului, care trebuie să devină parte a domeniului public al orașului Frasin, cu atât mai mult cu cât, în acest moment, terenul aferent clădirii este deja în proprietatea orașului; este atât legal cât și moral ca această clădire să fie transferată administrației locale, care intenționează s-o reabiliteze și să-i păstreze destinația de unitate medicală, parte a sistemului sanitar de stat, mai ales pentru faptul că localitățile devenite "la normă" orașe în perioada 2000-2004, prin folosirea unor date statistice "aduse din condei", au nevoie de dotări și condiții, inclusiv în ceea ce privește infrastructura sanitară.

În calitate de deputat în Parlamentul României, doresc să-i asigur pe cei peste 6600 de locuitori ai orașului Frasin, dar și pe aleșii locali de aici, că le voi reprezenta interesele în fața autorităților centrale atât în problema dobândirii dreptului de proprietate asupra clădirii, dar și în ceea ce privește finanțarea viitoarei unități spitalicești.

  Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată Voluntarismul, între necesitatea permanenței și participării sporadice;

Domnul Vasile Filip Soporan:

"Voluntarismul, între necesitatea permanenței și participării sporadice"

"Voluntariatul este activitatea de interes public desfășurată din proprie inițiativă de orice persoană fizică în folosul altora fără a primi o contraprestație materială; activitatea de interes public este activitatea desfășurată în domenii cum sunt: asistența și serviciile sociale, protecția drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învățământ, științific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecție a mediului, social și comunitar și altele asemenea.", se arată în Legea voluntariatului din 2006.

Acum, România are nevoie de solidaritate socială, de responsabilizare și de implicare activă în soluționarea problemelor majore cu care se confruntă economia, educația, sănătatea, agricultura. Este momentul în care trebuie să găsim soluții eficiente cu costuri reduse, dar și cu efecte sociale consistente. Comunitățile locale au acum nevoie de sprijinul nostru, iar noi, cetățeni activi și responsabili, ar trebui să ne implicăm voluntar, sensibilizați doar de gesturile pe care le fac unii dintre semenii noștri. Voluntariatul este una din cele mai nobile acțiuni pe care cetățeanul o poate presta în folosul comunității și al membrilor acesteia.

Mă uit înspre Europa și văd că acolo există o tradiție în promovarea acestor acțiuni de către autoritățile statului, de către actorii sociali, care au înțeles că societatea poate progresa prin efortul nostru comun. Constat că în alte țări europene există preocupări constante de inițiere a tinerilor și copiilor în astfel de acțiuni, cu rezultate pozitive în spijinul comunității.

În urma unei campanii intense de doi ani și jumătate conduse de o alianță a principalelor rețele europene ale organizațiilor societății civile active în domeniul voluntariatului, coordonată de Centrul European de Voluntariat (CEV), Comisia Europeană anunța oficial începerea pregătirilor pentru Anul European al Voluntariatului, 2011.

Cum acționează România pentru pregătirea anului 2011?

Puterea exemplului este cea mai grăitoare în acest caz și cred că România are nevoie de modele inspiraționale. Nu trebuie să căutăm mult, căci astfel de lucruri se petrec lângă noi, iar mass-media clujeană prezintă frecvent astfel de cazuri. Doresc pe această cale să aduc mulțumiri presei locale clujene pentru implicarea constantă în promovarea acestor acțiuni. Mass-media locală dovedește rolul pozitiv în realizarea educației informale pentru copii și tineri. Este o dovadă în plus a ancorării puternice în realitatea prezentă și viitorul comunității noastre.

Pentru că vorbeam de puterea exemplului, doresc să vă aduc în atenție o acțiune prezentată în presa locală, desfășurată la Cluj- Napoca, în 19 mai 2009, când 32 de voluntari aparținând Centrului de Voluntariat Cluj-Napoca în parteneriat cu angajații companiei Evalueserve au reușit să strângă 3 tone de deșeuri în cadrul unei acțiuni de ecologizare desfășurate la liziera Pădurii Făget, de lângă Cluj-Napoca. Cei 32 de voluntari care au ridicat deșeurile abandonate în pădure i-au inspirat și pe câțiva copii care locuiesc în zonă. Aceștia au cerut mănuși și saci menajeri și, din proprie inițiativă, au muncit cot la cot cu voluntarii. Iată, astfel de exemple trebuie promovate de către noi, de către forurile abilitate, care ar trebui să fie și interesate în astfel de acțiuni.

În aceste momente, în care mulți sunt preocupați doar de agoniseala proprie, alții construiesc comunități și formează generații. Implicarea unui număr cât mai mare de tineri în astfel de acțiuni reprezintă o modalitate de realizare a educației informale și nonformale, venind în sprijinul formării unei generații viitoare mai responsabile, cu simț civic mult mai dezvoltat, care va ajuta ulterior la promovarea unei economii sociale.

Vreau să vă informez pe această cale că luna aceasta, în 11 mai, a debutat a opta ediție a Săptămânii Naționale a Voluntariatului (SNV), un eveniment care își propune mobilizarea cât mai multor voluntari, dar și organizații și instituții care implică voluntari în vederea derulării de acțiuni publice de voluntariat, evenimente de promovare a voluntariatului și de recunoaștere a muncii acestora în beneficiul comunității. Startul Săptămânii Naționale a Voluntariatului marchează debutul campaniei de consultare publică "Legea voluntariatului - Prezent și perspective" inițiată de Pro Vobis - Centrul Național de Voluntariat în parteneriat cu Rețeaua națională a Centrelor de Voluntariat din România în cadrul proiectului "Săptămâna Naționala a Voluntariatului 2009" finanțat de către Programul Tineret în Acțiune, gestionat în România de către ANPCDEFP (Autoritatea Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale).

Care este rolul altor structuri educaționale, al instituțiilor de formare pentru realizarea unor acțiuni ample, de antrenare în special a tinerilor?

Stimați colegi,

Noi, cei care avem datoria publică de a inspira generații, trebuie să inițiem prin parteneriate active, strategii de realizare a unor astfel de acțiuni de voluntariat în care să antrenăm și mass-media locală, care își dovedește constant utilitatea în promovarea acțiunilor de voluntariat. Nu este suficient dacă singular participăm la diferite acțiuni. Acțiunile noastre trebuie să fie constante, deoarece comunitățile se dezvoltă permanent. Lipsa de implicare a autorităților în acțiuni de durată trebuie schimbată prin promovarea acțiunilor pozitive și puterea exemplelor constructive.

Menținând același spirit care mă caracterizează, cel al construcției, doresc să inițiez câteva propuneri:

  • identificarea sectoarelor în care acțiunile de voluntariat ar avea impact asupra dezvoltării, dar și asupra responsabilizării și motivării tinerilor în vederea implicării și promovării unor astfel de acțiuni;
  • realizarea unor parteneriate active între Ministerul Tineretului și Sportului și actorii sociali, pentru promovarea acțiunilor de voluntariat;
  • elaborarea unei strategii naționale privind optimizarea activității instituțiilor implicate în promovarea și dezvoltarea voluntariatului, în special în rândul tinerilor.

Dragi colegi, haideți să începem să devenim și mai utili comunităților pe care le reprezentăm!

  Ion Dumitru - declarație politică: România și dezvoltarea durabilă;

Domnul Ion Dumitru:

"România și dezvoltarea durabilă"

Segmentul de biosferă care acoperă spațiul românesc a fost înzestrat cu biodiversitate de excepție și cu resurse naturale extrem de bogate. România a fost printre primele țări ale Europei care a început o exploatare nerațională a resurselor ei, odată cu sfârșitul secolului, resurse care au servit dezvoltării altor state, dar nu României.

Perdantă mai ales în al Doilea Război Mondial, resursele naturale au fost angajate în plata unor mari despăgubiri de război, ca apoi să fie absorbite de un sistem economic contraproductiv, neeficient, care a perpetuat subdezvoltarea pe termen lung, corelat cu degradarea naturii. După 1990, România a ales calea involuției economice, pe fondul unei risipe fără precedent, pe fondul degradării foarte accelerate a patrimoniului natural.

În mai puțin de 10 ani, patrimoniul natural și agricol al României s-a diminuat cu peste 22 miliarde dolari SUA, îndeosebi prin: distrugerea a circa 360.000 hectare pădure; distrugerea a circa 200.000 hectare pomi; distrugerea a circa 150.000 hectare viță de vie; reducerea cu peste 39% a stării de fertilitate a solului, prin demineralizare, eroziunea solului, alunecări, deșertificări etc.; reducerea cu peste 60% a performanței sistemelor agricole; abandonarea producției interne de produse alimentare în favoarea importului, ceea ce a creat premisele unei crize economice și sociale fără precedent, asemănătoare cu cea din Asia dinaintea revoluției verzi; arhitectura peisagistică a României a suferit degradări greu de recuperat și care nu se vor putea recupera decât în decursul mai multor generații; poluarea morală a constituit cel mai mare fenomen de poluare, cu implicații grave asupra erodării resurselor de tot felul și a biodiversității.

Guvernul care a venit la putere trebuie să stopeze aceste fenomene, altfel România va deveni, în următorii 20 de ani, țara cu cel mai sărac patrimoniu natural din Europa. Să nu uităm că, pentru refacerea echilibrelor naturale pierdute, România ar trebui să planteze, în următorii 10 ani, cel puțin un milion de hectare de pădure și să-și refacă potențialul de producție a sistemelor naturale și agricole.

Dacă acest lucru nu se va întâmpla, conceptul de "dezvoltare durabilă" va rămâne un subiect pentru simpozioane și dezbateri, segmentul românesc al biosferei situându-se în afara noțiunilor de conservare și gestionare a resurselor și biodiversității, iar societatea românească va rămâne în exteriorul definiției noțiunii de "civilizație".

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică 1 iunie - Ziua copilului;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"1 iunie - Ziua copilului"

Voi începe intervenția mea cu câteva date din istoria momentelor mai importante ale mișcării de promovare a drepturilor copilului: 1924, adoptarea de către Liga Națiunilor Unite a Declarației Drepturilor Copilului; 1925, Conferința Mondială pentru protejarea și bunăstarea copilului, organizată la Geneva; 1989, Adunarea Generală a Națiunilor Unite adoptă la 20 noiembrie Convenția privind Drepturile Copilului; septembrie 1990, Parlamentul României ratifică și el Convenția Națiunilor Unite. Ziua copilului este sărbătorită în lume la date diferite, (în 25 de țări, majoritatea foste comuniste, la 1 iunie).

Ne vedem nevoiți în această perioadă să privim cu realism situația grea a copiilor din țara noastră, cauzată în principal de sărăcia extremă a populației.

România a ratificat Convenția Națiunilor Unite, care este o lege internațională ce stabilește drepturile civile, politice, economice, culturale și sociale pentru copii, devenind, conform Constituției, parte integrantă a dreptului intern.

Redau mai jos câteva prevederi din convenție: dreptul la libertatea de exprimare (art.13); dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și religie (art.14); ambii părinți au responsabilități comune pentru creșterea și dezvoltarea copilului (art.18); protejarea copilului împotriva oricăror forme de violență, vătămare sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijență, de rele tratamente sau exploatare, inclusiv abuz sexual (art.19); dreptul oricărui copil de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială (art.27); dreptul copilului la educație.

România sărbătorește Ziua copilului la 1 iunie. În această perioadă și oamenii politici, cei din administrație, au început să vorbească despre responsabilitatea pe care o au față de copii. Se dăruiesc flori, bomboane, jucării de pluș, toate sunt pentru copii în această săptămână. Primarii, prefecții, miniștrii sau deputații vizitează cămine și intră în acțiune și sute de fundații. Totul pare frumos, dar undeva, în spate, apare un tablou crud și sumbru al situației copiilor din țara noastră.

În realitate, doar pentru câteva mii de copii, dintre circa 5 milioane care trăiesc în România reprezintă ceva deosebit. Majoritatea acestora reprezintă copii instituționalizați care au învățat că acum, la Crăciun și la Paști au o masă cu dulciuri. Pentru restul, este o zi obișnuită, în care majoritatea copiilor mănâncă o hrană săracă în calorii, au îngrijire proastă în spitale, sau renunță la școală, mortalitatea infantilă este mai mare decât în orice țară din Uniunea Europeană, starea de sănătate a celor mici îi face din ce în ce mai sensibili la boli, mulți copii abandonează cursurile școlare obligatorii, alocația de stat este de multe ori singura sursă de venituri pentru familie.

Mii de copii lucrează: descarcă marfă în angro-uri, spală mașini, culeg legume pe câmp. În lipsa legislației în domeniu, abuzurile sunt inevitabile, minorii comit infracțiuni grave, inclusiv omoruri și tâlhării. La acestea se adaugă numărul mare de prostituate minore, ce se pot întâlni pe străzile orașelor sau pe șoselele de centură, copii abandonați de părinții care pleacă să lucreze în străinătate. Rezolvarea problemelor copiilor instituționalizați a ajuns să fie o cerință de integrare în Uniunea Europeană.

România este cunoscută în străinătate ca o țară de aurolaci și de cerșetori. Ca urmare, s-a pus la punct o strategie guvernamentală specială, dar, cu sau fără strategii, copiii trăiesc în România, traficul de copii este încă o tristă realitate, iar principala problemă a României rămâne sărăcia extremă a populației.

Guvernul va trebui să înțeleagă că cea mai bună cale pentru a crea copiilor o lume mai bună înseamnă eliminarea rapidă a sărăciei.

  Ion Stan - declarație politică: Întoarcerea la Karl Marx și Deng Xiaoping - o soluție a crizei doctrinare a aleșilor poporului român.

Domnul Ion Stan:

Declarație politică: "Întoarcerea la Karl Marx și Deng Xiaoping - o soluție a crizei doctrinare a aleșilor poporului român!?"

Laureații premiilor Nobel pentru economie ies la rampă, unul câte unul, cu afirmații care retează pilonii de rezistență ai teoriei și practicilor economiei de piață și bulversează doctrinele politice ale dreptei.

Celebrul deja Joseph Stiglitz, laureat Nobel pentru economie și fost economist șef al Băncii Mondiale, declara că economia de piață funcționează imprevizibil, nu are capacitatea de a se autoregla și nu-și poate ieși din crize fără politici intervenționiste din partea statului.

Atât fostul, cât și actualul președinte al Federal Reserve (FED), recunosc că au greșit bazându-se pe rolul regulator al cererii și ofertei.

La unison și concomitent, atât din partea economistului șef al Băncii Naționale a României, cât și din partea Serviciului Român de Informații, au fost lansate avertismente explicite privind necesitatea reconsiderării rolului statului în controlul politicilor și reglementărilor bancare.

Dereglementarea, arată J.Stiglitz, respectiv abrogarea în 1999 a "Glass-Steagall-Act", care era în vigoare încă din 1933 (sub Roosevelt) și care împărțea cu strictețe băncile de afaceri de cele comerciale, a fost sărită de diferite instituții financiare, aceasta fiind una dintre cele cinci cauze fundamentale care au determinat actuala criză economică mondială urmată de:

  • celebra reducere de către Administrația Bush a impozitelor pentru cei bogați, coroborată cu deschiderea robinetului cu bani al Federal Reserve, care a condus America pe drumul traiului pe credit;
  • înlocuirea, în 1987, a lui Paul Volker din funcția de președinte al FED, cu Alan Greenspan, care la solicitarea președintelui Ronald Reagan, a deschis robinetul politicii monetare, fără a respecta cea de-a doua misiune a băncii centrale - cea de regulator. Greenspan a "prezidat" două bule financiare - cea din IT și cea imobiliară;
  • comedia cifrelor (diversele scandaluri financiare - Enron și altele - unele cu complicitatea activă a organelor de control, ori a celor de rating, și care au îngreunat "nota de plată" atât a companiilor, cât și a băncilor);
  • lovitura de grație, în opinia lui Stiglitz, administrația Bush și Banca Centrală au dat, în 3 octombrie 2008, lovitura de grație sistemului financiar, autorizând planul de salvare al sistemului financiar (The Emergency Economic Stabilization Act of 2008, al lui Paulson).

În concluzie, susține Stiglitz "S-a greșit când s-a considerat că piețele financiare sunt un scop în sine. Sunt doar un mijloc, iar când funcționează corect, activitatea economică poate să crească mai repede. La noi, sistemul financiar a creat riscuri, nu le-a diminuat. A alocat greșit capitalurile și a făcut-o la costuri foarte mari. Un sistem financiar bun trebuie să fie mic".

El spune că toate segmentele sectorului financiar au greșit masiv, incluzând pe listă și agențiile de rating, care s-au aflat în conflict de interese atunci când au fost plătite de băncile de investiții pentru a evalua obligațiunile pe care le vindeau.

Mai marii economiști și finanțiști politici din guvernele noastre de dreapta au săvârșit și ei aproape toate greșelile menționate.

De asemenea, ei se străduiesc să ajute economia să șchioapete pe mai departe decât să dovedească capacitatea de a valorifica avantajele dependenței mai reduse a României de sistemul economiei globale, sistem de care nu ar trebui să ne lăsăm îmbrățișați prea tare, ca să nu sucombăm sufocați.

De la căderea băncii Lehman Brothers (15 septembrie 2008) și până astăzi, subiectul care revine, până la a ne stresa, a fost și este criza economică. Iar cel mai citat autor (mii de articole în toată presa lumii!) este John Maynard Keynes, cu a sa nu mai puțin faimoasă teorie a intervenției statului, care cuprinde o politică monetară ofensivă din partea băncilor centrale și o politică fiscală compensatoare, adaptată la circumstanțe extraordinare.

Subsecvent, Karl Marx, care rămâne o referință obligatorie în toate școlile serioase de politică sau de economie, a fost prea puțin evocat la noi. Dar cum crizele sociale se vor adânci, nu e greu de anticipat o revenire în forță a "Capitalului", opera sa fundamentală.

Mai mult chiar, Karl Marx ar putea să-i ia locul lui Keynes în analizele din presa mondială. Desigur, nu și în România, pentru că noi îi avem pe faliții noștri - cunoscuți economiști de "seral" sau "fără frecvență", "frecvențiști", plus analiștii băștinași, precum cațaveicile care ne intră ziua și noaptea în case - agresive, inculte și rele de gură - prin ferestrele televizoarelor ori ale computerelor.

În țara noastră, John Maynard Keynes e complet necunoscut, atât Danei Grecu ori Gabrielei Vrânceanu Firea, cât și guvernanților noștri. Aceștia din urmă, în orice caz habar n-au de el, iar măsurile de tip impozit forfetar o dovedesc fără dubiu. În schimb, pe Karl Marx, politicieni ori economiști, îl avem cu toții înscris direct în ADN.

În 1964, Andrei Oțetea și S. Schwann tipăreau un volum de manuscrise inedite ale lui Karl Marx despre români, în fapt notele de lectură ale filosofului la câteva cărți, care aveau ca subiect Principatele Române.

Iată câteva mostre de "fișe" prea de tot actuale:

"În palatele nobililor sau boierilor români, luxul oriental se îmbină cu rafinamentul occidental. Dar masa poporului e cufundată într-o mizerie abjectă ".. Drumuri nu există aproape deloc. Șleaurile bătute, pe care boierul gonit de căldura verii e tras de 6 sau 8 cai destul de repede, iarna sunt impracticabile".

"Vechile legi ale Principatelor, în multe privințe, sunt foarte imperfecte. Boierul (...), e mai presus de lege; tribunalele sunt deschise unei corupții pe scară mare "..".

"A fi suspectat de a nutri sentimentele patriotice era egal cu a fi exclus din funcțiuni publice".

Pe cale de consecință, decât o doctrină lipsă, nu ar fi mai bună una, chiar și una de inspirație marxistă, revăzută și adăugită de Deng Xiaoping?!

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 1:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro