Plen
Ședința Senatului din 25 mai 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.74/04-06-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 25-05-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 25 mai 2009

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:

 

Ședința a început la ora 16.05.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Mircea Dan Geoană, președintele Senatului, asistat de doamna senator Doina Silistru și de domnul senator Gheorghe David, secretari ai Senatului.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi!

Îi invit pe toți colegii senatori să intre în sala de plen a Senatului.

În acest moment sunt prezenți 85 de colegi senatori și suntem în cvorum de ședință.

Trecem la primul punct din ordinea de zi - declarații politice.

Vreau să vă informez, să vă reamintesc faptul că, începând cu ora 18.00, suntem radiodifuzați în direct pe partea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

De aceea, fac apel la colegii senatori să încercăm să optimizăm programul, pentru a putea da șansa cât mai multor colegi să profite de acest moment public al ședinței noastre.

 
Gheorghe Bîrlea (PD-L) - declarație politică având ca titlu Măsurile anticriză ale Guvernului produc efecte pozitive în economie;

Îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Bîrlea - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmează domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL.

Domnule senator Bîrlea, vă rog.

 

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Declarația politică se intitulează "Măsurile anticriză ale Guvernului produc efecte pozitive în economie".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Semnele relansării economiei românești se văd și cu ochiul liber, nu sunt doar simple previziuni.

Doar faptul că Guvernul Emil Boc se află astăzi în postura de a acorda ajutoare de stat pentru relansarea activității IMM-urilor, de a garanta cu 30% creditele agricole, de a garanta 80% din prețul locuințelor pentru cei care nu au achiziționat nicio proprietate până în prezent spune foarte mult.

Ne arată că foamea teribilă de lichidități este pe cale de a fi potolită.

Că această stare de fapt era vizibilă de mai mult timp pentru alții, mai obiectivi decât noi și mai neimplicați politic decât formatorii de opinie, o arată însuși faptul că investițiile străine în țara noastră au cunoscut o creștere demnă de semnalat în primele două luni ale anului 2009, față de aceeași perioadă a anului 2008.

"Moody's" a dat un rating de țară României menit să recomande investitorilor stabilitatea condițiilor economice propice investițiilor.

Cabinetul Emil Boc a promis investiții majore mai ales în activitatea productivă, iar aplicarea măsurilor din programul anticriză face acum posibilă acordarea unui ajutor de stat nerambursabil pentru IMM-uri.

Doar săptămâna trecută, în ședința de guvern, a fost luată măsura salutară în sprijinul sectorului economic privat.

Bugetul alocat pentru sprijinirea IMM-urilor a fost majorat de 20 de ori și a ajuns la 100 de milioane de euro.

Întreprinderile mici și mijlocii se vor putea baza acum, în condițiile crizei, pe un ajutor de stat nerambursabil de până la 200 de mii de euro.

Sectorul privat este vital pentru economia României și sprijinul Guvernului va permite firmelor să mențină locurile de muncă și să impulsioneze activitatea lor economică, în ansamblu.

Această decizie este o dovadă a atitudinii Guvernului față de sectorul privat, privit cu toată responsabilitatea.

Impozitul minim a fost o măsură de regularizare.

Majorarea de 20 de ori a ajutoarelor pentru IMM-uri este o măsură prin care Guvernul vine concret și substanțial în ajutorul celor ce construiesc și reconstruiesc mediul economic și reflectă preocuparea Executivului cu privire la sprijinirea activităților economice în ansamblu.

În ceea ce privește susținerea sectorului productiv, Guvernul Emil Boc a mai luat o hotărâre foarte importantă și care este aplicabilă de la începutul lunii aprilie.

Este vorba de acordarea a 61 de milioane de euro din Fondul Social European tot pentru întreprinderile mici și mijlocii care angajează șomeri.

Concret, există acești bani pentru acordarea a 50% la plata salariilor acelor salariați care provin din șomeri sau sunt proaspăt absolvenți.

În plus, Guvernul a decis săptămâna trecută garantarea cu 30%

a creditelor agricole acordate producătorilor.

Acesta reprezintă un exemplu grăitor al preocupărilor Cabinetului Boc pentru agricultură și pentru producătorii agricoli.

Scopul este reabilitarea agriculturii românești într-un moment destul de dificil, mai ales în condiții de secetă acută.

Acesta trebuie să devină un sector productiv important, conform programului de guvernare aprobat de Parlamentul României.

Măsura luată săptămâna trecută este menită să micșoreze, totodată, costurile de producție în agricultură și să întărească astfel poziția producătorilor agricoli pe piață.

Toate acestea se întâmplă în condițiile în care actualul Guvern și-a asumat responsabil obligația de a asigura stabilitatea țării.

Noi credem că am reușit să demonstrăm faptul că, dincolo de competiția politică, în acțiunea guvernamentală am rămas puternic conectați la interesul național.

Guvernarea a reușit câteva lucruri importante.

România este în continuare atractivă pentru investitorii străini, datorită menținerii cotei unice de impozitare de 16% și a TVA-ului la 19%.

Dacă ne uităm la ce se întâmplă pe plan mondial în această perioadă, putem avea întreaga perspectivă a succesului de care se bucură politicile fiscale și economice luate de Cabinetul Boc.

Spre exemplu, în Japonia este o creștere negativă de 15%, în Germania de 6,8%, în Ungaria TVA-ul a crescut de la 20% la 25% și foarte multe țări europene au ajuns la un șomaj de două cifre.

Noi nu numai că nu ne-am apropiat de aceste contraperformanțe, dar am redus cheltuielile în această perioadă cu aproape 3 miliarde de euro.

Împrumutul de 5 miliarde de euro de la Comisia Europeană este menit să susțină astfel de măsuri anticriză.

Doamnelor și domnilor senatori, Exemplele date de noi astăzi arată clar că Executivul lucrează eficient, după o perioadă de început și de cunoaștere mai profundă a realităților economice, și este angajat pe direcțiile prioritare în guvernare.

Vor mai fi obstacole, realitatea economică fiind fluidă și adesea imprevizibilă, dar, în aceeași măsură, sperăm că vor fi găsite și aplicate soluțiile optime pentru depășirea provocărilor și dificultăților inerente. (Aplauze în sală.)

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim, domnule senator.

 
Alexandru Cordoș (PSD+PC) - declarație politică cu titlul Profesionalizarea muncii și a managementului public;

Îi ofer cuvântul domnului senator Alexandru Cordoș - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Emilian Frâncu, urmează domnul senator Tiberiu Günthner - Grupul parlamentar al UDMR.

 

Domnul Alexandru Cordoș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Profesionalizarea muncii și a managementului public".

Declarația mea se dorește o contribuție la conștientizarea necesității ridicării calității dezbaterilor publice și a tratării cât mai coerent și eficient a unor probleme importante care preocupă în această perioadă un mare număr de cetățeni din diverse categorii sociale și profesionale.

Pe această direcție s-au pronunțat, nu cu mult timp în urmă, și specialiștii români într-o interesantă sesiune de comunicări organizată de cel mai înalt for științific al țării - Academia Română.

Respectiva dezbatere s-a axat pe tema "Reprofesionalizarea României".

Punerea în dezbatere, la ordinea zilei, a acestei teme ne arată că sunt și probleme de mare interes civic și de cunoaștere care trebuie să intre în preocupările oamenilor politici.

Doamnelor și domnilor senatori, Degradarea unor servicii oferite pentru populație de instituțiile publice - de la cele de sănătate, educație, informare, media -, în condiții de muncă agravate de efectele actualei crize economice, este cauzată, în afara unor determinări obiective, și de factori subiectivi, între care găsim diletantismul și mediocritatea celor care participă și sunt implicați în dezbaterea, evaluarea și soluționarea lor.

Din păcate, de cele mai multe ori, în clarificarea unor astfel de chestiuni sunt invitați să-și spună opinia, în locul profesioniștilor, persoane neavizate, fără o experiență profesională dovedită, deși se pretind vedete mediatice sau politice.

Aceasta face ca reforma sistemelor menite să ofere soluții și prestații de calitate să bată pasul pe loc sau mai mult să mimeze decât să înfăptuiască schimbări pozitive.

După cum ne avertizează specialiștii, în România s-a produs în deceniile postdecembriste o adevărată prăbușire a competenței profesionale.

Faptul că, potrivit unor statistici recente, analfabetismul tinde să atingă cote alarmante, de mai mult de 5% din populația tânără, că în toată această perioadă România a pierdut, din cauza emigrației și scăderii natalității, 10% din numărul total al populației, față de anul 1990, între care tinerii specialiști dețin o pondere covârșitoare, este de natură a ne arăta o evoluție îngrijorătoare pentru viitorul apropiat.

Totodată, declinul educației și competențelor are o cauză și în sistemele de evaluare și promovare a resursei umane.

Pe această direcție se poate constata că loialitatea prost înțeleasă și obediența sunt răspândite și răsplătite de cele mai multe ori, și nu profesionalismul.

Periodic, și parcă tot mai des, apar evenimente în câte un domeniu în care se relevă lipsa de profesionalism în îndeplinirea sarcinilor și obiectivelor fixate.

Nu mai târziu de săptămâna trecută, două organizații profesionale prestigioase de monitorizare a presei - Agenția de Monitorizare a Presei și Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație - atrăgeau atenția că deprofesionalizarea, impostura și zvonistica au dus mass-media românească într-un punct critic.

Degradarea vieții social-economice și politice nu poate fi oprită dacă expertizei profesionale și competenței nu le vom acorda importanța meritată.

Tocmai corectarea unor astfel de involuții și dorința de a mișca lucrurile pe o direcție favorabilă s-au avut în vedere atunci când actuala coaliție de guvernare a luat hotărârea de a realiza noi pași în reforma administrației publice locale și centrale, în îmbunătățirea serviciilor către populație ale autorităților administrative de la nivelul județean și al comunităților, în redarea unei noi valori descentralizării, apropierii deciziei și a factorilor responsabili de cetățeni.

În această direcție, calitatea resursei umane constituie condiția esențială a performanțelor.

Îndeplinirea cu succes a unui program de guvernare se realizează cu personal calificat, cu manageri profesioniști care dovedesc capacități de conducere, încredere în politica adoptată și hotărârea de a o aplica în practică în viață, calități pe care avem posibilitatea să le cunoaștem numai în urma unui atent proces de evaluare.

PSD, în cei aproape 20 de ani de activitate politică - fie la guvernare, fie în opoziție -, a acordat totdeauna o importanță deosebită activității sale de resurse umane, a încurajat și a deschis porțile celor mai destoinici specialiști, a sprijinit pregătirea lor continuă pe linie profesională, managerială și politică și, în măsura în care s-au ivit oportunități, li s-a oferit platforma partidului pentru a-și afirma personalitatea și a-și pune în valoare capacitățile profesionale și de conducere în partid și în funcții publice de stat, alese sau numite, din țară sau pe plan european și internațional.

Aceasta face ca, la ora actuală, PSD să aibă printre membrii săi specialiști de mare valoare, manageri, oameni politici și de stat capabili să contribuie la elaborarea și aplicarea politicilor și hotărârilor partidului și ale coaliției de guvernare în toate domeniile de interes ale societății noastre.

Desigur, prin negocierile din cadrul coaliției, partidului nostru i-a revenit numai o parte din domeniile și funcțiile de care răspundem în mod direct.

Aceasta nu înseamnă, însă, că nu avem și o răspundere solidară și că nu ne interesează și ce fac partenerii noștri.

Nu am împărțit țara între PSD și partenerii de coaliție, așa cum suntem acuzați de partidele din opoziție, ci ne-am armonizat și integrat atât atribuțiile, cât și răspunderea, în așa fel încât să contribuim la reușite și să răspundem, tot împreună, de neîmpliniri.

Aceasta este poziția după care PSD abordează, critic și responsabil, actul de guvernare în coaliție.

Acestea fiind spuse, se ridică unele semne de întrebare în urma unor reacții de tipul "Dacă ne criticați, plecați!" sau "Noi salvăm România, voi ne criticați!", care trădează mentalități rudimentare și o gândire politică precară, pentru că, potrivit unor astfel de expresii, apare ideea că guvernarea țării aparține cuiva care, când vrea, o dă ca pe o jucărie, când nu mai vrea, o ia înapoi.

Se pare că nu este clar pentru toată lumea faptul că suntem la guvernare într-o coaliție datorită participării și rezultatelor la alegerile și negocierile de constituire a unei majorități parlamentare.

Actualitatea temei "Valorile profesionalismului în societate și în politică" este dată în aceste zile de situația în care au loc acțiuni complexe de evaluare a instituțiilor și serviciilor deconcentrate, a managerilor responsabili cu realizarea programului de guvernare în profil teritorial.

Ca de obicei, s-a încercat, din partea partidelor de opoziție, o mediatizare negativă a acestor demersuri necesare, cu mult trâmbițata acuză a politizării.

Doamnelor și domnilor senatori, Pentru PSD, această hulită politizare înseamnă profesionalizare și responsabilitate, înseamnă management eficient, înseamnă servicii de calitate, respectarea și aplicarea legii, îndeplinirea cu operativitate a programului de guvernare, o bună comunicare cu cetățenii, atragerea resurselor interne și externe la îmbunătățirea calității vieții oamenilor și la dezvoltarea localităților urbane și rurale.

Acesta este spiritul în care facem evaluarea și promovarea managerilor în instituțiile publice, acesta este mandatul prin care PSD selectează, evaluează și promovează conducătorii pe diverse funcții politice.

Nu ne ascundem după deget.

Din moment ce partidul nostru are resursa umană calificată, înțelegem s-o valorificăm și s-o promovăm spre binele țării și prestigiul partidului.

Nu îi numim o dată pentru totdeauna sau pentru cât timp vom fi la putere.

Evaluarea lor se va face periodic, de obicei anual, iar acolo unde se va dovedi că am ales greșit nu vom ezita să îi înlocuim cu alții mai destoinici.

Până atunci, acordăm încredere și sprijin politic celor care au trecut de evaluare și îi îndemnăm să-și intre în atribuții cât mai repede, să dovedească cetățenilor, prin rezultatele obținute, că au fost evaluați corect.

Ca senator într-un partid aflat la guvernare, am găsit de datoria mea să atrag atenția în privința utilizării eficiente a resurselor umane competente.

Odată ce posturile politice au fost ocupate, a venit timpul să dăm întâietate reprofesionalizării muncii în toate sectoarele vieții sociale.

Închei prezenta declarație cu speranța că semnalul de alarmă dat va găsi ecoul favorabil atât în rândul specialiștilor și al celor aflați în procesul de profesionalizare, cât și al reprezentanților clasei politice, ai mass-media, ai managementului companiilor și instituțiilor publice, menite să dea un nou impuls promovării valorilor, competenței și profesionalizării României.

Experiența mea din domeniul economic și, mai recent, din activitatea politică îmi spune că fără un efort mai puternic de reprofesionalizare a resursei umane nu vom reuși să ieșim mai repede și mai ușor din criza complexă a societății noastre.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim domnului senator.

 
Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică intitulată 134 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal;

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Günthner Tiberiu - Grupul parlamentar al UDMR.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "134 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal".

Prin declarația politică de astăzi doresc să aduc un omagiu unor mari oameni politici care, acum mai bine de 134 de ani, au avut inspirația să înființeze Partidul Național Liberal, care avea să se dovedească, în timp, cel mai important partid politic din România.

Astfel, la 24 mai 1875, Ion C.Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G.Golescu, Gheorghe Vernescu, Tache Anastasiu, Constantin Fusea, Alexandru Candiano-Popescu, Anastase Stolojan, Gheorghe Chițu, Constantin Peșacov și Nicolae Furculescu, printr-un program întărit de semnături, au pus bazele unui partid care își păstrează și astăzi tinerețea și vigoarea.

Partidul Național Liberal este cel mai important din România nu pentru că ar fi cel mai mare sau cu oamenii cei mai bogați, ci pentru că pe parcursul întregii sale istorii Partidul Național Liberal a fost partidul care s-a implicat în cele mai multe evenimente semnificative pentru România.

Partidul Național Liberal a avut inițiativa de a lua decizii strategice pentru dezvoltarea țării noastre, de a aplica reforme îndrăznețe, de a corecta erorile altora și de a readuce politica țării întotdeauna pe drumul cel bun.

De aceea, stimați colegi, vă rog să rețineți că așa cum PNL a fost ctitor al majorității instituțiilor României moderne și a luptat pentru independența ei în 1877, la fel va lupta și acum, în 2009, pentru independența instituțiilor supuse unui președinte care încalcă principiul separării puterilor în stat.

La fel cum PNL a construit infrastructura rutieră și feroviară a Regatului României, acum va continua să construiască și să dezvolte infrastructura românească modernă.

La fel cum a contribuit la crearea României Mari în 1918, PNL a fost susținătorul constant al intrării României în Uniunea Europeană și vrea și acum să creeze un stat care să asigure locuitorilor săi o viață mai ușoară, demnă și prosperă.

PNL a contribuit decisiv, prin I.Gh.Duca, în 1933, la relansarea economică după marea criză mondială din perioada 1929-1933.

Vă rog să fiți convinși, stimați colegi din arcul guvernamental, că și acum, după erorile majore pe care le faceți într-o perioadă dificilă pentru noi toți, Partidul Național Liberal va reuși, cât de curând, să corecteze politicile pe care le desfășurați în conducerea României, îndeplinindu-și astfel misiunea istorică începută la 24 mai 1875.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
Günthner Tiberiu (UDMR) - declarație politică cu titlul Un vis urât;

Dau cuvântul domnului senator Günthner Tiberiu - Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Mihai Niță - Grupul parlamentar al PD-L.

 

Domnul Günthner Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Astăzi mi-am propus să vă vorbesc despre un vis, pentru că se poartă, am văzut în media.

Se poartă visele frumoase, urâte...

împlinite.

Sigur, pentru cineva din opoziție ce vis poate fi mai urât astăzi decât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009?

După cum menționa unul dintre antevorbitorii de la putere, pentru dânsul este cel mai frumos vis posibil, dar pentru opoziție și pentru populație, în general, cred că este cel mai negru vis pe care l-au avut vreodată.

Așadar, "Un vis urât".

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 Guvernul României a trimis în teritoriu o haită de lupi nemâncați ca să devoreze, să decapiteze tot ce mai mișcă în țara aceasta și care lasă în urmă numai praf și pulbere, bocete, sărăcie, șomaj și nemulțumiri.

Pe de altă parte, cred că Guvernul actual a dovedit încă o dată, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009, că nu are niciun fel de aplecare spre problema naționalităților din România, decât, eventual, în campania electorală, niciun fel de respect și niciun fel de înțelegere față de cei care doresc să învețe în limba lor maternă, să-și cultive cultura națională, care nu este cea a majorității locuitorilor.

În teritoriu, lupii PD-L și PSD se bat să-și împartă conducerea școlilor maghiare, a inspectoratelor, unde majoritatea învață în limba maghiară și, în general, tot ce mișcă.

Încă o dată se dovedește că politicienii români nu pot înțelege și nu pot reprezenta nici în țară, și nici în Europa interesele minorităților naționale, acestea putând fi reprezentate, în exclusivitate, de persoane care au acest statut, care trăiesc cu acest statut.

Desigur, ascultând nemulțumirile populației, promisiunile numeroase neonorate, este clar că actualul Guvern nu are respect decât pentru propriii clienți politici, pentru neamuri, familie și prieteni apropiați.

Pe fondul recesiunii economice, principala preocupare a Guvernului a devenit recompensarea acestora, care sunt promovați prin minciună, șmecherie și concursuri trucate în posturi de directori, președinți, șefi peste toate.

Până la urmă, ei sunt cei care trebuie să roadă ciolanul puterii, consideră actuala putere. Și aceștia rod atât de tare și atât de mult, încât pentru populație nu mai rămâne nimic.

Practic, cam la atât s-a redus activitatea de șase luni a Guvernului României: promovarea în funcții, în poziții bine plătite, promovarea în siguranță, în fața recesiunii economice, a clientelei politice.

Păguboasa Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 37/2009 ridică la nivel de politică de stat minciuna, șmecheria, trucajele, prin organizarea a peste 2.000 de concursuri trucate, de selecție a managerilor, a directorilor de așa-zise servicii deconcentrate - o sfidare totală, călcarea în picioare a principiilor de corectitudine, de competență, de respectare a legilor țării, făcută cu dispreț în fața întregii țări, a întregii Europe și, până la urmă, în fața instituțiilor abilitate să cerceteze asemenea ilegalități, asemenea trucaje.

Guvernul, cu complicitatea Parlamentului, dă semnalul că șmecheria, trucajul, minciuna conduc România.

Întrucât toate se împuțesc de la cap, mă întreb ce fel de concursuri de selecție vor organiza în continuare acești peste 2.000 de directori vaccinați din start cu vaccinul șmecheriei și al minciunii.

Ce exemplu dă Guvernul României pentru concursurile care se vor organiza în viitor în învățământ, justiție și alte domenii?

Cu ce autoritate va cere Guvernul corectitudine polițiștilor care bat oameni în cătușe, magistraților, funcționarilor, arbitrilor de fotbal, după exemplul pe care îl dă?

Consideră că nu este vina dânșilor că, în afara propriilor clienți politici, de altfel foarte nesătui, pentru alții în țara asta nu mai rămâne nimic.

Și, ca o încoronare a disprețului manifestat față de populație, ca o confirmare a dictaturii care se instaurează, angajații sunt obligați să depună jurăminte de fidelitate față de persoana primului-ministru, față de partid, în locul jurămintelor tradiționale de solidaritate față de țară și popor și celui al respectării legilor și Constituției.

Este clar, în cartea istoriei acest Guvern nu va figura ca un promotor al corectitudinii, respectului față de lege, față de cetățeni și față de bunul-simț.

Motivând că și altă dată au putut să facă nepedepsiți asemenea trucaje, actualii guvernanți se simt acoperiți.

Va rămâne în istorie prin amploarea nemaiîntâlnită a schimbărilor, recompenselor pe care le face față de propria clientelă în perioadă de recesiune economică, în dispreț față de populația care suferă, prin încercarea disperată de a schimba de la centru preferințele politice locale ale electoratului, prin amestecul grosolan în problemele administrației locale, deși se promisese descentralizarea. Știm deja că acest Guvern una zice, și face cu totul altceva.

De asemenea, va rămâne în istorie ca promotor al incompetenței, prin promovarea clienților în exclusivitate pe criterii politice, promovând "oameni obedienți și posesori de carnete de partid", cum spunea un distins coleg de la PD-L, marea lor majoritate neavând niciun fel de tangență cu domeniile în care au fost promovați ca directori.

Chiar și domnul Traian Băsescu, Președintele României, și-a exprimat nemulțumirea față de prevederile exagerate ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, ba chiar a promis că va interveni pentru modificarea ei.

Se pare că a fost doar o promisiune de campanie.

Acest guvern a introdus și moda promisiunilor neonorate, așa că nimic nu ne mai miră.

Cineva a visat urât în țara asta și, din păcate, visul s-a împlinit.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
Mihai Niță (PD-L) - declarație politică având ca titlu 25 Mai - Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți;

Dau cuvântul domnului senator Mihai Niță - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Ioan Chelaru - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

 

Domnul Mihai Niță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Declarația politică are ca titlu "25 Mai - Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți".

Din cauza numărului tot mai mare al copiilor dispăruți sau exploatați sexual, ziua de 25 mai a fost declarată Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți.

Tuturor ar trebui să ne pese că numărul copiilor dispăruți este în creștere, că există răpitori sau pedofili mai mulți decât s-ar putea crede, că odată cu apariția internetului pornografia cu minori a luat amploare și afectează întregul mapamond.

La 25 mai 1979, Etan Patz, în vârstă de 6 ani, a dispărut de la domiciliul său și nu a mai fost găsit.

Tragedia a zguduit întreaga opinie publică americană și a provocat o adevărată mișcare națională, care l-a determinat pe președintele Ronald Reagan să instituie, patru ani mai târziu, Ziua Națională a Copiilor Dispăruți.

O astfel de zi a început să fie celebrată în Canada din anul 1986, la inițiativa organizației "Copiii dispăruți", și la nivel internațional tot din anul 1986, la inițiativa Crucii Roșii Internaționale.

Prima Zi europeană a copiilor dispăruți a fost organizată în anul 2002, la inițiativa organizației britanice "Child Focus", patronată de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord, și a organizației olandeze "Vermisst".

Acum, în Europa, această zi este aniversată în 15 țări membre ale Federației europene pentru copii dispăruți și exploatați sexual - "Missing Children Europe".

În toată lumea, la data de 25 mai sunt organizate dezbateri publice pe tema copiilor dispăruți, sunt răspândite mesaje de solidaritate cu familiile acestora, se derulează campanii de informare și sensibilizare a elevilor, părinților, profesorilor și a opiniei publice în legătură cu creșterea numărului de copii declarați dispăruți de către părinți.

Simbolul acestei zile este floarea de nu-mă-uita.

Conform datelor statistice furnizate de Inspectoratul General al Poliției Române, în perioada 30 aprilie 2008 - 15 aprilie 2009 au fost declarați dispăruți 3.084 de copii.

În procent de 95% este vorba de plecarea voluntară a minorilor de la domiciliu sau de la centrul de ocrotire.

În 168 de cazuri sunt implicați copii cu vârste până la 10 ani.

Fetele reprezintă 60% din cazurile de copii care fug de acasă.

La data de 15 aprilie 2009 se afla în evidență un număr total de 354 de minori dispăruți, față de care Poliția desfășoară activități specifice în vederea găsirii. 80 dintre aceștia sunt în vârstă de până la 10 ani, 68 nu sunt la prima dispariție, unii dintre aceștia având între 7 și 26 de plecări voluntare.

Plecările voluntare sunt determinate de violența și sărăcia din familie, de abuzurile fizice și emoționale și, uneori, din cauza teribilismului exagerat. 3,5% din cazurile sesizate reprezintă dispariții accidentale: rătăciri, înec, accidente auto/feroviare, 1,5% reprezintă dispariții îngrijorătoare cauzate de agresiuni, răpiri, sechestrări, exploatări sexuale.

Cu doi ani în urmă, Comisia Europeană rezerva numărul de telefon 116000 ca linie unică de urgență pentru semnalarea cazurilor de copii dispăruți din Uniunea Europeană și solicita statelor membre să-l pună în funcțiune.

Dacă anul trecut acest număr funcționa numai în Ungaria, în prezent linia operează în cinci state membre: Grecia, România, Ungaria, Portugalia, Țările de Jos.

În nouă state membre numărul de telefon a fost alocat unor furnizori de servicii.

Furnizorii de servicii cărora le-a fost alocat acest număr trebuie să fie în măsură să gestioneze permanent, corespunzător și gratuit apelurile de pe tot teritoriul național.

Se fac progrese pentru implementarea celorlalte numere scurte pentru serviciile cu caracter social: 116111 - asistență telefonică pentru copii și 116123 - sprijin emoțional.

Dincolo de cifre și statistici, sunt mii de drame, vieți distruse, copii care vor purta toată viața urmele traumelor prin care au trecut, lacrimi, durere și, mai ales, disperarea de a nu ști dacă puiul de om mai trăiește sau nu.

Stimați colegi, Sunt convins că niciunul dintre dumneavoastră nu este indiferent când aude asemenea statistici și fac apel la toți parlamentarii să analizăm cu atenție situația existentă în România.

Împreună trebuie să găsim soluțiile viabile pentru ca numărul copiilor care dispar sau care sunt agresați să fie cât mai mic.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Chiar astăzi, de Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți, Senatul a găzduit un eveniment, cu Organizația "Focus" România și cu parteneri din țară și din străinătate.

 
Ioan Chelaru (PSD+PC) - declarație politică intitulată Paradoxuri autohtone;

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Dorel Jurcan, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 

Domnul Ioan Chelaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Paradoxuri autohtone" și începe cu următorul motto: "Toți se gândesc să schimbe lumea, dar nimeni nu se găsește să se schimbe pe sine."

România este, în multe privințe, un conglomerat de paradoxuri.

"În paradox rațiunea se anulează pe ea însăși, își deschide granițele și nu mai poate opri năvala erorilor palpitante, a erorilor care zvâcnesc", spunea Cioran.

De aceea, țara este greu sistematizabilă, de aceea e greu de guvernat.

Reușim sau credem că reușim lucruri care, în mod normal, nu merg împreună.

Reușim să producem forme pentru care ne lipsește cu totul fondul, și asta nu este la îndemâna oricui. Și ceea ce este uimitor este că, una peste alta, țara funcționează așa paradoxală, așa improbabilă cum este ea.

Încercând să fac o analiză detașată a mediului în care trăiesc, cred că am reușit să creionez o mică hartă, pentru a nu risca să rătăcesc prin ruinele concretului, ca să nu spun meandrele concretului, așa că încep prin a vă împărtăși primul paradox:

universul este infinit, iar universul propriu încearcă să-l cuprindă.

Știu că fiecare om își construiește propriul adevăr în funcție de educație, de principii, de valorile la care se raportează, așa că fiecare om este cu universul său, cu adevărul lui mărunt și neînsemnat.

Atunci când credem cu tărie în ceva, transformăm totul în adevărul nostru propriu, viața trebuind să se muleze pe acest adevăr.

Toate lucrurile, oamenii, ideile intră în universul nostru doar după ce au trecut prin acest șablon devenit adevăr, pe care îl apărăm cu disperare, pentru că nu vrem ca universul nostru să se clatine.

Atacăm, mințim sau distrugem totul în numele propriului adevăr.

Tot o apărătoare a propriului univers a încercat a fi și doamna Monica Macovei, fost ministru al justiției în perioada decembrie 2004 - aprilie 2007.

O cunoașteți destul de bine, mai ales unii dintre dumneavoastră.

Această doamnă ce vrea să pară iacobină, desigur, în principal la TV sau la Bruxelles, vine, mai nou, cu alura aceea doimaistă, eliptică, surprinsă, așa cum spunea cineva, "pe plaja prezidențială de la Neptun în deux pieces-ul eurocrat cumpărat de la Berlin și tivit în Macedonia", încercând din nou să ne prostească - pentru a câta oară? -, cu ce?, cu deriva, evident balcanică, în care ne aflăm din cauza cleptocrației noastre provinciale.

Mărturisesc că multe ar fi de amintit despre doamna eurocandidat Macovei, dar nu vreau să transform declarația mea politică într-un material bibliografic prea lung și plictisitor, care să cuprindă activitatea contradictorie și confuză a distinsei doamne.

Atât doar că din înverșunata-i luptă pentru justiție dumneaei are din ce în ce mai dese momente în care uită că reprezintă și, probabil, va reprezenta, din când în când, și România.

Din universul ei mărunt, din mahmureala propagandei anticorupție, din lupta oarbă pentru apărarea intereselor României în Parlamentul European se trezește, uneori, afirmând cu mare voioșie:

"Nu ne ducem în Europa să mințim și nu ne ducem în Europa să încercăm să-i păcălim.

Am scos stegulețele roșii" - bine că nu le-a scos pe cele portocalii cu care se afișa sâmbătă la Iași -, "spun adevărul, și spun asta pentru că am auzit candidați ai altor partide care se duc să-i mintă pe europeni".

Mai nou, a atenționat același for european să nu mai dea fonduri europene pentru România, că vor fi furate.

O întrebăm, și vă întrebăm și pe dumneavoastră, distinși colegi, care v-ați asumat răspunderea să o așezați pe lista de candidați ca să ne reprezinte sau, mai bine zis, să vă reprezinte: ce va reprezenta cu adevărat dumneaei de fapt? O Românie europeană capabilă să discute de la egal la egal cu parteneri din Uniunea Europeană sau, cumva, România pe care o împuterniciți să o reprezinte este una a hoților la nivelul cel mai înalt, țara corupției endemice, care trebuie izolată și tratată ca atare? Și așa, dintr-o Macovei în alta, ne autopenalizăm ca un popor de infractori, derbedei și tâlhari, bineînțeles potentați.

Prin afirmațiile Domniei Sale, se arată neîncrezătoare în actul de justiție românesc, după ce ea însăși a avut ocazia să facă ceva în acest sens.

Îmi permit să formulez cel de-al doilea paradox:

omenirea crește, iar omenia scade.

Este adevărat că, până acum, oamenii nu au găsit alt drum spre adevăr decât greșeala, dar să persiști în greșeală și, apoi, să te întrebi fără să vrei, e prostie sau e rea-credință? Cum am putea numi acțiunea doamnei Macovei cu privire la stoparea acordării de fonduri europene justiției române, și nu numai, din moment ce se cunoaște bine că alegerile europarlamentare presupun prezența la Bruxelles nu numai pentru a aduce prosperitate României, ci pentru a conlucra într-un fel, ca român, la binele comun european.

A minți cu nonșalanță că poți aduce prosperitate României mi se pare o dovadă de manipulare a românilor, care au deja alergie la ratatele campanii de genul "Să trăiți bine!".

Distinși colegi, oare românii chiar trăiesc bine?

Apropo de furt, tâlhărit și de România.

La 18 mai, raportul anual OLAF lăuda România, este adevărat, fără avizul doamnei Macovei, tocmai pentru modul exemplar în care a colaborat cu autoritățile de la Bruxelles pentru protejarea fondurilor europene și pentru urmărirea cazurilor de fraudă, iar țara acuzată de cea mai slabă colaborare în acest sens a fost nu România, ci - cine credeți? - Germania.

Îndrăzniți să vă gândiți cumva, stimați colegi, că vreun candidat la europarlamentare aparținând națiunii germane se va trezi cerând Comisiei Europene să nu mai acorde fonduri structurale țării sale fiindcă acolo ar fi politicieni gata să comită fraude? Imposibil! La noi ați văzut singuri și public că este posibil, și chiar cu Magna cum laude, să existe afirmații făcute de personaje aflate chiar în fruntea listei de candidați.

Revenind la subiectul nostru cu paradoxurile, cred că a descoperi noi adevăruri nu este o sarcină atât de dificilă cum este aceea de a combate erorile vechi, pentru că există un paradox în oameni: aleargă după ceea ce este nou, iar prejudecățile lor sunt în favoarea lucrurilor vechi, iar eu cred că doamna Macovei este un om cu o mentalitate și prejudecăți în prea multe locuri incompatibile cu nevoile actuale ale justiției române.

Este drept însă că justiția în România are încă multe, mult prea multe carențe, și nimeni nu i-a cerut doamnei Macovei să mintă la Bruxelles sau aiurea.

Din experiența mea ca parlamentar am constatat că poți practica de la tribună o anumită artă, o artă pe care o apreciez ca fiind valoroasă: arta de a critica.

Trebuie, într-adevăr, să ai o experiență deosebită într-un domeniu și știință de carte, foarte multă știință de carte, ca să poți critica la un nivel competent.

Mai mult chiar, cred că există o graniță foarte fină între critica de tip constructiv și critica de tip distructiv, iar în cazul apărătoarei justiției române primează, în mod evident, cea distructivă. Și nu distruge doar imaginea României, ci distruge, cu bună știință, munca a mii de oameni și a multor ani de eforturi în promovarea acestei țări.

Pentru că sunt român, cred că nicio elocvență și niciun interes nu pot înlocui sentimentul de apartenență la o națiune și mai cred că ceea ce a fost mai supărător în comportamentul doamnei eurocandidat a fost faptul că, atunci când ceva nu a convenit intereselor ei sau ale celor pe care îi slujea, bineînțeles, ca independent, s-a dus cu plângere la Curtea de Justiție Europeană.

În loc să apere, și-a bârfit propria gospodărie.

Eu nu o acuz, cum au făcut-o, pe bună dreptate, alți colegi, de atitudine antiromânească sau de gesturi ostile la adresa intereselor românești, dar nici nu putem lăsa să treacă neanalizată o asemenea poziție devenită publică, afișată chiar cu mândrie.

Stimați colegi din Senat și de parteneriat politic, Chiar credeți că Monica Macovei a făcut suficient de multe încât să o promovați ca reală locomotivă a listei dumneavoastră? Sau a contat faptul că are notorietate și influență la Bruxelles? Și atunci vă întreb: cum de v-ați permis, dacă e atât de mare, să o înghesuiți pe o simplă listă de partid? Și-a găsit locul acolo dumneaei tocmai pentru multitudinea de reforme pe care cei din justiție, practicanți sau beneficiari, nu le regăsesc?

Nu aș vrea să închei prezenta declarație politică fără o scurtă radiografie a "succeselor" etapei istorice de tristă faimă care a început în 2005:

  1. numărul imens de justițiabili pe cap de justițiari;
  2. ineficiența oricărui sistem din România împotriva indivizilor care se descurcă mai bine decât statul;
  3. mercantilismul magistraților, mai bine plătiți decât alți bugetari, dar și cei mai vulnerabili la daruri;
  4. statutul incert și esențial manipulabil de către Executiv al procurorilor;
  5. densitatea și inventivitatea avocaților;
  6. salariile mici ale grefierilor;
  7. monopolul abuziv al executorilor;
  8. excesivele ingerințe, situate în afara Constituției, ale președintelui jucător, recunoscute de stăpânul absolut, Curtea Constituțională, devenită putere a puterilor;
  9. presiunile normative exagerate, lipsite de finețea adaptării la cultura românească, exercitate de organismele europene și, uneori, chiar americane.

Acestea sunt doar câteva dintre nereușitele României la care candidata Macovei a avut un rol important, uneori esențial.

Îmi permit să formulez și ultimul paradox: "Paradoxul în sine nu e o soluție, căci nu rezolvă nimic.

Poate fi folosit doar ca împodobirea ireparabilului.

A voi să îndrepți ceva cu el este cel mai mare paradox." Nu o spun eu, ci Emil Cioran, și sper ca măcar pe el să-l credeți.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Dorel Jurcan (PD-L) - declarație politică având ca titlu Horezu - capitala tradițională a olăritului;

În continuare, are cuvântul domnul senator Dorel Jurcan, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Sorin Bota, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

 

Domnul Dorel Jurcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Onorat Senat, Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Horezu - capitală tradițională a olăritului".

Târgul ceramicii populare românești "Cocoșul de Hurez"

reprezintă un eveniment de primă mărime din calendarul anual al culturii naționale.

Orașul Horezu este cunoscut ca centru etnografic și ca un vechi centru de ceramică populară.

Din punctul de vedere al ocupațiilor tradiționale, Horezu este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creșterii animalelor, olăritului, exploatării și prelucrării lemnului.

Olăritul continuă să reprezinte emblema locului.

De asemenea, trebuie remarcată poziția privilegiată din nordul Olteniei, unde există cea mai mare concentrare de mănăstiri din țară, majoritatea dintre ele aflându-se în apropierea Horezului.

"Cocoșul de Hurez" este, cu siguranță, unul dintre cele mai cunoscute branduri locale românești.

Impunerea la nivel național a emblemei care definește olăritul local a conferit-o organizarea primei ediții a Târgului de ceramică "Cocoșul de Hurez" în anul 1971.

Povestea acestei manifestări a început în vara acelui an, pe malul bătrânului Alutus, când organizatorii Festivalului de folclor "Cântecele Oltului" au decis ca în cadrul acestuia să ia naștere sărbătoarea lutului, care prinde viață în mâinile meșterilor olari.

Locul de origine a brandului "Cocoșul de Hurez" se află, de fapt, în satul Olari, aflat la 4 kilometri distanță de oraș.

Cu timpul, ceramica locală realizată în cadrul cooperativei meșteșugărești care-i reunea și pe membrii familiilor de olari care practicaseră meseria independent s-a făcut cunoscută mai ales prin grafica ușor recongnoscibilă, fie prin spiralele stilizate, fie prin exploatarea modelelor mai vechi: cocoșul, peștele, pomul vieții.

Este perioada în care, conform spuselor olarilor mai în vârstă, vasele de rând, foarte puțin decorate, au început să dispară, în detrimentul unei ceramici bazate mai mult pe linia decorativă.

Printre meseriașii populari veniți la târg din toată țara se numără și reprezentanți de seamă ai ceramicii de Horezu:

Eufrosina și Ion Vicșoreanu, Dumitru și Ioana Mischiu, Gheorghe și Maria Iorga, Constantin și Maria Bascu, Alina și Liviu Iorga, Costel și Ionel Popa, Laurențiu Pietraru, Victor Frigura, Sorin Giubega și mulți alții.

Dar cei care își imaginează că mergând la Horezu vor găsi în exclusivitate produse realizate de olarii autohtoni vor avea surpriza să constate că vasele care se vând în această zonă vin din alte județe ale țării, cum ar fi Covasna, Mehedinți, Timiș, Maramureș, Suceava, Galați, Brașov, Hunedoara, Gorj, Argeș, Olt și din zona Bucovinei.

Primarul orașului Horezu, domnul Nițu Constantin, și consilierii locali promit că ediția a XXXIX-a, organizată în această săptămână, va fi, prin programul pregătit, una de neuitat.

Faima "Cocoșului de Hurez" a depășit demult hotarele țării, atrăgând turiștii pe acest tărâm binecuvântat cu un mare potențial turistic, unde vă așteptăm și pe dumneavoastră în data de 30 mai, începând cu ora 10.00, pe platoul "Stejari", orașul Horezu, județul Vâlcea.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim domnului senator.

 
Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) - declarație politică cu titlul Siguranța circulației, siguranța participanților la trafic, un mărunțiș de care autoritățile în domeniu nu au timp - cu siguranță nu sunt apetisante!;

Urmează domnul senator Sorin Bota, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Gheorghe David pentru a lua cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnule senator, aveți cuvântul.

 

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Declarația mea se intitulează "Siguranța circulației, siguranța participanților la trafic, un mărunțiș de care autoritățile în domeniu nu au timp - cu siguranță nu sunt apetisante!"

Din păcate, constatăm cu toții că siguranța circulației pe calea ferată și, mai ales, pe șosele este, pe zi ce trece, tot mai scăzută.

Chiar și zborul cu avionul a început să fie cu emoții în ultima vreme.

Sigur că problemele mărunte, de zi cu zi, ale participanților la trafic sunt mărunțișuri de care conducerea companiilor de resort nu are timp să se preocupe.

Noroc cu noi, parlamentarii, că trebuie să ne facem auzită vocea, pentru ca electoratul să vadă că muncim, altfel cine ar mai atrage atenția asupra a ceea ce se întâmplă în domeniul siguranței circulației publice.

După cum am putut constata în acest weekend, în mai puțin de 24 de ore am văzut și auzit de trei incidente.

Astfel, sâmbătă noaptea la ora 1.30, la intrarea în Apahida, județul Cluj, dinspre Dej, compania spaniolă care executa lucrările de modernizare a drumului național a realizat un sens giratoriu pe care sigur că nu l-a semnalizat corespunzător, așa cum, practic, toate firmele care execută lucrări în trafic nu o fac de obicei, iar ochii celor de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale și ai celor de la Inspectoratul de Stat în Construcții, Urbanism, Amenajare, Teritoriu din Cluj-Napoca - în acest caz - privesc cu nepăsare. Și uite așa, cinci tineri au plonjat în decor pentru a evita impactul frontal cu noua construcție.

Au avut o șansă de data aceasta. Șansă au avut și cei care au zburat de la Cluj la București, duminică la prânz, pentru ca defecțiunea avionului să se remedieze înainte de aterizare.

Nu e de mirare acest lucru, având în vedere managementul fără diplome pe care o tânără îl exercită în Compania "Tarom" și care nu știe decât să cumpere avioane pe care să le țină la sol.

Șansă au avut, până acum, majoritatea celor implicați în tot mai desele incidente pe calea ferată, care mai are un pic și poate fi înlocuită de bicicletă.

Din păcate, tânărul pilot de raliu, la Iași, nu a avut șansă în acest weekend, pentru că, în mod clasic deja, singurul pom de pe marginea drumului a stat în calea mașinii de concurs.

Sper ca această declarație să nu rămână fără ecou, iar responsabilii din companiile de resort să-și facă treaba în cel mai scurt timp.

Stau și mă întreb dacă trebuie ca fiecare cetățean să aibă amintiri neplăcute din trafic, să-și strice mașinile toți cei care au ghinionul să întâlnească lucrări de frezare sau asfaltare, la care constructorii nu fac trecerea de nivel dintre zonele de lucru, pentru a face, sigur, economie.

Oare trebuie să stăm pasivi, să așteptăm o tragedie, pentru ca aceste companii să ia măsuri de desființare a copacilor de pe marginea drumurilor și străzilor, probabil a celor care depășesc un anumit diametru la baza tulpinii, spre exemplu 10 cm, sau trebuie ca mașinile dumnealor să-și strice sistemul de direcție la întâlnirea unui prag de asfalt, că de gropi ce să mai vorbim?

Domnule ministru Radu Berceanu, poate veți fi sensibilizat de această declarație și veți dispune nu numai controale și sancțiuni, ci chiar mai mult decât atât, mă refer aici la legi, ordine și hotărâri de guvern, care să reglementeze aceste probleme foarte mari cu care cetățenii se întâlnesc la fiecare drum, indiferent de mijlocul de transport.

Vă mulțumesc anticipat.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca temă avortul, sănătatea și demografia;

Urmează domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea este o continuare a celor două declarații trecute și voi aborda subiecte ca: avortul, sănătatea și demografia.

Aș vrea să amintesc, mai întâi, că în ziua de 11 iunie Senatul României organizează celebrarea a 35 de ani de la Conferința mondială a populației, care s-a desfășurat la București, ce are ca scop promovarea unei strategii naționale în demografie și în sănătatea reproducerii.

După cum se știe, printre primele decrete date de noua putere instalată la începutul anului 1990 a fost și acela al legalizării avortului, avort interzis de puterea comunistă în 1966.

Pe lângă faptul că măsura a avut ca efect înregistrarea unui indice pozitiv al natalității, dar pe fondul unei deteriorări tot mai accentuate a condițiilor de viață, de-a lungul celor 24 de ani de activitate decretul cu pricina a generat un număr impresionant de drame, cauzate de avorturi provocate, chiuretaje ilegale și abandonuri după naștere.

Legalizarea avorturilor s-a făcut însă în condițiile unei populații sărăcite, stresate de apăsarea controlului nașterilor, făcut de medici și de organele comuniste de represiune - Miliție, Securitate, politicieni.

Acest lucru a dus la înregistrarea, an de an, a unui indice negativ de spor natural al populației.

Potrivit statisticilor întocmite de instituțiile guvernamentale, în ultimii 15 ani numărul avorturilor înregistrate la toate categoriile de vârstă nu a scăzut, el fiind mai mare la tinere.

În plus, au crescut alarmant bolile cu transmitere sexuală, în special la tineri.

Efectele avortului încep să se vadă, de asemenea, în creșterea numărului de cazuri de cancer mamar și col uterin.

Drept urmare, potrivit acelorași studii, dacă nu se va interveni pentru frânarea acestor tendințe, se estimează că în anul 2050 populația României va fi de 14-16 milioane, iar în 2100, de numai 8-9 milioane.

Așa cum spuneam la început, fenomenul descreșterii numărului de locuitori se înregistrează în toate țările puternic industrializate, mai puțin în SUA.

Aceasta este situația deocamdată.

Analize temeinice făcute recent de lideri politici, oameni de știință, filozofi și înalte fețe bisericești catolice, ortodoxe, neoprotestante și nu numai, din 33 de țări, apreciază că cel mai mare pericol nu este suprapopularea planetei, ci scăderea accentuată și îmbătrânirea populației.

Dimensiunile fenomenului au atins proporții îngrijorătoare, apocaliptice chiar, afirmație susținută de datele statistice consacrate fenomenului avortului.

Astfel, în ultimii 10 ani, în SUA s-au înregistrat 37 milioane de avorturi, iar în România, după 1989, circa 7 milioane, circa o treime din totalul actual al populației țării.

Doamnelor și domnilor, Am să prezint câteva aspecte morale, juridice și medicale, dar și poziția Bisericii față de avort.

Toate acestea, însă, într-o declarație viitoare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
Florin Constantinescu (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu PSD repară greșeala făcută de alții, pledând pentru acordarea de sprijin IMM-urilor din România;

Urmează domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Dorin Păran, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 

Domnul Florin Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Am intitulat declarația politică de astăzi "PSD repară greșeala făcută de alții, pledând pentru acordarea de sprijin IMM-urilor din România".

Doamnelor și domnilor, Imediat după Revoluția din 1989 apăruse în România un joc de stradă denumit "alba-neagra".

La orice colț de bloc, în piață, mii de oameni rămâneau cu portofelele goale, răniți în orgoliul propriu și păcăliți de mentorii unor astfel de jocuri, pentru că nu ghiceau unde se află obiectul ascuns.

Obiectul era, de obicei, o bilă ascunsă într-una dintre cele trei sau mai multe piese de culoare albă sau neagră.

Jocul devenise un ritual în gări, autogări, transformându-se într-un adevărat spectacol, cu aplauze la scenă deschisă atunci când vreun păcălit câștiga, într-un final, tot ce jucase, chiar mai mult decât atât.

Astăzi, după 20 de ani, asistăm la un altfel de joc, la un nivel mai ridicat, dar pe care tot așa îl putem numi: alba-neagra cu economia națională.

Mentorii unui astfel de joc nu sunt greu de intuit.

Sunt tot cei care, în disperare de cauză, iau firmelor tot felul de dări, impun măsuri austere, lăsându-le totuși să joace pe piață, chiar dacă au portofelul gol.

Apoi, pentru ca spectacolul să fie fulminant, pentru ca ei să primească aplauze contabilizate în voturi, se erijează drept salvatori, oferind firmelor așa-zisele ajutoare de stat.

Lucrurile nu stau chiar așa.

Stimați colegi, Suntem în plină criză economică.

Potrivit estimărilor analiștilor economici, vârful crizei nu a fost încă atins.

O analiză scurtă a situației actuale ne conduce spre câteva concluzii pe care dați-mi voie să le enumăr astfel: numărul șomerilor a crescut; veniturile de zi cu zi ale românilor s-au micșorat considerabil; firmele dau faliment în fiecare săptămână, iar când nu dau faliment își mută activitatea în altă țară; românii nu-și mai permit case, iar băncile nu mai dau credite.

Iată România în care trăim și în care am fost aleși.

PSD și-a asumat guvernarea în acest an dificil, dar nu și-a asumat politicile de austeritate inițiate de unii membri ai Guvernului.

Nu ținem cu dinții de această guvernare și vrem ca românii să nu sufere din cauza neajunsurilor produse de măsuri proaste pe care le-au visat peste noapte unii și pe care le-au aplicat a doua zi fără un minim de expertiză.

În multe state ale Uniunii Europene economia, în general, și IMM-urile, în particular, sunt ajutate să reziste crizei financiare.

Astfel, Scoția a introdus un "cadru financiar temporar", prin care companiile sunt sprijinite pe perioada crizei economice; Cehia a dublat valoarea pachetului de stimulare a economiei la 3,3 milioane de dolari, adică 2% din PIB; Franța a pregătit un pachet de stimuli economici cu o valoare de 26 miliarde de euro, adică 1,3% din PIB, stimuli ce vor duce la crearea a aproximativ 100.000 de locuri de muncă; în Germania s-a aprobat un pachet de stimuli economici în valoare de 50 miliarde de euro, care include investiții în infrastructură și reduceri de taxe; Marea Britanie va cheltui peste 700 milioane de dolari pentru lupta împotriva șomajului.

Concret, companiile vor primi 2.500 de lire pentru fiecare persoană nou-angajată care va lucra în firma respectivă mai mult de șase luni.

Marea Britanie a elaborat, de altfel, un plan mai mare prin care se combat efectele crizei.

Din acest plan face parte și reducerea taxei pe valoarea adăugată de la 17,5% la 15%. Și acestea sunt doar câteva exemple.

Grupul parlamentar de sprijin pentru întreprinderi mici și mijlocii a inițiat, împreună cu Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii, un proiect de lege privind măsurile de ajutor de stat pentru sprijinirea accesului la finanțare în contextul actualei crize financiar-economice.

Prin acest proiect, câteva zeci de firme vor primi subvenții și vor putea rezista.

Sute de oameni vor scăpa de șomaj.

Considerentele pentru care a fost nevoie de o astfel de politică nu trebuie să le amintesc, pentru că toți le cunoaștem.

Abordarea acestui subiect trebuie făcută dintr-o altă perspectivă:

comunicarea între IMM-uri, privind posibilitatea ca acestea să aibă acces la sprijinul acordat, este destul de proastă.

Pot să vă dau câteva detalii cu privire la acest lucru.

Accesul IMM-urilor la ajutoarele de stat este un proces foarte dificil pentru trei pătrimi din totalul lor.

Mai mult de jumătate din totalul IMM-urilor reclamă lipsa de comunicare, lipsa informațiilor privind ajutoarele de stat.

Până acum, s-a observat că procentul firmelor care au beneficiat de sprijin de stat este extrem de scăzut.

Mai pe scurt, domnilor colegi, lucrurile stau cam așa:

comunicarea Comisiei Europene permite adoptarea unor măsuri suplimentare de ajutor de stat aplicabile IMM-urilor și companiilor mari printr-un cadru specific.

În România, politicienii de prim rang se bat cu pumnul în piept că ei fac și dreg, salvează economia, și așa plecată pe apa sâmbetei, ei scot din impas IMM-urile, dau ajutoare, ca și când ar face-o din propriul buzunar, lăudându-se cu milostivenia lor, că, vorba aceea, suntem în an electoral.

Tot în România, cei care ar trebui să primească aceste ajutoare habar nu au de existența lor, nu dețin nicio informație privind procedura acordării ajutoarelor de stat, iar, dacă știu procedeul, întâmpină dificultăți cu pregătirea documentației corespunzătoare.

Nu este normală această lipsă de informații și consider că toate IMM-urile și companiile pot solicita ajutor de stat.

Este necesar a se întocmi cât mai grabnic normele metodologice de aplicare a unor astfel de legi, iar procedura trebuie aplicată din capul locului.

Propun colegilor din alte partide să lase deoparte retorica electorală, și mai degrabă i-ar informa pe cei interesați de mersul lucrurilor, decât să arate că ei sunt salvatorii economiei naționale.

Îi auzeam deunăzi pe membrii Guvernului mimând declarativ salvarea sectoarelor importante ale economiei, abordând cifre aiuritoare și exclamând că au trecut cu brio de etapa cea mai grea a crizei.

Nu este deloc așa.

Pe oameni îi interesează ce pun pe masă a doua zi, cu ce bani își duc copiii la școală la toamnă și așa mai departe.

Pe patroni îi interesează cum își pot salva firma și ce ajutor pot primi pentru a nu-și da oamenii afară, de pildă.

Efortul susținut al PSD de a face ceva real pentru economie și pentru aceste firme, departe de nu știu câte vorbe de duh, este mai mult decât necesar.

Sunt convins că, împreună cu colegii mei din Senat și Camera Deputaților, putem face mult mai mult decât să vorbim atunci când avem o cameră ațintită asupra noastră.

Dacă cei cu care guvernăm pentru binele românilor au ales să joace alba-neagra, de dragul spectacolului, dați-mi voie să nu alegem acest joc ingrat de a-i îmbogăți pe unii în detrimentul altora, cu riscul de a nu primi aplauze, dar cu certitudinea că am realizat ceva pentru economia românească.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Dorin Păran (PD-L) - declarație politică intitulată Dura confruntare - omul versus seceta și deșertificarea;

Urmează domnul senator Dorin Păran, de la Grupul parlamentar al PD-L.

Sunt colegi senatori care au depus declarațiile politice și am să citesc numele acestora imediat după intervenția domnului senator Păran, pe care-l invit să ia cuvântul.

 

Domnul Dorin Păran:

Domnule președinte, Stimați colegi, Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Dura confruntare - omul versus seceta și deșertificarea".

Doamnelor și domnilor senatori, Încă din lunile de iarnă eram avertizați de către specialiști referitor la pericolul secetei din acest an.

Iată că abia am trecut de mijlocul lunii mai și deja asistăm la temperaturi chiar și de 33o C în unele zone ale țării.

Meteorologii ne atrag atenția că asemenea temperaturi sunt neobișnuit de ridicate pentru luna mai, iar cauza ar fi încălzirea globală.

Veșnica problemă a încălzirii globale...

Pe de altă parte, nu mai este o noutate pentru nimeni că la nivelul țării noastre ne confruntăm cu un fenomen iarăși foarte îngrijorător, deșertificarea, în unele regiuni precum Dobrogea, sudul Moldovei și sudul Câmpiei Române.

Acest proces este datorat degradării terenurilor și este provocat atât de variațiile de climă, cât și de impactul uman.

Respectivele zone au un risc foarte ridicat de expunere la fenomenul de deșertificare.

Seceta și terenurile fragile din punct de vedere ecologic sunt propice instalării procesului de deșertificare.

Rezultatul congruenței dintre acești factori duce la distrugerea stratului fertil, urmată de pierderea capacității solului de a susține recolte, pășuni sau alte tipuri de activități.

Convenția ONU privind combaterea deșertificării, lansată la Paris în 1994, a fost semnată de Guvernul României și ratificată în Parlament prin Legea nr. 629/1997.

Trebuie spus că interesul României în această problemă rezultă din faptul că o treime din teritoriul țării și circa 40% din suprafața agricolă sunt situate în zone cu risc de deșertificare, respectiv cu un raport între precipitații și evaporarea prin transpirație egal sau mai mic de 0,65.

Nu trebuie să uităm că seceta și deșertificarea au ca rezultat sărăcia și foametea.

Schimbările climatice pot precipita procesul de deșertificare, însă activitățile umane sunt cauza principală cea mai frecventă.

Supracultivarea epuizează solul.

Despăduririle înlătură copacii care susțin solul fertil de pământ.

Suprapășunarea dezgolește pământul de iarbă.

Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, domnul Ilie Sârbu, declara zilele trecute că ministerul are cunoștință de calamitățile produse de secetă, anunțând posibilitatea declarării stării de calamitate.

Domnia Sa a precizat că seceta nu va determina creșterea prețului produselor alimentare, ceea ce este, în acest moment, un lucru îmbucurător.

Urmează lunile de vară, iunie, iulie, august, și trebuie să avem în vedere că temperaturile din termometre vor fi foarte ridicate în perioada respectivă, după cum prognozează specialiștii.

Efectele trebuie anticipate de pe acum și, pe cât posibil, trebuie diminuate.

Efectele unei secete prelungite cauzează probleme dintre cele mai diverse: disconfort termic, probleme de sănătate pentru populație, chiar probleme sociale și economice.

În mod sigur, unii dintre cei mai afectați de secetă vor fi fermierii.

Doamnelor și domnilor senatori, Vă pot spune că, în discuțiile pe care le-am avut în ultimul timp cu persoane implicate în sectorul agricol din colegiul pe care îl reprezint, Orăștie-Brad, din județul Hunedoara, oamenii și-au exprimat îngrijorarea față de o posibilă compromitere a recoltelor din acest an.

Pentru aceste recolte au investit, până acum, bani și muncă în lucrările specifice.

Limitarea efectelor secetei este o himeră în multe zone, inclusiv în colegiul meu, din cauza lipsei sistemelor de irigații.

Aceste sisteme au existat și au funcționat în perioada colectivizării, dar acum, din varii motive, au dispărut.

Or, acest fapt este îngrijorător, iar guvernele României ar fi trebuit de multă vreme să se implice în rezolvarea acestui neajuns.

Până acum, chestiunea irigațiilor nu a fost rezolvată și, iată, vedem, de la an la an, că nu suntem scutiți de greutăți din acest punct de vedere.

Pe această cale, cer Guvernului României și domnului ministru al agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale Ilie Sârbu o implicare concretă în rezolvarea acestei chestiuni.

Sunt optimist, mă gândesc la viitor și cred că unele soluții pentru combaterea efectelor secetei ar fi crearea unor salbe de iazuri, crearea unor perdele forestiere și o serie de măsuri de reîmpădurire.

Sigur că aceste măsuri enunțate necesită efort, timp și finanțare, însă am convingerea că putem acționa în acest sens cu puțină bunăvoință și interes. Și asta deoarece prioritatea noastră trebuie să fie legată de limitarea, pe cât posibil, combaterea acestor dezechilibre ecologice în care intră și fenomenul secetei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru ridicarea acestei probleme importante.

 
 

Vreau să informez plenul Senatului, și pentru stenograma ședinței noastre, că următorii colegi au depus declarațiile politice, care sunt considerate ca parte integrantă a ședinței noastre de astăzi: doamna senator Sorina Luminița Plăcintă, de la Grupul parlamentar al PD-L; domnul senator Valentin Gigel Calcan, de la Grupul parlamentar al PD-L; domnul senator Ovidiu Marian, de la Grupul parlamentar al PD-L; domnul senator Dumitru Oprea, de la Grupul parlamentar al PD-L; domnul senator Constantin Traian Igaș, de la Grupul parlamentar al PD-L; domnul senator Iulian Urban, de la Grupul parlamentar al PD-L; doamna senator Doina Silistru, de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și domnul senator Laurențiu Chirvăsuță, de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

 
 

Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul ședinței:

 
Sorina Luminița Plăcintă (PD-L) - declarație politică având ca titlu Guvernul oferă tinerilor măsuri anticriză (declarație politică neprezentată în plen);

Doamna Sorina Luminița Plăcintă:

Domnule președinte al Senatului,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Guvernul oferă tinerilor măsuri anticriză".

Criza economică și neîncrederea în instituția familiei sunt doar două dintre motivele care îi țin departe pe tineri de starea civilă.

Românii nu se mai căsătoresc la fel cum o făceau în anii trecuți.

Statisticile arată că doar 16.000 de căsătorii au fost înregistrate în primele trei luni ale acestui an, cu 20% mai puține decât media ultimilor ani.

Specialiștii arată că scăderea numărului de căsătorii ar putea fi dată, în contextul crizei actuale, de lipsa siguranței zilei de mâine, condiții în care mulți se gândesc de două ori înainte de a-și întemeia o familie.

Una dintre principalele dificultăți pe care tinerii căsătoriți le întâmpină este, cu siguranță, achiziționarea unei locuințe.

Incapacitatea de a accesa credite imobiliare, precum și ajutorul din ce în ce mai fragil pe care tinerii căsătoriți îl primesc de la părinți fac din achiziționarea de locuințe "o misiune imposibilă".

Însă iată că Guvernul vine în întâmpinarea noilor dificultăți și oferă o șansă reală acestei categorii sociale: la jumătatea săptămânii trecute, a fost aprobat, prin memorandum, programul "Prima casă", destinat sprijinirii persoanelor care achiziționează pentru prima dată o locuință și care nu au beneficiat în trecut de credit ipotecar.

Prin acest program, Executivul va garanta 80% din valoarea împrumutului pentru cumpărarea locuinței.

Programul va fi operațional în maximum 60 de zile.

Guvernul încearcă, astfel, să deblocheze piața imobiliară și creditele ipotecare.

Motivul pentru care s-a ajuns în această situație este acela că băncile nu mai au încredere că românii și-ar putea rambursa creditele și, prin urmare, nu-și mai asumă riscul pierderii unor bani și nu mai acordă astfel de credite.

Cu toate că nu a fost impusă o limită de vârstă pentru participarea la acest program, este clar că el este destinat în special tinerilor și că vine ca o gură de aer pentru o piață imobiliară aflată în declin.

De asemenea, acest program vine și în sprijinul sectorului construcțiilor, extrem de important în România pentru relansarea activității economice.

Iată deci, stimați colegi, că, după nici jumătate de an de guvernare, desfășurată nu în cele mai bune condiții, începem să vedem soluții viabile, care vin în sprijinul atât al economiei, cât și, în mod direct, al cetățeanului.

Eu am convingerea că vor urma și altele, fie că vorbim despre neimpozitarea profitului reinvestit, fie că ne referim la eliminarea și comasarea unor taxe.

Dacă privim și la ultimele previziuni FMI, care arată că de anul viitor creșterea economică se va relua, înțelegem că ne aflăm pe calea cea bună și că măsurile luate până acum și-au atins, în mare parte, scopul.

Însă nu ne putem opri aici.

Dacă vom lăsa deoparte interesele politice, campaniile electorale sau interesele personale și dacă ne vom canaliza toate eforturile și resursele în aceeași direcție, avem mari șanse de a fi primul stat est-european care privește în urmă la criza economică.

Vă mulțumesc.

Valentin Gigel Calcan (PD-L) - declarație politică având ca temă lansarea de către Guvernul Boc a programului Prima casă (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Valentin Gigel Calcan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Majoritatea zdrobitoare a tinerilor din România nici nu îndrăznește să viseze la o locuință proprie, din cauza lipsei unor venituri adecvate și a înăspririi condițiilor de creditare.

În această situație, o mână de ajutor venită din partea guvernanților este bine-venită.

În urma unui sondaj realizat de Autoritatea Națională pentru Tineret, peste 90% dintre tinerii români cred că achiziționarea unei locuințe reprezintă o problemă foarte serioasă, din cauza veniturilor, a accesului la credite pe termen lung, precum și a situației existente pe piața imobiliară.

În acest sens, Guvernul Boc a adoptat în ultima ședință de guvern o măsură importantă, care aduce un ajutor imediat și concret economiei și tinerilor care se află în căutarea unei locuințe.

Guvernul Boc a lansat programul "Prima casă".

Acest program îi va sprijini pe toți cei care doresc să-și cumpere pentru prima dată o locuință.

Este vorba despre persoanele care nu și-au putut permite cumpărarea unei locuințe, pentru că nu au avut banii de avans sau pentru că nu pot acoperi din salariu plata ratei la bancă.

Statul va garanta un credit de până la 60.000 de euro.

Această măsură are o mare deschidere socială și va impulsiona puternic sectorul construcțiilor imobiliare.

Un alt efect, cel puțin la fel de important, este deblocarea pieței de credit.

Băncile vor putea reveni la o politică de credit imobiliare activă, sprijinindu-se pe garanțiile oferite de stat.

Programul "Prima casă" va fi derulat de Ministerul Finanțelor Publice și are atât un scop social, cât și unul economic.

Prin derularea acestui program se încearcă deblocarea creditării și relansarea sectorului imobiliar.

Potrivit acestui program, statul va garanta, practic, 80% din valoarea creditului necesar pentru achiziționarea unei locuințe, iar valoarea creditului nu va putea fi mai mare de 60.000 de euro.

De asemenea, Fondul Național de Garantare a Creditelor va acorda garanții de aproximativ un miliard de euro, iar programul va deveni operațional în maximum 60 de zile.

Programul "Prima casă", pe care Guvernul Boc l-a demarat în cadrul Executivului, se adresează tuturor românilor care nu au în proprietate o locuință în momentul de față, tineri în special, dar nu numai tineri.

Stimați colegi,

Acest program este, în același timp, și o măsură anticriză, și o măsură pro cetățean.

El va avea două ținte clare: o țintă socială - rezolvă o problemă scadentă a oamenilor care nu au o locuință - și o țintă economică - relansarea acesteia și dezghețarea creditării printr-un parteneriat cu băncile.

Vă mulțumesc.

Ovidiu Marian (PD-L) - declarație politică având ca titlu Guvernul Boc - încă un pachet de măsuri anticriză (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Ovidiu Marian:

Declarația politică este intitulată "Guvernul Boc - încă un pachet de măsuri anticriză".

Guvernul Boc a adoptat ieri mai multe măsuri importante, care aduc un ajutor imediat și concret economiei și cetățeanului de rând.

Acest pachet de măsuri este o acțiune anticriză și pro cetățean.

Programul urmărește două lucruri:

  1. să stimuleze economia;
  2. să întărească protecția acordată cetățenilor în vremuri de criză.

În acest sens:

a) Guvernul Boc a lansat programul "Prima casă".

Acest program îi va sprijini pe toți cei care doresc să-și cumpere pentru prima dată o locuință.

E vorba de persoanele care nu și-au putut permite cumpărarea unei locuințe, pentru că nu au avut banii de avans sau pentru că nu pot acoperi din salariu plata ratei la bancă.

Statul va garanta un credit de până la 60.000 de euro.

Această măsură are o mare deschidere socială și va impulsiona puternic sectorul construcțiilor imobiliare.

Un alt efect, cel puțin la fel de important, este deblocarea pieței de credit.

Băncile vor putea reveni la o politică de credit imobiliar activă, sprijinindu-se pe garanțiile oferite de stat.

b) Ajutorul de stat nerambursabil pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Guvernul a intervenit cu o măsură de mare amploare în sprijinul sectorului economic privat (IMM-uri).

Bugetul alocat pentru sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii a fost majorat de 20 de ori și a ajuns la 100 de milioane de euro.

Întreprinderile mici și mijlocii se vor putea baza acum, în condițiile crizei, pe un ajutor de stat nerambursabil de până la 200.000 de euro.

Sectorul economic privat este vital pentru economia României și intervenția statului va permite firmelor să mențină locurile de muncă și să impulsioneze, prin activitatea lor, economia în ansamblu.

Această decizie este adevărata dovadă a atitudinii Guvernului față de sectorul privat.

Impozitul forfetar a fost o măsură de regularizare.

Majorarea de 20 de ori a ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii este o măsură prin care Guvernul vine concret și substanțial în ajutorul întreprinderilor mici și mijlocii.

c) Ieftinirea gazului.

Guvernul a continuat să urmărească situația costurilor pentru consumatorii de energie individuali.

După o primă reducere a prețului gazului cu 3%, de la 1 mai, Guvernul a constatat că poate aplica o nouă reducere de 5%, de la 1 iulie.

Această decizie a fost luată după consultarea ANRE.

Astfel, prețul gazului a fost redus cu 8% în trei luni.

Această măsură reduce costurile vieții zilnice pentru milioane de familii într-un moment în care fiecare cheltuială e drămuită.

d) Garantarea cu 30% a creditelor agricole.

Guvernul a decis, de asemenea, ca statul să garanteze 30% din valoarea creditelor agricole acordate producătorilor.

Continuăm astfel să ne ocupăm de agricultură și de producătorii agricoli.

Măsura aceasta reduce costurile de producție în agricultură și întărește astfel poziția producătorilor agricoli.

În același timp, reducerea costurilor de producție agricolă va însemna și un nivel de prețuri mai bun pentru consumatori.

e) Guvernul a stabilit principiile obligatorii ale sistemului de pensii publice.

Astfel vom putea avea o singură lege a pensiilor publice și vom pune capăt actualului sistem care permite și încurajează discriminarea între pensionarii obișnuiți și pensionarii cu drepturi speciale introduse prin legi speciale.

Nimeni nu va putea să își taie o felie separată din bugetul de pensii.

Toți pensionarii vor avea aceleași drepturi și vor primi pensii în baza unui singur sistem de calcul.

Exista o practică prin care unii și-au mărit de cinci ori sau de zece ori pensia, pentru că tot ei au reușit să obțină prevederi și legi speciale.

Această practică va înceta cu desăvârșire.

Sistemul de pensii va respecta o lege unică, iar mărimea pensiei va depinde numai de mărimea și de vechimea contribuțiilor la asigurările sociale.

Toate aceste măsuri vor contribui la depășirea mai ușoară a crizei economice și vor fi elemente importante în relansarea economică a României.

Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică intitulată Familia românească, apărată de familia popularilor europeni (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dumitru Oprea:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Declarația politică se intitulează "Familia românească, apărată de familia popularilor europeni".

Deși celelalte partide par să fie mai mult interesate de cursa prezidențială, Partidul Democrat Liberal ia în cel mai serios mod alegerile europarlamentare.

Este prima dată când reprezentanții României vor avea un mandat plin, de cinci ani, răstimp în care se vor lua decizii importante în relația cu Uniunea Europeană.

România va adera la Spațiul Schengen, va adopta moneda euro, având obligația să finalizeze toate procesele de reformă la care s-a angajat.

În plus, țara noastră va trebui să facă progrese substanțiale în cheltuirea fondurilor europene, participând, în același timp, la luarea unor decizii capitale privind viitorul Uniunii.

Pentru aleșii PD-L, toate aceste provocări ridică o responsabilitate în plus.

Din interiorul familiei popularilor europeni, cea mai importantă forță politică a continentului, ei vor avea un cuvânt greu de spus în problemele de pe agenda Parlamentului European.

Este un lucru asumat de partidul nostru, iar acest fapt a fost subliniat și la lansarea candidaților PD-L de la Iași.

Reprezentanții Partidului Democrat Liberal s-au angajat să se implice activ în eforturile de protejare a familiei, o instituție pusă în pericol de dinamica socială recentă.

Considerăm că aceasta este fundamentul valorilor sociale și scopul final al acțiunilor noastre politice.

De asemenea, o prioritate a europarlamentarilor noștri trebuie să fie participarea la luarea deciziilor anticriză care vor fi hotărâte la Bruxelles și Strasbourg.

Aceeași atenție va fi acordată problemelor energetice și ecologice, protejării drepturilor românilor care trăiesc și muncesc în afara granițelor, precum și democratizării continentului.

Insist pe importanța acestui aspect pentru țara noastră, mai ales din perspectiva recentelor evenimente din Republica Moldova.

În plus, faptul că mulți dintre candidații noștri sunt membri marcanți ai societății civile va aduce un plus de competență în abordarea relației Parlamentului European cu Chișinăul.

Însemnătatea acestor alegeri este însă umbrită de spectrul absenteismului.

După ultimele estimări, atât la nivel european, cât și național, se așteaptă o prezență modestă la urne.

Este un lucru care ar trebui să ne îngrijoreze deopotrivă, indiferent de familia politică din care facem parte.

Dezinteresul marii mase a cetățenilor pentru vot ar putea favoriza ascensiunea partidelor extremiste, susținute de un electorat mic, dar disciplinat.

Este o problemă care preocupă întreaga Europă democratică, care este la fel de valabilă și în țara noastră, mai ales pe fondul dificultăților economice actuale.

Așadar, există suficiente motive pentru care aceste alegeri trebuie tratate cu seriozitate, iar asta nu privește doar Partidul Democrat Liberal.

Pe lângă influența pe care PD-L o va avea în familia popularilor europeni, interesele țării vor trebui promovate și de colegii social-democrați sau liberali.

Dincolo de afilierile doctrinare, cred că toți cei 33 de reprezentanți ai României au o misiune prea importantă pentru a fi tratată prin prisma orgoliilor de partid, iar de succesul lor va depinde un lucru capital: legitimarea întregii clase politice românești în fața propriului electorat.

Vă mulțumesc.

Traian Constantin Igaș (PD-L) - declarație politică având ca titlu Și la bine, și la greu (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Traian Constantin Igaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Și la bine, și la greu".

Întreaga clasă politică românească se află în campanie electorală.

Alegerile pentru Parlamentul European din acest an sunt vitale pentru evoluția socială și economică a țării noastre, pentru dezvoltarea sa în cadrul unei Europe unite, în situația în care una dintre prioritățile acestui partid o reprezintă atragerea de fonduri europene.

Acesta, în esență, este un moment de uniune națională în fața problemelor cu care ne confruntăm, a crizei financiare și a moștenirii lăsate de o guvernare păguboasă.

În planul declarațiilor politice, retorica in crescendo a celorlalte partide se confundă cu scrutinul din noiembrie, alegerile prezidențiale, și omite nevoile imediate ale cetățeanului, ale familiei, cu care acesta se confruntă în prezent.

Este nedrept pentru oameni ca reprezentanții lor să se rezume la simple declarații politicianiste, goale și fără substanță, să reducă totul la un joc politic pentru o glorie improbabilă în lunile care urmează.

Partidul Democrat Liberal vine în aceste alegeri cu un program bazat pe realitatea actuală, pe problemele cu care familia românească se confruntă în viața de zi cu zi, la bine și la greu, pentru că Partidul Democrat Liberal este preocupat de soarta a 22 de milioane de români, spre deosebire de alte partide care se ocupă de soarta unuia.

Este important să trimitem în Parlamentul European oameni cu experiență, candidați reali și cărora într-adevăr le pasă de bunăstarea și siguranța cetățenilor noștri, atât în Uniunea Europeană, cât și în țară.

Nu ne mai putem ascunde după deget, nu mai putem să spunem cu jumătate de gură că suntem cetățeni europeni, în timp ce contracandidații noștri atacă și denigrează permanent un singur cetățean.

Este inadmisibilă atitudinea acestor partide de a ataca o instituție a poporului român, tocmai exponentul acestui popor în fața sa și a partenerilor noștri din Uniune.

Astfel de atacuri nu fac decât să destabilizeze imaginea țării.

Or, unitatea națională reprezintă dezideratul Partidului Democrat Liberal în aceste momente, cu activitatea europarlamentarilor noștri actuali drept dovadă amplă în protejarea cetățenilor noștri.

Energia noastră este canalizată pe situația de criză în care se află România și pe problemele cetățenilor, drept urmare contăm pe sprijinul și încrederea românilor la acest scrutin în a alege, în mod democratic, partidul care îi reprezintă.

Încrederea aceasta trebuie demonstrată nu prin vorbe și măsuri populiste anticriză, ci cu măsuri concrete.

Votul pe care românii trebuie să-l dea este unul de încredere în capacitatea partidului nostru de a-i reprezenta la cel mai înalt nivel în cadrul instituțiilor europene.

În ciuda problemelor pe care le înfruntăm și a politicilor evident malițioase pe care celelalte formațiuni politice le încearcă, partidul nostru are o datorie față de țară, înainte de toate.

În definitiv, nu am greșit cu nimic atunci când am spus, în sloganul nostru pentru europarlamentare, că suntem cu poporul român "La bine și la greu".

Vă mulțumesc.

Iulian Urban (PD-L) - declarație politică cu titlul Moment de glorie (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Iulian Urban:

Declarația politică are titlul "Moment de glorie".

Moment de glorie... glorie parlamentară.

Așa se poate cataloga ce s-a întâmplat miercuri, 20 mai 2009, în plenul Senatului României, atunci când s-a dezbătut o inițiativă legislativă a senatorului PD-L Urban Iulian, ce viza modificarea legii urbanismului, astfel încât funcția de arhitect-șef al unui oraș să nu mai poată fi ocupată de persoane fără pregătire de specialitate, fapt ce a dus la dezastre urbanistice sau la apariția unor blocuri de 20 de etaje în cartiere liniștite de case... case pentru care sunt tineri care și-au amanetat următorii 30-50 de ani la bancă.

De ce glorie parlamentară? Vreau să vă spun că eu cred cu tărie că asemenea momente sunt unice în viața unui parlamentar.

Simți cu adevărat că faci parte din puterea legislativă.

Hai să explic.

În campania electorală de la alegerile din toamna anului 2009 am promovat o idee în care am crezut cu tărie: faptul că abuzul de ordonanțe de urgență sau ordonanțe simple cu care fostul Guvern a siluit ideea despre cine și cum trebuie să facă legi într-o țară democratică a fost o greșeală, astfel încât Parlamentul trebuie să-și reia rolul de for suprem legiuitor.

Ei bine, în Guvern există încă persoane, și mă refer aici nu la miniștri, ci la tot soiul de directori tip relicvă, care pur și simplu consideră că numai Guvernul trebuie și poate să facă legi.

Ca atare, ei resping pe bandă rulantă inițiativele legislative ale parlamentarilor, iar miniștrii nu pot fi acuzați că, prinși în noianul zilnic de probleme, semnează, considerând de bună-credință propunerea făcută de acești directori-relicvă.

Așa s-a întâmplat și la propunerea mea legislativă.

S-a trecut "Guvernul nu susține...", pentru că, da, avem nevoie de această schimbare propusă de mine, însă, întrucât nu vom găsi suficienți arhitecți, mai bine lăsăm în continuare orașele și românii să fie cobaii experimentelor făcute de tot felul de neaveniți care ocupă funcțiile de arhitect-șef fără să aibă vreo tangență cu această meserie.

Este ca și cum ni s-ar fi spus că, dacă nu avem medici chirurgi, putem pune în locul lor mecanici auto...

Ei bine, momentul de glorie parlamentară s-a consumat miercuri.

Atunci, Senatul, Parlamentul a demonstrat că este o entitate în slujba românilor și a României.

Indiferent de culoarea politică, absolut toate partidele politice reprezentate în Senat au susținut proiectul meu de lege.

Nu s-a dat o palmă Guvernului, ci s-a tras un semnal de alarmă, și anume faptul că parlamentarul este cel care are inițiativa legislativă ca unica armă și resursă de lucru puse în slujba țării, iar parlamentarismul impune Guvernului, la nivel de instituții, să țină cont, să respecte și să înțeleagă că Parlamentul emite legi, iar Executivul trebuie să le pună în aplicare, să le execute.

Asta înseamnă cu adevărat un stat puternic, o democrație, iar senatorii PD-L, PSD, PNL și UDMR din Senatul României au demonstrat faptul că, atunci când este vorba de interesul real și direct al românului, nu mai încape loc de interese și jocuri politice.

Am trăit un moment în care am fost mândru că sunt membru al acestui Parlament, despre care colegi aflați la un al doilea mandat spun că este de departe cel mai curat, cel mai bine pregătit și corect Legislativ pe care România l-a avut în ultimii 20 de ani. Și asta ne dă speranțe nouă, tinerilor din acest Parlament, că vom putea să schimbăm modul în care se face politică în România și, mai ales, garanția faptului că clasa politică de mâine se va apropia de ceea ce cu toții așteptăm ca cetățeni: oameni aplecați, atenți la problemele cetățenilor și gata să sară să le rezolve.

Mulțumesc tuturor senatorilor PD-L, PSD, PNL și UDMR, pentru că am reușit să demonstrăm alegătorilor și nouă înșine că putem să ne mobilizăm în interesul românilor, adică dăm speranța celor care ne-au trimis în Parlament că pot să aibă încredere în noi, dincolo de culoarea noastră politică.

O țară democratică are nevoie de un Parlament puternic și cu personalitate.

Doina Silistru (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu 22 Mai - Ziua Internațională a Diversității Biologice (declarație politică neprezentată în plen);

Doamna Doina Silistru:

Declarația politică de astăzi se intitulează "22 Mai - Ziua Internațională a Diversității Biologice".

În fiecare an, la data de 22 mai se sărbătorește Ziua Internațională a Diversității Biologice, în concordanță cu hotărârea Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, ONU, care, la 20 decembrie 2000, a proclamat data adoptării Convenției pentru diversitate biologică, 22 mai, drept Ziua Internațională a Diversității Biologice, Rezoluția nr. 55/201.

Această zi era sărbătorită anterior la 29 decembrie - în urma Rezoluției nr. 49/119 din 19 decembrie 1994.

În 2000, Conferința părților la Convenție a recomandat, în cadrul celei de-a cincea întâlniri, ca data să fie schimbată pentru ca această zi să dobândească mai multă vizibilitate.

Principalul scop urmărit este creșterea conștientizării publicului față de importanța conservării și utilizării durabile a diversității biologice, precum și față de împărțirea echitabilă a resurselor ce derivă din utilizarea acesteia.

Celebrarea în fiecare an a acestei zile constituie o ocazie de a reflecta la responsabilitățile pe care le avem în conservarea acestei prețioase moșteniri și în transmiterea ei generațiilor viitoare.

În cadrul "Summitului Pământului", desfășurat la Rio de Janeiro în anul 1992, a fost semnată Convenția asupra diversității biologice, tratat internațional ce reprezintă prima recunoaștere în dreptul internațional a importanței conservării diversității biologice ca "preocupare comună a umanității" și ca parte integrantă a procesului de dezvoltare.

Convenția este văzută ca un document-cheie privind dezvoltarea durabilă și stă la baza elaborării strategiilor naționale de conservare a biodiversității.

Acoperă toate ecosistemele, speciile și resursele genetice, legând eforturile tradiționale de conservare de scopul economic de utilizare durabilă a resurselor biologice.

Astfel, Convenția reamintește factorilor de decizie că resursele naturale nu sunt infinite și propune o filozofie de utilizare durabilă a acestora, și recunoaște necesitatea utilizării componentelor biodiversității de către populațiile umane, însă într-o manieră și la o rată care să nu conducă la declinul acestora pe termen lung.

De asemenea, îndrumă factorii de decizie să respecte principiul precauției în luarea deciziei și recunoaște nevoia unor investiții substanțiale pentru conservarea biodiversității, dar și faptul că acestea vor genera beneficii ecologice, economice și sociale semnificative.

Țara noastră a ratificat Convenția prin Legea nr. 58/1994, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 199 din 2.08.1994.

Conform Convenției, țările semnatare își asumă următoarele angajamente:

  • identificarea și monitorizarea componentelor importante ale diversității biologice ce necesită a fi conservate și utilizate durabil;
  • stabilirea ariilor protejate pentru conservarea diversității biologice, alături de promovarea unei dezvoltări durabile în imediata vecinătate a acestora;
  • reabilitarea și restaurarea ecosistemelor degradate și promovarea recuperării speciilor amenințate în colaborare strânsă cu rezidenții;
  • respectarea și menținerea cunoașterii tradiționale în privința utilizării durabile a biodiversității prin implicarea comunităților locale;
  • prevenirea introducerii, controlul și eradicarea speciilor invazive care pot amenința ecosistemele, habitatele sau speciile și controlul riscului cauzat de organismele modificate prin biotehnologii;
  • promovarea participării publice în principal în privința evaluării impactului asupra mediului produs de proiecte ce pot afecta diversitatea biologică;
  • educarea și informarea publicului cu privire la importanța biodiversității și nevoia sa de conservare.

În conformitate cu Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică semnată, la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, diversitatea biologică înseamnă "variabilitatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv, printre altele, a ecosistemelor terestre, marine și a altor ecosisteme acvatice și a complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, dintre specii și a ecosistemelor".

Diversitatea biologică reprezintă o particularitate specifică a planetei noastre, care asigură funcționalitatea optimă a ecosistemelor, existența și dezvoltarea biosferei în general.

Însă, în ultimul timp, problema conservării biodiversității la nivel de ecosisteme, specii, populații și gene devine din ce în ce mai acută, din cauza intensificării impactului uman asupra biosferei.

În acest context, menținerea biodiversității este necesară nu numai pentru asigurarea vieții în prezent, dar și pentru generațiile viitoare, deoarece ea păstrează echilibrul ecologic regional și global, garantează regenerarea resurselor biologice și menținerea unei calități a mediului necesare societății.

Valorile biodiversității formează patrimoniul natural care trebuie folosit de generațiile actuale, fără a mai periclita șansa generațiilor viitoare de a se bucura de aceleași condiții de viață.

Diversitatea biologică este fundamentală pentru agricultură și producția de hrană.

Pentru a putea hrăni o populație în creștere, agricultura trebuie să furnizeze și mai multe alimente.

Este esențial să se mărească potențialul agricol prin protejarea unui spectru larg de forme de viață cu trăsături unice, cum ar fi plantele ce supraviețuiesc în caz de secetă sau animalele care se reproduc în condiții aspre de viață.

Practici agricole susținute pot hrăni, deopotrivă, oamenii și pot proteja oceanele, pădurile, preriile și alte ecosisteme care ocrotesc diversitatea biologică.

O mare varietate de plante cultivate și animale domesticite reprezintă fundamentul pentru biodiversitatea agricolă.

Oamenii, în prezent, depind de doar 14 specii de mamifere și păsări, reprezentând 90% din hrana provenită de la animale.

De asemenea, doar patru specii de plante - grâul, porumbul, orezul și cartoful - furnizează jumătate din hrana bazată pe plante.

Peste 40% din suprafața pământului este folosită în agricultură, plasând o mare responsabilitate asupra fermierilor în vederea protejării biodiversității.

Prin folosirea de tehnici corespunzătoare, cum ar fi reducerea folosirii pesticidelor, folosirea agriculturii organice și a rotației culturilor, fermierii mențin balanța fragilă cu ecosistemele înconjurătoare.

Cauzele pierderii biodiversității: activitățile umane duc la pierderea varietății vieții; creșterea populației și activitățile economice, împreună cu schimbările tehnologice și modelul nostru de viață politic și cultural, induc o presiune sporită asupra ecosistemelor; acțiunile noastre modifică habitatele, clima, supraexploatează resursele, poluează și facilitează răspândirea speciilor străine cu potențial invaziv.

Dacă tendința actuală continuă, pierderea biodiversității se va accelera.

Pierderea biodiversității determină o reducere a capacității productive a sistemelor ecologice naturale și a gamei de bunuri și servicii generate de ecosisteme.

Ce măsuri pot fi luate? În trecut, acțiunile și programele care promovau conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice se limitau la pericolul pierderii biodiversității.

Acest lucru nu este suficient, pentru a stopa pierderea biodiversității fiind necesare și alte acțiuni și măsuri, cum ar fi dezvoltarea durabilă a populației umane.

Pentru asigurarea măsurilor de ocrotire și conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferențiat de ocrotire, conservare și utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:

a) categorii stabilite la nivel național: rezervații științifice, parcuri naționale, monumente ale naturii, rezervații naturale și parcuri naturale;

b) categorii stabilite prin reglementări internaționale: situri naturale ale patrimoniului natural universal, zone umede de importanță internațională, rezervații ale biosferei, arii speciale de importanță avifaunistică.

Modalități de măsurare a biodiversității:

  • bogăția specifică (număr de specii);
  • echitabilitatea - modul în care numărul de specii este reprezentat într-un sistem;
  • diferențierea - măsura diferențelor fenotipice dată de diferențele genetice;
  • raritatea - prezența redusă în cadrul sistemului.
  • Importanța biodiversității:
  • produce oxigen și absoarbe dioxid de carbon;
  • previne inundațiile și reglează regimul apelor;
  • asigură produse esențiale, inclusiv apă, hrană, energie electrică;
  • oferă beneficii economice prin produse, dar și prin turism;
  • reprezintă un rezervor genetic pentru generațiile viitoare.

Europa găzduiește o diversitate naturală unică, iar cele 12 noi state membre îi sporesc această diversitate.

Cu toate acestea, în ultima perioadă, pierderea biodiversității s-a accelerat într-un ritm fără precedent atât în Europa, cât și în întreaga lume.

În Europa, 42% din mamifere sunt în pericol de dispariție, împreună cu 15% din păsări și 45% din fluturi și reptile.

Vulpea polară, râsul iberian, veverița sunt, toate, serios amenințate.

Au mai rămas doar câteva sute de râși, de exemplu, cu habitatul în patru regiuni ale Spaniei.

Izolate unele față de celelalte, aceste comunități de animale slăbesc treptat din cauza imposibilității împerecherii încrucișate.

România, la fel ca întreaga Europă, beneficiază de o varietate impresionantă a florei, faunei, ecosistemelor și peisajelor, aceasta fiind cea mai mare bogăție naturală.

Importanța cadrului natural european se extinde dincolo de granițele continentului, fiind un element vital pentru ecosistemul global.

Construcția rețelei ecologice paneuropene, ca parte a strategiei continentale de protecție a mediului, constituie o unealtă esențială pentru a asigura coerența unui sistem de habitate în care, făcând uz de coridoarele naturale, să se faciliteze dispersia și migrația speciilor de animale.

Spațiul biogeografic al României cuprinde, într-o proporție relativ egală, cele trei unități geografice - câmpie, deal și munte -, cu o diversitate mare de condiții pedoclimatice și hidrologice ce diferențiază un număr de circa 52 de ecoregiuni, cu o varietate de ecosisteme terestre, acvatice, specifice zonelor de coastă și de litoral ale Mării Negre, zonelor de stepă, silvostepă, deal, munte, lacurilor, cursurilor de apă și luncilor acestora, zonelor secetoase sau celor umede, inclusiv celor specifice Deltei Dunării.

Ca o consecință a poziției sale geografice, România este o țară cu o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât și la nivel de specii.

Cu excepția marilor zone agricole și a unor ecosisteme terestre și acvatice aflate sub impactul negativ al unor surse de poluare, în care se înregistrează modificări ale structurii și dinamicii diversității biologice, restul mediului natural se păstrează în parametrii naturali de calitate, oferind condițiile necesare conservării diversității biologice specifice.

Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme funcționale cu organizare complexă, în general, modificările structurale la nivelul acestora nu sunt sesizabile de la un an la altul, doar în cazul unor accidente ecologice majore și pe termen scurt, ulterior, prin eliminarea factorului perturbator, mediul natural se poate reface.

Din cauza lipsei punerii în practică a sistemului de monitoring integrat care să includă și monitorizarea diversității biologice, nu există date concrete pe baza cărora să se poată face o analiză reală a stării acesteia, cu excepția unor specii sălbatice care fac obiectul unor programe și proiecte de cercetare ale structurilor universitare, muzeelor, institutelor de cercetare, precum și ale unor organizații neguvernamentale specializate.

Ecosistemele naturale și seminaturale din România reprezintă aproximativ 47% din suprafața țării.

Ca urmare a studiilor efectuate prin Programul CORINE Biotopes, au fost identificate și caracterizate 783 de tipuri de habitate - 13 habitate de coastă, 89 de zone umede, 196 de pajiști, 206 de pădure, 54 de mlaștină, 90 de stâncării/nisipuri și 135 agricole - în 261 de zone analizate, de pe întreg teritoriul țării.

Au fost identificate, de asemenea, 44 de zone de importanță avifaunistică, cu o suprafață totală de 6.557 kilometri pătrați, reprezentând 3% din suprafața țării.

În vederea stabilirii și implementării planurilor de management necesare asigurării unei stări favorabile de conservare a unor tipuri de habitate naturale cu importanță deosebită atât la nivel național, cât și comunitar, prin intermediul Programului LIFE ("L'Instrument Financier pour l'Environnement") al Comunității Europene s-a obținut suport financiar pentru următoarele proiecte:

  • conservarea unei păduri euro-siberiene cu stejar (Quercus robur);
  • conservarea habitatelor în Parcul Național Bucegi;
  • acțiuni complexe pentru protecția și dezvoltarea patrimoniului natural al Munților Apuseni.

Odinioară în număr foarte mare, bourul și acvila au rămas doar ca simboluri pe stemele Moldovei și Munteniei.

Zimbrul, cel mai greu animal de uscat european, poate fi admirat numai în Rezervația Dragoș-Vodă de la Vânători - Neamț, în Rezervația Neagra de la Bucșani - Dâmbovița (cea mai mare rezervație din România, ca număr de exemplare), la Hațeg - Slivuț.

Dropia, care odinioară împânzea Câmpia Bărăganului, a fost redusă numeric la doar câteva exemplare existente astăzi în Dobrogea.

Râsul, capra neagră și cocoșul de munte sunt astăzi animale ocrotite de lege.

În același regim legislativ se află și multe specii de plante din țara noastră, printre care: floarea-de-colț, garofița Pietrei Craiului, tisa, bujorul românesc, sângele voinicului și altele.

La nivel național, Ministerul Mediului, prin agențiile regionale de protecție a mediului, va iniția diferite acțiuni specifice pentru promovarea Zilei Internaționale pentru Diversitatea Biologică, precum și pentru conștientizarea și sensibilizarea publicului larg pe această temă, cum ar fi:

  • organizarea de seminarii sau conferințe de presă pe tema biodiversității;
  • conceperea unor articole care vor fi publicate în presa națională sau locală;
  • organizarea unor expoziții, cu temă, la muzee de științe ale naturii;
  • expoziții speciale în grădini botanice sau centre de conservare;
  • organizarea de concursuri de mai multe categorii, cum ar fi: eseuri, fotografie, artă, realizarea de postere și site-uri web, dramă sau dansuri;
  • organizarea de excursii în arii naturale protejate sau alte locuri de interes;
  • organizarea de activități tematice de conștientizare în școli și licee;
  • organizarea de evenimente de igienizare a mediului.

Pentru planeta noastră, biodiversitatea este importantă din multe puncte de vedere: etic, afectiv, economic și al mediului ambiant.

Ecosistemele au valoare intrinsecă.

Ele ne oferă plăceri emoționale și estetice, ne oferă posibilități excepționale pentru recreere.

Ele ne curăță apa, ne purifică aerul și ne întrețin solurile.

Ele reglează climatul, reciclează nutrienții și ne oferă hrană, materii prime și resurse pentru medicamente - peste 40% dintre medicamentele moderne provin de la plante și animale.

Ele formează fundația pe care societatea umană este construită.

Așadar, populația umană este dependentă de "serviciile ecosistem" oferite gratuit de natură, cum ar fi purificarea apei și a aerului, reciclarea nutrienților, lemnul sau peștii.

Acestea sunt predominant bunuri publice fără piață sau cost, astfel încât pierderea lor, cel mai adesea, nu este detectată de sistemul nostru economic și, prin urmare, poate continua neabătut.

Transformarea profundă a mediului înconjurător și acumularea în timp a unor stări de degradare a acestuia au condus la eroziunea și sărăcirea biodiversității, cu efect pe termen lung pentru natură:

distrugerea multor păduri, reducerea efectivelor populațiilor sălbatice și a genofondului lor, creșterea ratei, vitezei de extincție a speciilor, care a depășit cu mult rata procesului natural de formare de noi specii.

În același timp, s-a exercitat o presiune selectivă asupra speciilor, fiind favorizate cele utile direct populației umane, ceea ce a determinat modificarea structurii ecosistemelor și le-a influențat evoluția.

Astăzi se sărbătorește Ziua Internațională a Diversității Biologice, eveniment menit să amintească varietatea vieții pe planeta, care oferă suportul fizic și care joacă un rol important în protejarea vieții, făcând-o mai rezistentă la presiunile schimbării de zi cu zi.

Biodiversitatea este cea care face planeta noastră nu numai locuibilă, dar și frumoasă.

Depindem de bogăția naturală a planetei noastre în ceea ce privește hrana, energia, lemnul, materiile prime, aerul și apa curate, care fac viața posibilă și sunt motorul economiei noastre. Și, de asemenea, ne întoarcem la mediul nostru ambiant pentru lucruri mai puțin tangibile - îl privim pentru plăcerea estetică și ca sursă de inspirație artistică, pentru recreere.

Diversitatea biologică este un factor-cheie în conservare, înglobând bogăția vieții pe Pământ și imensa varietate sub care aceasta se regăsește.

Laurențiu Chirvăsuță (PSD+PC) - declarație politică intitulată Solidaritate pentru revenirea la normalitate (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Laurențiu Chirvăsuță:

Declarația mea politică este intitulată "Solidaritate pentru revenirea la normalitate".

Criza economică mondială, care afectează negativ și țara noastră, este rezultatul unor politici de dreapta exagerate și aplicate prost.

În viziunea neoliberală, piața deține toate mecanismele de rezolvare a problemelor prin intermediul concurenței libere, a inițiativei private și prin minimizarea rolului primordial al statului.

Se uită, astfel, că statul are menirea de a echilibra, atât în calitatea sa de agent economic, cât și în calitatea de agent de reglementare.

Din această perspectivă, elemente esențiale de diferențiere sunt țintele și metodele programului anticriză.

Pentru social-democrați țintele specifice sunt trei:

  • protecția categoriilor celor mai vulnerabile față de acțiunea crizei;
  • evitarea apariției îmbogățiților crizei, a noii oligarhii de criză;
  • reabilitarea și consolidarea coeziunii socio-economice a națiunii după trecerea crizei.

Cât privește metoda specifică, aceasta se bazează pe principiul solidarității aplicat la nivelul relațiilor interindividuale, la nivelul societății, dar și la nivel transnațional.

Sociologul american Immanuel Wallerstein consideră că actuala criză nu este una obișnuită, ci, prin efectele ei, este chiar mai severă decât cea din 1929-1933.

El o consideră ca pe o criză de final al sistemului capitalist care a dominat istoria civilizației în ultimii 500 de ani.

Probabil că în urma ei se va contura - pe parcursul următoarelor patru-cinci decenii - o nouă structură, de esență postcapitalistă.

Aceasta nu înseamnă, însă, dispariția pieței care a precedat capitalismul și îi va supraviețui acestuia.

Conceptul de economie socială de piață, care s-a născut în Suedia și s-a extins, după război, în țările occidentale, și modelul social european - devenit un acquis comunitar -, care urmărește tocmai reducerea decalajelor sociale, ar trebui să fie surse de inspirație pentru promovarea viitoarelor căi de evoluție a economiei mondiale.

Creșterea economică din ultimii ani i-a îmbogățit numai pe unii, din ce în ce mai puțini, lăsându-i în sărăcie și marginalizare pe cei mai mulți.

În conformitate cu datele furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2007 aproximativ 18,5% din cetățenii României sunt săraci.

În mediul rural însă, incidența sărăciei este extrem de mare, ajungând la aproximativ 30% în 2007.

În consecință, aproximativ 70% din persoanele expuse riscului de sărăcie trăiesc în mediul rural.

În timp ce în orașele mari și medii a apărut o clasă de mijloc ușor prosperă, care, prin creditare exagerată și nechibzuită, și-a procurat locuințe sau autoturisme, în sate s-a mărit numărul celor aflați la marginea societății, care deveneau tot mai săraci și de care se ținea cont doar în momente electorale.

Sărăcia este inegal distribuită și în profil regional.

Rata sărăciei este de patru ori mai mare în regiunile de nord-est, sud-est - regiunea pe care o reprezint - și sud-vestul Olteniei, decât în regiunile București, Ilfov.

Dacă adăugăm și regiunea Muntenia de Sud, acestea cumulează mai mult de două treimi din populația săracă a României.

Ceea ce îngrijorează este faptul că în aceste regiuni s-a înregistrat o creștere semnificativă a incidenței sărăciei în acești ultimi patru ani.

Creșterea ratei sărăciei este determinată de creșterea inegalității veniturilor, în condițiile în care veniturile mici au crescut mai puțin decât veniturile mari.

Cele două Românii de care au tot vorbit de câțiva ani distinși colegi de la PSD sunt astăzi o realitate.

În primul rând, este vorba de o Românie urbană, care a fost în creștere, cu o solidă componentă liberală, deși uneori afectată de șomaj, și care așteaptă de la stat mai degrabă șanse decât sprijin.

Dar mai există și o Românie rurală, cu oameni în vârstă și oameni săraci, România celor mulți care se chinuiesc să supraviețuiască în sărăcie sau la limita ei, chiar având un loc de muncă sau o pensie de la stat.

Este o Românie care are încă nevoie de ajutor nu doar pentru dezvoltare, ci și pentru supraviețuire.

Eu reprezint, stimați colegi, un colegiu preponderent rural.

Asemenea dumneavoastră, am promis celor pe care-i reprezint șansa de a-și depăși condiția și de a se dezvolta.

Nu vom putea niciodată să ne atingem însă acest obiectiv, dacă vom continua să gândim individualist, să fim preocupați de propria noastră bunăstare, fără a ne gândi și la celălalt de lângă noi.

Datoria noastră, a celor care reprezintă populația din mediul rural, este să facem tot posibilul pentru ca acești oameni să aibă șansa de a-și depăși condiția.

Pentru a putea face față tuturor acestor provocări, trebuie ca autoritățile publice să-și concentreze acțiunile spre facilitarea accesului diferitelor instituții, organisme, autorități, persoane fizice publice sau private la absorbția cât mai mare, și mai ales eficientă, a fondurilor structurale.

Împreună cu colegii mei din PSD Galați, am stabilit ca prioritate zero facilitarea accesului la fondurile europene pentru categoriile vulnerabile și expuse crizei.

Se cer înăsprite controlul și sancțiunile împotriva acordurilor care ar putea permite controlul pieței financiare de către bănci sau care ar crea o poziție dominant în favoarea acestora în raporturile cu clienții.

Este momentul lansării unor oameni politici care să încurajeze producția și să descurajeze speculația.

În mod special și urgent, se impune oprirea urgentă a activităților speculative care ar folosi banii statului și, mai ales, a celor care ar urmări specularea crizei, adică valorificarea dificultăților economicofinanciare pentru o îmbogățire rapidă, de natură a crea o nouă generație de oligarhi.

Combaterea crizei, minimizarea impactului ei și reabilitarea postcriză presupun regăsirea sau consolidarea solidarității naționale.

Fără înțelegerea și sprijinul societății, statul nu poate face mare lucru.

De fapt, statul nu poate garanta ieșirea din criză, dar poate facilita crearea cadrului care să permită comunității, cetățenilor săi să o facă.

   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 20 octombrie 2021, 20:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro