Plen
Ședința Senatului din 16 septembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.112/25-09-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 16-09-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 16 septembrie 2009

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 9.05.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Bună ziua!

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să vă ocupați locurile în sală.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 16 septembrie 2009.

Ședința de astăzi va fi condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

Primul punct - declarații politice.

 
  Șerban Rădulescu (PD-L) și Georgică Severin (PD-L) - declarație politică având ca temă evoluția afecțiunilor hepatice în rândul populației din România

Are cuvântul domnul senator Șerban Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al PD-L, urmează domnul senator Ion Vasile, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Șerban Rădulescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Criza economică, asumarea răspunderii guvernamentale pe legi esențiale pentru reformă sunt subiecte deosebit de importante și actuale pe care le dezbatem în aceste zile.

Eu îmi asum un mesaj ce poate părea nu foarte important - în orice caz poate părea dur -, dar este un mesaj actual pe care îl aduc astăzi în Parlamentul României, și fac acest gest pentru că în acest moment suntem într-o zonă critică a evoluției afecțiunilor hepatice în rândul populației României.

S-a vorbit în ultimii ani despre numărul mare de români care trăiesc cu hepatită cronică B sau C.

Estimările sunt cifre înșirate pe hârtie și poate vă spuneți chiar în acest moment:

ce vrea omul acesta de la noi?

Vreau atenție pentru sănătate.

Vreau conștiință atunci când vorbim despre cine și când primește tratament.

Vreau șanse egale la tratament.

Cu siguranță, mulți dintre dumneavoastră nu sunteți familiarizați cu ceea ce înseamnă hepatita cronică B sau C.

De asemenea, poate vă gândiți că nu este ceva ce poate fi prezent în viața dumneavoastră, a prietenilor sau a cunoscuților.

Cât se poate de fals!

Cu aproximativ două milioane de români - căci aceasta este estimarea -, fiecare dintre noi poate avea cel puțin un cunoscut cu hepatită cronică B sau C.

Astfel, unul din zece români trăiește cu hepatită cronică B sau C și nu este ușor.

Prevalența medie a hepatitei C în România se situează între 3,23% și 4%.

Bucureștiul înregistrează o prevalență mai mare decât media, respectiv 4,5%.

Din păcate, prevalența hepatitei C în România depășește valorile acestui indicator înregistrate în Polonia (0,7%) și Republica Cehă (0,5%), ca să mă refer la țări din apropierea noastră.

Vorbim despre afecțiuni contagioase care, netratate la timp, pot genera afecțiuni foarte grave, ireversibile, precum cancerul hepatic sau ciroza.

Or, un ficat măcinat de boală, mărit și cu leziuni va afecta calitatea vieții oricărui pacient.

Mai mult, să nu uităm că vorbim despre afecțiuni contagioase, cu evoluție latentă.

Poți trăi cu aceste virusuri fără a da semne de boală, iar când descoperi poate fi deja prea târziu.

Astfel, poți trăi cu virusul B sau C și, fără să vrei, îl poți transmite mai departe.

Pentru a vă face o idee despre amenințările acestor virusuri, vreau să vă spun că:

  • virusul hepatitei B este de 100 de ori mai infecțios decât virusul HIV;
  • virusul hepatitei B se transmite prin fluide corporale, prin sânge, reutilizarea seringilor, activități cosmetice, medicale, stomatologice;
  • 70% din cancerele hepatice sunt cauzate de virusul hepatitei B;
  • aproximativ 40% din cazurile hepatitei B sunt asimptomatice.

Pentru virusul hepatitei C lucrurile nu stau cu mult diferit:

  • 60-70% din cazuri sunt asimptomatice;
  • aproximativ 20% din cei cu hepatită cronică C dezvoltă ciroză hepatică;
  • aproximativ 5% din cei cu hepatită cronică C dezvoltă cancer hepatic.

Toate cele menționate fac ca România să fie a patra țară din Europa în clasamentul morților cauzate de afecțiunile hepatice.

În aceste condiții, nu este exagerat să afirm că ne paște o epidemie de hepatită, dacă nu luăm măsurile adecvate.

Populația României trebuie să fie informată cu privire la riscuri, metode de transmitere și tratament.

Avem o reală problemă de sănătate publică și numai noi o putem rezolva, prin programe coerente, adecvate realităților.

Cu regret, constat că, deși cifrele menționate sunt alarmante, doar 2% din cei afectați de virusurile hepatitei B sau C au acces la tratament.

În prezent, numărul pacienților cu hepatită C este de 4.200.

Numărul pacienților aflați pe lista de așteptare pentru hepatita C este de 5.400 și al celor pentru hepatita B este de 1.500.

Timpul mediu de așteptare a unui pacient pentru a beneficia de tratament este de 18 luni în cazul hepatitei C și de șase luni în cazul hepatitei B.

În majoritatea țărilor din Uniunea Europeană nu există liste de așteptare și pacienții au acces la tratament în mai puțin de o lună.

Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană consideră hepatita C o problemă gravă de sănătate și au strategii bine puse la punct pentru eradicarea acestei boli.

De aceea am vrut, prin această declarație politică, să atrag atenția asupra unei situații extrem de grave, păstrată sub tăcere prea mult timp.

Sper ca, pentru o clipă, să ne gândim la noi și la cei de lângă noi și că vom ține cont, la discuția bugetară pentru 2010, de cele enumerate.

Senator Șerban Rădulescu, PD-L Cluj, și senator Georgică Severin, PD-L Prahova.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Vasile Ion (PSD+PC) - declarație politică despre Ziua Internațională a Democrației

Dau cuvântul domnului Ion Vasile, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Vasile Ion:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Începând cu anul 2008, la propunerea Adunării Generale a Națiunilor Unite, ziua de 15 septembrie este sărbătorită în întreaga lume ca Zi Internațională a Democrației.

În mod firesc, această zi are o semnificație specială pentru parlamente, instituții-cheie ale democrației, și, bineînțeles, pentru organizația lor mondială, Uniunea Interparlamentară (UIP), un for de prestigiu în care România este reprezentantă încă din 1892.

Contribuția Uniunii Interparlamentare și a membrilor săi la promovarea democrației reprezentative a dobândit deja o binemeritată recunoaștere la scară globală.

Viziunea UIP în domeniu reflectă ideea fundamentală că, deși existența unui parlament nu garantează automat democrația, în absența unui parlament nu poate exista democrație.

Este motivul pentru care, pe parcursul ultimelor decenii, UIP a participat activ, prin proiecte de asistență tehnică, la consolidarea instituțiilor parlamentare din peste 20 de țări în curs de dezvoltare.

Pentru ediția 2009 a Zilei Internaționale a Democrației tema aleasă de Uniunea Interparlamentară este "Democrație și toleranță politică", nu întâmplător, ci pornind de la constatarea că pretutindeni în lume lipsa toleranței ridică probleme în viața politică.

Prin natura ei, viața politică înseamnă și confruntări de idei, confruntări pe care instituțiile democratice le fac posibile.

Parlamentul are rolul de a aplana tensiunile, de a păstra echilibrul între cerințele contradictorii care își au izvorul în diversitate și de a permite reprezentarea adecvată a tuturor sectoarelor societății.

Toleranța în politică este un pion al democrației, este indispensabilă funcționării Parlamentului și ea trebuie pusă permanent în practică.

Invitând cele 153 de parlamente membre să marcheze această zi internațională, UIP dorește să aducă în prim-plan necesitatea dezvoltării unei culturi a toleranței la scara întregii societăți și, în particular, în viața politică.

Parlamentele lumii reunesc, la ora actuală, aproximativ 40.000 de membri.

De-a lungul anilor, nu puțini au fost cei care și-au riscat cariera și chiar viața pentru convingerile lor.

Uniunea Interparlamentară a pus la punct, încă din anul 1976, un mecanism unic în lume, Comitetul pentru drepturile omului ale parlamentarilor, care investighează astfel de cazuri.

Apărând parlamentarii împotriva abuzurilor, Comitetul apără, implicit, drepturile celor care i-au ales și instituția parlamentară.

În cei 33 de ani de activitate, Comitetul a examinat cazuri din peste 100 de țări, reușind, adesea, să obțină eliberarea unor parlamentari deținuți, reintegrarea lor în Parlament, anchetarea violențelor la care au fost supuși, urmărirea în justiție a autorilor acestora și alocarea unor compensații reparatorii.

Aș reaminti, cu această ocazie, că unul dintre cazurile examinate pe parcursul mai multor ani a fost cel al deputatului moldovean și, ulterior, membru al Senatului României, Ilie Ilașcu.

Nu lipsită de importanță este constatarea că, în anumite situații, încălcarea drepturilor omului ale parlamentarilor este rezultatul aplicării unor legi sau regulamente parlamentare deficitare și de-aici dimensiunea UIP pentru revizuirea și alinierea lor la instrumentele internaționale în materie.

Aș adăuga că cele mai multe abuzuri împotriva parlamentarilor, conform statisticilor Comitetului UIP, se manifestă prin excluderea nejustificată din viața politică, absența unui proces echitabil, arestarea și detenția pe baze arbitrare sau restricționarea nejustificată a libertății de expresie.

Se află însă în curs de investigație și cazuri de dispariție forțată, răpire, asasinat, agresiune și amenințare cu moartea, tortură și rele tratamente sau încălcări ale imunității parlamentare, ale căror victime sunt membrii de parlamente.

Stimați colegi, Toleranța politică înseamnă apărarea și respectarea regulilor democratice.

La nivelul Parlamentului, ea se referă la respectarea diferențelor de opinii politice, a mandatului fiecărui parlamentar în parte, inclusiv din perspectiva rolului partidelor politice și a măsurii în care impunerea unei linii de partid afectează exercitarea mandatului respectiv.

În acest an, UIP a realizat, în premieră, un sondaj pe tema toleranței politice, la care au participat circa 22.000 de persoane, inclusiv parlamentari din 24 de țări cu niveluri diferite de dezvoltare, de pe toate continentele și care, împreună, însumează 64% din populația lumii.

Majoritatea repondenților manifestă o îngrijorătoare lipsă de încredere în independența parlamentarilor și în posibilitatea lor de a vorbi liber în numele celor care i-au ales.

Prevalează convingerea că partidelor de opoziție li se oferă rareori sau numai din când în când șansa de a-și exprima opinia și de a influența politicile guvernamentale.

Măsura în care parlamentele reprezintă în mod real diversitatea politică și socială este pusă și ea sub semnul întrebării.

În linii mari, aceste percepții sunt valabile indiferent de regiune, sistem politic, grupe de vârstă sau gen.

România nu s-a numărat printre țările implicate în sondaj, dar cred că celebrarea Zilei Internaționale a Democrației 2009 poate fi și pentru noi o bună ocazie pentru a reflecta într-un spirit pozitiv asupra contribuției Parlamentului și a fiecăruia dintre noi la creșterea toleranței în societate și în politică, la măsurile pe care le putem lua în sprijinul unor relații mai solide și mai transparente ale Parlamentului cu Guvernul și cu cetățenii.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, Cu îngăduința dumneavoastră, trebuie să fac o remarcă.

Vreau să le mulțumesc celor 15 colegi prezenți în sală.

Tocmai vorbeam despre democrație, despre parlamente, despre modul în care în unele părți ale lumii parlamentele, aleșii națiunii sunt tratați într-un mod care nu înseamnă în niciun fel democrație.

Regret că aceste declarații politice nu sunt cu un auditoriu pe măsură, regret că din Parlamentul României au dispărut dezbaterile parlamentare pe legi, ca o obligație a fiecăruia dintre noi, regret că Parlamentul României este într-o situație pe care nu mi-o închipuiam în 1990.

Vă mulțumesc pentru atenție - constat că nici măcar presa noastră cea de toate zilele nu este prezentă - și cred că o invitație la meditație, pentru fiecare dintre noi, privind rolul Parlamentului în procesul democratic în România este absolut obligatorie.

Vă mulțumesc și îmi scuzați această intervenție.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Aveți perfectă dreptate, dar noi am bulversat, de fapt, programul nostru obișnuit de declarații politice, care era în ziua de luni. Știți care au fost evenimentele care ne-au împins la această soluție.

Și eu sper, ca și dumneavoastră, într-o refacere a ideii de dezbatere politică și de prezență a senatorilor în sală la acest moment.

Vă mulțumesc.

 
  Cornel Popa (PNL) - declarație politică cu titlul Blocaj în instanțe

Dau cuvântul domnului senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc.

Prezenta declarație politică am intitulat-o "Blocaj în instanțe".

Stimați colegi,

Decizia magistraților de a boicota alegerile prezidențiale este una dintre cele mai grave din istoria recentă a României.

Ce mă sperie mai tare este faptul că nu știm încă dacă situația va intra în normalitate în curând, în ciuda negocierilor despre care s-a tot vorbit atât de mult în ultimele zile.

Actul de justiție este blocat, dar de la conducerea țării nu vine nicio soluție.

Este ca și cum la Palatul Victoria se lucrează în gol, iar de-acolo se întorc doar ecourile revendicărilor de tot felul.

Mai rău, președintele Băsescu pune paie pe foc și-i amenință pe magistrați cu arestarea pe loc.

Din 1 septembrie instanțele din Capitală și din țară refuză să judece alte cazuri decât cele privitoare la mandatele de arestare care expiră, plasamentul minorilor și răpirile internaționale.

Ce s-a rezolvat de la această dată și până acum? Nimic!

Oare s-au pierdut orice abilități de a dialoga și a negocia astfel încât să se ajungă la o rezolvare pe cale amiabilă? Sau intenționează Băsescu să instaureze dictatura, de teamă că va pierde alegerile?

Legea salarizării unice, cea care a nemulțumit judecătorii în asemenea măsură, trebuia să fie o soluție, nu un motiv al blocării activității atâtor categorii profesionale, iar președintele Băsescu trebuia să fie un mediator între cele două puteri ale statului amintite mai sus, așa cum îi cere Constituția României, și nu factorul principal al dezbinării naționale.

Cert este că până când acest conflict deschis nu se va rezolva au de suferit oamenii simpli, cei care-și pierd zilele pe holurile instanțelor de judecată, cei care-și puseseră ultima speranță la dreptate în magistrați.

În aceeași situație nefericită sunt și firmele care au pe rol procese de mii de lei sau de mii de euro și cărora nu le este indiferent dacă li se dă decizia curții acum sau în 2010.

Vorbim despre un volum uriaș de dosare nesoluționate în România blocată de criza din justiție.

Numai la Curtea de Apel Oradea sunt pe rol 4.648 de dosare, la 28 de judecători.

Lipsa banilor este acută în acest sistem: nu se trimit adrese din cauza lipsei banilor pentru taxele poștale, nu se plătesc datoriile la energia electrică și alte utilități.

Magistrații sunt în criză de mult timp, de fapt, dar acum s-a ajuns la un punct critic.

Este nevoie de o intervenție urgentă a ministrului justiției și libertăților cetățenești, altfel voi considera justificată cererea demisiei acestuia făcută de către procurorii bihoreni.

Ieri, 15 septembrie 2009, aceștia au decis nu numai să continue protestul lor, dar și să solicite plecarea ministrului Predoiu, pe care ei îl simt străin de problemele grave cu care se confruntă magistrații din România.

O poziția tranșantă se așteaptă și de la procurorul general al României cu privire la motivele protestului magistraților și la amenințările directe adresate judecătoarei Mona Pivniceru.

Sunt convins că, asemenea mie, și dumneavoastră, stimați colegi, luați contact săptămânal cu cei care v-au ales.

Ce le răspundeți celor care vă cer o mână de ajutor pentru că au procese în instanță, procese de care depinde viitorul lor?

Mă întreb cu groază ce vom face când medicii, nemulțumiți și ei de noua lege a salarizării, se vor hotărî să nu ne mai opereze.

Profesorii sunt deja la capătul răbdării.

România este, într-adevăr, blocată, iar dacă președintele Băsescu și Guvernul lui nu știu să ne scoată din blocaj, este timpul să lase locul altora mai pricepuți.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca titlu Pledoarie pentru calitate în învățământ

Îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L, urmează domnul senator Cseke Attila Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Declarația mea este una, spun eu, normală în jurul datei de 15 septembrie 2009 și cred că, atâta timp cât va exista Parlament, vor putea fi făcute și declarații politice în jurul acestui important domeniu - învățământul.

Titlul declarației mele politice este "Pledoarie pentru calitate în învățământ".

Anul școlar abia a început, este al douăzecilea de la ieșirea României din tiparele ideologiei comuniste.

Consider că două decenii sunt suficiente pentru o scurtă trecere în revistă a reformelor făcute în sistemul nostru de învățământ de toate gradele, care nu au fost puține și, tocmai pentru că nu au fost puține, învederează faptul că ele nu au corespuns așteptărilor.

Noua Lege a educației naționale, pe care Executivul a promovat-o prin asumarea răspunderii guvernamentale în ziua de ieri, a stârnit numeroase controverse și nemulțumiri la toate nivelurile: politic, social, educațional.

Să nu uităm totuși că dorința autorilor ei de a fi acceptată se produce pe fondul crizei economice pe care o traversează România, de fapt mai toate țările din lume.

Conținutul ei nu putea să nu țină seama de aceste realități.

Dar nu asupra acestor aspecte mi-am propus să vă rețin atenția.

În ciuda sumelor alocate de la buget, considerate, pe bună dreptate, prea mici în raport cu cerințele, nu putem trece cu vederea și faptul că destinația lor s-a concretizat în dezvoltarea și modernizarea bazei materiale, în așa fel încât procesul educațional să fie cât mai aproape de obligațiile asumate odată cu admiterea țării noastre în Uniunea Europeană.

Întrebarea pe care suntem datori să ne-o punem este dacă toate aceste eforturi se regăsesc și în calitatea actului educațional, exprimată prin cunoștințele, deprinderile și comportamentul produsului final al acestui act - mă gândesc, desigur, la absolvenții de școli profesionale (de meserii), de licee, la absolvenții din rețeaua învățământului superior.

Cel mai bun și corect răspuns îl dau destinatarii acestor "produse", într-un cuvânt, angajatorii, indiferent că sunt privați sau de stat.

În această privință, sunt de notorietate aprecierile multora din rândul acestora, deloc măgulitoare, referitoare la corespondența dintre acumulările făcute de-a lungul anilor de școală, certificate prin diplome, și cerințele stabilite prin fișa postului scos pe piața muncii.

Acest lucru este cel mai bine dovedit de faptul că, atunci când angajatorul are neapărată nevoie de solicitant, îi cere acestuia să urmeze un curs intensiv de formare/specializare sau, dacă în portofoliul serviciului de personal teancul de cereri pentru angajare este consistent, existând astfel posibilități sporite de selecție, cel nepriceput este scos din schemă.

Toate acestea costă bani și timp irosit.

Există, apoi, categoria de absolvenți, de asemenea numeroasă, care fie nu-și află jobul potrivit celui înscris pe diplomă, fie refuză să accepte o încadrare mai modestă din punct de vedere al retribuirii, deși îi sunt prezentate perspectivele de promovare.

Despre alte aspecte privind calitatea actului educațional mă voi referi în alte declarații.

Mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Cseke Attila Zoltán (UDMR) - declarație politică intitulată Despre necesitatea implicării statului în finanțarea proiectelor cu impact social

Îl invit la microfon pe domnul senator Cseke Attila Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Onorat Senat,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Despre necesitatea implicării statului în finanțarea proiectelor cu impact social".

Necesitatea implicării statului în susținerea sistemului social nu mai este de mult o întrebare, ci, mai degrabă, o afirmație.

Indiferent pe care parte a eșichierului politic ne-am situa, cu toții suntem de acord că statul român trebuie să dezvolte și să implementeze programe și proiecte prin care să acorde finanțare și susținere celor care, din diverse motive, au nevoie de sprijinul comunității.

Indiferent de culoarea politică a guvernării, entitatea statală trebuie să dispună de pârghii și proceduri prin care să acorde asistență socială, în domenii diverse, pentru susținerea persoanelor nevoiașe.

Atunci când există fundații, asociații și societăți private de binefacere care doresc să-i ajute pe acești oameni, statul și societatea, în ansamblul ei, trebuie să dispună și să pună la dispoziția acestora mijloace eficiente, în principal financiare, prin care să susțină efortul acestora.

Un exemplu elocvent în ceea ce privește posibilitatea sectorului privat de a ajuta în acest domeniu este cel al Centrului social de la Sâniob, județul Bihor, administrat de Fundația Caritas Catolica.

La 45 de kilometri de Oradea, 43 de copii de toate etniile, ajunși în acest centru prin intermediul instituțiilor de protecție a copilului, și-au găsit un adevărat sens al copilăriei, dispunând de toate cele necesare pentru a-și găsi un rost în viață.

A fost înființată o casă pentru tineret și educație, iar o unitate de producție agricolă, o tâmplărie și un magazin ajută la asigurarea unor surse financiare pentru a acoperi costurile necesare funcționării acestui centru.

42 de angajați, în principal educatori, fac, zilnic, tot posibilul pentru ca acești copii să se poată bucura de anii copilăriei, să-și câștige o profesie și să pășească în viață cu un important bagaj acumulat în perioada tinereții.

Având în vedere faptul că, în prezent, la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene, nivelul cel mai ridicat al abandonului de copii este în România, implicarea instituțiilor responsabile în acest domeniu ar trebui să fie mult mai pregnantă și eficace.

Din păcate, sprijinul statului român pentru acest centru social este departe de ceea ce ar trebui să fie sau aș putea spune că este total nesemnificativ, ca să nu spun inexistent.

De fapt, toate aceste inițiative demne de toată lauda, prin munca desfășurată și obiectivele propuse, sunt complet uitate de instituțiile statului când vine vorba de sprijinirea acestora cu resurse financiare, astfel că și Centrul social de la Sâniob rezistă datorită sprijinului pe care-l primește de la fundații din Olanda, Germania și Austria.

Obiectivul declarat al acestora este acela ca acest centru să-și poată asigura în viitor, în mod independent, resursele financiare necesare funcționării instituției.

Fără implicarea instituțiilor statale, acest deziderat pare însă mai mult sortit eșecului.

Având în vedere numai faptul că preiau o importantă sarcină a statului, degrevându-l, practic, de obligația de a avea grijă de acești copii, centrele sociale de acest tip ar trebui să se bucure de susținerea financiară importantă a statului român, doar că la noi, fiind aproape totul pe dos, și în această materie lucrurile stau exact invers.

Lunar, funcționarea acestui centru necesită 100.000 de lei, din care statul acordă o susținere financiară de 3.686 lei, adică 3,6% din totalul surselor financiare necesare.

Stimați colegi, Dacă noi nu ne cunoaștem necesitățile și prioritățile proprii, vin alții să ne ajute.

La sfârșitul săptămânii trecute a avut loc la Bazilica Romano-Catolică din Oradea, sub patronajul și în prezența ministrului afacerilor externe al Republicii Austria, domnul Michael Spindelegger, și al Abației Mănăstirii Benedictine din Melk, Austria, concertul de binefacere al Orchestrei Filarmonice din Austria "Spirit of Europe".

Dezideratul propus - acela de strângere de donații - a fost atins prin partitura acestei orchestre foarte tinere, compusă din 35 de muzicieni proveniți din diferite țări europene.

Ne-am amintit cu toții de obligația noastră, a tuturor, de a-i ajuta pe semenii noștri aflați la nevoie.

O undă de amărăciune a existat însă în această bucurie de a-i avea alături la acest concert pe înalții noștri oaspeți, în frunte cu ministrul de externe austriac, și anume aceea a implicării aproape inexistente a statului român în susținerea unor asemenea proiecte.

Este de neînțeles pentru mine, și cred că și pentru alții, de ce statul nu acordă un sprijin financiar atât de necesar pentru creșterea și educarea acestor copii care, pot afirma cu responsabilitate, au condiții foarte bune în asemenea centre sociale care nu numai că răspund unor nevoi ale societății, dar și preiau un segment important al obligațiilor statului în domeniul social.

Rog Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, în mod expres pe domnul ministru Marian Sârbu, să elaboreze, cât mai rapid posibil, un program național de finanțare și sprijinire a acestor centre sociale la un nivel asemănător celui care privește copiii, bătrânii și alte categorii defavorizate, pentru a căror sprijinire statul acordă, prin diverse modalități și mijloace, resurse financiare.

Vă rog, domnule ministru, să luați în considerare această necesitate nu pentru că așa cere cineva din opoziție, nu pentru că cere un parlamentar, deși poate și acestea ar putea fi determinante, ci pentru că așa cere societatea modernă a secolului al XXI-lea, acestea sunt preocupările și așteptările societății, așa cer problemele sociale, principiul echității și responsabilității sociale și necesitatea recunoașterii muncii prestate.

Altfel, va trebui să așteptăm în continuare binefacerile altora - desigur, bine-venite și de apreciat -, în loc să ne facem, în principal, noi datoria față de noi înșine și față de semenii noștri.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Țuțuianu (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Alfabetizarea - un pas spre civilizație

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Ovidius Mărcuțianu, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog să încercați să vă concentrați declarațiile politice, aceasta în sensul de a ne încadra în termenele fixate de Biroul permanent și de noi.

Vă rog. Aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am marcat recent, în data de 8 septembrie 2009, Ziua Internațională a Alfabetizării, care adeseori a trecut neobservată, prezentând, din păcate, prea puțin interes pentru clasa politică, și asta pentru că nu are o miză electorală și nu este un contract cu multe zerouri din care să se poată câștiga ceva.

Lipsa de interes are însă și urmări.

Cifrele ne arată o realitate îngrijorătoare, în spatele căreia se află copii care nu au călcat pragul școlii, elevi nevoiți să renunțe la frecventarea cursurilor din cauza situației materiale și, de cele mai multe ori, tineri cu visuri spulberate.

Și pentru că vorbeam de cifre, să vedem ce ne spun acestea.

În România există peste 500 de mii de analfabeți.

Mai mult de jumătate dintre elevii cu vârsta de 15 ani din România citesc cu dificultate, după cum arată un raport emis de Consiliul Europei.

Totodată, media copiilor care se chinuiesc să parcurgă cursiv un text este de două ori mai mare în țara noastră decât media europeană.

Mergând mai departe, aflăm că în România aproape 20% din tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani nu au terminat decât 8 clase.

De asemenea, într-un top al abandonului școlar timpuriu, România se află pe locul trei, după Malta, care are o rată de 40%, și Spania, cu o rată de 30%.

România continuă să se situeze mult peste nivelul celor mai multe dintre statele membre sau care au aderat recent la Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de abandon școlar.

Recent, valoarea indicatorului pentru România a înregistrat 19,2%, spre deosebire de țări precum Slovenia, care a înregistrat 4,3%, Polonia, care a înregistrat 5%, Republica Cehă, care a înregistrat 5,5%, de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, care au înregistrat 14,8%.

Numai unul din patru elevi din mediul rural a mers la liceu anul trecut.

Principalele cauze care duc la abandonul școlar sunt sărăcia și implicarea copiilor în muncile agricole.

Peste 70.000 de copii sunt obligați să renunțe la școală ca să poată munci din greu.

O treime dintre copiii obligați să muncească sunt analfabeți, 40% au un nivel redus al abilităților de scris și citit, iar unul din cinci astfel de copii nu a fost niciodată la școală.

Opt din zece copii care nu merg la școală sunt romi.

Să încercăm să vedem care este tabloul la scară mondială.

Nici aici cifrele nu arată încurajator, aproximativ 776 de milioane de adulți, în mare parte femei, nu au o deplină stăpânire a noțiunilor fundamentale pentru a scrie sau pentru a efectua calculele matematice; șaptezeci și cinci de milioane de copii nu frecventează școala.

Chiar și în rândul celor care sunt la începutul procesului de educație rata abandonului școlar este foarte ridicată.

În acest context, trebuie spus, rata de alfabetizare a adulților români, de 97,3%, plasează țara noastră pe locul 45 la nivel mondial.

De aceea, trebuie pus accent deosebit pe educație.

Este, de altfel, misiunea pe care vrea să o ducă la bun sfârșit PSD, care vine cu un pachet de legi menit să asigure un cadru coerent și stabil învățământului românesc.

Reforma propusă de Ecaterina Andronescu vine să așeze școala pe baze europene, reunind măsuri ce trebuie luate de urgență pentru ca cifrele de mai sus să nu se mai regăsească în statisticile viitoare.

Alfabetizarea nu înseamnă doar scris și citit.

În plus, ea se referă la respect, la posibilități și la evoluție.

În această zi vă adresez îndemnul de a promova alfabetizarea națională și de a o sprijini cu resursele necesare pentru a schimba ceva din realitatea deloc îmbucurătoare de astăzi.

De altfel, perioada 2003-2012 este declarată Deceniul ONU pentru alfabetizare, sub deviza "Educație pentru toți".

Fiecare dintre noi avem datoria de a transmite acest mesaj și de a garanta generațiilor care vor veni posibilitatea de a învăța.

Prin aceasta nu facem decât să le transmitem respectul pe care îl merită.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Ovidius Mărcuțianu (PNL) - declarație politică cu titlul De ce, doamnelor și domnilor de la putere?

Domnul Alexandru Pereș:

Îl invit la microfon pe domnul senator Ovidius Mărcuțianu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ovidius Mărcuțianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi, Declarația politică de astăzi se intitula "De ce, domnilor de la putere?" Un distins coleg mi-a făcut observație și am modificat titlul, și declarația politică se intitulează "De ce, doamnelor și domnilor de la putere?".

Am trecut de jumătatea anului 2009 mai mult fără speranță decât cu speranță, și în ce poate să spere omul, ce vrea în fond? Nimic altceva decât să o ducă mai bine, să i se dea un semnal, cât de mic, că acei indicatori economici, care se deplasează numai de sus în jos și care au făcut ca populația țării să fie cu peste 50% mai săracă decât în cea mai mizerabilă perioadă ceaușistă, să se reorienteze paralel cu abscisa și, apoi, să indice puțină creștere economică.

Această creștere, acum, după o tranziție care a înghețat, așa cum spuneam, speranțele și care a desființat, practic, nivelul de trai pentru cetățeanul de rând, nu mai are nicio relevanță pentru omul matur sau de vârsta a treia a cărui viață a fost deja epuizată fizic, psihic și intelectual în lagărul comunist, urmat de cel al tranziției.

Speranța la care mă gândesc acum, în 2009, este legată de viitorul copiilor și al nepoților noștri.

Nu caut acum vinovați pentru dimensiunile nivelului de trai și ale marasmului economic.

Ei sunt bine cunoscuți, o duc foarte bine mersi, iar cetățenii de rând îi tolerează cu o îngăduință caracteristică numai poporului român.

Îi știm, îi vedem cum sparg cu capetele și mâinile ecranele televizoarelor, vorbind despre patriotism și interes național, criticând întotdeauna pe alții și lăudându-se pe ei înșiși, dormind fără jenă, uitându-se plecați, tot fără jenă, în străinătate.

Ei sunt, îi pipăim, guvernanții de astăzi, care, adeseori, dau mâna cu noi, pentru ca, apoi - ca în personajele lui Caragiale -, să se spele repede pe mâini cu spirt.

O serie de întrebări și le-au pus românii în decursul tranziției fără să primească vreun răspuns.

Reproduc câteva dintre marile întrebări:

Cine a tras în cei peste 1.100 de români la Revoluție?

Ce a făcut și ce face celebra justiție română contra vinovaților care au furat și distrus industria și agricultura, înlocuind procesul de modernizare și creștere economică cu jaful organizat?

De ce România este singura țară din fostele țări centraleuropene comuniste care a reușit performanța de a-și înjumătăți bogăția națională, de a sărăci cu peste 50% populația țării și care a promulgat mizeria socială și umană?

Cât jaf mai trebuie practicat în România pentru ca actuala putere politică să-și umple buzunarele, burțile și conturile și să-și întoarcă, apoi, privirea spre cetățean și țară?

De cât timp mai este nevoie pentru a ne întoarce fața spre normalitate?

Domnule președinte, Stimați colegi, Am avut surpriza, zilele trecute, în calitate de parlamentar - aș trage un semnal de alarmă, așa cum a făcut distinsul coleg, domnul Vasile Ion -, să constat că se fac amendamente la legile inițiate de Guvern, ceea ce nu mi se pare normal.

Am ajuns ca în Parlamentul României să facem noi amendamente la legile propuse de Guvern.

Cred că trebuie să tragem un semnal de alarmă și să ne unim toți, indiferent de partidul din care facem parte, și să combatem acțiunea Guvernului împotriva Parlamentului României.

Închei: Domnule Guvern, ai un prim-ministru deștept și nevinovat, dacă nu puteți face nimic pentru români, lăsați-i în pace! Dumneavoastră cu binele, noi cu dezastrul?!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumim, domnule senator Mărcuțianu.

 
  Dumitru Oprea (PD-L) - declarații politice: Atacați Guvernul atunci când nu va face reforme!; despre Scrisoarea deschisă a lectorilor din lectoratele de limba română din 25 de țări aflate în Europa, Asia și America

Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Titus Corlățean, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Titlul declarației de astăzi este "Atacați Guvernul atunci când nu va face reforme!".

Sunt 20 de ani de când România trebuia să facă reforme structurale.

Dificultățile economice obiective sau diverși politicieni încremeniți în trecut au amânat mereu finalizarea acestor schimbări fundamentale pentru țară.

În mod paradoxal, poate, tocmai o altă dificultate economică - de data asta extrem de brutală - ne forțează să ducem la capăt reformele.

Concret, este vorba de învățământ, economie, sistemul de salarizare a bugetarilor și, ulterior, sistemul de reorganizare administrativă.

Profesorii trebuie să se adapteze la noile realități din educație, bugetarii să fie performanți și să se elimine aberațiile salariale din sistem.

S-au operat deja închideri de agenții guvernamentale, iar numărul de angajați la stat se restrânge.

Directorii de regii autonome, obișnuiți cu lefuri substanțiale, își pierd din avantaje, unii bugetari își văd locul de muncă în pericol, dispare șirul interminabil de sporuri salariale, pensiile astronomice vor coborî la limite normale, așa cum era de așteptat.

Toate aceste schimbări care afectează viețile a milioane de oameni sunt dificil de acceptat sau chiar foarte dureroase.

Mai mult, nemulțumirile sunt amplificate de duritatea crizei economice și de dificultatea găsirii unui alt loc de muncă în sectorul privat.

Dincolo de disputele dintre anumite categorii de salariați pentru indicatori de salarizare mai buni, Guvernul trebuie să explice mult mai bine care este rostul acestor schimbări făcute cu riscuri politice enorme și, cu atât mai mult, trebuie să explice clar de ce este atât de necesar să existe restrângerea de personal.

Lumea trebuie să știe cât se poate de clar unde au dus anii de populism și de inconștiență în administrarea economiei.

Finanțele țării sunt bolnave, sistemul bugetar nu mai poate fi alimentat cu bani ca până acum.

Am ajuns să plătim salarii și pensii din împrumuturi externe, să ne îndatorăm la niveluri nemaiîntâlnite.

Cei care au avut pe mână finanțele în anii de boom economic au tolerat cheltuielile publice absurde, au întreținut obezitatea sistemului de stat.

Abia criza ne-a trezit la realitate.

Românii trebuie să mai știe că Guvernul operează pentru a nu amputa.

Economia este un pacient cu plăgi multiple și grave.

Ani la rând, am cheltuit bani pe care, de fapt, nu-i aveam.

Sistemul bugetar a devenit tot mai ineficient și mai mare, o povară de nesuportat pentru sectorul privat.

Toate acestea s-au întâmplat sub privirea nepăsătoare a celor care acum fac liniștiți opoziție sau se prefac că sunt la guvernare.

Spunem că lumea este nemulțumită.

Sunt cei mulți, cu venituri mici, amenințați de concedieri și înghețări de salarii.

Mai sunt și cei puțini, cu salarii imense, speriați de pierderea lefurilor grase.

Nu în ultimul rând, sunt și partidele de opoziție sau de "semiopoziție", gata să capitalizeze iritarea oamenilor pentru campania electorală.

La toți aceștia care acuză interesat sau dintr-o teamă justificată duritatea ajutoarelor structurale Executivul actual trebuie să răspundă calm și hotărât: "Nu! Guvernul nu este nebun pentru că face reforme, ar fi nebun tocmai dacă nu le-ar face".

Vă mulțumesc.

Aș vrea să-mi dați voie să dau curs unui strigăt: "Scrisoare deschisă a lectorilor din lectoratele de limba română din 25 de țări aflate în Europa, Asia și America".

Pentru prima dată în istoria României de când ființează aceste lectorate, boțirea imaginii țării se face printr-o neinspirată politică a unui minister, în cazul de față Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, unde Institutul Limbii Române, practic, și-a făcut treaba până acum, implicit ministerul, pentru că sunt 38 de lectori străini, dintre care doar 4, în momentul de față, au primit ordinul de deplasare ca să-și mai continue activitatea în universități precum - nu le voi citi pe toate - Universitatea Sorbona, Universitatea din Milano, Universitatea din Torino, Universitatea La Sapienza din Roma, Universitatea din New Dehli, deci de pe toate continentele.

În momentul de față, acești oameni, la ora 23.00 azinoapte, au sunat în disperare:

Faceți ceva pentru noi!

Sunt 34 de lectori care așteaptă semnarea ordinelor de deplasare, pentru că universitățile, în cea mai mare parte a lor, și-au început activitatea la 1 septembrie, iar ei stau și umblă prin București.

Sunt profesori, dascăli universitari din toate centrele universitare ale României.

Este ceva ce nu mai pricepem.

Vreau să-i ajutăm.

Am vrea ca acești ambasadori ai limbii române și departamentele de limbă română să-și continue activitatea acum și pentru mulți ani.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumim, domnule senator.

 
  Titus Corlățean (PSD+PC) - declarație politică având ca temă programele de refacere a rețelei de drumuri naționale

Are cuvântul domnul senator Titus Corlățean, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Mario Ovidiu Oprea, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În ultima perioadă am asistat la o extrem de intensă dezbatere cu privire la cei care doresc progresul, prosperitatea în România, cei care doresc reforma statului și reforma, în general, și antireformiștii din România.

O nouă dezbatere cu o țintă falsă, pe fundalul unei campanii electorale care, parcă, nu se mai termină în această țară.

Discutând despre acest subiect, aș vrea să facem o referire foarte concretă la realități și la ceea ce discutăm în realitate.

Mă voi referi la un proiect concret, așa cum trebuie să facem, pentru interesul cetățenilor și comunităților pe care le reprezentăm în Parlament, mai precis o chestiune legată de, bineînțeles, infrastructură, pentru că în România infrastructura reprezintă un obiectiv strategic de dezvoltare și un obiectiv în care statul ar trebui să investească și banii proprii, și banii europeni.

Aduc aminte că în Programul de guvernare, la capitolul 13, se face o referire foarte clară la necesitatea programelor de refacere a rețelei de drumuri naționale, în același timp la realizarea Programului național "Centuri ocolitoare" și, nu în ultimul rând, la necesitatea reducerii constante a numărului de victime din accidentele de circulație.

În municipiul Săcele, pe care am onoarea să-l reprezint în Senatul României, municipiu care se află în imediata vecinătate a municipiului Brașov și care este străbătut de DN 1A Brașov- Vălenii de Munte-Ploiești și de DN 1 București-Brașov, principala arteră națională, avem de-a face cu o situație deosebit de gravă și care, din păcate, nu este singulară pe teritoriul României.

Municipiul Săcele nu are centură ocolitoare care să preia traficul autovehiculelor grele, camioane, tiruri, toate aceste autovehicule circulă prin mijlocul municipiului și afectează, evident, structura de rezistență a clădirilor și caselor localnicilor.

Mai grav este faptul că, din cauza lipsei centurii ocolitoare, acest municipiu, Săcele, ocupă nefericitul loc întâi în județul Brașov în ceea ce privește numărul accidentelor rutiere mortale.

Ce se întâmplă și unde ne aflăm în clipa de față?

În toamna anului trecut, cetățenii din acest municipiu mi-au solicitat sprijinul pentru un proiect de realizare a centurii ocolitoare mari a municipiului menționat.

Nu mai puțin de 3.000 de semnături, pe o petiție publică, au fost strânse, și ele, bineînțeles, au fost preluate de subsemnatul și transferate, cu speranță și entuziasm, către noul Guvern, apărut din alianța politică PSD+PC și PD-L, un guvern anunțat ca fiind doritor să facă foarte multe în domeniul infrastructurii.

Am făcut o interpelare, în februarie, în Parlament și am făcut demersuri constante pe această temă către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, de asemenea cu competențe în materie.

Ce răspunsuri am primit, ce am aflat și ce s-a întâmplat între timp este, într-adevăr, interesant, apropo de dorința de a schimba ceva în bine în această țară și de tema antireformiștilor.

Am aflat, mai întâi de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, că municipiul Săcele, din punct de vedere al accesării unor fonduri europene - și mă refer direct la primărie -, nu a depus niciun demers scris pe această temă.

O primărie care până în iunie 2008 a fost condusă de PNL, iar din iunie 2008 și până în prezent a fost condusă de PD-L - nici măcar nu mai are importanță, pentru că este vorba de un proiect pentru interesul comunității -, toate demersurile pe lângă acești primari au rămas veșnic fără ecou până în clipa de față.

Ce am aflat de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, pe de altă parte? Studiul de fezabilitate, care era bine făcut și terminat în 2008 și care trebuia doar să constituie baza pentru sursa de finanțare, a fost transformat, peste noapte, în studiu de prefezabilitate, s-a invocat necesitatea realizării altui studiu de fezabilitate, alți bani oferiți altor firme loiale, pentru a mai trece timpul peste un proiect care nu este al unui PSD-ist, ci este în interesul comunității locale.

Din mânecă a fost scos, ca de obicei, la capitolul șmecherii, un proiect mai mic, mai vivace, dar o alternativă care să fie fluturată în fața oamenilor, o centură mică ocolitoare care duce traficul din nou prin oraș, dar numai prin jumătate de această dată, nu prin tot orașul, dar ca să se poată spune că rezolvă problemele oamenilor.

Casele se crapă în continuare, accidente sunt în continuare în municipiul Săcele, dar important este că în luna octombrie se va tăia panglica, se va inaugura această centură ocolitoare mică în prezența unor fruntași de culoarea primarului care conduce urbea.

Ce am mai aflat? Că nu există nici entuziasm pentru a finaliza al doilea studiu de fezabilitate, deși suma nici măcar nu este prea mare în raport cu un astfel de demers.

Mai aflu însă că luna noiembrie este termenul-limită pentru a depune cererea de finanțare, pe baza studiului de fezabilitate - dacă ne ajută Dumnezeu să se termine -, pentru accesarea de fonduri europene, de exemplu prin Fondul european de dezvoltare regională, bani care sunt acolo, bine mersi, și așteaptă instituțiile românești și proiectele românești să vină și să-i ia.

Despre ce vorbim în această țară atunci când, cu fariseism, invocăm reformismul și antireformismul? Invocăm pe cei buni și arătăm cu degetul spre cei răi.

Atunci când discutăm despre proiecte concrete, ne interesează, mai degrabă, să punem asfalt subțire la Gherla, care să se crape imediat după ce se taie panglica, și mai puțin să facem lucruri concrete în interesul comunității.

Suntem în România anului 2009, cu o guvernare reformistă.

Aștept măcar de la divinitate, dacă nu de la instituțiile competente, să facă ceva, odată, în această țară.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Mario Ovidiu Oprea (PNL) - declarație politică cu titlul România - bâlciul deșertăciunilor

Are cuvântul domnul senator Mario Ovidiu Oprea, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Nicolae Dănuț Prunea, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Eu mi-am intitulat declarația politică "România - bâlciul deșertăciunilor".

Mi se pare că acest titlu ales pentru declarația mea politică este eufemistic față de realitatea cu care se confruntă românii de câteva luni încoace, mai exact de când, sub lozinca necesității reformării statului și îndeplinirii obligațiilor față de FMI, Guvernul PD-L-PSD, în traducere Guvernul Băsescu-Boc, îi conduce spre dezastru. Și pentru ca opera să fie completă, același Guvern a decis să-și asume, chipurile, răspunderea pentru câteva legi fundamentale a căror aplicare va influența, în mod direct și nefast, soarta câtorva generații de acum înainte, fiind vorba de educație, salarizare, reorganizarea instituțiilor publice.

Cu alte cuvinte, premierul Boc și echipa sa au hotărât să-și asume răspunderea în fața Parlamentului pentru a suplini lipsa unui real program anticriză care ar fi putut revigora, cât de cât, situația economică a țării.

După ce, la începutul mandatului, guvernanții și, nu în ultimul rând, șeful statului ne asigurau că în România nu există criză, Domniile Lor și-au petrecut un semestru acuzând vehement Guvernul Tăriceanu pentru așa-zise cheltuieli nesăbuite cu salariile și pensiile, după care s-au grăbit să perfecteze un acord cu FMI, deși acest lucru nu era foarte necesar.

După inflația de ordonanțe de urgență și după asumarea răspunderii pe Codul civil și Codul penal, cele două partide aflate la guvernare, profitând de apropierea campaniei electorale pentru prezidențiale, s-au lansat în atacuri reciproce, furibunde, aruncându-și unii altora acuzații.

În realitate, este vorba de un fals conflict, pentru că atât PSD, cât și PD-L încearcă să confiște un fel de discurs de opoziție pentru a capta, cât de cât, votul negativ, și toate acestea se petrec în timp ce în fiecare zi românii sunt amenințați ba cu concedierea, ba cu concediile fără plată, iar șeful statului, aflat de vreo 5 ani în campanie electorală, prins între o serbare câmpenească, o Sâmbra Oilor, o cașcavelă ori un dans țigănesc, privește cu mânie spre România muribundă și spre clasa politică incapabilă să-i grăbească sfârșitul.

Despre ceilalți, adică despre marea masă a cetățenilor acestei țări, nicio vorbă.

Ei nu contează decât în măsura în care sunt clienții unuia sau altuia dintre partidele aflate la guvernare sau în măsura în care pot fi transformați într-o masă de manevră aducătoare de voturi, la o adică.

Restul e tăcere.

Și ar mai fi ceva de adăugat.

Incertitudinea cu care se confruntă angajații României, mai cu seamă cei din sistemul bugetar, determină o lipsă de motivare a acestora și, pe cale de consecință, blocarea, practic, a oricărei activități.

Stimați guvernanți, Domnule premier Boc, În calitatea mea de senator al României, vă rog să vă concentrați asupra faptului că Parlamentul nu este subordonat Executivului, iar dumneavoastră, domnule Boc, nu ne puteți da pedepse asemenea Împăratului Roșu din poveste, și nici nu puteți transforma România din stat de drept în stat de drepți, așa cum spun și sindicatele.

Nu eludarea democrației este calea spre reformarea statului român.

Acum se explică de ce doriți să schimbați actualul Parlament cu unul unicameral, în primă fază, iar în a doua fază - de ce nu? - cu unul zerocameral, în cele din urmă fiind suficient doar un singur om cu un bici mai lung în mână, pe care să-l folosească el, prietenii și prietenele lui.

Superficialitatea pachetului de legi despre care pretindeți că vor reforma statul român a fost constatată și de Consiliul Legislativ, care ne-a avertizat asupra faptului că legile educației, salarizării și restructurării agențiilor conțin numeroase "erori, dezacorduri gramaticale, articole indicate greșit, precum și titulaturi de instituții altele decât cele reale".

Inutil să vă mai reamintesc că, deși nu sunt obligatorii, observațiile Consiliului Legislativ, făcute în virtutea normelor de tehnică legislativă stabilite prin Legea nr. 24/2000, trebuie luate în considerare.

Aș dori să închei amintind că prestigioasa publicație "The Wall Street Journal", ca și un recent sondaj "Gallup"

constatau, zilele trecute, că guvernul de centru-dreapta din Bulgaria a înghețat salariile și pensiile, a stopat proiectele costisitoare de investiții guvernamentale.

Nu spun că a făcut bine sau rău, dar toate acestea le face fără să fi încheiat un acord cu FMI, deci fără să-i fi îndatorat pe bulgari, iar cota de încredere a Guvernului bulgar este de 75%.

Din nou, la ei se poate, la noi, nu!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Nicolae Dănuț Prunea (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Piața de capital - între starea de fapt și proiectul de modificare a legislației proprii

Are cuvântul domnul senator Nicolae Dănuț Prunea, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Liviu Pașca, Grupul parlamentar al PNL.

Scurt, 3 minute, vă rog, domnule senator, pentru a ne încadra în timp.

   

Domnul Nicolae Dănuț Prunea:

Declarația politică are titlul "Piața de capital - între starea de fapt și proiectul de modificare a legislației proprii".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Recent, Guvernul României a trimis Parlamentului spre analiză și aprobare proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative, prin care se modifică legislația instituțiilor cu atribuții de supraveghere, altele decât BNR, și anume Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Cred că o dezbatere publică a modificărilor propuse nu poate fi decât utilă în această perioadă în care s-a dus la paroxism desconsiderarea necesității schimbului liber de idei prin instituționalizarea procedurii asumării răspunderii guvernamentale.

Eu, ca parlamentar, nu pot decât să fiu de acord cu reglementările privind independența politică și autonomia financiară a reglementărilor din sectorul financiar.

În sine - subliniez, în sine -, o astfel de cerință nu poate duce decât la întărirea capacității de supraveghere și control în toate sectoarele financiare, iar Banca Națională a României a demonstrat că numai în acest fel sistemul devine mai eficient, mai sigur și mai sustenabil.

Dacă mergem mai departe cu analiza, trebuie să arătăm că independența politică și financiară a reglementărilor înseamnă că ei urmează să-și stabilească singuri politicile și nivelul de remunerație, că procesul de selecție și demiterea personalului acestor instituții nu sunt stabilite prin decizie politică, ci sunt condiționate de competențele tehnice ale celor vizați să lucreze în cadrul acestora și că ei urmează să beneficieze de protecție legală pentru acțiunile întreprinse, iar bugetul acestor instituții nu mai este stabilit de Parlament.

Cunoscând, din activitatea mea curentă și din literatura de specialitate, situația de pe piața financiară, îndeosebi pe cea de pe piața de capital, pot afirma, în cunoștință de cauză, că drepturile acestor instituții ar deveni, în urma modificărilor preconizate, copleșitoare, exagerate față de capacitatea lor, dovedită până în prezent, de a-și îndeplini sarcinile prevăzute de lege.

Descopăr și relev cu toată răspunderea o incompatibilitate între prevederile proiectului de act normativ și modul în care CNVM și-a etalat competențele de supraveghere a pieței și și-a manifestat, în disprețul valorilor specifice unui stat democratic, puterea în exercitarea atribuțiilor și în stabilirea retribuției cuvenite propriului personal.

A devenit un fapt cunoscut, conștientizat la nivel de stradă, că actuala conducere a CNVM nu și-a îndeplinit nici pe departe obiectivele fundamentale prevăzute de lege, cum ar fi: crearea și menținerea cadrului necesar dezvoltării piețelor de instrumente financiare, întăririi încrederii în aceste piețe, asigurarea protecției investitorilor împotriva practicilor frauduloase, incorecte și de manipulare, asigurarea funcționării corecte și, mai ales, transparente a pieței bursiere.

Se cunoaște chiar și de către ultimul lucrător din piața de capital că unii membri ai conducerii CNVM au fost cercetați penal pentru fapte proprii săvârșite anterior obținerii acestor înalte funcții, că alții au avut strânse legături cu cei care au săvârșit fapte frauduloase în piață, că pregătirea profesională a unora dintre ei nu are nicio legătură cu activitatea care li se cere să o desfășoare în această înaltă instituție.

Or, în aceste condiții, a prevedea în statul CNVM că "membrii CNVM nu răspund civil sau penal, după caz, pentru faptele lor", că "numirea se face pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului", că "revocarea din funcție se face în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului", adică într-un mod aproape imposibil de înfăptuit, induce un risc nejustificat și reprezintă o dovadă supremă a necunoașterii segmentului de realitate ce se presupune a fi reglementat prin noi prevederi ale legii.

Acesta devine de-a dreptul periculos prin prevederea cuprinsă în proiect, că, în îndeplinirea atribuțiilor, atât membrii, cât și personalul CNVM nu vor solicita sau primi instrucțiuni de orice natură de la nicio altă instituție sau autoritate publică. Și pentru ca liberul arbitru să fie mai mare decât și-au imaginat până și comisarii sovietici că ar putea obține cândva, undeva în proiectul de lege este prevăzut că raportul său anual de activitate, care cuprinde activitățile CNVM, raportul anual de audit financiar și execuția bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul precedent vor fi dezbătute în ședința comună a Camerelor Parlamentului fără a fi supuse votului.

În această împrejurare, Parlamentul va fi pus în situația de a se rezuma la a lua notă despre ce a decis și a făcut un individ sau mai mulți într-un domeniu public de mare importanță socială, care, în condiții normale, nici nu ar fi avut dreptul să intre pe poarta acestei prestigioase instituții.

Prin urmare, realitatea imediată - în speță, structura personalului, mentalitatea acestuia și procedurile folosite în CNVM - nu este pregătită să onoreze modificările legislative propuse de Guvern la sugestia Uniunii Europene.

Pentru ca aceste măsuri să poată fi adoptate, acum sau mai târziu, instituția în cauză trebuie pregătită, iar pregătirea se cuvine a fi începută cu numirea în conducerea ei a unor indivizi cu predispoziții morale și cu posibilități profesionale adecvate noilor drepturi și responsabilități preconizate a li se atribui.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Liviu Titus Pașca (PNL) - declarație politică intitulată S.O.S. situația polițiștilor!

Domnul senator Liviu Titus Pașca, Grupul parlamentar al PNL, urmează domnul senator Gheorghe Pop, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Trei minute, vă rog, pentru fiecare dintre cei doi senatori.

   

Domnul Liviu Titus Pașca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică am intitulat-o "S.O.S. situația polițiștilor!".

Orice om de bună-credință din această țară constată, cu mâhnire, că, în ultimele luni, România pare să fi devenit scena unor filme cu gangsteri.

Aproape zilnic aflăm că au avut loc spargeri sau tentative de spargere a unor bancomate, atacuri violente asupra unor case de schimb valutar sau atacuri asupra polițiștilor.

Pentru aceia dintre noi care am sperat ca aceste fenomene să fie sensibil diminuate mai ales după ce țara noastră a devenit membră a Uniunii Europene, ceea ce se întâmplă astăzi, sub oblăduirea unui președinte care îi amenința pe corupți și infractori cu țepele și a unui ministru de interne care, la instalare, anunța începerea cruciadei împotriva clanurilor de interlopi și promitea că va câștiga lupta cu infractorii, este, pur și simplu, stupefiant. Și, pentru ca tabloul să fie complet, domnul ministru Nica, în pofida protestelor din ultimele luni ale polițiștilor, confruntați cu suspendarea plății orelor suplimentare și cu lipsa banilor pentru compensarea chiriei, a decis că trebuie modificată grila de salarizare și că trebuie să-i trimită pe aceștia în concedii fără plată.

Curată reformă a Poliției!, ar spune Caragiale.

Mai mult decât atât, la începutul mandatului, domnul ministru Nica îi asigura pe cetățenii României că vor fi angajați 2.000 de polițiști pentru a crește gradul de siguranță și ordine națională, cu alte cuvinte pentru ca infracționalitatea să mai scadă.

Care este situația în prezent? Așa-zisul program anticriză al Guvernului Boc a determinat Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Administrației și Internelor să riposteze la deciziile guvernanților privind noua grilă salarială și să decidă închiderea posturilor de poliție după terminarea programului de lucru de opt ore.

Trebuie să fac precizarea că peste 150 de posturi de poliție din țară au doar un singur agent încadrat, iar, la nivel național, polițiștii au de primit bani pentru circa 500.000 de ore suplimentare.

În acest timp, potrivit unei recente informații de presă, spărgătorii de bancomate fac glume pe seama prestației televizate a ministrului administrației și internelor Nica, pe care îl ridiculizează. Și tot în acest timp, grupurile interlope, cei care reprezintă crima organizată, profită de haos și se regrupează.

Vă atrag atenția că această constatare nu este câtuși de puțin lipsită de temei.

După cum observați cu toții, în ultimele zile, România pare să fi devenit teatrul unor acțiuni de jaf armat executate de grupuri organizate.

Parcă ne aflăm într-un film polițist în care victimele sunt cetățenii țării, iar actorii sunt indivizi mascați care atacă magazine de bijuterii, transporturi bancare și forțe de ordine, deopotrivă.

Întrebarea care se pune este: cine face regia?

Stimați colegi, Dacă guvernanții noștri și ministrul de resort nu se hotărăsc să pună capăt degringoladei, beneficiarii acestei situații vor fi, cu siguranță, infractorii, iar perdanții, ca de obicei, cetățenii României, plătitori de taxe și impozite, care nu se mai simt în siguranță nici în propriile locuințe.

La ora actuală, practic, țara pare neguvernată și, atunci, vă întreb: oare unde vreți să duceți România, domnilor guvernanți? Spre haos total?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Pop (PSD+PC) - declarație politică având ca temă începutul anului școlar 2009-2010

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Pop, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește ultimul vorbitor, domnul senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL.

   

Domnul Gheorghe Pop:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se referă la începutul anului școlar 2009-2010.

Dragi colegi,

Privesc cu îngrijorare faptul că și anul acesta, la 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, data de 14 septembrie, care anunță începutul anului școlar, ne aduce vești alarmante din domeniul învățământului.

Cadrele didactice, chiar și elevii așteaptă începerea noului an școlar cu teamă și incertitudine.

Toți știm că profesia de dascăl nu este una obișnuită.

Pentru a fi dascăl trebuie să ai foarte multe calități, de la cele de dăruire, până la cele de vocație, și cunoștințe propriu-zise, care, însumate, să ducă la formarea unui cadru didactic bun.

Este o profesie de elită și tocmai de aceea profesorul trebuie să aibă un statut social demn în societate, pentru că el, dascălul, este cel care, până la urmă, formează și modelează caractere.

Or, aceste caractere, elevii, au în vedere inclusiv modul în care un cadru didactic se prezintă.

Cadrul didactic reprezintă un model pentru elevi din toate punctele de vedere, de la ținută și până la demnitate, pe care el ar trebui să le aibă.

Acest lucru, inevitabil, este conferit și de salarizare.

Întreaga clasă politică, actualul Guvern, noi toți trebuie să înțelegem că, fără o salarizare decentă care să motiveze cadrele didactice să intre și să rămână în sistem, n-o să se poată ajunge niciodată la un învățământ de calitate.

Ar trebui să se ia în considerare toate exemplele din Uniunea Europeană, unde se are în vedere, în primul rând, o salarizare corespunzătoare.

N-aș vrea să cred că Legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice este praf în ochi care se aruncă salariaților din învățământ ca să-i determine să nu iasă în stradă, din cauza faptului că educația este o prioritate națională.

Dacă fiecare an școlar începe cu o grevă a profesorilor, mă întreb dacă, într-adevăr, educația are un astfel de statut.

An de an, profesorii se luptă pentru drepturile lor, apelând la greve, la amenințări cu greva, la orice mijloace care ar putea să le facă dreptate, dar nu se întâmplă totuși acel ceva care să limpezească situația și să închidă nemulțumirile vechi.

Dragi colegi, Am rugămintea de a ne îndrepta fața cu mai multă responsabilitate spre școală. Școala, învățământul de astăzi reprezintă viitorul nostru.

Trebuie să avem grijă de copiii noștri, trebuie să ne pese și să depunem toate eforturile să facem școlile să fie un adevărat izvor de cunoaștere de unde tinerii să pornească în viață cu încredere și speranță.

Dascălii trebuie să aibă acel statut care să-i determine să transmită tainele învățăturilor lor cu dragoste și dăruire, fără alte frământări.

Nu se poate ca toate rezultatele, toate performanțele obținute în învățământul românesc să nu fie luate în considerare și să fie umbrite.

Ele trebuie fructificate, înmulțite, îmbogățite an de an.

N-aș vrea să închei această declarație fără să mulțumesc oamenilor școlii pentru tot ceea ce fac zi de zi, pentru toată dăruirea lor, toată abnegația și tot efortul pe care îl depun zi de zi și să le doresc un an bun, multă sănătate, putere de muncă și mult succes!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și noi vă mulțumim, domnule senator.

 
  Paul Ichim (PNL) - declarație politică având ca titlu Ziua Internațională a Alfabetizării și realitatea românească

Ultimul vorbitor, domnul senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL.

Adresez liderilor de grup rugămintea să colaboreze cu prezidiul pentru a forma cvorumul de lucru, ca să putem trece la punctul 2.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Paul Ichim:

Cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, subsemnatul.

Față de colegul Ion Vasile, care a avut dreptate când a spus că noi nu suntem prea vorbăreți și poate avem de spus ceva real, și nu ne prea auzim unii pe alții, am un dubiu că aș fi audiat mai bine decât Domnia Sa, deoarece sala este un pic mai plină.

Am să fiu mai scurt, cel puțin din două motive: primul - subiectul a fost dezbătut de doi distinși colegi de-ai mei mai înainte și al doilea - doar n-o să ne apucăm noi, atâția senatori, să vorbim mai mult decât a ținut discursul prezidențial, cu toate că avem puncte diverse.

Și un răspuns unui distins coleg al nostru care zicea că: "opoziția asta este o semiopoziție".

După punctele dezbătute de opoziție, eu zic că este "multiopoziție!"

Despre ce este vorba? Tot despre învățământ.

Un coleg de-al meu a prezentat datele statistice foarte bine.

Se pare că am avut aceeași sursă de informație.

O singură completare aș face, dacă-mi permite Domnia Sa, un termen pe care l-am învățat și eu recent și de care am rămas surprins: analfabetismul funcțional.

Uniunea Europeană, în 2008, ne avertizează că avem 53% din adolescenți cu analfabetism funcțional.

Ce înseamnă asta? Știu să citească un text, dar nu știu să interpreteze, nu știu să înțeleagă instrucțiuni, nu înțeleg semnele de circulație, nu înțeleg un test.

Suntem pe primul loc în Europa, după noi, bulgarii, cu 51%, și asta după două decenii de aceleași marote de care, vă spun cinstit, ca simplu cetățean al nației acesteia, m-am plictisit.

Tot reformă, relansare, modernizare, marketing, upgradare... Și am upgradat încât avem 53% din adolescenți cu analfabetism funcțional.

Probabil de aici a venit și declarația, poate nefericită, pe datele acestea oferite de Uniunea Europeană, a președintelui Băsescu, care a spus: "scoatem tâmpiți din școală".

Acesta este un învățământ pe care l-am adus unde l-am adus.

Și acum să vă spun.

Poate declarația e tardivă, după 8 septembrie, când a fost "Ziua luptei împotriva analfabetismului", dar se aranjează bine cu asumarea răspunderii Guvernului pe Legea educației naționale.

Am avut o plăcere, de acum masochistă, de a scoate la imprimantă acest pachet legislativ și de a mă scufunda cât de cât în el.

Să știți că era să mă înec, dar am ieșit rapid la suprafață. 300 de pagini!

Dacă-mi spune cineva din sala asta că a avut curiozitatea să verifice legislația europeană, de exemplu "Legis France" - că noi facem tot felul de referiri francofone -, și că a găsit în legislația franceză o lege de 300 de pagini, eu sunt gata să plec acasă.

Citiți expunerea proiectului de lege... colegii mei care lucrează în învățământ și, mai ales, cei care sunt specializați în litere.

Am citit câteva fraze în care au răsturnat aceleași cuvinte și, la urmă, am stat și m-am gândit: măi, nu sunt analfabet funcțional? Ce au vrut să spună în expunerea aceasta de motive? Nu am înțeles-o.

După aceea, m-am dus frumos la ceea ce mă interesează, la învățământul medical.

Ce facem? Zicem că facem un învățământ nemaipomenit de bun.

Ce am făcut în România? Concluzia mea, după două decenii, am exportat două lucruri foarte bune, infracționalitate și o anumită etnie, și am făcut un lucru excepțional, la care suntem pe primul loc în lume: producția de diplome universitare, oameni care nu știu meserie după ce termină facultățile.

Lăsăm la aprecierea Guvernului, din an în an, să scoată lista cu facultăți acreditate și autorizate.

Scoatem politicul din învățământ, dar, dacă avem pilă bună la partidul de guvernământ, că dă bine pe plan local, facem imediat o facultate.

Facem facultăți de medicină - că aici mă doare -, facem facultăți de farmacie care organizează admiterea fără hotărâre de guvern, facem facultăți de stomatologie fără bază tehnică, dar e bine să ai pilă la partidul de guvernământ, scoatem profesori universitari fără studii științifice de rigoare care să susțină gradul de profesor universitar și scoatem foarte mulți absolvenți de medicină.

Surprinzător, față de vremea noastră - și cred că sunt de acord colegii mei care sunt specializați în medicină -, avem din ce în ce mai multe facultăți de medicină și din ce în ce mai puțini absolvenți care știu medicină adevărată, iar cei care știu medicină adevărată pleacă pe capete din țară.

Cam acesta este adevărul despre învățământ.

Îmi pare rău...

O singură concluzie, care, recunosc, nu e patentul meu, e patentul colegului de la Camera Deputaților, a spus foarte bine: "ne-au trebuit două decenii ca să ne întoarcem la bacalaureatul pe care l-am dat noi".

Frumoasă reformă!

Restructurare! Jos cu semiopoziția! (Textul integral al declarației politice a domnului senator Paul Ichim se regăsește la paginile 22-23.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Stimați colegi, Au luat cuvântul 14 colegi senatori.

Au depus, la secretariatul ședinței, declarații politice domnii senatori: Dorel Constantin Vasile Borza, Iulian Urban, Mihai Niță, doamna senator Elena Mitrea, domnul senator Alexandru Cordoș, doamna senator Doina Silistru, domnul senator Marian Cristinel Bîgiu și domnul senator Emilian Valentin Frâncu.

Au depus interpelări la secretariatul ședinței noastre domnul senator Traian Constantin Igaș, domnul senator Dumitru Oprea, domnul senator Iulian Urban, domnul senator Gheorghe David, domnul senator Dan Voiculescu, domnul senator Alexandru Cordoș, domnul senator Emilian Valentin Frâncu, domnul senator Cornel Popa, domnul senator Marian Cristinel Bîgiu, domnul senator Marius Petre Nicoară, domnul senator Liviu Titus Pașca, domnul senator Vasile Nedelcu și domnul senator Varujan Vosganian.

De asemenea, au depus întrebări adresate Guvernului domnii senatori Constantin Traian Igaș, Dorel Constantin Vasile Borza, Dumitru Oprea, Iulian Urban, Gheorghe David, Gheorghe Saghian, Gavril Mîrza, Emilian Valentin Frâncu și Cseke Attila Zoltán.

 
   

Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul ședinței:

 
  Dorel Constantin Vasile Borza (PD-L) - declarație politică cu titlul Învățământul românesc - un nou început (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Declarația politică este intitulată "Învățământul românesc - un nou început".

Noul an școlar a început în condiții normale, probabil spre dezamăgirea unora care doreau o bulversare a sistemului educațional doar din rațiuni politico-electorale.

Ca o mare coincidență, aproape simultan, Cabinetul Emil Boc și-a asumat în Parlament răspunderea guvernamentală pentru trei legi, printre care și Legea educației naționale.

Este vorba despre un act legislativ care are menirea de a schimba în mod fundamental un sistem care privește în mod direct viitorul României.

Noua lege are mai multe prevederi care vor avea darul să reformeze din temelii procesul educațional, pe alocuri prăfuit.

Da, ne-am lăudat tot timpul cu sistemul de învățământ din România, ne-am lăudat cu olimpicii noștri, dar trebuie să recunoaștem cu toții că acest sistem educațional nu mai ține pasul cu cerințele moderne din cadrul Uniunii Europene.

Prin urmare, era absolut obligatoriu ca acest sistem, amorf în multe componente, să fie reformat.

Or, acest lucru l-a reușit domnul prim-ministru Emil Boc prin asumarea răspunderii pe această lege, demonstrând o reală voință politică.

Prevederile legii sunt cunoscute, în general, așa că nu voi insista decât cu puține exemple.

Astfel, curriculumul școlar este axat pe cele opt competențe agreate de Uniunea Europeană.

Este, realmente, o reformă pe fond, procesul de învățământ se va muta, în mod categoric, de pe latura cantitativă pe cea calitativă.

Copiii se vor transforma din roboții care memorează cantități mari de informații - pe care foarte repede, probabil, le vor și uita - în elevi care își vor dezvolta, astfel, spiritul creativ.

Constituirea bibliotecii școlare virtuale, prin care fiecare elev va avea acces la toate sursele de învățare în format digital, se încadrează pe aceeași linie a modernității și reformei radicale.

Aceeași lege prevede și modul de finanțare a învățământului după o schemă modernă și eficientă.

Un rol important îl vor avea consiliile de administrație ale școlilor, care vor eficientiza modul de conducere al acestora.

Un element extrem de important este și depolitizarea directorilor de școli.

PD-L a fost acuzat de politizare excesivă a funcțiilor din administrație, dar și a școlilor.

Iată că PD-L are voința politică de a depolitiza acest sistem.

Este drept, acest lucru nu pare deloc a fi pe placul colegilor din PSD, care, în județele unde au oameni în fruntea inspectoratelor școlare, au excelat în schimbarea directorilor de școli pe criteriul de carnet de partid.

Schimbări fundamentale se vor produce și în cadrul învățământului universitar.

De amintit, de exemplu, este că vârsta de pensionare este cea potrivit legii, adică 65 de ani.

Acest lucru va permite o mai rapidă afirmare a tinerilor în mediul academic.

Tot în acest sens, se vor elimina condițiile de vechime pentru ocuparea pozițiilor didactice din învățământul superior.

Criteriile care vor conta de acum înainte vor ține exclusiv de performanțele academice.

Înființarea Registrului matricial unic, o bază de date electronică cu toți studenții de la toate universitățile acreditate, va face transparent traseul lor educațional și va împiedica falsificarea diplomelor.

Am enumerat, pe scurt, doar câteva elemente dintr-o lungă listă care are menirea de a schimba fundamental învățământul din România.

Asumarea răspunderii Guvernului pe această lege este, în consecință, un demers extrem de important și de viguros, într-o viață politică în care parcă se vorbește prea mult și se face prea puțin.

Închei cu speranța că aliații noștri din PSD vor realiza, într-un final, importanța acestui moment și vor renunța la vociferările electorale, pentru a susține proiectul Guvernului.

  Iulian Urban (PD-L) - declarație politică având ca subiect unele aspecte privind justiția din România (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Iulian Urban:

La acest moment, există o singură cale pentru rezolvarea problemelor din justiție: dialogul.

Acesta se poate iniția, iar PD-L este conștient de importanța Pactului Național pentru Justiție.

Angajat în reformarea întregului sistem statal românesc, PD-L va fi vârful de lance în acțiunea de analiză, discutare și luare a deciziilor pentru o justiție europeană în România.

Suntem dispuși să discutăm cu reprezentanții magistraților din România, și mă refer aici la liderii tineri care reprezintă noua generație de magistrați, cei care cu adevărat duc greul sistemului și resimt greutățile și insuficiența resurselor necesare realizării actului de justiție în condiții de decență.

Înțelegem să ne delimităm ferm de anumiți reprezentanți ai magistraților care, la acest moment, împing judecătorii și procurorii în zona jocurilor politice și a intereselor unui partid politic angrenat în campania electorală pentru alegerile prezidențiale.

Este regretabil faptul că se încearcă compromiterea și decredibilizarea revendicărilor magistraților prin acțiunea unor lideri care sunt evident influențați politic.

Democrat-liberalii își asumă responsabilitatea pentru derularea Pactului Național pentru Justiție, însă, întrucât acest lucru se poate realiza doar printr-un dialog susținut, recomandăm realizarea unui calendar clar și concret de discuții cu asociațiile profesionale ale magistraților, întoarcerea urgentă a magistraților în sălile de judecată.

Orice zi în care anumiți lideri îndeamnă la continuarea grevei înseamnă tot atâtea șanse procentuale reduse ca magistrații să primească deschidere în zona politică.

Amintim faptul că cei care acum împing anumiți lideri ai magistraților către implicarea în campania electorală au condus această țară în ultimii 20 de ani, răstimp în care nu numai că nu au rezolvat nimic din problemele acute ale justiției, ba chiar le-au adâncit, având interesul direct să submineze independența puterii judecătorești.

Cred că asupra acestui lucru trebuie reflectat cu adevărat de către fiecare judecător și procuror care va participa la adunările generale de la sfârșitul acestei săptămâni.

PD-L vrea să facă reformă și o demonstrează, însă trebuie să fim sprijiniți, înțeleși și susținuți, ca să putem, la rândul nostru, să determinăm întreaga clasă politică să se mobilizeze în sprijinul justiției românești.

Personal, voi sprijini activ noua generație de magistrați și liderii tineri care au demonstrat faptul că sunt dedicați reformei justiției din țara noastră.

  Mihai Niță (PD-L) - declarație politică având ca titlu 16 septembrie - Ziua Internațională a Stratului de Ozon (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Mihai Niță:

Declarația politică este intitulată "16 septembrie - Ziua Internațională a Stratului de Ozon".

Protejarea stratului de ozon constituie o problemă de importanță majoră pentru planetă, de aceea, la 16 septembrie, începând cu anul 1995, se aniversează Ziua Internațională a Stratului de Ozon.

Această zi a fost stabilită de către Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), pentru a comemora data din 1987 când a fost semnată prima convenție ecologică mondială, denumită Protocolul de la Montreal, prin care cei 191 de semnatari și-au propus reducerea masivă a emisiilor de gaze care atacă statul de ozon.

Încă din 1970, măsurătorile efectuate pentru determinarea cantității de ozon au înregistrat scăderi ale acesteia.

Ca urmare, s-au inițiat întâlniri internaționale sub egida Națiunilor Unite și Organizației Mondiale a Meteorologiei.

Acestea au determinat adoptarea Convenției de la Viena pentru protecția stratului de ozon, în anul 1985, și a Protocolului de la Montreal, urmat de amendamentele sale.

În tratatele încheiate sunt precizate substanțele care distrug stratul de ozon și programele de control legal și de interzicere a acestora.

Prin Legea nr. 84 din decembrie 1993, România a aderat la Convenția privind protecția stratului de ozon, adoptată la Viena, și la Protocolul privind substanțele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal.

Stratul de ozon, care se găsește în atmosferă la o distanță de 16-32 kilometri de la suprafața pământului, joacă un rol crucial în protejarea vieții la suprafața planetei împotriva radiațiilor dăunătoare provenite de la soare (razele ultraviolete B din radiația solară, radiație foarte periculoasă pentru organisme, provocând cancerul pielii, cataracte etc.).

În 1980 s-a descoperit că statul de ozon este vulnerabil la acțiunea clorofluorocarbonilor (așa-zisele CFC-uri) și a altor chimicale industriale.

CFC-urile, substanțe stabile, netoxice și foarte versatile, au fost folosite într-o gamă foarte variată de domenii, cum ar fi ca aerosoli propelanți, agenți de refrigerare și fluide pentru aer condiționat, solvenți și agenți de spumare.

Halonii, compușii de același tip care conțin în moleculă brom, au fost folosiți ca agenți pentru stingătoare de incendii.

Odată cu accelerarea dezvoltării industriale, stratul de ozon a început să se degradeze prin cantitatea tot mai mare de gaze nocive produse la suprafața terestră, care, ajunse în atmosferă, au produs dereglări consistente în stratul de ozon.

Consecințele potențiale ale diminuării stratului de ozon sunt diversificate și cu implicații ecologice deosebit de mari.

În primul rând, diminuarea ozonului determină creșterea cantității de raze ultraviolete care ajung la suprafața scoarței, afectând viețuitoarele, mai ales omul.

De exemplu, unei creșteri cu 1% a cantității de radiații ultraviolete îi corespunde o creștere cu 5% a tumorilor epidermei.

Expunerea continuă la ultraviolete determină îmbătrânirea pielii, slăbirea sistemului imunitar, glaucom și cataractă.

În general, expunerea la o radiație UV - ß mai intensă antrenează o deficiență a sistemului imunitar al organismului uman.

De asemenea, se produc perturbări fiziologice și morfologice la plantele terestre, cu efecte negative asupra valorii lor alimentare, și afectarea masei biotice oceanice prin deteriorarea fitoplanctonului și zooplanctonului și, în consecință, perturbarea lanțului trofic marin.

Creșterea cantității de radiație UV conduce la creșterea reactivității chimice din troposferă.

Concentrațiile de ozon troposferic sunt ridicate, în special, în ariile poluate, însă ele descresc în ariile nepoluate (cu niveluri reduse de oxizi de azot).

Reactivitatea chimică excedentară poate cauza menținerea în troposferă a unor substanțe dăunătoare sănătății umane, dar și plantelor și animalelor (acizi, aerosoli, dioxid de sulf).

Tot ca urmare a rarefierii stratului de ozon, au loc schimbări în structura termică a atmosferei și în balanța ozonului troposferic și, în consecință, în capacitatea de oxidare a troposferei.

Echilibrul stratului de ozon este extrem de fragil și protecția lui nu poate continua decât prin sprijinul și cooperarea tuturor segmentelor societății, prin implicarea directă a publicului larg.

Protecția stratului de ozon se realizează, în principal, prin măsurile concrete luate de legislațiile țărilor semnatare față de industriile producătoare de substanțe și echipamente care conțin substanțele care epuizează stratul de ozon, dar, din ce în ce mai eficient, acest lucru se realizează și de către populație prin creșterea responsabilității față de problematica de mediu și printr-o atitudine adecvată ce poate descuraja comercializarea acelor produse nocive pentru stratul protector de ozon al planetei.

Amenințarea există cu adevărat, iar lupta pentru apărarea stratului de ozon ne demonstrează că, atunci când viața planetară este primejduită, apare și voința pentru a aduce lucrurile pe un făgaș bun.

  Elena Mitrea (PSD+PC) - declarație politică cu titlul Ziua Internațională a Democrației (declarație politică neprezentată în plen)

Doamna Elena Mitrea:

Declarația politică se intitulează "Ziua Internațională a Democrației".

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Ziua de ieri a fost una cu multe semnificații în contextul actual.

Mă opresc asupra uneia pe care o consider importantă pentru evenimentele politice, sociale care se petrec în această perioadă: democrația.

Nu poate fi lăsat să treacă neobservat un eveniment care a fost sărbătorit ieri cu mult fast în țări cu o adevărată tradiție și vocație în promovarea valorilor democratice: este vorba despre Ziua Internațională a Democrației, care, începând cu data de 15 septembrie 2008, a fost declarată sărbătoare internațională de Adunarea Generală a Națiunilor Unite.

Această dată are dubla menire de a sărbători democrația și de a aminti importanța promovării și protejării acestei valori universale acum mai mult ca niciodată.

Nici în țara noastră evenimentul nu a trecut neobservat și necelebrat.

La nivel parlamentar - și salut pe această cale inițiativa de a sărbători pentru a doua oară consecutiv, sub egida Parlamentului României, această zi atât de importantă pentru noi, românii -, președintele Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, colegul nostru, domnul deputat Ioan Munteanu, a ținut să marcheze coincidența adoptării de către Uniunea Interparlamentară în aceeași zi, în anul 1997, a Declarației universale privind democrația.

Sunt de acord cu importanța evenimentului, sunt de acord și cu faptul că acum nu ne mai poate întoarce nimeni de pe acest drum pe care ne-am angajat cu atâtea sacrificii acum douăzeci de ani.

Cred că noi, cei din Parlamentul României, putem face însă mai mult decât să marcăm festiv evenimentul.

Prețul plătit în decembrie 1989 a fost prea mare pentru a nu reflecta cu seriozitate asupra bilanțului democrației noastre.

Democrația înglobează și noțiunea de toleranță.

Mă întreb cât de tolerantă a devenit societatea cu beneficiarii ei direcți, oamenii de lângă noi, care, vorba cunoscutului nostru poet Adrian Păunescu, "știu dureros ce e suta de lei".

Cred că, după prima fază a democrației proaspăt câștigate, aceea de tranziție, în care "capitalismul sălbatic"

începea să-și facă simțită prezența cu destule seisme sociale, exact când să scoatem fruntea la lumină și să ne bucurăm că a ieșit soarele și pentru noi, un "val seismic", de data aceasta, ne-a copleșit cu toată forța și pierderile lui așa-zis "colaterale": este vorba despre criza economică, o "stafie care bântuie Europa", importată din SUA cu efectele ei dramatice cu tot.

Cât despre pierderi, le cunoaștem cu toții pe propria noastră piele și pe a celor de lângă noi:

  • falimentul societăților comerciale;
  • escaladarea șomajului;
  • inflația;
  • nemulțumirile și amplele mișcări sociale de protest;
  • creșterea economică negativă etc.

Dacă ar fi să gândim pesimist, am spune că nimic bun nu ne mai poate aștepta și că după acest potop nu ne mai rămâne nimic de făcut.

Nu mi-am propus să adopt limbajul politicianist și patetic al celui care vrea doar să bifeze un eveniment.

Vreau doar să spun că România are cu adevărat ceva de zis când sărbătorește Ziua Internațională a Democrației, avem, cum s-ar putea spune, dreptul de expertiză, pornind de la experiența noastră de reconstrucție democratică de douăzeci de ani, după jumătate de secol de totalitarism.

Per aspera ad astra - "Prin spini se ajunge la stele.", spune un dicton latin.

Eu înțeleg această maximă drept o provocare la a nu renunța la ceea ce ni se cuvine, să ne implicăm noi, cei trimiși aici, în cel mai înalt for legislativ al țării.

Să nu uităm că noi suntem, alături de cei pe care îi reprezentăm, motorul democrației noastre.

Nu depinde decât de noi să veghem pentru conservarea democrației, care să servească interesele legitime ale societății noastre, lăsând deoparte deosebirile de opinii politice, fără a exclude necesitatea reprofesionalizării și promovării valorilor.

Stă în puterea noastră, a tuturor, aleși și alegători.

Vă mulțumesc.

  Alexandru Cordoș (PSD+PC) - declarație politică intitulată Democrația în slujba cetățeanului (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Alexandru Cordoș:

Declarația politică este intitulată "Democrația în slujba cetățeanului".

Ieri am sărbătorit cu toții Ziua Internațională a Democrației.

Ziua de 15 septembrie nu putea să treacă nesărbătorită de români, mai ales că avem experiență în a demonstra cât de greu se cucerește bastionul valorilor democratice după 45 de ani de pierdere involuntară a deprinderii libertăților de orice fel, în afară de aceea de conștiință.

Așadar, aș vrea să trec în revistă, pentru dumneavoastră, interesele României, așa cum se prezintă ele astăzi, după aproape jumătate de secol de totalitarism.

Opțiunea României pentru promovarea democrației în lume este una firească, în perfect acord cu aspirațiile sale de consolidare a progreselor democratice atât în plan intern, cât și pe plan internațional.

  • România este interesată, în special, în încurajarea proceselor democratice din vecinătatea sa estică, în zona Mării Negre și în Balcani;
  • În plan extins, promovarea și consolidarea democrației pe arena internațională sunt de natură să contribuie la realizarea unui climat de securitate, la dezvoltare economică și la întărirea cooperării.

Ceea ce mi se pare însă cel mai important lucru, ca reprezentant al Partidului Social Democrat și ca promotor al valorilor democrației sociale, este faptul că România, din perspectiva calității sale de stat membru al Uniunii Europene, susține, prin intermediul celor care o reprezintă în lume, faptul că democrația trebuie să fie rezultatul unui proces intern, care trebuie sprijinit prin încurajarea dialogului dintre actorii interni, în primul rând, și, apoi, dintre actorii interni și actorii externi.

Pentru a păstra nealterate valorile social-democrate, însă trebuie să identificăm, în primul rând, obstacolele și opțiunile de reformă.

Sigur, acum ne aflăm într-un moment de cumpănă, și mă refer la criza economică de proporții fără precedent și la daunele inevitabile pe care le aduce odată cu ea: greve, șomaj, scăderea nivelului de trai, lipsa locurilor de muncă.

Nu este însă primul moment de cumpănă care ne silește să luăm atitudine.

Cea mai păguboasă poziție ar fi să stăm cu brațele încrucișate, așteptând neprevăzutul cu resemnare.

Atâta timp cât am avut și avem democrație de exportat - mă refer la experiența noastră în domeniu, încurajarea proceselor democratice din fostele state comuniste din Europa Centrală și de Est în cadrul procesului de extindere a Uniunii Europene -, nu văd de ce am depune armele atunci când trebuie să ne coordonăm eforturile mai eficient în plan intern.

Vă reamintesc faptul că Partidul Social Democrat a susținut încă de la început și continuă să susțină că rolul cel mai important în societatea noastră îl are una dintre componentele pragmatice ale solidarității sociale, adică politica redistribuirii și finanțării politicilor de protecție socială.

Ca urmare a constrângerilor bugetare, social-democrația a redefinit, în ultimii ani, perspectiva politicilor de solidaritate.

Tendința a fost aceea a trecerii de la protecția pasivă, ce solicită eforturi bugetare financiare îndelungate, la protecția activă și diferențiată.

Astfel, se urmăresc politici de încurajare a reconversiei profesionale, de stimulare a politicilor ocupaționale etc.

Nu susțin că reușita acestor programe a fost maximă, dar a ajutat societatea românească să se redefinească și să progreseze.

Desigur, acum este momentul să ne repliem și să identificăm noi resurse de redresare economică, în primul rând.

Nu dorim ca bunăstarea socială să rămână doar un vis de împlinit, ci o constantă a vieții noastre cotidiene.

De aceea, vă rog, stimați colegi, să fiți alături de noi, social-democrații, dincolo de interesele politicianiste, și să le reprezentăm și de acum încolo cauzele legitime celor care ne-au trimis în această instituție.

În încheiere, aș vrea să vă reamintesc ce spunea poetul nostru Octavian Goga într-o compoziție literară superbă despre Avram Iancu: "Munții Apuseni sunt Tirolul nostru, sunt pumnul Ardealului".

Ca reprezentant al moților, nu pot să nu-i sprijin pe acești oameni cu un suflet atât de mare, amenințați "în pumnul țării noastre", și acum ca și atunci când exista riscul desființării lor ca nație, de pericolul depopulării, al migrației spre centrele urbane din zona de șes, al îmbătrânirii și pauperizării celor rămași acasă.

Moților, la fel ca și celorlalți locuitori ai României noastre de astăzi, le dedic cele mai bune gânduri de Ziua Democrației și îi asigur că nu voi uita să le reprezint interesele.

  Doina Silistru (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Analfabetismul - o problemă a României, și nu numai! (declarație politică neprezentată în plen)

Doamna Doina Silistru:

Declarația politică este intitulată "Analfabetismul - o problemă a României, și nu numai".

Ziua Internațională a Alfabetizării se marchează din anul 1966, la inițiativa Congresului mondial pentru lichidarea analfabetismului, desfășurat la Teheran în septembrie 1965.

La 19 decembrie 2001, Adunarea Generală a ONU a proclamat, prin Rezoluția 56/116, perioada 2003-2012 "Deceniul ONU pentru alfabetizare: educație pentru toți".

Adunarea reafirmă că alfabetizarea tuturor persoanelor este miezul noțiunii de educație de bază pentru toți, iar formarea unui mediul creativ de alfabetizare este esențial pentru eradicarea sărăciei, stabilirea egalității șanselor și asigurarea unei dezvoltări durabile.

Adunarea Generală a cerut tuturor guvernelor să dezvolte baze de date reale privind alfabetizarea și să conceapă noi strategii pentru îndeplinirea obiectivelor deceniului.

A mai cerut tuturor guvernelor, instituțiilor și organizațiilor economice și financiare naționale și internaționale să ofere un sprijin mai mare, financiar și material, pentru eforturile de creștere a gradului de alfabetizare.

Adunarea Generală a invitat statele membre, agențiile ONU și organizațiile interguvernamentale și neguvernamentale să-și intensifice eforturile pentru implementarea Planului internațional de acțiune al deceniului (Rezoluția 59/149).

Alfabetizarea este abilitatea de comunicare prin scris, vorbire sau limbaj de mișcare, cum ar fi limbajul semnelor.

În contextul educației adulților, alfabetizarea se referă la nivelul de funcționare a abilitaților de citire, scriere, vorbire și ascultare, care permit elevilor să se implice în schimburi simple și familiare conectate cu educația, instruirea, munca și rolurile sociale.

Alfabetizarea dă posibilitatea oamenilor de a-și îmbunătăți mijloacele de existență, de a participa la luarea deciziilor în cadrul comunității, de a avea acces la informații privind îngrijirea sănătății și multe altele.

Mai mult decât atât, se permite indivizilor să-și realizeze drepturile ca cetățeni, ca oameni.

Conform celui mai recent raport publicat de Institutul de Statistică al UNESCO în anii 2007-2008, în lume există peste 774 de milioane de adulți și 75 de milioane de copii care nu știu să scrie și să citească.

Peste 64% din adulții analfabeți sunt femei.

Alfabetizarea nu înseamnă doar scris și citit, în plus, ea se referă la respect, la posibilități și la evoluție, dar chiar și în rândul celor care sunt la începutul procesului de educație rata abandonului școlar este foarte ridicată.

Există diferite companii și organizații caritabile care sprijină lupta împotriva analfabetismului.

Programele UNESCO pentru alfabetizare au ca scop crearea unei lumi educate și promovarea alfabetizării pentru toți.

Ultima statistică oferită de UNESCO în legătură cu nivelul alfabetizării pe glob cuprinde situația raportată de 177 de state. Țările care raportează cea mai bună situație a alfabetizării sunt Cuba, Estonia și Polonia, în proporție de 99,8.

O rată de alfabetizare apropiată raportează și Barbados, Letonia și Slovenia, cu 99,7%, și Belarus și Lituania, cu 99,6%, ceea ce face ca țările baltice, Estonia, Letonia și Lituania, să conducă în clasamentul alfabetizării pe întregul glob.

Alte 32 de state au un procent de alfabetizare de peste 99.

Dintre acestea fac parte Ungaria, Austria, Belgia, Canada, Germania, Japonia, Spania, dar și state aflate în componența URSS până acum două decenii:

Kazahstan, Tadjikistan, Moldova, Uzbekistan sau Ucraina.

Statele Unite ale Americii și Regatul Unit al Marii Britanii ocupă aceeași poziție, cu 99%, dar se află la coada statelor care au reușit să ajungă sau să treacă acest prag.

România se află pe locul 53, cu un procent de 97,3 al ratei alfabetizării.

În fața sa, în imediata apropiere, se află Mongolia și Sfântul Kitts și Nevis, cu un procent ușor mai ridicat.

Imediat după țara noastră se află Argentina și Israel, care sunt singurele state după noi care mai reușesc să treacă de pragul de 97%.

Pe locurile cel mai joase ale clasamentului, dintre cele 177 de state pentru care există raportări, se afla Burkina Faso, Mali și Ciad, fiecare dintre ele prezentând o rată de sub 25% la alfabetizare.

Campania globală pentru educație este un eveniment desfășurat anual, la nivel mondial, de o coaliție de asociații de caritate, sindicate și grupuri de cetățeni din întreaga lume și care, începând cu anul 2001, este coordonat în România de organizația "Salvați Copiii!".

Campania militează pentru dreptul tuturor persoanelor de a învăța să scrie și să citească, indiferent de vârsta pe care o au, precum și pentru dezvoltarea programelor de sprijinire a celor afectați de analfabetism în vederea acoperirii decalajului social.

Aceasta dorește să reprezinte un factor de presiune la nivelul liderilor de opinie și al autorităților, arătând că este timpul demarării de acțiuni pentru a nu se permite încă unei generații de copii și adulți să nu beneficieze de educație.

Eșecul de a asigura dreptul la educație pentru toți cetățenii reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului.

La 12 mai 2009 în toate orașele din România a avut loc evenimentul "Lecția de citire", manifestare de combatere a analfabetismului.

Campania globală pentru educație a mobilizat în România, anul acesta, peste 530 de școli din 38 de județe, unde copiii s-au implicat în activități care au subliniat importanța educației.

S-a cerut guvernanților să garanteze accesul egal la educația primară pentru toate persoanele.

În rândul celor 180 de țări în care analfabetismul reprezintă o problemă se află și România și, conform "Obiectivelor de educație pentru toți", semnate în 2000 la Dakar, până în 2015 numărul analfabeților ar trebui redus la jumătate.

Una dintre realizările regimului trecut, tipică pentru regimurile totalitare - alfabetizarea în masă -, a fost realizată prin campaniile de educație pentru adulți.

Peste 500.000 de persoane sunt analfabete, iar 76% din acestea provin din mediul rural. 70.000 de copii sunt nevoiți să muncească, în loc să învețe, și o treime dintre cei care muncesc pe stradă sunt analfabeți.

Rata abandonului școlar s-a triplat din anul 2000 până în anul 2007, iar studiile arată că una din cinci persoane de etnie romă este analfabetă.

Raportul de monitorizare al Comisiei Europene pe 2008 pentru România arată că 53,5% din adolescenți au abilități reduse de a citi, de a scrie și de a efectua calcule matematice elementare.

Analfabetismul funcțional în România este în continuă creștere, în timp ce rata analfabetismului clasic în România atinge un nivel de circa 2%.

Peste 40% din elevii români au performanțe sub standardele PISA (Programme for International Student Assessment/Programul internațional de evaluare a elevilor).

Șansele de accedere în învățământul secundar sunt considerabil mai reduse în cazul copiilor din mediului rural.

Pentru anul școlar 2006-2007 s-a înregistrat o diferență de 28,6% între elevii cuprinși în învățământul liceal și profesional la nivelul mediului urban față de mediul rural.

În ceea ce privește gradul de alfabetizare, școlile pot dezvolta programe de tipul "A doua șansă", cu acordul inspectoratelor județene, însă slaba promovare a acestui program la nivelul unităților de învățământ și al comunităților, precum și lipsa formării cadrelor didactice pentru nevoile speciale de educație ale copiilor din categorii defavorizate și ale adulților determină existența unui număr redus de inițiative de dezvoltare a acestor programe la nivel local.

Rata analfabetismului în rândul persoanelor de etnie romă se menține la o valoare ridicată - 80% din copiii care nu beneficiază de nicio formă de educație aparțin acestei etnii, conform evaluării din raportul de țară, realizată în anul 2007 de "Roma Education Fund" - "Advancing Education of Roma in Romania".

Copiii străzii reprezintă încă un segment defavorizat în raport cu accesul la educație.

Faptul că cei mai mulți dintre aceștia sunt obligați să muncească pentru a-și câștiga existența determină o participare redusă la educație.

Având în vedere că, deseori, copiii străzii încep școala sau sunt reintegrați școlar la o vârstă mai mare decât cea normală, programele de tipul "A doua șansă" reprezintă singura alternativă de educație pentru mulți dintre acești copii.

Slaba colaborare dintre școli și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, precum și lipsa de formare a cadrelor didactice în ceea ce privește nevoile de învățare ale copiilor din categorii defavorizate fac însă destul de dificilă integrarea și menținerea lor în școală.

Accesul la o educație de calitate pentru copiii romi reprezintă o problemă complexă care decurge din varietatea contextelor educaționale în care se desfășoară educația copiilor romi în prezent, dar și din influența unor factori de mediu, socioeconomici, cu impact direct sau mediat asupra educației formale.

Ca orice minoritate, minoritatea romă trebuie să se bucure de toate drepturile înscrise în documentele internaționale.

Faptul că romii constituie o minoritate etnică defavorizată și discriminată este recunoscut la nivel internațional.

Una dintre marile probleme cu care se confruntă mediile politice, socioeconomice, culturale sau civice din România o reprezintă educația copiilor romi.

Abandonul școlar, lipsa nemotivată de la școală pe perioade lungi, rezultatele slabe la învățătură sunt efectele marginalizării sociale și ale discriminării cu care se confruntă elevii romi.

România are una dintre cele mai mari comunități de romi din Europa, de 530.000 de persoane, potrivit recensământului din 2002, și de 2,5 milioane, potrivit organizațiilor nonguvernamentale.

Doar 20% din copiii romi frecventează grădinița, 20% nu sunt înscriși la școală, 30% abandonează școala înainte de absolvirea ciclului gimnazial, 50% sunt analfabeți sau semianalfabeți.

Copiii romi sunt deseori discriminați: învață în clase sau școli separate, puși în ultimele bănci ale clasei, tratați cu indiferență, agresați verbal de către copii sau profesori.

Atragerea elevilor acestei etnii către școală ar trebui să se facă prin organizarea cât mai plăcută a procesului didactic, prin programe educaționale alternative, prin activități extrașcolare nonformale de petrecere a timpului liber.

Este necesar ca, pentru atragerea copiilor în școli și grădinițe, cadrele didactice și copiii să fie educați în spiritul toleranței și nediscriminării.

Oferind consiliere părinților romi, cadrele didactice trebuie să atragă familiile la activități extrașcolare.

Stabilindu-se un climat bun de cooperare între școală și familie, copiii romi vor avea de câștigat, aceștia fiind trimiși la școală chiar de către părinți.

Cadrul didactic trebuie să cunoască faptul că activitățile de predare, de îndrumare pentru elevii romi, de colaborare cu părinții romi necesită un anumit specific.

Mulți copii romi întâmpină în clasa I dificultăți foarte mari: mânuirea stiloului, integrarea în colectivitate, înțelegerea unor noțiuni și cuvinte.

Se impune, în acest caz, o nuanțare a muncii învățătorului cu astfel de copii, în măsura în care cerințele programei școlare și timpul limitat afectat procesului instructiv-educativ permit aceasta.

În plus, unii copii, la venirea în clasa I, nu cunosc decât limba maternă.

Din anul 2000, ministerul de resort a demarat un proces semnificativ de elaborare a unei strategii nivel național în domeniul învățământului, destinată și acestei categorii de copii.

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a elaborat și implementat, în parteneriat cu organismele internaționale, ONG-urile și autoritățile publice locale, proiecte care vizează stimularea participării școlare a copiilor romi și diminuarea abandonului: "Dezvoltarea capacității comunităților de romi de a retrage copiii din formele periculoase de muncă și de a-i integra în sistemul de educație națională", "Participarea școlară a copiilor romi" etc.

Numărul copiilor romi școlarizați în ultimii 20 de ani a crescut de peste două ori și jumătate.

Există cadre didactice de etnie romă și există locuri rezervate elevilor acestei etnii în licee: peste 2.600 de locuri acordate anual și peste 500 în universități.

Abandonul școlar reprezintă o problemă gravă cu care se confruntă societatea contemporană.

Abandonul școlar se regăsește în rândul grupurilor defavorizate și este generat de sărăcie și marginalizare, de costurile colaterale pe care le presupune învățământul.

Acesta creează condițiile eșecului integrării sociale, în sensul că reduce semnificativ șansele autorealizării în domeniile de activitate.

Chiar dacă astăzi nu simțim încă efectele abandonului școlar, cu siguranță efectele lui se vor simți foarte curând.

Abandonul școlar este rezultanta unei combinații de cauze interne și externe, de factori interni și factori externi.

Fiecare abandon are o istorie personală și socială legată de modul cum se aplică diferențiat principiul dezvoltării.

Cauzele care generează acest fenomen sunt multiple.

În primul rând, una din cele mai grave cauze constă în aceea că școala a ajuns să fie abandonată pentru că nu mai este percepută ca valoare în sine. Școlile din zonele defavorizate sunt caracterizate de izolare, sărăcie și lipsa oportunităților de succes socioprofesional pentru absolvenți.

Lipsiți de motivație, mulți dintre elevii claselor gimnaziale renunță în primii ani de studiu, rămânând să dea o mână de ajutor în gospodăriile proprii sau muncind ca zilieri la oameni mai avuți din sate.

Sărăcia comunităților din zonele defavorizate limitează posibilitățile părinților de a oferi copiilor resursele necesare educației.

Această stare provoacă, deseori, exploatarea copiilor prin muncă de către părinți.

Mediul sociocultural de proveniență a elevilor este una dintre cele mai importante variabile în reușita sau în eșecul școlar și profesional al elevului.

Este foarte importantă atitudinea familiei în raport cu școala.

Cunoașterea acestor atitudini și identificarea surselor de posibile tensiuni sau blocaje manifestate în raport cu cariera școlară a tinerilor constituie un factor important in prevenirea abandonurilor.

  1. Climatul familial are un rol hotărâtor în cauzele de abandon școlar. Astfel, dezorganizarea vieții de familie, consecință a divorțului, climatul familial conflictual și imoral, excesiv de permisiv, divergența metodelor educative și lipsa de autoritate a părinților, atitudinea rece, indiferentă sau, dimpotrivă, tiranică a acestora, iată alte câteva aspecte care conduc spre abandonul școlar;
  2. Factorii de natură socială și economică cum ar fi: crize politice, economice, sociale și morale, prăbușirea sistemului de protecție socială, confuzia sau absența unor norme sau valori, iată alte cauze care conduc la dezorientarea elevilor, îndepărtarea lor de mediul educațional și, în final, la abandon școlar;
  3. Factorii de natură educațională - insubordonare față de normele și regulile școlare, chiul, absenteism, repetenție, motivații și interese slabe în raport cu școala, greșelile dascălilor (de atitudine și relaționare, competență profesională, autoritate morală) - au și ei un rol important în apariția fenomenului de abandon școlar;
  4. Anturajul de proastă calitate care debusolează elevii cu un psihic labil datorat unor carențe din copilărie, dorința de a scăpa de sub tutela educațională sau familială, dorința de a capta obiecte, haine sau mâncare pe căi ocolite, necurate - iată alte cauze pentru care elevul abandonează școala.

Măsuri de prevenire a abandonului școlar:

  • psihopedagogice și psihosociologice - urmăresc cultivarea unor relații interpersonale adecvate pentru realizarea unei inserții sociofamiliale pozitive;
  • socioprofesionale - ele decurg din măsurile psihopedagogice și psihosociale, urmărind prevenirea riscurilor de abandon;
  • psihiatrice - depistarea precoce a minorilor cu diferite probleme caracteriale, comportamentale, emoționale, tendințe agresive;
  • juridico-sociale - aceste măsuri permit creșterea gradului de influențare socială prin popularizarea legilor și prin propaganda juridică, în general.

Abandonul școlar are consecințe îngrijorătoare: violența, consumul de droguri, traficul de ființe umane, delincvența, prostituția.

Lipsa instruirii școlare și profesionale va scădea șansele pe piața muncii și va crește riscul de excludere socială, iar efectul pe termen lung este căderea sa sub pragul de sărăcie.

Este imperios necesar ca școala și toate instituțiile abilitate ale statului să sprijine mai mult procesul instructiveducativ, eradicarea sărăciei, diminuarea delincvenței, a abandonului școlar.

Problema analfabetismului afectează sute de milioane de oameni.

Incapacitatea de a citi și inabilitatea de a înțelege ceea ce se citește sunt stigmate care condamnă la marginalizare socială, restrâng posibilitățile de integrare pe piața muncii și sunt direct corelate cu un nivel crescut al sărăciei, al criminalității.

Ziua Internațională a Alfabetizării - alfabetizarea globală trebuie promovată și sprijinită cu resursele necesare pentru obținerea unui real progres.

Accesul la educație reprezintă un instrument capabil să faciliteze sau să restricționeze integrarea socială, să mărească sau să reducă șansele de reușită ale generației tinere.

  Marian Cristinel Bîgiu (PNL) - declarație politică cu titlul Greva disperării (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Marian Cristinel Bîgiu:

Declarația politică se intitulează "Greva disperării".

Stimați colegi,

Trăim zilele acestea un nou record - asta pentru că tot eram noi țara care înregistrează realizări notabile în celebra Carte a Recordurilor -, 800.000 de bugetari nemulțumiți protestează la unison.

Este un strigăt de disperare al unor oameni care s-au văzut abandonați de un guvern surd la doleanțele lor și mut când vine vorba de soluții care să-i sprijine.

Înțeleg perioada grea pe care o traversează țara, înțeleg și măsurile restrictive de natură să ajute la redresarea economică, dar refuz să înțeleg disprețul guvernanților și lipsa acestora de viziune.

Este inacceptabil să găsești bani pentru mofturi ministeriale - mașini scumpe, deplasări costisitoare, chiar scene ale tineretului și știri plătite -, dar să nu dai un ban în plus angajaților la stat cu salarii de mizerie...

Da, există în anul 2009 bugetari care trăiesc la limita subzistenței, cu un salariu minim care este departe de a acoperi coșul zilnic de cumpărături.

Nu sunt numai aceia care au deja celebrele "salarii nesimțite", atât de comentate de PD-L și PSD în campania electorală, salarii care nu numai că nu au dispărut, ci s-au și mărit, doar că s-au schimbat titularii posturilor.

Și atunci despre ce criză discutăm? Despre criza României sau despre criza celor care nu sunt la guvernare sau în grațiile celor de la guvernare?

Înțelegeți, stimați guvernanți, că România se stinge, și nu încet, ci în ritm accelerat.

Și ce soluție găsește un ministru PD-L? Să trimită ajutoare de la Uniunea Europeană cu dedicație din partea partidului prezidențial?!

Cum poate fi comentat acest gest? Ce poți să-i explici unui bătrân de la țară care găsește în cutia poștală o scrisoare din care înțelege că doamna Plăcintă îi dă făină?

Vă mărturisesc că am așteptat cu nerăbdare să pot face ceva pentru cei care m-au votat.

Mi-am imaginat că pot muta o mică parte din sistemul acesta anchilozat în care se mișcă lucrurile în România.

Ei bine, constat, odată ajuns aici, în Parlament, că nu există voință.

Văd ce răspunsuri vin de la Guvern la interpelările noastre, văd lipsa de reacție la nemulțumirea generală.

Nu numai că nu sunt sprijiniți micii întreprinzători și orice idee de afacere moare în fașă, dar constat că se face tot posibilul să oprim și ceea ce mai funcționează în țara asta.

Stăm liniștiți totuși la un capitol: promisiunile.

Este cel mai bun moment pentru o campanie electorală.

Sunt curios ce le va spune candidatul Băsescu sau candidatul Geoană mulțimilor care vor picheta de acum Palatul Parlamentului sau Palatul Victoria.

Mi-e teamă că viitorul sună a pagubă, iar greva disperării a intrat în linie dreaptă.

Vă mulțumesc.

  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică intitulată Despre educația unui Guvern care creează pericole pentru societate (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Declarația politică este intitulată "Despre educația unui Guvern care creează pericole pentru societate".

Este ciudat când observăm că lucruri spuse sau gândite acum sute de ani își găsesc aplicarea și în prezent.

Theodore Roosevelt, cel de-al 26-lea președinte american, a spus, acum mai bine de un secol, că a educa un om în gândire, și nu în morală, înseamnă a forma un potențial pericol pentru societate.

Cu regret constat că Guvernul nostru nu a fost "educat" cum trebuie și că acum reprezintă el însuși un pericol pentru societate, dar și generează probleme sociale și economice grave.

Copiii din România sunt în pericol, pentru că mulți au început școala în clădiri care seamănă mai mult cu șantiere de lucru, fără grupuri sanitare și fără încălzire, fiind lipsiți de posibilitatea de a învăța într-un spațiu adecvat cunoașterii și socializării.

Paradoxal - acest lucru se poate doar în România -, există și grupuri sociale moderne care au costat sute de milioane de lei și care "deservesc" școli închise din lipsa elevilor.

Studenții sunt și ei în pericol, pentru că, din dorința și necesitatea de a urma o facultate, au părăsit siguranța și confortul caselor pentru a locui în niște cămine fără apă curentă și gaze, cămine care nu au mai fost renovate de 20 de ani, cu mobilier rupt și uși care stau să cadă.

Românii care lucrează în domeniul public și care în fiecare zi asigură bunul mers al structurilor de lucru ale societății sunt și ei în pericol, deoarece Guvernul român tocmai și-a asumat răspunderea pe un proiect de lege care prevede o salarizare sub limitele demne ale traiului cotidian.

Și, mai mult decât atât, pensionarii sunt și ei în pericol, pentru că puterea de cumpărare a banilor scade în fiecare zi, pe fondul creșterii prețurilor medicamentelor, produselor alimentare și ale utilităților.

Este tot mai evident că lipsa educației guvernanților noștri duce la formarea unor pericole pentru întreaga societate românească.

Ne va trebui mult timp să schimbăm această situație.

  Paul Ichim (PNL) - declarație politică având ca titlu Ziua Internațională a Alfabetizării și realitatea românească

Domnul Paul Ichim:

Declarația politică este intitulată "Ziua Internațională a Alfabetizării și realitatea românească".

În contextul actual, în care partidele aflate în coaliția de la guvernare caută să promoveze o legislație care să reformeze învățământul românesc, ar trebui să cunoaștem realitatea despre analfabetism și nevoia alfabetizării în România.

Ziua Internațională a Alfabetizării este sărbătorită din 1966, la inițiativa Congresului mondial pentru lichidarea analfabetismului, desfășurat la Teheran în septembrie 1965.

Adunarea Generală ONU emite în 19 decembrie 2001 Rezoluția 56/116, prin care desemnează perioada 2003-2012 ca fiind Deceniul alfabetizării.

Analfabetismul afectează în lume 770 de milioane de locuitori, dintre care aproximativ 500.000 doar în România.

Recensământul din România din 2002 a relevat faptul că 509.000 locuitori sunt analfabeți.

Repartizați pe etnii: 2,1% români, 1,4% maghiari, 0,9% germani, peste 20% țigani și turci nu știu să scrie și să citească.

Rapoartele internaționale relevă faptul că România are una dintre cele mai mari cote de analfabetism din Europa.

Date mai recente, furnizate de UNESCO în 2008, indică un număr de 774 de milioane de analfabeți pe glob. Țărilor africane și asiatice li se adaugă Argentina și Cuba, țări cu un procent foarte mare de analfabetism, circa 40.

Surpriza cea mare a fost că în America 50% din copii cred că Sodoma și Gomora sunt căsătoriți.

În Philadelphia, o familie medie are în casă doar cartea de telefon.

Dintre "perlele" românilor sunt de notorietate următoarele:

  • "Nilul este un fluviu rămas de pe vremea faraonilor";
  • "Creierul este un organ oarecum indispensabil capului";
  • "Casa Alba este capitala SUA".

Comisia Europeană ne spune în față: 53% din elevii români au analfabetism funcțional.

Analfabetismul funcțional se referă la incapacitatea individului de a folosi deprinderile de citire, scriere și utilizare a calculatorului în activitățile zilnice, inabilitatea de a înțelege ceea ce citește.

Analfabetul funcțional poate fi ușor identificat:

  • are dificultăți în a completa un formular;
  • nu înțelege instrucțiunile scrise;
  • descifrează cu greu un articol de ziar sau semnele de circulație;
  • nu știe să consulte dicționarul.

Persoanele acestea devin subiecte de marginalizare socială și prezintă risc mult mai mare de îmbolnăvire.

Nu întâmplător, în SUA 70% din adulții și 85% din delincvenții juvenili aflați în închisoare sunt, conform unei statistici din 2000, analfabeți funcționali.

Situația din România, conform raportului din 2008 al Comisiei Europene, este următoarea:

  • aproximativ jumătate dintre adolescenții români (53%)
  • sunt analfabeți funcționali;
  • media UE este de 24%;
  • numărul analfabeților este în continuă creștere (în 2008 - 53,3%, față de 41,3% în 2000).

Bulgaria se află în vecinătatea noastră, 51%.

Restul statelor din fostul lagăr comunist se află pe poziții mult mai bune:

  • Cehia: 24%;
  • Ungaria: 20%;
  • Polonia: 16%.

Adolescenții care citesc cel mai bine sunt finlandezii.

Copiii din Finlanda sunt asistați de o educatoare cu înaltă calificare, cu 4-5 ani de pregătire psihopedagogică riguroasă, personal de care se duce lipsă în România.

În ceea ce privește abandonul școlar timpuriu, România se află pe primele 5 locuri din Europa, 19% din tineri părăsind școala prematur.

Pe primele locuri în privința renunțării la școală se află Malta, cu o rată de 42%, și Portugalia, cu 39%.

Cei mai interesați de continuarea studiilor sunt tinerii din Cehia, Polonia și Slovacia.

În 2006, în Europa, 6 milioane de tineri au părăsit prematur școala.

În România, din 2000 pană în 2007, mai mult de 70.000 de copii au preferat să muncească decât să învețe, devenind astfel o categorie foarte vulnerabilă.

Pentru a supraviețui, aceștia cerșesc, distribuie droguri, spală parbrize, întrețin relații sexuale și se lasă abuzați psihic și fizic.

Dintre copiii obligați să muncească, o treime sunt analfabeți, iar în cazul copiilor care nu merg la școală 8 din 10 sunt țigani.

În cazul adulților cu vârste între 24 și 64 ani, doar 11% au o diplomă universitară, media europeană fiind de aproximativ 22%, și doar 1% din români învață pe tot parcursul vieții.

Un alt studiu relevă faptul că doar 1,3% din populația activă nu s-a mărginit doar la obținerea unei diplome, urmând diverse stagii de pregătire, pe când media de învățare activă în UE este de 9,7%, la un studiu făcut pe 42 de țări România clasându-se pe locul 34.

Toate aceste date nu indică decât un singur lucru, și anume că învățământul românesc este fabrică autohtonă de mediocritate.

Analiza strategiei educaționale în SUA relevă faptul că, în fiecare an, se adaugă 2 milioane de analfabeți funcționali, astfel ajungându-se la 41-44 de milioane de adulți cu astfel de probleme (21%-23%). 50 de milioane de americani nu depășesc nivelul clasei a patra la citire, 20% din absolvenții de liceu sunt analfabeți funcționali, iar 43% din analfabeții funcționali sunt în sărăcie.

În fiecare an, Guvernul american cheltuiește 10 miliarde de dolari pentru combaterea analfabetismului, iar pe timp de criză Obama a investit masiv în educație, cercetare și inovare.

Informându-mă pentru această declarație, am înțeles ce a vrut să zică președintele Băsescu, când, în mod nefericit, a ajuns la concluzia că școala românească scoate doar tâmpiți.

În mod cert, s-a referit la concluziile forurilor europene, care ne avertizau asupra procentajului foarte ridicat de analfabeți funcționali.

În ultimii 20 ani asistăm la experimente privind învățământul românesc.

Apar tot felul de examene de treaptă, de forme de capacitate, de bacalaureat, care nu au favorizat decât corupția în învățământ, în contextul în care munca acestei categorii socioprofesionale nu este răsplătită financiar adecvat.

În rândul părinților este deja răspândită cutuma că învățământul costă și, dacă vrei să scoți ceva din copiii tăi, trebuie să plătești șiruri interminabile de meditații, de preferință cu profesorii de la clasă.

În majoritatea centrelor universitare, unul dintre criteriile de admitere e nota școlarizării din liceu, care e dependentă, de cele mai multe ori, de vizita părinților la școală și de numărul de meditații.

În concluzie, la pachetul legislativ actual propus, constatăm sugestii pentru mai multe etape de verificare a elevilor și, precum creșterile salariale promise au rămas doar vorbe goale, costul unei educații civilizate cade în seama părinților.

Referitor la învățământul universitar, nu s-a făcut o diferență clară între învățământul de stat în temeiul Constituției României și învățământul privat.

Așa au apărut universități în locuri neașteptate, orașe de 20.000-30.000

de locuitori, cu profesori universitari, apăruți peste noapte, ce nu dețin lucrări care să justifice acordarea titlului universitar și cu absolvenți de învățământ superior care nu-și cunosc profesia.

Apariția de instituții universitare, în contextul în care numărul de școlarizați a scăzut, duce la scăderea rigurozității și calității actului de învățământ.

Venind din profesie medicală, constat că avem mult prea multe facultăți de medicină și mult prea puțini absolvenți bine pregătiți pentru profesia medicală.

La atât de mult învățământ universitar care se vrea făcut la zi, dar care se efectuează la distanță sau la fără frecvență, nivelul scăzut al absolvenților cu studii superioare nu trebuie să ne mai mire.

În ultimii 20 ani, țara noastră a exportat, cu succes, infracționalitate și o anumită etnie și este fruntașă la producția de diplome universitare.

Cercetarea, care face parte, în orice țară civilizată, din fundamentul dezvoltării societății, la noi aproape nici nu mai există.

Ne-am distrus, cu un entuziasm demn de alte cauze mai nobile, o mulțime de centre de cercetare.

Lupta politică actuală, în care fiecare dintre partide vrea să-și adjudece meritele pentru un pachet legislativ privind reformarea învățământului, nu poate avea decât efecte dezastruoase asupra acestei probleme de interes național.

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Domnul Alexandru Pereș:

Încheiem această primă parte a ședinței noastre de astăzi și vă anunț că ședința va fi condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

De asemenea, vă anunț că, din totalul de 137 de senatori, au semnat foile de prezență 82 de senatori, 11 senatori sunt învoiți, iar 9 senatori sunt absenți.

Suntem în cvorumul de lucru.

Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vă propune un program de lucru până la ora 13.00, urmând ca de la ora 15.00 să lucrăm în comisii permanente.

Pentru ziua de mâine, 17 septembrie anul curent, Biroul permanent vă propune activitate în comisiile permanente, iar pentru vineri și sâmbătă - activități în circumscripțiile electorale.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită.

Vă rog să votăm programul de lucru și ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate cu 45 de voturi pentru, nicio abținere, niciun vot împotrivă.

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 21-26 septembrie 2009  

Vă supun votului dumneavoastră programul de lucru pe perioada 21-26 septembrie 2009.

Biroul permanent vă propune pentru ziua de luni, 21 septembrie anul curent, programul standard: începând cu ora 14.00, lucrări în grupurile parlamentare; de la ora 15.00

la ora 19.30, lucrări în plenul Senatului, care vor cuprinde declarații politice, dezbateri pe proiectele de lege înscrise în ordinea de zi, votul final pe inițiativele legislative, iar de la ora 18.00 la 19.30, întrebări, interpelări și răspunsuri, secțiune care nu va fi transmisă la radio, de această dată.

Pentru ziua de marți, 22 septembrie anul curent, de la ora 9.00 - lucrări în comisiile permanente; la ora 13.00 - ședința Biroului permanent al Senatului.

Miercuri, 23 septembrie anul curent, de la ora 9.00 la ora 13.00 - lucrări în plenul Senatului, iar de la ora 15.00 - lucrări în comisiile permanente.

Joi, 24 septembrie anul curent, lucrări în comisiile permanente, începând cu ora 9.00, iar pentru ziua de vineri și sâmbătă activități în circumscripțiile electorale.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru perioada 21-26 septembrie anul curent.

Cu 55 de voturi pentru, nicio abținere, niciun vot împotrivă, programul de lucru pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

Aprobarea transmiterii Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 55 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală și a Propunerii legislative de modificare și completare a Hotărârii Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune și a Hotărârii Guvernului nr. 978/2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune  

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea transmiterii Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a următoarelor inițiative legislative:

  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 55 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală;
  • Propunerea legislativă de modificare și completare a Hotărârii Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune și a Hotărârii Guvernului nr. 978/2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune.

Vă rog să votați.

Cu 53 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, s-a aprobat.

Aceste propuneri sunt transmise Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, urmând să revină la Senat, care este Cameră decizională.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României.

Inițiatorul este prezent?

Dorește cineva să susțină propunerea legislativă? Nu.

Conform hotărârii noastre, dacă inițiatorul nu este prezent pentru a propune procedura de urgență, această propunere legislativă va intra în procedură normală în analiza comisiilor Senatului.

Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 10 septembrie 2009, a Proiectului de lege pentru reglementarea sistemului de cumul al pensiilor cu veniturile salariale (L109/2009)  

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 10 septembrie, a următoarei inițiative legislative: Proiect de lege pentru reglementarea sistemului de cumul al pensiilor cu veniturile salariale.

Aceasta se consideră adoptată, prin împlinirea termenului la data de 10 septembrie 2009, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului.

Inițiativa legislativă urmează să fie transmisă Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti.

Pe procedură, da?

   

Domnul Puiu Hașotti:

Mai mult.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mai mult...

Vă rog.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Am venit în fața dumneavoastră cu stenograma ședinței plenului nostru din data de 30 iunie anul curent, când am avut aceeași onoare și plăcere să conducă lucrările Senatului domnul vicepreședinte, președinte de ședință Alexandru Pereș.

Eu nu voi face decât să spicuiesc, pentru că e foarte mult, o parte din dezbaterile din ultima zi a sesiunii trecute, dezbateri care priveau exact acest proiect, și pentru a vă lămuri, încă o dată, asupra manierei care, câteodată, își face loc în lucrările Senatului, poate chiar asupra unor abuzuri atunci când sunt conduse lucrările Senatului.

Citez:

"Domnul senator Petre Daea:

În momentul în care a apărut..." - totul este citat, nu este niciun cuvânt de-al meu... -, "În momentul în care a apărut o propunere de retrimitere la comisie" - se făcuse această propunere -, "se supune la vot și, în urma votului, decide plenul."

"Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, ascultați-mă puțin.

Sigur că am să supun la vot această propunere, înainte de a trece la alte lucruri procedurale, dar am dat posibilitatea tuturor grupurilor parlamentare să se exprime.

S-ar putea ca, la urma urmei, din exprimarea punctelor de vedere să reiasă, de fapt, această idee de retrimitere la comisie.

Deocamdată, există doar propunerea venită din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Supun votului dumneavoastră propunerea grupului etc." - spune domnul Alexandru Pereș mai încolo -, "...că termenul de adoptare tacită este la 6 zile după începerea sesiunii din toamnă".

Și aici e foarte interesant: "S-ar putea să ne trezim că trece prin adoptare tacită" - spunea domnul Alexandru Pereș -, "dar, în sfârșit, sunt obligat să supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Vă rog să votați.

Cu 64 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost retrimis la comisie."

După care a intervenit o dispută procedurală, care întotdeauna face plăcere, între mine și domnul Alexandru Pereș, nu am să vă relatez prea mult, am să vă spun doar că, la sfârșit, am intervenit și am solicitat următorul lucru, citez:

"Domnul Puiu Hașotti:

Știm cu toții că plenul este suveran.

Care este problema dacă astăzi plenul hotărăște ca în prima ședință de plen a sesiunii următoare să dezbată acest proiect de lege și, în situația în care în comisie nu va fi cvorum...".

Știți foarte bine că toate comisiile parlamentare au lucrat în timpul vacanței parlamentare.

"Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator" - îmi spunea mie -, "încă o dată, nu am făcut această atenționare decât în sensul în care, scrie aici, șase zile, deci avem posibilitatea ca în prima săptămână să dezbatem această lege. Și o vom face."

Am intervenit din nou și am spus:

"Domnul Puiu Hașotti:

Am făcut o propunere și vă rog, conform regulamentului, să o supuneți votului".

Domnul Alexandru Pereș a refuzat, dar i-a dat cuvântul domnului președinte al comisiei, domnul senator Cristian Rădulescu, care a spus următoarele, citez:

"Domnul Cristian Rădulescu:

Programul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială pe timpul vacanței parlamentare, comunicat Biroului permanent, este stabilit în perioada 24-28 august anul curent, când vom lucra și alte acte normative, pentru că mai sunt, printre care și această retrimitere la comisie.

Vom redacta de îndată raportul care, la data de 1 septembrie anul curent, la prima ședință a Biroului permanent al Senatului va fi pe ordinea de zi între celelalte rapoarte.

Sigur, procedural, nu-i revine decât Biroului permanent autoritatea să includă pe ordinea de zi și, dacă dorește, la poziția 1, raportul suplimentar asupra acestei inițiative legislative."

În concluzie, domnul președinte de ședință Alexandru Pereș subliniază, citez:

"Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog, este în regulă, aveți și cuvântul domnului președinte al comisiei, că în prima săptămână a sesiunii viitoare acest proiect de lege va fi înscris pe ordinea de zi."

Cred că mai clar decât atât nu se putea.

Vreau să știu de ce nu s-a inclus pe ordinea de zi a plenului Senatului până acum, în această sesiune parlamentară, acest proiect de lege.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator Hașotti.

Sigur, este o întrebare la care, probabil, vom răspunde săptămâna viitoare.

Oricum... (Discuții în sală.)

Vă rog să mă ascultați, nu dialoghez cu dumneavoastră.

Deocamdată, spun de aici ce am de spus.

Vom vedea de ce nu a fost trecută pe ordinea de zi această propunere legislativă.

Voi da cuvântul și domnului senator Cristian Rădulescu.

Pe de altă parte, domnule senator Hașotti, știți că am propus, și dumneavoastră ați fost de acord, la urma urmei dumneavoastră ați luat această inițiativă să începem din această sesiune acea întâlnire între liderii de grup, în sensul de a stabili și ordinea de zi, și inclusiv inițiativele legislative care, poate, câteodată, scapă Direcției generale legislative.

Am intrat în această procedură.

Nu este, deocamdată, trecut în regulament.

La Camera Deputaților funcționează acel comitet al ordinii de zi, format din liderii grupurilor parlamentare.

Este o scăpare, poate și a noastră, o scăpare și a Direcției generale legislative.

Din păcate, termenul a trecut și propunerea legislativă va fi trimisă Camerei Deputaților.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Este o scăpare, nu din partea noastră, a tuturor, ci din partea liderului Grupului parlamentar al PNL, fiindcă noi, într-adevăr, la sfârșitul sesiunii trecute, am făcut această promisiune: să redactăm raportul suplimentar și în prima ședință de după vacanță să-l discutăm.

Între timp, Guvernul a anunțat că-și asumă răspunderea pe un număr de acte normative.

Între prevederile uneia dintre legi era și reglementarea referitoare la cumulul pensiei cu salariul.

Grupul parlamentar al PD-L și Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC au considerat că această reglementare rezolvă într-un mod mai rapid și, în orice caz, cu expresie de voință politică mult mai mare chestiunea în cauză, cumulul pensiei cu salariul, drept care nu mai era cazul să includem pe ordinea de zi un raport suplimentar care nu a mai fost nici elaborat, tot din această cauză, fiindcă nu erau puncte noi de vedere de la Guvern.

Guvernul s-a pronunțat prin legea pe care și-a asumat ieri răspunderea, deci nu avea de ce să mai vină la comisie și, astfel, comisia nu a mai elaborat un raport nou.

Între timp, se scurgea termenul pentru adoptare tacită.

Putea un grup parlamentar, reprezentat în Biroul permanent prin lider, să propună includerea pe ordinea de zi și dezbaterea, chiar fără raport suplimentar, înaintea termenului de dezbatere tacită.

Cei din Grupul parlamentar al PD-L și din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC nu au mai considerat necesar acest lucru, din motivele amintite, cei din Grupul parlamentar al PD-L au pierdut termenul, deci a fost, pesemne, o neglijență.

Acum este cam târziu să ne mai tragem pe noi înșine la răspundere.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, aveți un minut drept la replică, domnule senator Puiu Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, Este chiar regretabil să vină aici președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială să spună că eu sau cineva din Grupul parlamentar al PNL am fi vinovați că acest proiect trece prin adoptare tacită.

Înainte de toate, nimeni, cred că, totuși, nimeni nu are pretenția să știe care este stadiul de rezolvare al propunerilor legislative, fie că sunt venite de la Guvern, fie că sunt inițiative legislative, însă, din ce a spus distinsul meu coleg, a fost un act deliberat, or, cu acest lucru nu putem fi de acord, indiferent care este situația.

Nimeni nu știa până ieri, și nici nu știe, de altfel, ce se va întâmpla în continuare.

Se putea depune moțiune de cenzură, și se va și depune, nu se știe ce se va întâmpla cu acest proiect.

Nu văd de ce s-a folosit distinsul nostru coleg de o astfel de argumentație, în orice caz, a spune că altcineva este de vină decât partea guvernamentală nu mi se pare corect și nu mi se pare chiar colegial, și, din păcate, ne cam obișnuim cu această atitudine care nu are de-a face cu o dezbatere corectă.

Aici, până la urmă, suntem colegi, fie că suntem la putere sau în opoziție.

Nu este corect să se spună că cineva, eventual liderul unui grup parlamentar aflat în opoziție, se face vinovat că un proiect trece prin adoptare tacită, când, de altfel, cu alte cuvinte, ne-a spus că a fost un act deliberat, că venea asumarea răspunderii de către Guvern.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Domnule senator Petre Daea, aveți cuvântul la microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Evident că această scăpare nemulțumește, deopotrivă, membrii Senatului.

Dacă zăbovim asupra ei, nu ajungem să mai dezbatem ordinea de zi, de aceea v-aș propune, domnule președinte, să luăm procedural act de o observație făcută în plen, cei ce trebuie să dea socoteală...

Având în vedere marșul acesta organizatoric pe problemele pe care le avem de discutat cu atenție, să începem dezbaterea ordinii de astăzi pentru a putea fi și eficienți și, în același timp, să nu scăpăm și altceva: timpul!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Permiteți-mi și mie să răspund de la acest microfon domnului senator Puiu Hașotti.

Departe de noi gândul de a uita de un proiect legislativ și cred că aceeași idee o împărtășește și domnul senator Cristian Rădulescu.

Așa cum, de fapt, ați văzut din stenogramă, am avut intenția, sigur, de a da un raport suplimentar și de a-l susține în plenul Senatului.

Pe de altă parte, domnule senator Puiu Hașotti, suntem în a doua săptămână.

Sigur, puteați și dumneavoastră, dacă aveați bună intenție, și cred că știați de aceasta, să ne spuneți din timp, pentru că așa ați promis atunci, puteați să faceți acest gest și să ne aduceți aminte.

Dacă am uitat noi, dumneavoastră, sigur, aveați în minte acest lucru și puteați să ne amintiți, oricum, eu vă înștiințez despre această propunere făcută de Biroul permanent, și agreată și de liderii grupurilor parlamentare, liderii grupurilor parlamentare să se întrunească o dată în fiecare săptămână, înainte de Biroul permanent, pentru a studia ordinea de zi, pentru a numai avea asemenea evenimente și a scăpa proiecte legislative la care Senatul, sigur, are obligația de a se pronunța.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă rog să-mi dați drept la replică.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, Sigur.

Un minut, vă rog, dar să știți că după un minut vă opresc.

Aveți cuvântul la microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, Nu un minut, câteva secunde.

Întotdeauna am apreciat generozitatea dumneavoastră și echidistanța.

Sincer, vă cer scuze, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Bine, domnule senator Puiu Hașotti, mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Le acceptați?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

O să vă comunic după ședință.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Permiteți-mi, înainte de a dezbate punctul 5 din ordinea de zi, să dau citire unei note pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competențe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului;
  • Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/1997 privind destinația sumelor încasate de Fondul Proprietății de Stat în cadrul procesului de privatizare a societăților comerciale la care statul este acționar;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2008 pentru modificarea art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2009 pentru completarea art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2008 privind unele măsuri financiarbugetare;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2009 privind unele măsuri de creștere a suprafeței contractate pentru irigații;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului;
  • Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2007 pentru modificarea art.IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și a art. 92 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European;
  • Lege pentru modificarea alin. (3) al art. 31 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu;
  • Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor;
  • Lege pentru modificarea și completarea art. 20 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului;
  • Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității;
  • Lege pentru completarea art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice;
  • Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 65 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru modificarea și completarea art. 52 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice;
  • Lege pentru ratificarea Acordului de sediu dintre Guvernul României și Organizația Internațională a Francofoniei privind Antena Regională a Organizației Internaționale a Francofoniei pe lângă Statele din Europa Centrală și de Est, semnat la București la 21 aprilie 2008;
  • Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India, semnat la București la 16 februarie 2009, privind amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la New Delhi la 17 noiembrie 1997;
  • Lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 16 iunie 2008.

Aveți dreptul de a sesiza Curtea Constituțională asupra acestor legi, dacă doriți, bineînțeles.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea în domeniul prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere, semnat la Szeged la 21 octombrie 2008 (L309/2009)  

Stimați colegi,

Așa cum am hotărât și în Biroul permanent, și cum era și înțelegerea noastră, lucrăm ca într-o zi de luni, la ora 11.30 vom da voturile finale pe rapoartele și pe proiectele de lege pe care le-am dezbătut deja și pe care urmează, probabil, să le și dezbatem astăzi, este vorba de legile organice.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea în domeniul prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere, semnat la Szeged la 21 octombrie 2008.

Este un proiect de lege adoptat de Camera Deputaților.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a întocmit raportul.

Din partea comisiei, domnul Mircea Marius Banias. Microfonul 7, vă rog.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

O să încerc să vă prezint foarte scurt principalele teme ale acestui acord semnat la Szeged, dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare, la 21 octombrie 2008.

Acest acord se referă, în primul rând, la domeniile și formele de cooperare, la autoritățile competente desemnate pentru punerea în aplicare a prevederilor documentului, la formele specifice de cooperare în domeniul combaterii crimei organizate, a traficului ilicit de droguri și precursori, precum și în domeniul combaterii migrației ilegale și a traficului de persoane, la dispoziții privind refuzul asistenței, la modalitățile de soluționare a diferendelor și, nu în ultimul rând, la dispoziții referitoare la intrarea în vigoare și denunțarea acordului.

Guvernul vă solicită votul pe acest acord dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare, în forma adoptată de comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Punctul de vedere al comisiei.

Aveți cuvântul la microfonul 7, domnule senator Mircea Marius Banias.

 
   

Domnul Mircea Marius Banias:

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru analiză și întocmirea raportului asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea în domeniul prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere, semnat la Szeged la 21 octombrie 2008, adoptat de Camera Deputaților.

Comisia pentru politică externă a hotărât cu unanimitate de voturi să îl avizeze favorabil, fără amendamente.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere, în forma adoptată de Camera Deputaților.

În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

La dezbateri generale sunt solicitări?

Nu sunt.

Stimați colegi, Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților.

Raportul este un raport de admitere, fără amendamente, și legea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Vă rog să votați atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 66 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, atât raportul, cât și proiectul de lege au fost adoptate.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2009 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2004 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare (L279/2009)  

Punctul 6 din ordinea de zi este Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2009 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2004 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare.

Pentru raport, Comisia economică, industrii și servicii, domnul senator Dorel Borza.

Din partea inițiatorilor participă domnul vicepreședinte Mihai Mohaci.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

   

Domnul Mihai Mohaci - vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor:

Bună ziua, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori!

Din punctul nostru de vedere, noi susținem această Ordonanță de urgență cu privire la modificarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2004 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare.

Au fost semnalate o serie de probleme de către Comisia Europeană, iar această ordonanță de urgență le-a remediat.

Din acest motiv, noi susținem adoptarea acestei ordonanțe de urgență.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Vă rog, domnule vicepreședinte al comisiei. Microfonul 7.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, iar modificarea ordonanței a urmărit o mai bună definire a termenilor și expresiilor, facilitând astfel aplicarea prevederilor comunitare în domeniu.

Față de aceste argumente, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere cu un amendament, pe care-l supun plenului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale.

Sunt solicitări? Nu sunt.

Îl consult pe domnul vicepreședinte dacă este de acord cu amendamentul făcut și aprobat în comisie?

 
   

Domnul Mihai Mohaci:

Suntem de acord cu amendamentul, dar am vrea niște detalii suplimentare referitoare la acest amendament.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Lăsați că o să le vedeți.

Deocamdată nu cereți dumneavoastră Senatului aceste suplimentări.

 
   

Domnul Mihai Mohaci:

Știu, am înțeles.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Eu v-am consultat dacă sunteți de acord cu amendamentul.

 
   

Domnul Mihai Mohaci:

Da.

Suntem de acord.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc mult.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei cu amendamentul admis.

Vă rog să votați.

Raport adoptat cu 61 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom insera acest amendament admis în comisie.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 63 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2009 pentru aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de petrol pentru turboreactoare, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Administrației și Internelor, precum și pentru stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată și al accizelor pentru unele cantități de combustibil (L282/2009)  

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2009 pentru aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de petrol pentru turboreactoare, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Administrației și Internelor, precum și pentru stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată și al accizelor pentru unele cantități de combustibil.

Pentru raport, Comisia economică, industrii și servicii, domnul vicepreședinte Dorel Borza.

Din partea inițiatorilor participă domnul secretar de stat Dan Tătaru.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

   

Domnul Dan Tătaru - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Actul normativ supus dezbaterii comisiei reglementează scoaterea cantității de 13.554 de tone petrol pentru turboreactoare din stocul disponibil în rezervele de stat, care a fost acordată cu titlu gratuit Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Administrației și Internelor pentru executarea misiunilor specifice desfășurate de aceste instituții.

La elaborarea ordonanței de urgență au fost avute în vedere atât insuficiența resurselor necesare finanțării integrale de la bugetul de stat a combustibilului necesar pentru turboreactoare, cât și necesitatea eliberării unor spații de depozitare destinate produsului amintit, pentru regruparea cantității de motorină achiziționată ca stoc minim de siguranță, păstrată în custodie în spații aparținând SC PETROM - SA.

Un alt aspect supus reglementării este acela al instituirii unor derogări în ceea ce privește termenul de plată până la care instituțiile implicate vor achita contravaloarea TVA.

Astfel, în contextul actualei crize economico-financiare, s-a stabilit ca exigibilitatea TVA să intervină la data încasării de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat a contravalorii totale sau parțiale a acestei taxe, dar nu mai târziu de 30 iunie 2010.

Având în vedere situația prezentată, precum și faptul că actul normativ în discuție contribuie, în mod evident, atât la buna desfășurare a misiunilor executate sub egida NATO și UE sau a celor de natură umanitară, cât și la menținerea stării de operabilitate a tehnicii din dotarea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Administrației și Internelor, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule vicepreședinte Dorel Borza, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Există avizul favorabil din partea Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

În urma dezbaterilor și a argumentelor prezentate de reprezentantul Guvernului, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească un raport de admitere fără amendamente, pe care-l supun dezbaterii plenului Senatului împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnule senator Petre Daea, vă rog. Microfonul 4.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O întrebare:

Ce cantitate s-a scos prin Hotărârea de Guvern nr. 649/2009, ce cantitate de combustibil din rezervele statului s-a scos prin Hotărârea de Guvern nr. 649/2009?

În al doilea rând, am înțeles raționamentul juridic prin care Guvernul a luat această decizie prin ordonanță de urgență, că intra în coliziune cu prevederile Codului fiscal, de aceea vă întreb, pentru că scoaterea din rezerva de stat, pentru știința mea, se operează prin hotărâre de guvern, întreb și aștept răspuns:

Cât prin Hotărârea de Guvern nr. 649/2009?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Puteți răspunde la microfonul 9, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Dan Tătaru:

Din câte știu, Hotărârea de Guvern nr. 649/2009 - dar nu vă pot confirma sigur - se referea doar la Ministerul Administrației și Internelor, nu ne privea pe noi, Ministerul Apărării Naționale, deci nu pot să vă dau detalii.

Vizavi de reîntregirea cantității, nu este vorba despre așa ceva, această cantitate nu se va mai reîntregi, pentru că cei de la rezervele de stat au considerat dânșii că nu mai trebuie reîntregită.

S-a diminuat acel stoc, întrucât dânșii fac o altă rezervă pentru Uniunea Europeană și aveau nevoie de spații de depozitare.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator, În secțiunea II, motivul emiterii actului normativ, dacă-l aveți acolo, există în "Descrierea situației actuale" și "cantitatea de 13.554 de tone petrol pentru turboreactoare aflate în administrarea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat, care va fi acordată fără plată Ministerului Administrației și Internelor, Inspectoratului General al Aviației și Ministerului Apărării Naționale", deci cantitatea este 13.554 de tone petrol pentru turboreactoare.

Vă rog, domnule senator Daea. Microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Dacă dumneavoastră nu mă ajutați sau nu mă retrimiteați să recitesc ceea ce eu am citit...

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă cer scuze.

 
   

Domnul Petre Daea:

Nu face nimic.

V-aș ruga și pe dumneavoastră să vă uitați la art. 7.

Aceasta este cantitatea totală pentru cele două ministere.

Art. 7 reglementează, pune în pagină Hotărârea de Guvern nr. 649/2009, și nu ordonanța de guvern, cum spunea domnul secretar de stat, hotărârea de guvern a operat deja scoaterea din rezerva de stat.

Întrebarea e: cât?

Răspunsul nu poate veni.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Există solicitări de intervenție din partea altor colegi? Nu.

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei este un raport de admitere fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul comisiei și proiectul de lege.

Vă rog să vă exprimați votul, stimați colegi.

Acum vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Cu 57 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 5 abțineri, atât raportul, cât și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (L255/2009) (retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări);  

Punctul 8 din ordinea de zi este Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă.

Din partea inițiatorului participă doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat. Microfonul 10.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

   

Doamna Rodica Constantinovici - secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Doriți să interveniți, domnule președinte?

Vă rog. Microfonul 7.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru economie de timp, având în vedere unele erori materiale strecurate în anexa cu amendamente, v-aș ruga să fiți de comun acord cu toți colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ca proiectul de lege să fie retrimis la comisie, urmând ca astăzi să îl punem într-o formă corespunzătoare și în ședința de săptămâna viitoare să intre în dezbatere, când, evident, inițiatorul își va susține proiectul de lege.

Deci să fiți de acord cu retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Supun votului plenului această propunere făcută de dumneavoastră.

Deci supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, pentru raport suplimentar, a acestui proiect de lege de la punctul 8 din ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Mulțumesc.

Proiectul de lege a fost retrimis la comisie cu 67 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere.

Intrăm în zona legilor cu caracter organic și vă propun să dezbatem atât rapoartele, cât și propunerile legislative sau proiectele de lege până la ora 11.30, când vom intra pe vot final.

Vom reveni, atunci, la punctul 9, pentru vot, și vom continua cu ceea ce a rămas de data trecută.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, privind circulația pe drumurile publice (L218/2009)  

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, privind circulația pe drumurile publice.

Pentru raport, tot Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă.

Inițiatorii sunt colegi deputați, domnul Petru Movilă, domnul Mircia Giurgiu, domnul Horia Cristian, doamna Drăghici Sonia Maria.

E cineva prezent? Nu.

Din partea Guvernului participă domnul Valentin Iliescu, secretar de stat.

Aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa colegilor deputați își propune modificarea art. 32 alin. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în sensul ca și Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, SMURD, așa cum este el cunoscut de către toată lumea, să fie autorizat să utilizeze lumina albastră ca semnal special de avertizare luminoasă.

De asemenea, a fost eliminată din text referirea la autovehiculele aparținând Poliției de Frontieră Națională și Direcției Naționale Anticorupție.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă dintr-un motiv evident, acela că soluțiile propuse de inițiator sunt deja reglementate în legislația românească, existând premise optime pentru ca serviciile mobile de urgență, reanimare și descarcerare să-și desfășoare activitatea în condiții normale.

Soluția propusă de Guvern a fost susținută și de comisia de specialitate, motiv pentru care vă rugăm să aprobați adoptarea raportului comisiei, respectiv respingerea inițiativei legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări - în urma avizului negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului -, apreciind că în legislație sunt deja suficiente prevederi care asigură serviciilor mobile de urgență, reanimare și descarcerare posibilitatea de a folosi semnale luminoase și sonore la intervențiile de urgență, vă propune, spre dezbatere și adoptare, un raport de respingere a propunerii legislative.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt solicitări la dezbateri generale?

Domnule vicepreședinte Meleșcanu, vă rog.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Aș dori să adresez o întrebare - dacă se poate - domnului secretar de stat Valentin Iliescu.

Am înțeles că argumentul principal pentru care Guvernul nu susține această propunere legislativă este acela că există reglementări care permit acestor servicii, ca și altor servicii, să-și desfășoare în bune condiții activitatea, întrucât esența propunerii legislative era ca acest SMURD să poată folosi lumina albastră.

Întrebarea mea este: în reglementările actuale, SMURD

are voie să folosească lumina albastră, la fel ca și Poliția, sau folosește luminile galbene pe care le folosesc gunoierele și alte mașini de utilitate publică?

Asta era, din câte am înțeles de la inițiatori, principala lor propunere, folosirea luminii albastre, la fel ca Poliția.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat, puteți răspunde? Vă rog.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc mult, domnule senator.

Întrebarea este foarte corectă și o să-mi permit să citesc chiar din textul ordonanței pe care colegii noștri deputați o vor modifica.

Art. 32 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 spune următorul lucru: "Echipajele integrate de terapie intensivă mobilă sau de prim ajutor calificat care au în dotare ambulanțe de tip C, respectiv B, sunt autorizate să utilizeze semnalele specifice de avertizare luminoasă de culoare albastră."

Vă mulțumesc și mizăm pe sprijinul dumneavoastră.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Mai sunt solicitări la dezbateri generale? Nu sunt.

Stimați colegi, Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative care face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La ora 11.30 voi supune votului dumneavoastră atât raportul, cât și propunerea legislativă.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 118 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L219/2009)  

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 118 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport de respingere.

Raportul comisiei va fi prezentat de domnul președinte Toni Greblă.

Inițiatorul, domnul deputat Bogdan Olteanu, nu este prezent în sală.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc frumos.

Guvernul nu susține inițiativa legislativă de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 din motivul că inițiatorul, așa cum și-a pregătit și formulat atât expunerea de motive, cât și textul propunerii legislative, face o confuzie majoră între sancțiunea contravențională complementară prevăzută de art. 96 alin. (2) lit. b) din ordonanța respectivă, respectiv suspendarea exercitării dreptului de a conduce, și măsura tehnico-administrativă prevăzută de art. 97 alin. (1)

lit. a) din același act normativ, care se referă la reținerea permisului de conducere și/sau a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau, după caz, a dovezii înlocuitoare a acestora.

De asemenea, argumentul în susținerea punctului de vedere al Guvernului este că această propunere legislativă este de natură a aduce atingere dispozițiilor art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, motiv pentru care vă rugăm să votați pentru respingerea acestei inițiative legislative.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Încă o dată s-a dat o satisfacție deplină principiului nevinovăției, în sensul în care, până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești, suspendarea dreptului de a circula pe drumurile publice să nu poată fi făcută nici de către instanță la primul termen, nici pe parcursul procesului.

Inițiatorii au propus următorul lucru: odată ce organul de poliție a reținut permisul în vederea suspendării dreptului de a circula pe drumurile publice, împotriva acestei măsuri s-a făcut plângere la judecătorie, judecătorul, la primul termen, să poată dispune, sau nu, menținerea acestei măsuri.

Textul actual prevede că "introducerea unei plângeri la judecătorie suspendă, de drept, aplicarea măsurii".

Ea este în concordanță cu prevederile convențiilor europene, astfel încât, până la rămânerea definitivă a hotărârii, cel care a introdus plângere împotriva măsurii suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice poate să exercite această îndeletnicire fără niciun fel de problemă.

Ca urmare și a avizului negativ de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune, spre dezbatere și adoptare, raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă care face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt solicitări la dezbateri generale?

Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Stimați colegi,

Sigur, pe lângă reglementările și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului și alte reglementări europene sau naționale, punctul de vedere al Guvernului și raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, totuși, rămâne problema în sine: ce facem cu acei cetățeni din România care gonesc pe străzile acestei țări, în București sau în țară, cu 200 de kilometri la oră, sunt opriți de agenții de poliție, li se suspendă permisul de conducere și introduc o plângere la instanța de judecată și, pe baza acelei plângeri, își reprimesc dreptul de a conduce, după care, peste o săptămână, mai săvârșesc o contravenție de acest gen și, uite așa, mergem în continuare? Adică, vreau să semnalez că, totuși, avem o problemă aici și cred că ați aflat și dumneavoastră din mass-media despre aceste cazuri.

Pe această temă, noi am avut discuții destul de ample în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cu reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor și am solicitat și acolo, și aș solicita și acum să se reglementeze această problemă, să se facă o anumită diferențiere între contravențiile săvârșite, pentru că nu este corect ca un recidivist care calcă pedala cu 200 de kilometri pe oră să-și reprimească permisul și să săvârșească în continuu asemenea contravenții.

Rugămintea mea este ca Guvernul să ia în considerare această posibilitate, pentru a sfârși ceea ce se întâmplă pe drumurile României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumim, domnule senator, pentru această observație perfect valabilă.

Domnule senator Adrian Țuțuianu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

 
   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Domnule președinte,

Soluția adoptată de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și susținută aici cu argumente este foarte corectă.

V-aș aduce aminte tuturor că până la Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, când s-a introdus această regulă: plângerea suspendă aplicarea sancțiunii contravenționale, în România nu am avut o asemenea reglementare.

Reglementarea actuală din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 este conformă Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar propunerea, așa cum a fost făcută, încalcă un principiu fundamental, acela al prezumției de nevinovăție, pe care trebuie să-l aplicăm și în materie contravențională.

Soluția la situațiile pe care le întâlnim în activitatea practică cred că trebuie să vină dintr-un proiect de lege sau dintr-o propunere legislativă care să urgenteze soluționarea plângerilor contravenționale la regimul circulației pe drumurile publice, în așa fel încât să aducem cauza în fața judecătorului în termenul cel mai scurt.

De aceea, eu pledez, în completare la ceea ce a spus colegul meu, pentru stabilirea unei proceduri de urgență în soluționarea cauzelor ce privesc contravențiile în circulația pe drumurile publice, în așa fel încât să dăm, pe de o parte, satisfacție acestui principiu constituțional al prezumției de nevinovăție, iar, pe de altă parte, să rezolvăm situațiile de fapt, care sunt reale și creează mari probleme în activitatea organelor de poliție, și sunt periculoase pentru cetățean.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt colegi care doresc să intervină pe acest subiect? Nu sunt.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vom supune votului raportul de respingere și propunerea legislativă la ora 11.30.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (L226/2009)  

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport de respingere.

Inițiatorii - domnii deputați Valeriu Tabără, Petru Călian, Mircia Giurgiu - nu sunt prezenți în sală.

Din partea Guvernului participă doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat.

Aveți cuvântul, doamnă secretar de stat. Microfonul 10.

   

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În esență, propunerea legislativă vizează modificarea regimului incompatibilităților deputaților și senatorilor care au și calitatea de avocat, prin lărgirea sferei cauzelor în care un deputat sau un senator poate pleda în această calitate.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, întrucât implicarea parlamentarilor în anumite procese penale, în calitate de apărători ai unor persoane acuzate de săvârșirea unor infracțiuni deosebit de grave - și avem în vedere traficul de persoane, infracțiuni contra siguranței statului, infracțiuni de corupție -, poate avea un impact nefavorabil în privința modului de percepție a parlamentarului de către cetățeni.

Este, cu alte cuvinte, o formă de protecție legislativă a credibilității.

În altă ordine de idei, fiind reprezentanți ai unor autorități statale de cel mai înalt rang, membrii Parlamentului s-ar afla într-un vădit conflict de interese atunci când ar pleda într-o cauză civilă sau comercială împotriva statului român, indiferent dacă este vorba despre o instanță națională sau internațională.

Nu susținem nici reglementarea situațiilor în care contractele de asistență au fost încheiate înainte de dobândirea calității de parlamentar în sensul derulării în continuare a acestor contracte chiar și în cazuri de incompatibilitate, întrucât s-ar institui un tratament privilegiat pentru persoanele care ar avea astfel de contracte încheiate în momentul în care au dobândit calitatea de parlamentar.

În raport cu ceilalți parlamentari, ar fi un regim discriminatoriu.

În plus, procesele respective ar putea avea o durată foarte lungă, astfel încât reglementarea propusă ar putea genera posibilitatea existenței unor cazuri în care parlamentarii să poată avea calitatea de avocat într-o situație de incompatibilitate pe tot parcursul mandatului, ceea ce ar îndepărta, practic, incompatibilitatea de la finalitatea ei, în funcție de preexistența unui contract de asistență juridică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnul președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, prin propunerea legislativă, practic, s-a urmărit să se restrângă sfera incompatibilităților avocaților în exercitarea unui mandat de parlamentar, restrângând infracțiunile unde nu pot fi avocați doar la infracțiunile contra siguranței statului, care împiedică înfăptuirea justiției, contra păcii și omenirii, deci la infracțiuni foarte rar întâlnite în practică.

Pentru restul infracțiunilor ar fi urmat ca avocatul parlamentar să poată pleda.

De asemenea, ar urma să pledeze în cauzele în care este angajat anterior dobândirii calității de parlamentar, ceea ce ar putea să creeze un regim aproape perpetuu de incompatibilitate, dar acoperit de o prevedere formală a legii.

Având în vedere avizele negative de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, alcătuită în marea ei majoritate din avocați, a hotărât, nota bene, să vă propună spre dezbatere și adoptare un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă invit la dezbateri generale.

Sunt solicitări?

Domnul senator Tiberiu Günthner. Microfonul 2.

Urmează domnul senator Orest Onofrei, de la microfonul central.

 
   

Domnul Günthner Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Sigur, această inițiativă legislativă va fi respinsă, dar cred că avem în față o inițiativă de o mare gravitate.

Mi se pare o rușine a Parlamentului României că parlamentari din arcul guvernamental, din principalul partid de guvernare, vin cu asemenea inițiative care să creeze posibilitatea de a pleda împotriva statului român, dânșii fiind demnitari de cel mai înalt grad al statului român.

Cred că nu putem trece cu vederea o asemenea inițiativă care este foarte nelalocul ei.

Inițiativa va fi respinsă, dar însăși încercarea, intenția trebuie apreciată ca fiind de prost gust, fiind împotriva normalității lucrurilor, pe lângă faptul că, oricum, avocații și profesorii sunt avantajați prin această lege, că pot lucra, spre deosebire de alte profesii liberale, cum ar fi arhitecții, care nu au niciun drept de a lucra în domenii pașnice, deci nu pentru a apăra în procese de trafic de persoane, droguri sau alte lucruri mai puțin pașnice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Sigur, este un punct de vedere, dar nu luați posibilitate nu numai a celor din partidul aflat la putere, ci și a celorlalți parlamentari de a iniția propuneri legislative de orice natură.

Domnul senator Orest Onofrei.

Vă rog. Microfonul central.

 
   

Domnul Orest Onofrei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vreau să completez ceea ce a spus domnul senator Tiberiu Günthner.

Legea nr. 161/2003, cunoscută generic sub denumirea de Legea incompatibilităților, a fost dată având ca obiect de reglementare încercarea de a separa munca și prestația funcționarilor publici sau a celor din demnități publice de alte meserii care ar veni în incompatibilitate cu noua poziție pe care au dobândit-o.

Legea reglementează și obiectul în sine, meseria în sine, și un fel de incompatibilitate, de conflict de interese, dar și de timp.

Practic, este foarte greu ca o persoană, fiind într-o funcție de demnitate publică, să exercite și altă profesie în același timp.

Din păcate - spun din păcate -, din cauză că, de-a lungul timpului, Parlamentul a legiferat excepții de la Legea nr. 161/2003, și anume profesorii au voie să fie și parlamentari, și funcționari publici, medicii au voie să presteze și funcționar public, și parlamentar, și medic, avocații au voie și alte meserii, dar alte categorii profesionale, așa cum spune domnul senator Tiberiu Günthner, nu au voie.

De ce nu pot fi consultant, constructor, vânzător în bazar în timpul liber din funcție publică sau de demnitate publică?

Eu cred că orice încercare de a face excepție de la Legea nr. 161/2003 ne îndepărtează tot mai mult de spiritul acestei legi.

Cred că noi, parlamentarii, ar trebui să regândim această lege și, dacă sunt excepții, să fie exceptate toate categoriile, dacă nu, să nu fie.

Vorba lui Caragiale: "Nu sunt de acord să avem excepții sau suntem de acord să avem excepții, dar prin părțile esențiale", adică la toată lumea, altfel, această lege rămâne doar pe hârtie și inventăm pentru fiecare dintre noi, atunci când avem nevoie, scuze, acoperind și ciuntind această lege.

Eu sunt de acord că încercarea de astăzi nu este foarte ortodoxă, dar și încercările care au trecut prin Parlament, care sunt legiferate și legiferează excepții, sunt la fel de neortodoxe.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Vă consult dacă mai sunt solicitări la dezbateri generale.

Nu mai sunt.

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Vă reamintesc, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Votul pe raport și votul pe propunerea legislativă se vor da peste 10 minute.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (L251/2009)  

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, reprezentată de domnul președinte Toni Greblă, a dat un raport de respingere.

Inițiatori sunt domnul deputat Ioan Oltean și domnul deputat Ioan Nelu Botiș.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului participă la dezbateri doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat.

Doamna secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 10.

   

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin propunerea legislativă se propune completarea cu un alineat nou a art. 94 din Legea nr. 161/2003, în sensul că nu reprezintă incompatibilitate exercitarea de către funcționarul public a unei funcții sau a unei activități remunerate în vederea asigurării implementării de către autoritatea sau instituția publică la care acesta este numit a unui proiect finanțat din fonduri europene, și modificarea art. 96, în sensul că funcționarii publici pot exercita și alte funcții sau activități compatibile cu specialitatea studiilor.

Guvernul nu susține propunerea legislativă întrucât reglementarea regimului incompatibilităților are drept scop asigurarea transparenței funcțiilor publice și constituie un important instrument de prevenire a corupției și o garanție a exercitării cu imparțialitate a funcției publice, împiedicând deținerea de funcții ori desfășurarea de activități care ar putea influența negativ îndeplinirea obligațiilor aferente unei funcții publice.

În ceea ce privește activitățile invocate de autorii propunerii legislative, menționăm faptul că din formularea textelor nu reiese care este natura acestor activități.

La alin. (2) se face vorbire despre o activitate remunerată în vederea asigurării implementării unor proiecte, în timp ce la art. 96 sunt menționate alte funcții sau activități compatibile cu specialitatea studiilor.

Textele propuse creează o confuzie, în sensul că nu reiese cu claritate dacă funcțiile și activitățile menționate au în vedere activități care intră în sfera de competență a atribuțiilor pe care funcționarul public le exercită sau, dimpotrivă, dacă se au în vedere activități independente de aceste atribuții și care pot fi desfășurate exclusiv în baza unor studii de specialitate corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Și această propunere legislativă urmărește restrângerea sferei incompatibilităților funcționarilor publici pentru două activități care s-ar derula în legătură cu aprobarea, finanțarea și implementarea unor proiecte din fonduri europene.

Pentru aceeași rațiune pentru care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a propus respingerea celeilalte propuneri legislativ, având în vedere că, în mod normal, ar trebui ca Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești să regândească textul Legii nr. 161/2003 și să-l facă cu mai puține excepții, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raport de respingere a propunerii legislative.

În procesul avizării, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a dat aviz favorabil, iar Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, cu majoritate de voturi, a dat aviz negativ.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă invit la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții.

Mulțumesc.

Raportul comisiei este un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Votul pe raport și votul pe propunerea legislativă vor fi date la ora 11.30.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (L271/2009)  

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 161 din 19/04/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Inițiatorii sunt doamna senator Mihaela Popa, Grupul parlamentar al PD-L, și domnul deputat Vasile Daniel Oajdea.

Raportoare este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, reprezentată de domnul președinte Toni Greblă.

Din partea Guvernului participă la discuții doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești.

Doamna secretar de stat, vă rog, dacă se poate, pe scurt.

Aveți cuvântul.

   

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

De data aceasta se propune extinderea incompatibilităților prin modificarea art. 88 din Legea nr. 161/2003.

Aparent, ar părea îndreptățită o astfel de propunere.

Ea nu poate fi susținută întrucât instituie o dublă reglementare, interdicția care se intenționează a fi propusă de această inițiativă legislativă este instituită deja prin art. 94 din Legea nr. 161/2003 și, de asemenea, este prevăzută și de art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei senator Mihaela Popa, inițiator.

Vă rog. Microfonul 6.

 
   

Doamna Mihaela Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am depus această inițiativă legislativă în urma consultării cu comunitatea locală din care fac parte, dar mai ales în urma sesizărilor venite din presa locală, referitoare la efectele negative ale dublei calități ale aceleiași persoane, anume să fii în același timp și consilier local sau județean, și director de deconcentrate.

Mai mult, această persoană care are dublă calitate, adică este, în același timp, organ deliberator, cât și organ executiv, inițiază, adoptă și tot aceeași persoană pune în aplicare hotărârea.

Este de notorietate faptul că deținerea simultană a celor două calități duce la un conflict de interese și nu respectă principiul separației puterilor în stat, cu toate efectele negative care decurg de aici.

Am considerat că efectele adoptării acestui proiect de lege ar fi creșterea eficienței instituțiilor statului, diminuarea traficului de influență, diminuarea corupției sau a suspiciunii de corupție, eliminarea conflictului de interese - cum spuneam, sunt cazuri în care aceeași persoană inițiază, adoptă și tot ea pune în aplicare hotărârea -, eliminarea cumulului de venituri rezultate din deținerea simultană a mai multor calități în aparatul statului.

Cum spunea și colegul meu, nu știu cât timp are acea persoană, având în vedere că, pentru a-și îndeplini mandatul, acești consilieri trebuie să organizeze periodic întâlniri cu cetățenii, să acorde audiențe și, în același timp, să studieze hotărârile de consiliu în vederea adoptării.

Este lesne de înțeles că mare parte din timp trebuie să și-o dedice comunității locale.

În același timp, personalul cu funcții de conducere din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale trebuie să-și dedice timpul pentru bunul mers al instituției.

Consider că ar fi o inițiativă demnă de urmat, ca și în statele din Europa.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamna senator.

Domnule senator Toni Greblă, vă rog să prezentați raportul comisiei. Microfonul 7.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Din păcate, inițiatorii nu ne-au prezentat și drept comparat pe această problemă, pentru a putea vedea dacă în țările Uniunii Europene o astfel de incompatibilitate se întinde până acolo.

Dincolo de argumentele prezentate de Ministerul Justiției - pe care nu vreau să le reiterez -, astfel cum este formulată, propunerea legislativă nu ar putea fi acceptată și pentru motivul că pot fi șeful unei instituții publice deconcentrate și consilier local într-o comună componentă a județului respectiv sau în alt județ.

Nu este specificat nici acest lucru.

A extinde atât de mult sfera incompatibilităților ca interdicție totală mi se pare un exces.

Acolo unde cel care deține și funcție în instituția descentralizată sau deconcentrată și participă într-un consiliu local și județean la adoptarea unei hotărâri având un interes personal sau aflându-se în conflict de interese, el este obligat să se abțină și, deci, nu ia parte la hotărârea respectivă.

Deși, în principiu, suntem pentru restrângerea posibilității de cumul de activități, funcții și așa mai departe, prin stabilirea unui regim clar de incompatibilitate, totuși această propunere legislativă, în forma prezentată, ni s-a părut excesivă, motiv pentru care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a acestei propuneri legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Legea face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, domnul senator Petru Filip. Microfonul 2.

 
   

Domnul Petru Filip:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Subiectul este interesant, are și încărcătură politică, și încărcătură administrativă.

Domnul președinte Toni Greblă, desigur, în comentariu s-a referit la ce se întâmplă în spațiul european vizavi de aceste incompatibilități sau incompatibilități vizavi de ocuparea, în același timp, a două funcții: una, poate, cu încărcătură administrativă, alta, cu încărcătură politică sau mai multe.

În foarte multe țări europene un astfel de tip de incompatibilitate nu există.

Poți fi, în același timp, membru al unui consiliu local de comună și membru într-un consiliu regional sau poți fi, în același timp, primar de oraș și membru în Parlamentul țării respective.

De ce se realizează acest lucru? Tocmai pentru ca nivelurile de decizie care sunt interferate să nu aibă la mijloc niveluri intermediare care pot distorsiona decizia.

Ca urmare, cred că, în acest moment, raportul de respingere - nu neapărat legat de un subiect punctual, pot fi și alte situații similare - mi se pare corect, ținând cont de faptul că experiența democratică în țările față de care, vrând nevrând, ne orientăm conduce la o astfel de decizie.

De altfel, și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat un raport de respingere tocmai plecând de la aceste argumente din spațiul european și cred că și legislația românească ar trebui să fie mult mai permisivă, chiar dacă această experiență din unele țări europene este într-o continuă mișcare, ca, de exemplu, un primar să poată face parte dintr-o structură legislativă de la un alt nivel.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Alte puncte de vedere?

Domnul senator Cseke Attila, după aceea urmează domnul senator Mihail Hărdău.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Stimați colegi,

Suntem de acord cu acest raport de respingere și sunt cu totul de acord cu domnul senator Filip în ceea ce a expus dânsul.

Prezența unor conducători ai comunităților locale în organe deliberative ale administrației publice nu poate aduce decât un lucru bun, pozitiv, poate semnala conducerii comunității respective - fie că este un consiliu local sau județean - problemele pe care, în acel domeniu, un conducător de instituție le observă.

Suntem de acord cu acest raport.

Doar un mic comentariu: ne-am fi așteptat ca și în Proiectul legii educației naționale să nu obligăm directorii și directorii adjuncți de școli să-și dea demisia din consiliile locale și județene, pentru că ei sunt exact aceia care pot reprezenta interesele școlii în aceste consilii locale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Mihail Hărdău. Microfonul 2.

 
   

Domnul Mihail Hărdău:

Doamnelor și domnilor senatori,

De foarte multe ori se aduc exemple, se translatează experiențe din alte țări fără să fie aduși și oamenii acestor țări.

Experiențele care funcționează presupun și personal care să-și asume anumite legi și conduite.

Dăm exemplul nemților, dar noi nu lucrăm cu nemții!

Vreau să vă spun de la bun început că eu nu sunt de acord cu raportul de respingere și aș vrea să vă informez că în județul Cluj noi nu lăsăm - este atributul organizațiilor noastre, în PD-L - niciun consilier local sau județean să fie director de deconcentrate sau de descentralizate.

Foarte simplu, îi anunțăm de la început că trebuie să opteze.

Este o decizie a noastră.

Funcționează și ceea ce spunea domnul senator Cseke, că este mai bine informat, își poate promova mai bine obiectivele instituției pe care o conduce, noi am constatat că aceste promovări sunt puțin forțate, sunt direcționate și distorsionează echilibrul în cadrul zonelor locale.

Noi suntem într-un proces de maturizare.

Procesul de maturizare este un proces greoi, să știți, dureros, de multe ori, și de foarte multe ori forțăm această notă.

Eu susțin proiectul doamnei senator tocmai pentru excesele comportamentale pe care le-am constatat la directori puși de noi, indiferent dacă au fost de la PD-L sau de la PSD, am constatat - când am fost prefect -, după o lună, două de funcții de șef sau, mă rog, de o anumită funcție, încep să pășească mai greu, încep să vadă mai puțin, deci nu este în regulă.

Prea multă putere la oameni care nu sunt maturizați pe o anumită conduită strică, de aceea susțin inițiativa legislativă.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur, vom decide prin vot asupra acestui lucru.

Un minut, inițiatorul, doamna senator Mihaela Popa. Microfonul 2.

 
   

Doamna Mihaela Popa:

Le mulțumesc colegilor pentru completări, dar aș vrea să mulțumesc și Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, care vreau să vă spun că a dat un aviz favorabil, și nu mai înțeleg.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vom înțelege la vot și vom vedea exact care este situația.

Am trecut de ora 11.30.

Revenim la punctul 9 din ordinea de zi, pentru a da vot pe raport și pe propunerea legislativă.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, privind circulația pe drumurile publice (L218/2009)  

Vă reamintesc că este vorba despre Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, privind circulația pe drumurile publice.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei de specialitate.

Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, s-a respins propunerea legislativă.

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 118 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L219/2009)  

Punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 118 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Suntem în fața unui raport de respingere a propunerii legislative.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și nicio abținere, s-a respins propunerea legislativă.

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (L226/2009)  

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Este vorba despre o propunere legislativă semnată de colegi deputați din PD-L.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri, s-a adoptat raportul.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (L251/2009)  

Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

O propunere legislativă a domnilor deputați Ioan Oltean și Ioan Botiș, de la PD-L.

Raportul este de respingere a propunerii legislative.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (L271/2009)  

Trecem la punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Inițiatori: doamna senator Mihaela Popa și domnul deputat Daniel Vasile Oajdea.

Raportul este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Raportul de respingere a întrunit doar 52 de voturi pentru, 21 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cu 38 de voturi pentru, 36 voturi împotrivă și 7 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Liste, vă rog! Pe această ultimă propunere legislativă, da?

Mergem mai departe cu votul final pe legi organice.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată (L185/2009)  

Punctul 28 din ordinea de zi, aveți în mape Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința din 9 septembrie 2009.

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative care face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 67 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere nu a trecut.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 21 de voturi pentru, 60 voturi împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L204/2009)  

Punctul 29 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința din 9 septembrie anul curent.

Raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative care face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 3 abțineri, raportul a fost adoptat.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Respingerea Propunerii legislative de modificare a Legii nr. 230 din 6 iulie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari (L199/2009)  

Punctul 30, Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 230 din 6 iulie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Vă reamintesc, propunerea legislativă a fost dezbătută în plenul Senatului în data de 9 septembrie 2009.

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative care face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L186/2009)  

Punctul 31, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, propunerea legislativă a fost dezbătută în plen în data de 9 septembrie 2009.

Raportul comisiei este un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei de specialitate.

Vă rog să votați.

Întrunind numai 66 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 22 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, două abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului (L227/2009)  

Punctul 32, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în plen în ședința din 9 septembrie anul curent.

Raportul este un raport de admitere, cu amendamente admise care au fost discutate.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere, cu amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în care vom opera aceste amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 5 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Respingerea Propunerii legislative privind stabilirea unor mecanisme economice pentru stimularea introducerii etichetei ecologice în scopul promovării și dezvoltării unui turism durabil (L274/2009)  

Punctul 33, Propunerea legislativă privind stabilirea unor mecanisme economice pentru stimularea introducerii etichetei ecologice în scopul promovării și dezvoltării unui turism durabil.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința de plen în data de 9 septembrie anul curent.

Raportul este un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă rog să votați.

Raportul a întrunit doar 63 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, nicio abținere, deci nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cu 23 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă, o abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 9 din Legea nr. 112/1995 (L236/2009) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 21 septembrie a.c.);  

Revenim la ordinea de zi.

La punctul 14 este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 9 din Legea nr. 112/1995.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul președinte Toni Greblă, microfonul 7.

Inițiatori, Anca Daniela Boagiu, Gheorghe David, Traian Constantin Igaș și alți senatori din Grupul parlamentar al PD-L.

Din partea Guvernului participă doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat.

Domnule Gheorghe David - microfonul 6 -, din partea inițiatorilor.

Vă rog.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să prezint pe scurt, pentru că o să intervină și alți colegi inițiatori, câteva cuvinte legate de această propunere legislativă.

Propunerea legislativă vine să elimine unele inechități instituite de legislație între chiriașii din locuințele construite din fondul de stat și cei din casele naționalizate aflate sub regimul Legii nr. 112/1995.

De fapt, este vorba de cele două hotărâri de guvern, Hotărârea Guvernului nr. 11/1997 și Hotărârea Guvernului nr. 20/1996.

Concret, art. 9 din lege prevede: "Chiriașii titulari de contracte ai apartamentelor ce nu se restituie în natură foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora pot opta, după expirarea termenului prevăzut la art. 14, pentru cumpărarea acestor apartamente cu plata integrală sau în rate a prețului."

Noi dorim, prin propunerea noastră legislativă, să adăugăm încă un alineat care precizează următoarele:

"Dreptul de cumpărare poate fi exercitat, indiferent de data dobândirii calității de titular de contract al locuinței, dacă această calitate este îndeplinită la data solicitării."

De asemenea, mai fac precizarea că suntem de acord cu amendamentul propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin care se clarifică mai bine toate aceste lucruri.

Mulțumesc.

 
Aprobarea propunerii ca votul asupra inițiativelor legislative cu caracter organic să se dea în ședința de luni, 21 septembrie a.c.  

Domnul Alexandru Pereș:

Înainte de a da cuvântul și doamnei secretar de stat, vă consult dacă sunteți de acord - și să și votăm, având în vedere că și legile care urmează sunt legi organice -, votul să-l dăm luni, așa cum, de fapt, ne-am obișnuit, începând cu ora 17.00, mă refer la legile care urmează în ordinea de zi, care sunt tot organice.

Văd că unii dintre colegi au părăsit deja sala.

Supun votului dumneavoastră această propunere, să revenim cu voturile pentru proiectele de lege pe care le discutăm acum în ședința de luni.

Vă rog să votați.

Cu 61 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, două abțineri, propunerea a fost aprobată.

Vă mulțumesc.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 9 din Legea nr. 112/1995 (L236/2009) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 21 septembrie a.c.);  

Acum vom discuta, pe raport și la dezbateri generale, punctul 14 din ordinea de zi, urmând ca votul să-l dăm în ședința de luni, 21 septembrie, de la ora 17.00.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Rodica Constantinovici, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

   

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 112/1995 a fost inițiată, așa cum reiese din expunerea de motive, pentru a asigura un cadru normativ care să confere egalitate de tratament între chiriașii locuințelor construite din fondurile statului și chiriașii locuințelor ce fac obiectul Legii nr. 112/1995.

Prin punctul de vedere inițial, Guvernul nu a susținut propunerea legislativă în forma prezentată de inițiatori, care era de natură să creeze interpretări diferite și, pe cale de consecință, chiar o jurisprudență neunitară, dar textul propunerii legislative a fost amendat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și, de data aceasta, îl susținem ca atare, întrucât considerăm că acordarea posibilității chiriașilor din locuințele circumscrise Legii nr. 112/1995 de a cumpăra aceste locuințe, cu condiția ca contractul de închiriere să fi fost încheiat cu cel puțin trei ani înainte de data cumpărării, așa cum a fost amendat textul la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, asigură o eliminare a discriminării între aceste categorii de chiriași și, pe de altă parte, conferă și o garanție că dobândirea nu este realizată în scopuri speculative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumim, doamna secretar de stat.

Prezentați, vă rog, și raportul comisiei, domnule președinte Toni Greblă.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Stimați colegi,

S-a urmărit modificarea art. 9 din Legea nr. 112/1995, dând astfel, prin amendamentul adoptat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, posibilitatea chiriașilor să aibă dreptul de a solicita cumpărarea locuinței pe care o dețin cu chirie după trecerea unei perioade de minimum 3 ani de la data dobândirii calității de chiriaș.

În acest fel, considerăm și noi că propunerea legislativă, cu amendamentul respectiv, poate să fie adoptată, motiv pentru care vă propunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere cu amendamentul cuprins, cu mențiunea că legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale, sunt solicitări?

Domnul senator Iulian Urban și, după aceea, domnul senator Cseke Attila Zoltán. Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Iulian Urban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Nu putem decât să salutăm faptul că Guvernul și-a schimbat punctul de vedere ca urmare a amendamentului care a fost admis în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Principalele temeri care au fost legat de această inițiativă legislativă constau, de fapt, în eventualitatea intrării într-o zonă speculativă a acestor locuințe care fac obiectul Legii nr. 112/1995, și chiar s-a ridicat această problemă la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dacă nu cumva toți cei care au locuințe la RA-APPS se vor înghesui să și le cumpere.

Nu! Acele locuințe fac obiectul unei alte reglementări, iar eu cred că trebuie să ne obișnuim să gândim și puțin altfel.

Este adevărat că de pe urma unei inițiative legislative mai există și oameni care profită și care nu sunt de bună-credință.

De aceea spun că acest termen de 3 ani de zile care trebuie să existe anterior datei cererii pentru a se putea exercita dreptul de opțiune la cumpărare este bine-venit, însă trebuie să învățăm să ne dăm seama că, dacă avem 10.000 de persoane care se încadrează în textul unei legi și avem 100 de șmecheri care vor profita de ea, totuși este bine să luăm măsuri, prin efectul legii, care să le limiteze celor 100 dreptul de a specula legea și trebuie să facem tot ce se poate să-i apărăm pe ceilalți 9.900, iar un argument în acest sens, legat de această inițiativă legislativă a noastră, îl puteți lua de la fața locului.

Duceți-vă să vedeți câte locuințe sunt în București - clădiri care stau să se prăbușească - care sunt sub efectul Legii nr. 112/1995 și în care locuiesc oameni care nu au posibilități financiare, pentru că și această problemă s-a ridicat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de ce nu-i stă bine lui în calitatea de chiriaș și vrea să cumpere casa.

Pentru simplul motiv, de exemplu, că, în momentul în care se duce să ceară un credit bancar, dacă va completa pe declarație faptul că este doar chiriaș și nu are niciun bun în proprietate, nu va fi niciodată eligibil în fața niciunei bănci.

În plus, există și acest aspect legat de faptul că orice familie trebuie să aibă o locuință care trebuie să fie în proprietatea ei.

Oricum, mulțumim încă o dată Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești - pentru că, de fapt, el este cel care a condiționat acest punct de vedere - pentru înțelegerea manifestată și cred că este o măsură reparatorie care trebuia făcută de foarte mult timp.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Cseke. Microfonul 2.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Argumentele inițiatorilor și ale celor care au avut în vedere necesitatea amendării acestui text au fost aduse.

Eu mă bucur că amendamentul se bucură de susținerea atât a inițiatorilor, cât și a Guvernului și, din punctul nostru de vedere, Grupul parlamentar al UDMR va vota raportul cu amendamentul admis.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt solicitări din partea colegilor senatori? Nu.

Votul pe raportul de admitere al comisiei, cu un amendament admis, și votul pe propunerea legislativă le vom da luni, 21 septembrie, între orele 17.00 și 18.00.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L237/2009) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 21 septembrie a.c.);  

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă.

Inițiatori, domnii senatori Iulian Urban, Viorel Riceard Badea, Traian Constantin Igaș, Gheorghe David, Anca Daniela Boagiu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Rodica Constantinovici.

Inițiatorii doresc să ia cuvântul?

Vă rog, domnule senator Iulian Urban. Microfonul 2.

   

Domnul Iulian Urban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În esență, această inițiativă legislativă pe care am promovat-o alături de colegii mei, care se referea la simplificarea unor proceduri legate de redobândirea cetățeniei române și la impunerea unor termene mai scurte, a căzut pradă modului greoi în care, încă, din păcate, Parlamentul, puterea legislativă, cooperează cu puterea executivă, astfel încât, la mult timp după ce noi am înregistrat această inițiativă legislativă, Guvernul a venit și a promovat o ordonanță de urgență care conține aproape 98% din ceea ce am propus noi în această inițiativă.

Dezamăgirea este cu atât mai mare în momentul în care vezi că punctul de vedere al Guvernului este fundamentat pe această explicație: "deja Guvernul a promovat un proiect de lege, o ordonanță de urgență care a devenit lege".

Sper să reușim să intrăm cât de curând într-o normalitate, după ce vor trece aceste alegeri extrem de disputate pentru funcția de președinte al țării, și să se înțeleagă că puterea legislativă este aici, în Parlament, iar puterea executivă trebuie să pună în aplicare legile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator Urban.

Doriți să interveniți, doamna senator?

Vă rog, microfonul 2.

Doamna senator Anca Boagiu.

 
   

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi să iau cuvântul, de data aceasta și ca inițiator al propunerii legislative de la punctul 15 din ordinea de zi, dar, dacă ne uităm la punctul 16 din ordinea de zi, vom vedea că discutăm despre același subiect, respectiv modul în care reglementăm acordarea cetățeniei române.

Pot să fiu de acord cu ceea ce colegul meu, domnul senator Iulian Urban, a spus puțin mai devreme, dar, în același timp, am să preiau și ceva din ceea ce a spus mai devreme, atunci când invoca efectele pozitive ale unei legi, chiar dacă ea poate să producă efecte și pentru - citez din domnul senator Urban - "șmecheri", și efecte negative.

De data aceasta, nu discutăm despre "șmecheri", discutăm despre cetățeni români și, chiar dacă rolul Executivului a fost mai puternic decât cel al Legislativului, cred că e bine că, într-un final, legea a fost adoptată și a trecut sau va trece, se va definitiva și procedura parlamentară la un moment dat.

Suntem orgolioși, dar putem fi orgolioși și pentru că inițiativa noastră a fost preluată și este deja pusă în practică.

Aș vrea să le mulțumesc tuturor colegilor senatori care au participat la elaborarea celor două inițiative legislative, pentru că nu sunt numai senatori PD-L, sunt și senatori PSD care au lucrat la aceste acte normative, iar Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost implicate în elaborarea lor.

Mulțumim Guvernului că a preluat munca pe care noi am făcut-o și a transformat-o într-o ordonanță care deja se pune în practică.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnule senator Titus Corlățean, vă dau cuvântul la dezbateri generale.

Vă rog, doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Domnule președinte, Și noi mulțumim inițiatorilor, dar, din păcate, nu susținem inițiativa legislativă, întrucât, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2009, au fost oferite condiții mai avantajoase pentru foștii cetățeni români și descendenții acestora cu privire la redobândirea cetățeniei.

Până la urmă, tot răul a fost spre bine și aceste dispoziții sunt deja în vigoare.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Stimați colegi, Oficiul pentru Standardizare, Invenții și Mărci realizează o protecție eficientă a drepturilor de autor.

Din păcate, secretariatul Senatului nu realizează o astfel de protecție, astfel încât multe dintre inițiativele colegilor deputați și senatori se regăsesc, apoi, în proiecte de lege inițiate sau depuse de Guvern sau în ordonanțe de urgență.

Sigur, acum trebuie să constatăm că, față de ceea ce au susținut și inițiatorii, practic, propunerea legislativă a rămas fără obiect din cauza apariției ordonanței de urgență prin care a fost modificată Legea cetățeniei.

Nu s-a suprapus cu ceea ce avem noi în propunerile legislative de la punctele 15 și 16

din ordinea de zi, sunt unele mici corecturi, de altfel bine-venite, însă, practic, ele au rămas fără obiect.

Având în vedere aceste lucruri, noi vă solicităm să fiți de acord cu raportul de respingere a propunerii legislative, cu motivările făcute de inițiatori, și să ne gândim, poate, la o protecție mai bună a ideilor și textelor de lege pe care senatorii și deputații le propun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În ordinea de zi sunt două puncte: la punctul 15 - propunerea legislativă care a fost menționată, inițiativa colegilor din PD-L, iar la punctul 16 - o inițiativă legislativă cu obiect similar, inițiativa colegilor din PSD, PNL, PD-L, minorități și UDMR.

Aceste două inițiative, într-adevăr, au fost depuse cu ceva timp înainte de apariția ordonanței de urgență a Guvernului.

Vă reamintesc că noi am avut o dezbatere foarte serioasă și în comisiile de specialitate, în 3 sau 4 ședințe chiar, și în plen, unde am obținut un vot cu largă majoritate în favoarea acelui proiect de lege de aprobare a ordonanței de urgență a Guvernului.

Vreau să informez Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, cu deplină prietenie, că forma de text care a plecat de la Senat la Camera Deputaților este chiar mai generoasă decât a putut fi Guvernul la acel moment, și acesta este un lucru de salutat, acesta este motivul pentru care oportunitatea celor două propuneri legislative a dispărut, din păcate.

Vreau însă să fac un apel - și acesta este, de fapt, motivul pentru care am venit la microfon - către colegii din toate grupurile parlamentare, în dezbaterea de astăzi din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și, mai departe, în plen, la Camera Deputaților, să ajutăm colegii de la Cameră să mențină forma care a fost îndelung cântărită, și este o formă echilibrată, între două extreme, aș spune, pentru a putea avansa rapid cu procedura legislativă, fără să redeschidem alte subiecte pe care le-am tranșat în Senat.

Rugămintea și apelul către toate grupurile parlamentare este să transmitem colegilor să accelerăm procedura pe textul adoptat de Senat.

Încă o dată, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Orest Onofrei.

 
   

Domnul Orest Onofrei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La dezbateri generale, vreau să-mi exprim satisfacția că proiectul de lege de la punctul 8 din ordinea de zi a fost amânat pentru un raport suplimentar, pentru că se înscrie, de fapt, în ceea ce și domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări spunea mai devreme.

Sigur că noi înțelegem faptul că există urgențe și că Guvernul, în situație de urgență, reglementează excesiv prin ordonanțe de urgență, dar eu cred că este puțin incredibil faptul că o inițiativă legislativă inițiată de parlamentari, în Parlamentul României, este preluată foarte rapid de Guvern printr-un proiect de lege sau prin ordonanță de urgență.

Este un fel de... furt intelectual, până la urmă.

Vreau să vă spun că am rămas extrem de surprins de faptul că am primit aviz negativ de la Guvern pe o inițiativă legislativă doar pentru simplul motiv că, după o lună de zile, Guvernul s-a trezit și el să reglementeze exact același lucru.

Eu cred că, în această chestiune, nu este vorba nici de situație de urgență, nici de ordonanță de urgență, nici de ceva care se impune neapărat și cred că, Guvernul procedând în acest fel, noi trebuie să ne apărăm totuși dreptul parlamentarului de a iniția, de a legifera.

Cred că puteți fi de acord cu mine ca la acest Proiect de lege privind modificarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative să depunem un amendament prin care în Parlamentul României legile să fie adoptate în ordinea în care au fost elaborate, și anume prima a fost inițiativa legislativă și, apoi, proiectul de lege al Guvernului, le dezbatem în această ordine, dacă au același obiect de reglementare. (Replică neinteligibilă din sală.)

Și ordonanțe de urgență, dar...

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, vă rog să nu dialogați cu sala...

 
   

Domnul Orest Onofrei:

...sigur, dacă Guvernul vine cu un text complet modificat sau diferit de ceea ce un parlamentar propune, atunci lucrurile se schimbă, însă, acolo unde este vorba de același obiect de reglementare, eu cred că Parlamentul poate să-și protejeze dreptul la inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Urban, după care urmează domnul senator Puiu Hașotti.

 
   

Domnul Iulian Urban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu cred că trebuie să avem orgolii.

Din punctul meu de vedere, este important să facem legi.

Pentru mine contează mai puțin faptul că o lege, o propunere legislativă pe care eu o promovez o preia Guvernul și o pune în practică.

De exemplu, am o inițiativă legislativă privind insolvența particularilor, care îi va apăra pe mulți dintre restanțierii de la bănci pe aceste vremuri dificile, și am invitat Guvernul, prin Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, să vină mai repede, printr-o ordonanță de urgență, și să o pună în aplicare.

Deci eu nu am niciun fel de problemă ca Guvernul să preia aceste inițiative legislative, însă măcar atât se poate face, și anume să fim și noi anunțați, pentru că, din punctul meu de vedere, eu nu mă duc să-mi fac statistica inițiativelor legislative care au trecut prin Parlament, întrucât nu vreau să ies la pensie din Parlament, dar dacă am un mandat, dacă mai am trei ani, doi ani și jumătate, trei ani și jumătate, cât mai am de stat aici, vreau să încerc să fac tot ce se poate pentru a schimba cât mai mult în bine legislația acestei țări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc. Domnul senator Puiu Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să stăm strâmb și să judecăm drept.

Acest fenomen este vechi de 20 de ani.

Sigur că au fost guverne mai mult sau mai puțin susținute de majorități parlamentare.

Este totuși mai greu de acceptat ca un Guvern susținut de o majoritate atât de puternică și de coerentă să apeleze la astfel de manifestări legislative, să le spunem așa.

Însă fenomenul este vechi, am fost și eu victima unei astfel de atitudini din partea altui Guvern, nu acesta.

Acesta a făcut alte victime, însă.

Ceea ce este interesant și îmbucurător este faptul că, iată, astăzi, pentru prima dată - este o premieră -, Guvernul suferă critici din partea întregului spectru politic, și de la putere, și de la opoziție. Și așa este bine să ne manifestăm.

Vreau să-l felicit pe domnul senator Orest Onofrei, a avut cea mai tranșantă poziție, care, până la urmă, a spus, mai străveziu, ceea ce au spus cu toții și eu întăresc:

Guvernul fură!

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mă rog, aceasta este concluzia dumneavoastră.

Atât ați putut.

Vă rog, domnule senator Radu F.Alexandru. Microfonul 2.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Am să merg exact în continuarea finalului domnului senator Puiu Hașotti și am să spun că sunt mai puțin preocupat dacă Guvernul fură, întrebarea care mă preocupă este: în beneficiul cui fură Guvernul? Și când spun "în beneficiul cui fură" pun niște ghilimele foarte îngroșate.

Stimați colegi, Cunosc foarte bine tot ce înseamnă Legea dreptului de autor, cunosc foarte bine ce înseamnă proprietate intelectuală, cunosc foarte bine ce înseamnă OSIM, ce înseamnă toate instituțiile abilitate să apere proprietatea intelectuală, dreptul de creație și toate manifestările spiritului creator, dar, dincolo de toate acestea, mie mi se pare - și aici subscriu cu toată convingerea și cu toată satisfacția la punctul de vedere exprimat atât de clar, atât de limpede de domnul senator Urban -, în momentul de față, poate mai mult ca oricând - și spun mai mult ca oricând pentru că este o perioadă extrem de grea cu care ne confruntăm și față de care vreau să cred și cred că tot spectrul politic are aceeași atitudine pozitivă și constructivă, mă refer la această perioadă de criză -, dacă Guvernul se grăbește și consideră oportun să vrea inițiativa unui parlamentar, din orice partid ar fi el, și să transforme această inițiativă într-un act care intră în vigoare de mâine, acest demers al Guvernului trebuie susținut.

Este mai puțin important bilanțul cu care vom veni cândva în fața electoratului și vom spune: uite câte inițiative legislative am avut noi pe parcursul mandatului, este mai important ca Guvernul, într-adevăr, să poată veni în fața cetățeanului cu acele măsuri pe care toți cetățenii României le așteaptă ca să trăim mai bine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Sigur, eu fac un apel să revenim la subiect, pentru că am deviat puțin pe modul de lucru dintre Guvern și Parlament.

Este un subiect, dar nu este subiectul nostru de la punctul 15

din ordinea de zi.

Scuzați-mă, domnule președinte, ați prezentat raportul?

Pentru că ne-am pierdut în discuții și... Da.

Vă mulțumesc.

Votul pe raport și votul final se vor da luni, 21 septembrie 2009, ora 17.00.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L272/2009) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 21 septembrie a.c.);  

La punctul 16 din ordinea de zi, dacă mai sunt intervenții?

Este vorba despre Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este un raport de respingere.

Inițiator este domnul Titus Corlățean.

Dacă doriți să interveniți? Nu doriți.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului participă doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat.

Ați comentat anterior și punctul 16 sau doriți să luați cuvântul?

   

Doamna Rodica Constantinovici:

Nu.

Aceleași concluzii de nesusținere, cu felicitări pentru inițiatori și mulțumiri.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Aceasta este procedura, nu avem ce face.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul, domnul președinte Toni Greblă.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Raport identic cu cel întocmit pentru cealaltă propunere legislativă, cu aceeași motivare și cu aceleași cuvinte de final.

Senatul este primă Cameră sesizată, propunerea legislativă având caracter de lege organică.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Tocmai de aceea, votul pe raport și votul pe propunerea legislativă se vor da luni, 21 septembrie 2009, între orele 17.00 și 18.00.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare (L264/2009), (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 21 septembrie a.c.);  

Punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru prezentarea raportului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, este prezent domnul senator Toni Greblă.

Inițiator, domnul senator Iulian Urban, Grupul parlamentar al PD-L. Microfonul 2.

Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Rodica Constantinovici.

Domnule senator Iulian Urban, aveți cuvântul.

   

Domnul Iulian Urban:

Vă mulțumesc.

Pe scurt, este vorba despre o situație petrecută în vara acestui an, însă nu numai, în care două agenții de turism, care erau și agenții de ticketing, au intrat în isolvență, dar, prin intermediul site-ului pe care îl administrau, au continuat să vândă bilete de vacanță și bilete de avion, apoi administratorii dispărând cu sumele de bani respective.

Este vorba de vreo 700 de oameni păgubiți și de un prejudiciu de peste 2.000.000 euro.

Ca atare, am considerat necesar să impunem și noi, prin lege, așa cum se întâmplă peste tot în străinătate, ca în momentul în care o societate comercială este declarată în stare de insolvență de către tribunalul comercial să fie obligată - iar lichidatorul judiciar să se îngrijească - ca această mențiune să apară pe site-ul societății comerciale.

Această problemă a devenit obiect al Legii nr. 85/2006.

Raportul de admitere pe care l-a întocmit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cred că era unul firesc, pentru că avem nevoie de această formă de protecție, mai ales că nu cred că toți cei păgubiți de cele două agenții de voiaj mai au șanse să-și recupereze vreodată banii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Domnule președinte, Guvernul susține propunerea legislativă care, într-adevăr, a fost reclamată de realitate, îl felicităm pe inițiator, însă susținem forma care a fost amendată de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator Toni Greblă, aveți cuvântul - microfonul 7 -, pentru a prezenta raportul întocmit de comisie.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Atât inițiatorul, cât și Guvernul au fost de acord cu raportul favorabil și cu amendamentele adoptate în unanimitate de comisie.

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a considerat că este o propunere legislativă foarte interesantă, care asigură o protecție în plus consumatorilor împotriva unor practici care nu sunt tocmai ortodoxe.

În consecință, vă supunem spre dezbatere raportul de admitere, cu amendamente, împreună cu propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale. Microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun, mai întâi, că susțin această inițiativă legislativă, dar vreau să aduc în fața dumneavoastră și a Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești o problemă care ține tot de Legea insolvenței, respectiv modificarea făcută prin Legea nr. 277/2009, art. 6.

Vă mărturisesc că mi-a scăpat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, probabil că s-a suprapus cu o ședință a Comisiei speciale comune pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgență, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil și a Codului de procedură civilă.

Practic, prin această modificare s-a schimbat competența instanțelor privind soluționarea cauzelor de insolvență și am ajuns în situația în care, în loc să avem 40 de tribunale cu secții specializate, complet specializate, care să soluționeze aceste cauze, s-a restrâns numărul instanțelor și această competență de soluționare a cauzelor de insolvență revine doar tribunalelor de la sediul curților de apel.

Practic, în loc de 40 de tribunale, cu judecători calificați pe această temă, vom avea - în termen de șase luni, spune legea, două luni au trecut deja - doar 16 tribunale care vor putea soluționa asemenea cauze.

Consecințele acestei modificări, despre care eu cred că sunt destul de importante și grave, sunt:

  • în primul rând, aglomerăm anumite instanțe care nu au nici judecători, nici spații, nici personal auxiliar suficient;
  • în al doilea rând, îndepărtăm justiția de cetățean, iar noi spunem în continuu că dorim să apropiem justiția de cetățean;
  • în al treilea rând, v-aș ruga să observați că primii prejudiciați printr-o asemenea modificare sunt creditorii, pentru că vor crește cheltuielile legate de derularea acestei proceduri de insolvență, în dezavantajul creditorilor, care sunt nevoiți să se deplaseze uneori la distanțe foarte mari pentru a-și urmări realizarea creanțelor în cadrul acestei proceduri.

De aceea, vreau să întreb Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești dacă a analizat această situație, dacă există intenția de a reveni cu un proiect de lege pe această chestiune a competenței.

Dacă dânșii nu au făcut acest lucru, eu voi veni, în cursul săptămânii viitoare, cu o propunere legislativă pe această temă.

Nu mi se pare corect să schimbăm competența instanței doar pentru a da satisfacție intereselor unor societăți care se ocupă de procedura insolvenței și care doresc să-și consolideze, în acest mod, poziția pe piață, îndepărtând din activitatea profesională societățile sau persoanele autorizate ca practicieni în insolvență, care au o forță, să spunem, mai mică.

Aștept un răspuns din partea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești pe această chestiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Adrian Țuțuianu.

Puteți răspunde, doamna secretar de stat?

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Domnule președinte, Da, îmi amintesc că a fost vorba de o inițiativă legislativă, cred că a domnului deputat Grosaru, dacă nu mă înșel.

Nu știu exact dacă a fost adoptată în forma de care vorbește domnul senator Adrian Țuțuianu, dar o să verific și o să comunic un răspuns mai exact.

Sigur că în situația în care este prejudiciat actul de justiție, din acest punct de vedere, o să găsim o modalitate, un remediu adecvat, inclusiv printr-o propunere legislativă.

Nu știu exact care este stadiul, dacă a fost adoptată sau nu inițiativa legislativă.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule Adrian Țuțuianu, aveți cuvântul la microfonul 3.

 
   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Primul lucru pe care vreau să-l spun este că știu foarte clar despre ce vorbesc, este modificat art. 6 din Legea insolvenței prin această Lege nr. 277/2009.

Termenul de punere în aplicare este de șase luni, au trecut două luni deja, iar peste patru luni vom fi în situația de a vedea schimbată competența, cu aceste consecințe pe care eu le-am arătat, și vă spun că și judecătorii susțin, cei care lucrează în acest domeniu, punctul de vedere pe care l-am exprimat astăzi.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, Propunerea dumneavoastră nu atinge propunerea legislativă a domnului senator Urban.

Nici nu puteți interveni cu un alt articol, pentru că propunerea legislativă se referă la altceva.

Dumneavoastră va trebui să veniți cu altă propunere legislativă, care să treacă prin toate procedurile parlamentare.

Mai sunt intervenții? Domnul senator Frunda György.

Aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am luat cunoștință, cu surprindere, de susținerea domnului senator Adrian Țuțuianu, nu știu de această modificare a Legii insolvenței.

Este foarte grav, dacă s-a întâmplat, pentru că nu poți schimba competențele, așa, la întâmplare, pe anumite intervenții și modificări de articole.

Competențele instanțelor de judecată sunt construite într-un anumit context care trebuie respectat, iar schimbarea unor competențe duce la schimbarea întregului regim, ceea ce nu este de acceptat.

Vreau să-l susțin pe domnul senator Adrian Țuțuianu.

Dacă o astfel de modificare a avut loc, trebuie revenit la situația anterioară.

Toate tribunalele din țara aceasta trebuie să aibă competențele insolvenței de a judeca pe fond, iar la curțile de apel să se meargă în căile de atac.

Aș face o precizare la ceea ce spunea domnul senator Adrian Țuțuianu în legătură cu firmele de insolvență din țara aceasta.

Este adevărat și, din punctul meu de vedere, este pozitiv că există firme de insolvență puternice în București, cu reprezentanțe regionale, sau firme mai mici, la nivel local, care își desfășoară activitatea cu bună-credință și cu rezultate bune, dar trebuie să spunem că există firme de insolvență, formate, uneori, dintr-o singură persoană, care, uneori, își au sediul într-un apartament de două camere sau într-o garsonieră, care, prin metode necatolice, obțin administrarea întregului proces de insolvență, aducând prejudicii grave firmelor care se află în insolvență.

Această susținere nu este un apropo la nimeni, este o concluzie din teritoriu, dacă vreți, din zona Ardealului, dar și în acest domeniu, dacă lucrăm și revenim la competențele tribunalelor în materie de insolvență, cred că trebuie să vedem ce firme sunt și cum fac insolvențele, pentru că societăți foarte serioase, societăți care au depus eforturi financiare remarcabile, care au experiență de ani de zile, au ajuns în insolvență sau în faliment din cauza unor administratori părtinitori, neprofesioniști, al căror singur scop este să ia onorariul. Și, aici, trebuie să ne gândim la momentul încasării onorariului de către firmele de insolvență, să nu îl ia înainte, să nu fie la primul punct, care este cel mai important, onorariul de insolvență și, pe urmă, datoriile, inclusiv salariale, inclusiv către bugetul statului.

Deci haideți să încercăm să ne gândim, în general, la întreaga Lege a insolvenței, să o modificăm și să o facem mai viabilă, mai performantă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

De acord, domnule senator.

Revenim totuși la subiectul nostru de astăzi.

Dacă mai sunt intervenții, puncte de vedere pe propunerea legislativă a domnului senator Iulian Urban? Nu mai sunt.

Atunci vom da votul pe raportul favorabil, cu amendamente...

Am înțeles că ministerul este de acord cu amendamentele convenite în comisie?

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Da.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Votul pe raport și votul pe propunerea legislativă se vor da luni, 21 septembrie anul curent.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României (L249/2009), (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 21 septembrie a.c.);  

Punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit raportul.

Domnul senator Petru Filip este prezent.

Inițiatori, deputați ai Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC și ai Grupului parlamentar al UDMR. Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține inițiativa celor 112 deputați aparținând grupurilor parlamentare ale PNL, UDMR și ale Alianței politice PSD+PC, considerând că actualul cadru legislativ, respectiv Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, dar și articolele din Constituție, respectiv art. 83, face referiri suficient de precise, de clare pentru ca procesul de alegere a președintelui să funcționeze în parametri normali.

Pe de altă parte, Guvernul consideră că propunerile de amendare ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, așa cum au fost formulate de inițiatori, nu fac decât să inducă, să spunem așa, ambiguități în textul legii.

Argumentele - și cele din expunerea de motive, și cele din amendamente - nu sunt suficient de clare și suficient de fundamentate, motiv pentru care vă rugăm, doamnelor și domnilor senatori, să acceptați soluția propusă de comisie, respectiv să respingeți această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Domnule președinte Petru Filip, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei. Microfonul 7.

 
   

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc.

În data de 16 iunie 2009 Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a analizat această propunere legislativă și a adoptat un raport de respingere, cu majoritate de voturi.

Propunerea legislativă are, de fapt, ca obiect modificarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, în sensul modificării termenului pentru organizarea alegerii președintelui "în prima duminică dinaintea unei perioade de 30 de zile anterioare expirării mandatului președintelui în funcție".

Inițiatorii, în prima teză a art. 4 alin. (1), propun organizarea alegerilor în prima duminică dinaintea unui termen de 30 de zile de la data expirării mandatului președintelui.

Astfel, avem în vedere un termen foarte clar la care se vor organiza alegerile.

În a doua teză inițiatorii propun ca Guvernul să hotărască și să anunțe public, cu cel puțin 45 de zile înainte de ziua stabilită pentru alegeri, data alegerilor.

Făcându-se corelarea celor două teze, reiese că avem în prima teză un termen foarte clar pentru alegeri, respectiv "prima duminică dinaintea unei perioade de 30 de zile anterioare expirării mandatului președintelui în funcție", iar în a doua teză inițiatorii stabilesc în sarcina Guvernului să facă publică data alegerilor cu cel puțin 45 de zile înainte de ziua hotărâtă tot de Guvern.

Se constată - și am constatat în cadrul comisiei - această inadvertență între cele două teze, inadvertență de natură a face ca propunerea legislativă să fie și greu de înțeles, și greu de pus în practică.

Practic, Guvernul nu poate hotărî data alegerilor, aceasta fiind stabilită deja, Guvernul nu poate decât să aducă la cunoștința publică acea dată.

Luând în considerare aceste argumente, cum am spus, comisia a adoptat un raport de respingere.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dat, de asemenea, un aviz negativ, aviz favorabil fiind primit de la Consiliul Legislativ.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale.

Domnul senator Cseke. Microfonul 2.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Avem de-a face cu o inițiativă legislativă a foarte multor parlamentari, colegi de-ai noștri, prin care s-a dorit crearea unui cadru juridic îmbunătățit pentru alegerea Președintelui României.

Vă rog să observați că propunerea legislativă este înregistrată în luna aprilie a acestui an.

Este o dată importantă!

Sigur, această formulare care se regăsește în punctul de vedere al Guvernului și în raportul comisiei sesizate în fond - ca Guvernul să hotărască și să anunțe public această dată cu cel puțin 45 de zile înainte de ziua stabilită pentru alegeri -, la prima vedere, apare ca o formalitate, atât timp cât acea dată, practic, este fixată prin prima propoziție din propunerea legislativă, și anume "în prima duminică dinaintea unei perioade de 30 de zile anterioare expirării mandatului președintelui în funcție", numai că, de la data emiterii hotărârii de guvern privind stabilirea datei alegerilor, încep să curgă o serie de alte proceduri.

Întregul calendar al desfășurării unor alegeri, indiferent că sunt prezidențiale, parlamentare sau locale, începe să curgă de la apariția hotărârii de guvern prin care este stabilită data alegerilor.

Toate acestea pot fi discutate, putem să le interpretăm, inadvertențe sau nu.

Deși punctul de vedere al Guvernului este nefavorabil, eu vreau să vă spun că, între timp, Guvernul și-a revenit și, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95 din 2 septembrie 2009, a modificat această Lege nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României.

Vă citez din modificarea adusă aceluiași art. 4 alin. (1): "Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de președinte. Cu cel puțin 45 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre."

Este exact aceeași formulare pe fond, este aceeași reglementare pe fond ca și cea propusă de inițiatori.

Noi vom respinge această propunere legislativă nu pentru că nu este bună sau că există inadvertențe, pentru că atunci există inadvertențe și în ordonanța de urgență a Guvernului, vom respinge și vom vota acest raport de respingere pentru că, între timp, din aprilie până în septembrie, s-a gândit și și-a modificat punctul de vedere și Guvernul, și a reglementat această modificare.

Din punctul meu de vedere, trebuia ca Guvernul, astăzi, să ne spună că această propunere legislativă este foarte bună, de lăudat, "am preluat-o și am reglementat-o și noi exact la fel, și mulțumim inițiatorilor pentru această propunere legislativă".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Data viitoare probabil că așa va fi.

Deocamdată, domnul senator Orest Onofrei, vă rog. Microfonul central.

 
   

Domnul Orest Onofrei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din păcate, ceea ce spunea domnul senator înainte nu este posibil, Guvernul nu poate spune că inițiativa este foarte bună, pentru că, așa cum citesc eu din această inițiativă, ea nu poate fi pusă în aplicare.

Citez: "Data alegerilor va fi hotărâtă și adusă la cunoștința publică de către Guvern cu cel mult 45 de zile înainte de data stabilită pentru alegeri".

Dacă este vorba de "cu cel mult 45 de zile", data alegerilor poate permite Guvernului să o anunțe cu o zi înaintea alegerilor, deci, probabil, este "cel puțin".

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Da. Mulțumim pentru aceste lămuriri.

Nu mai sunt alte intervenții.

Votul pe raport și votul final se vor da luni, 21 septembrie anul curent.

 
Dezbateri asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar (L284/2009), (retrimitere la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări);  

Punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Suntem în fața unei legi cu caracter ordinar.

Vom vota și vă rog să fim atenți.

Pentru raport, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Cristian Rădulescu.

Din partea Guvernului participă domnul Valentin Iliescu, secretar de stat.

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pentru adoptarea acestei ordonanțe de urgență pune în discuție eșalonarea plății unor sume reprezentând drepturi salariale ale personalului bugetar, care sunt prevăzute în titluri executorii pe următorii 3 ani, așa cum este menționat și în ordonanță, conform unei proceduri de executare, 34% din valoarea titlului executoriu în anul 2010, 33% în anul 2011 și restul, de 33%, în anul 2012.

Această ordonanță de urgență prevede plata sumelor prevăzute în titluri executorii, a drepturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar, în următorii 3 ani, așa cum spuneam, această eșalonare fiind determinată de suma totală foarte mare, respectiv 2.231 milioane lei pentru anul 2009, în raport cu posibilitățile și constrângerile bugetare din acest an.

Diminuarea veniturilor la bugetul de stat și necesitatea menținerii unor echilibre financiare în economie, prevăzute și în acordul cu Fondul Monetar Internațional, sunt o dovadă a caracterului urgent și necesar al adoptării acestei ordonanțe, motiv pentru care vă adresăm rugămintea de a vota ordonanța de urgență.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Cristian Rădulescu, aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi, Este o speță care a fost mult timp în dezbaterea publică.

Guvernul a găsit o rezolvare prin eșalonarea pe 3 ani - 2010, 2011, 2012 - a sumelor respective.

Este vorba despre sume foarte mari, aproximativ 500 milioane euro, dacă înțeleg eu bine.

Sigur că acest efort este greu de făcut chiar și eșalonat, darămite dacă ar fi fost vorba de plata imediată.

Avizul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost favorabil.

Socotim că este o rezolvare acceptabilă.

Avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost negativ, cu un vot destul de imperativ.

Comisia noastră, sesizată pe fond, a luat în considerare aceste avize și a făcut și dezbaterea pe dreptul muncii, și dezbaterea pe oportunitatea politică.

Am luat în calcul lucrurile expuse de Guvern, care arată că nu se pune problema unui refuz al Guvernului de a se conforma hotărârilor definitive și executorii, dar este vorba despre un caz de forță majoră care poate să impună neexecutarea imediată a hotărârii definitive și executorii, dacă motivarea este rezonabilă, ceea ce se consideră în această chestiune, deci nu e vorba despre încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Toate aceste argumente ne-au dus la un raport de admitere.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale.

 
   

Domnul Iulian Urban (din sală):

Înainte de dezbateri, o precizare!

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Atunci, din partea domnului senator Iulian Urban, o precizare. Microfonul 2.

 
   

Domnul Iulian Urban:

Voiam să vă spun că eu consider că această lege este încadrată în mod greșit ca fiind una ordinară și o să vă explic de ce.

Ea este o lege din categoria celor organice, dat fiind faptul că are o prevedere care modifică dispozițiile Codului de procedură civilă în materie de executare silită.

Ca atare, întrucât modifică o lege de natură organică, natura ei este aceea de lege organică.

Eu cred că aspectul acesta este foarte important și noi trebuie să dăm votul în condițiile unei legi organice.

Voiam să fac această precizare înainte de dezbaterile generale.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Până ne vom lămuri și cu această problemă, domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cum ne-a spus și domnul președinte Rădulescu, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost un vot destul de clar și s-a dat un aviz negativ pe această ordonanță de urgență, și aș vrea să vă explic puțin de ce am procedat așa, și credeți-ne că au fost strict considerente profesionale.

Avem de-a face cu o ordonanță specială, în primul rând, pentru că, dacă dumneavoastră vă uitați la semnatarii, contrasemnatarii acestei ordonanțe, veți găsi, la contrasemnături, 19 miniștri.

Practic, toți miniștri Cabinetului Boc au contrasemnat această ordonanță de urgență.

Eu, sincer, încă n-am văzut un asemenea act normativ contrasemnat de toți miniștrii și, probabil, are o explicație politică.

Aici n-aș vrea să mă refer la aceasta.

Haideți să vedem de ce ne trebuie 19 contrasemnături, fapt într-un fel inedit.

Spune Guvernul că este urgent să eșalonăm plata acestor sume câștigate prin titlu executoriu - las la o parte faptul că avizul negativ al CSM-ului n-a fost luat în considerare, cele susținute de CSM nu se regăsesc în acest proiect -, este, în schimb, atât de urgentă această ordonanță de urgență, încât Guvernul reglementează și preventiv.

Vă rog să observați că la art. 1 alin. (1) se prevede reeșalonarea tuturor sumelor ce vor deveni executorii până la data de 31 decembrie 2009, adică în avans.

Întreb și eu, retoric:

Guvernul de unde știe că vor exista hotărâri judecătorești până pe 31 decembrie 2009 pe acest domeniu? Eu cred că nimeni nu știe, nici măcar judecătorul nu știe ce va pronunța decât pe baza dosarului pe care îl va avea în față.

În al doilea rând, emiterea unei ordonanțe de urgență în acest domeniu, din punctul nostru de vedere, al celor care am dat acest aviz, este neconstituțională.

La art. 115 alin. (6) din Constituție se prevede clar că "ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție".

Or, printre drepturile fundamentale, la art. 21 alin. (2), regăsiți, în Constituție, dreptul de acces liber la justiție.

Alin. (2) al art. 1 din ordonanță prevede: "Orice cerere de executare silită în acest termen, deci până pe 31 decembrie 2009, se suspendă de drept."

Practic, eu pot să mă duc în instanță, pot să depun cereri câte doresc, doar că statul, prin lege, îmi interzice..., nu-mi interzice, îmi suspendă această acțiune în justiție.

Este clar, se lovește în prevederea legală care-mi acordă dreptul de acces liber la justiție.

Acest lucru este, de fapt, prevăzut și în avizul CSM-ului, care nu a fost luat în considerare.

S-ar mai pune încă o întrebare: de ce numai sumele acordate personalului din sectorul bugetar sunt exceptate de la executare silită? Sectorul privat nu este în criză economică, dacă tot motivăm prin problema crizei economice?

Practic, din punctul nostru de vedere, prin această ordonanță de urgență, Guvernul a suspendat prevederile Constituției care-ți dau dreptul de acces liber la justiție, iar avizul negativ al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a bazat pe acest lucru, iar noi, în aceste condiții, nu putem susține adoptarea acestei ordonanțe de urgență a Guvernului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Sigur, nimeni nu vă îngrădește dreptul de a sesiza Curtea Constituțională.

Mai sunt și alte puncte de vedere? Nu.

Vă propun, până clarificăm dacă proiectul de lege are caracter de lege organică sau ordinară, să dăm voturile pe raport și pe proiectul de lege luni, odată cu legile organice pe care le-am dezbătut astăzi.

Domnule senator Iulian Urban, un minut, dar pe subiect.

Vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Iulian Urban:

Domnule președinte,

Să știți că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări noi am atras atenția asupra faptului că obiectul acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, prin prisma eșalonării plății drepturilor salariale pe care o propune pentru hotărârile judecătorești ale magistraților - și-mi pare rău că nu mai este aici reprezentantul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești -, este o chestiune în care Guvernul este suveran să decidă, însă alin. (2) al ordonanței de urgență a Guvernului, cel care suspendă dreptul de executare silită, este neconstituțional.

Sunt hotărâri date deja la CEDO împotriva altor state care au adoptat măsuri similare, iar eu zic că este păcat.

Noi am spus atunci reprezentanților Guvernului să renunțe la acel alin. (2) și să rămână doar eșalonarea drepturilor salariale, altfel întreaga ordonanță are șanse de 100% să fie declarată neconstituțională.

Ar trebui să ne gândim dacă nu s-ar putea să retrimitem proiectul de lege la comisia raportoare, pentru ca Guvernul să se gândească - mai ales că are timp, ordonanța este încă în vigoare - dacă nu cumva merită să renunțe la acel alin. (2), pentru a nu risca declararea întregii ordonanțe ca fiind neconstituțională.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator Petre Daea, vă rog.

Aveți cuvântul. Microfonul 4.

Până vine la microfon domnul senator, faceți și o propunere, dacă vreți, într-adevăr, să fie retrimisă la comisie.

Sigur, nu a fost comisia de fond, a fost comisia pentru aviz.

Vă rog, domnule senator Petre Daea.

 
   

Domnul Petre Daea:

Scurt: retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

La care comisie, vă rog frumos?

 
   

Domnul Petre Daea:

La comisia raportoare.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

La comisia de fond.

Da, dar votul negativ vine de la o comisie pentru aviz.

Să facem altă propunere, respectiv și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să preia în analiză de fond acest proiect de lege.

 
   

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte, Dumneavoastră știți foarte bine, aveți exercițiul misiunii îndeplinite și cunoașteți foarte bine faptul că, în momentul în care retrimiterea este la fond, aceasta presupune reluarea întregii acțiuni, și este păcat, pentru că precizările făcute de juriști sunt corecte.

Lovește Constituția și ea nu poate să aibă trăinicie.

Este păcat, pentru că vrem să legiferăm, dar nu oricum, împotriva Constituției în niciun caz.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Cseke, aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu propun să aprobați retrimiterea la comisie și, dacă se poate, să fie un raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Cred că astfel vom rezolva problemele strict juridice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Cred că aceasta este soluția, un raport suplimentar comun al celor două comisii:

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Supun votului dumneavoastră această propunere de retrimitere la comisie pentru raport suplimentar comun.

Vă rog să votați.

Cu 51 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, a fost aprobată retrimiterea proiectului de lege la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială pentru raport suplimentar comun.

 
Continuarea și finalizarea dezbaterilor asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului (L164/2009) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 21 septembrie a.c.).  

Trecem la punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a întocmit un raport de respingere.

Inițiatori, domnii senatori Puiu Hașotti, Mario Ovidiu Oprea, Emilian Valentin Frâncu, Vasile Nedelcu.

Din partea Guvernului participă doamna președinte Doina Pârcălabu.

Îi ofer cuvântul domnului senator Mario Ovidiu Oprea, unul dintre inițiatorii acestei propuneri legislative.

Vă rog. Microfonul 6.

   

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt.

Domnule președinte și distinși colegi, Noi am venit în fața dumneavoastră cu această inițiativă, plecând de la faptul că în cadrul familiilor mama este cea care se ocupă de creșterea copilului și, din această cauză, renunță pentru o vreme la activitățile sale profesionale, iar tatăl recurge la această variantă doar din rațiuni legate de cuantumul salariului.

În acest sens, propunem extinderea dreptului de creștere a copilului și pentru bunici, în condițiile în care părinții sau susținătorii legali nu pot renunța la serviciu din motive profesionale.

Am venit cu un articol care stipulează că: "Pot beneficia de drepturile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, opțional, oricare dintre bunicii materni sau paterni ai copiilor, în condițiile în care persoanele își transmit, la cerere, drepturile lor către aceștia."

De asemenea, am considerat noi că indemnizația lunară și concediul se cuvin pentru fiecare copil aflat în îngrijirea părinților firești.

Acum, luând în calcul raportul comisiei și reacția Guvernului, reacția majorității devine previzibilă.

Recunoaștem că o parte dintre argumentele Guvernului sunt pertinente, dar trebuie să recunoaștem cu toții că argumente de tipul "Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale are în vedere reanalizarea sistemului de prestații sociale" sau "modificarea ordonanței de urgență a Guvernului este prevăzută ca prioritate în programul legislativ" nu pot fi argumente în fața Parlamentului.

De asemenea, chiar dacă noi nu am specificat sursele de finanțare, așa cum se solicită în Constituție, cineva va trebui să rezolve această problemă, mai devreme sau mai târziu, pentru că ne lovim de ea cu toții la cabinetele parlamentare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Doamna președinte Doina Pârcălabu, aveți cuvântul. Microfonul 9.

 
   

Doamna Domnica Doina Pârcălabu -președintele Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, În primul rând, bună ziua!

Prevederile cuprinse în propunerea legislativă referitoare la posibilitatea persoanei beneficiare de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului de a-și transfera, la cerere, acest drept altor persoane, respectiv bunicilor materni sau paterni ai copiilor, contravin principiului în baza căruia a fost elaborată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul comisiei privind respingerea acestui act normativ este motivat și de faptul că propunerea legislativă încalcă prevederile Directivei nr. 96/34/CE privind acordul-cadru referitor la concediul pentru creșterea copilului, care prevede: "Indemnizația și concediul reprezintă drepturi individuale netransmisibile, ce derivă dintr-un contract sau o relație de muncă."

Față de aceste considerente, Guvernul nu susține prezenta inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamnă președinte.

Domnule senator Cristian Rădulescu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Este un raport suplimentar, da?

Vă rog.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Este un raport suplimentar comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, care menține raportul inițial.

Considerentele au fost și atunci, și acum expuse de către reprezentanții ministerului.

Este o recomandare imperativă care derivă din Directiva nr. 96/34/CE referitoare la netransmisibilitatea acestor drepturi.

Practic, mama aflată în câmpul muncii, care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, intră în concediu de maternitate.

Ea are dreptul la concediu pentru a-și recupera capacitatea de muncă și la o indemnizație care să o ajute să treacă peste această perioadă.

Este o prestație socială personală care derivă din raportul ei contractual cu statul sau cu angajatorul.

Propunerea legislativă prevede că "mama poate să-și transmită aceste drepturi", deci și concediul, și indemnizația, bunicilor.

Există o contractualitate în sistemul de muncă și fiecare, când se angajează la stat sau la privat, știe ce derivă din această contractualitate.

Nu știu cum, de exemplu, ar putea fi transmis concediul către bunici.

Noi ne-am menținut pe un raport negativ.

S-a făcut trimitere la o situație - preluată din presă - existentă în Bulgaria, cum că acolo s-ar da o indemnizație pentru bunici, dar nu au existat informații suplimentare din partea inițiatorilor: ce fel de indemnizație este aceea, dacă este vorba de transmiterea acestei indemnizații care derivă din contractul de muncă sau este vorba de o altă prestație socială care vine din partea statului bulgar pentru a stimula demografia.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt solicitări la dezbateri generale?

Nu sunt solicitări.

Mulțumesc.

Votul final și votul pe raportul comun suplimentar, luni, 21 septembrie 2009.

Stimați colegi, Încheiem aici ședința noastră de astăzi.

Este ora 13.00.

Începând cu ora 15.00, urmează ședințe în comisiile permanente.

Mâine-dimineață, începând cu ora 9.00, ședințe în comisiile permanente.

Vă mulțumesc pentru prezență și vă doresc o după-amiază plăcută!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 13.00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 7 aprilie 2020, 1:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro