Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 noiembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.147/13-11-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 03-11-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 noiembrie 2009

7. Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (rămas pentru votul final).
 
consultă fișa PL nr. 499/2009

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................

Punctul 13. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Din partea inițiatorului, domnul Valentin Iliescu. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Valentin Adrian Iliescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Bună dimineața!, doamnelor și domnilor deputați.

În primul rând, doresc să prezint câteva din argumentele pe care le-a avut Guvernul atunci când, dând curs solicitării președintelui României, Traian Băsescu, de a demara procedura pentru organizarea și desfășurarea referendumului național, exact în ziua alegerilor prezidențiale, pe 22 noiembrie.

Schimbările pe care Guvernul le-a avut în vedere și argumentele pe care le aduce în susținere sunt următoarele: prin prezenta ordonanță de urgență se are în vedere, în primul rând, crearea cadrului legal pentru desfășurarea referendumului național pentru organizarea în România a unui Parlament unicameral o dată cu scrutinul pentru alegerea președintelui României, la data de 22 noiembrie.

În al doilea rând, se dorește completarea Legii nr.3/2000 cu norme care să înlocuiască textele declarate neconstituționale, prin Decizia Curții Constituționale nr.392/2007, și anume introducerea unei norme care să stabilească faptul prin care Parlamentul își exprimă punctul de vedere asupra referendumului inițiat de președintele României, care va fi adoptată cu votul majorității parlamentarilor prezenți.

În al treilea rând, pentru a nu se ajunge la situația obstrucționării de către Parlament a unei atribuții constituționale a președintelui României, mai ales în care obiectivul referendumului l-ar putea reprezenta supunerea arbitrajului corpului electoral, a soluționării unui conflict născut între președinte și Parlament, se instituie acel termen de 20 de zile, în care Parlamentul trebuie să se pronunțe cu privire la solicitarea președintelui.

În al patrulea rând, stabilirea unui termen de 20 de zile calendaristice de la solicitarea președintelui, în care Parlamentul urmează să-și exprime punctul de vedere nu este de natură a afecta regimul acestei instituții fundamentale a statului.

Un astfel de termen are ca scop stabilirea unui traseu clar al procedurii organizării referendumului, deci al unei consultări populare care vizează inevitabil problemele fundamentale ale societății.

Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, Comisia de la Veneția, a adoptat cu prilejul celei de-a XVIII-a reuniuni din 2006 documentul intitulat "Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului". Astfel, în acest document, se precizează că în cazul în care Parlamentul are obligația de a transmite un punct de vedere cu privire la organizarea unui referendum, trebuie să fie fixat un termen înăuntrul căruia Parlamentul să-și dea acest aviz consultativ. Dacă acest termen nu este respectat, textul va fi supus la vot fără avizul Parlamentului.

Nu în ultimul rând, cel de-al șaselea argument pentru care Guvernul a venit și vă cere sprijinul pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență este că prin Constituția României nu se interzice organizarea și desfășurarea referendumului simultan cu procesul electoral desfășurat pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, respectiv pentru alegerea Președintelui României, ori alegerile pentru Parlamentul European sau alegerile locale.

Astfel, având în vedere această posibilitate, pentru raționalizarea cheltuielilor publice generate de cele două scrutine și pentru a nu se crea un număr foarte mare de secții de votare a fost introdusă o prevedere prin care referendumul să se realizeze în cadrul acelorași secții de votare, opțiunile electorale fiind îndeplinite de către aceleași birouri electorale.

Vă mulțumesc frumos și vă doresc din toată inima să aprobați ordonanța de urgență așa cum a fost inițiată de Guvern.

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei raportoare, respectiv Comisia juridică. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

În temeiul dispozițiilor art.95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată a adoptat proiectul de Lege privind respingerea ordonanței de urgență.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de Lege privind respingerea ordonanței de urgență.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de domnul secretar de stat. Membrii Comisiei juridice au examinat inițiativa legislativă menționată în ședința din 3 noiembrie 2009.

Cu prilejul dezbaterilor, domnul vicepreședinte Florin Iordache a arătat că proiectul de lege nu se justifică, întrucât în raportul Comisiei de la Veneția se precizează că este obligatorie respectarea unei perioade de un an între data adoptării sau modificării Legii referendumului și cea pentru organizarea referendumului.

De asemenea, s-a arătat că fiecare Cameră a Parlamentului este în drept să-și stabilească, în limitele și cu respectarea prevederilor constituționale, reguli de organizare și funcționare care, în substanța lor, alcătuiesc Regulamentul fiecărei Camere.

Domnul deputat Daniel Buda, președintele comisiei, a precizat că prin respingerea acestei ordonanțe de urgență s-ar crea un vid legislativ, nu doar în domeniul organizării acestui referendum o dată cu alegerile pentru președintele României, ci și cu prilejul organizării altor referendumuri.

Ordonanța de urgență nr.103/2009 acoperă tocmai acest vid legislativ și înlătură posibilitatea creării unui blocaj generat de sublegiferare.

Pentru aceste considerente, domnul președinte Daniel Buda a formulat două amendamente la textul adoptat de Senat, în sensul că proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență să devină proiect de Lege privind aprobarea ordonanței de urgență.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât cu majoritate de voturi - 13 voturi pentru și 8 împotrivă - să se propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii privind respingerea ordonanței de urgență. Amendamentele respinse sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, ce vizează modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Sigur că suntem într-o situație inedită, după părerea mea. Faptul că un Guvern a dat o ordonanță și Senatul, ca și comisia, a dat raport de respingere, în condiția în care se creează vrând nevrând un vid legislativ, mergând pe această recomandare de la Veneția, cred că ne obligă pe noi să facem o discuție mult mai serioasă și să analizăm dacă ceea ce încercăm să facem acum nu va crea și pentru viitor o problemă suplimentară pentru deciziile pe care trebuie să le ia electoratul și poporul în mare majoritate printr-un referendum.

Mai mult decât atât, mi se pare chiar corect, în condițiile în care trebuie să modificăm Constituția, multe întrebări și neclarități din Constituție nu trebuie să le hotărâm noi, trebuie să cerem un punct de vedere al poporului, atât pentru modul cum trebuie condusă România, cât și pentru anumite acțiuni pe care actuala Constituție a creat ambiguități.

Aceasta este și motivația pentru care vă rog, doamna președinte, să propuneți, la propunerea noastră, să cereți votul Camerei Deputaților pentru întoarcerea la comisie și eventual dacă sunt anumite amendamente care modifică fără esență această ordonanță să fie rediscutată în comisie. Altfel, categoric vom crea un vid legislativ și va trebui de acum încolo să ținem cont că un referendum ca să putem să-l organizăm ne trebuie mult mai multe condiții și încălcăm, practic, un drept pe care îl are orice cetățean al României.

Mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Valeriu Zgonea.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnelor și domnilor colegi, n-aș fi vrut să intervin astăzi, dar este un moment unic în istoria României, așa cum a fost 1967, când a venit Ceaușescu, 1968, când tancurile au ajuns în Polonia, 1989, când a început Revoluția, unii dintre noi încă mai spuneam la Partidul Comunist, alții stăteam ascunși prin wc-uri.

Și astăzi, citind un editorial pe care un distins coleg care este președintele Pro Democrația l-a scris acum câteva săptămâni de zile, vreau să-l compar cu ceea ce a apărut în această perioadă. Și aș vrea, pentru stenogramă, să vă spun în câteva secunde istoria acestei voințe a poporului, așa cum spune distinsul meu coleg Toader.

Într-o noapte în care Vasile Blaga s-a suit în mașină și mergea de la Ministerul Dezvoltării către Ministerul de Interne, cineva i-a șoptit că nu poate să pună în aplicare o asemenea idee, că nu are drept de semnătură, pentru că acest Guvern era neconstituțional. Și atunci i-a cerut doamnei Andreescu, secretarul general al Guvernului, să inițieze o modificare a Legii referendumului, în așa fel încât, pentru prima dată în istorie, 8 egal cu 7 și 20 egal cu 21. O ștampilă pe care o pui ca ștampilă de control într-un act juridic de consultare a poporului pentru alegerea președintelui devine automat aceeași ștampilă de control pentru un act juridic de verificare, prin consultarea poporului, cu privire la referendum. Nu mai contează interpretarea Constituției, ea poate fi făcută oricând, dimineața, seara, la prânz, în cursul nopții sau la orice oră, chiar într-o zi o să fie și la ora 25,00. Bineînțeles că, prin lege, Guvernul Boc va decreta că există în România și ora 25.

Și astfel ne trezim că la ora 7,00, țăranul nostru pleacă la câmp, intră în secția de vot, președintele secției de vot este numit de către un prefect care este apolitic, dar a fost numit de către Partidul Democrat Liberal, cum spunea domnul Stănișoară. Dacă este președintele organizației Mehedinți, atunci trebuie să numească și prefectul din județul respectiv, dar numai în anumite momente, că de la 8 la 21, domnia sa ca și ceilalți sunt miniștri. Că sunt ad-interim sau nu, nu mai contează.

Și din acel moment, din punct de vedere organizatoric, o să ne trezim cu o chestiune extrem de interesantă. O să-l văd pe domnul Toader cum pe 6 decembrie o să vină și președintele secției de vot o să-l întrebe: "Domnule Toader, vreți să semnați în stânga pentru turul doi la președinte sau în dreapta pentru turul doi la referendum?". Pentru că Hotărârea de Guvern care modifică altă hotărâre de Guvern, pentru că Constituția nu-i interzice a fost făcută de un Guvern interimar Boc care nu avea acest drept.

Dar în momentul în care Parlamentul României are o încredere de 19 - 20% în voința electoratului și discursul unui cetățean care ocupă efemer funcția de președinte este mai mult populist, ce mai contează Comisia de la Veneția care spune și interzice ca o instituție a statului să atace, să jignească o altă instituție a statului? Ce înseamnă pentru ei "Lor le e frică! De ce le e frică nu scapă!"

Îmi aduc aminte de un discurs al lui Hitler care spunea la fel: "De ce le e frică nu scapă!". Dacă nu puteți să-l găsiți, acest discurs este pe youtube!

Îmi aduc aminte de un discurs al lui Franco și al lui Mussolini: "De ce le e frică nu scapă!". Este adevărat, cuvintele nu sunt identice, pentru că și limbile nu sunt identice. Dar la fel! Atunci erau alți cetățeni, unii erau evrei, unii erau de etnie romă, alții erau oameni care se opuneau dictaturii. Dar nu conta! Astăzi ne trezim într-o situație inedită. Eu nu vreau să susțin dacă Parlamentul este nevoie să fie cu 300 sau 471! Nu vreau să spun că sunt eminenți juriști care știu că dacă vrei să ai un parlamentar la 300.000 de oameni, atunci cum ai cerut să fie vot uninominal? Câți dintre dumneavoastră, distinși colegi, o să vă întâlniți cu 300.000 de cetățeni? Când veți avea timp? Dar nu mai contează! Acest lucru este istorie!

Ceea ce pot să vă spun este că această ordonanță de urgență nu simplifică lucrurile, ci le complică, cu ea îi bramburesc pe oameni.

O să vă întreb pe dumneavoastră, care sunteți oameni care reprezentați oamenii. Dacă procesul meu verbal de constatare a rezultatului votului într-o secție de vot sau într-un județ depinde de copia de pe lista electorală permanentă și președintele Biroului Electoral Județean pune această listă în dosarul de la referendum, cum o să contestați dumneavoastră alegerile în acel județ sau în acea secție de vot? Pentru că referendumul nu este supus controlului Autorității Electorale Permanente pe care tot dumneavoastră ați cerut-o, ca parlamentari, la sesizarea cetățenilor, pentru a vedea dacă există vot multiplu. Și astfel, printr-un tertip foarte simplu, alegerile prezidențiale nu pot fi contestate.

Mai mult, procesul-verbal pentru referendum nu mai știi dacă este al referendumului sau este al alegerii președintelui. Este o chestiune extrem de interesantă în care un cetățean care vine la 7,30, cum vă spuneam, și i se pune autocolantul pe buletin după ce a votat și îl întreabă președintele neconstituțional al secției de vot, dacă alege el între a vota președintele României sau a spune "da" sau "nu" la referendum.

Dreptul de a alege și de a fi ales nu este stabilit ca cineva să vă întrebe pe dumneavoastră. Dumneavoastră alegeți! Și eu în 1989 am luptat pentru acest drept. Nu pentru a mă întreba cineva ce este bine și ce este rău pentru mine, ce trebuie să votez în ziua respectivă! Și pleacă și pune ștampila de control și îi taie și îi barează, fie la președinte, fie la referendum. La 8,30, vorbind cu dumneavoastră, distinse coleg parlamentar, îl convingeți și se întoarce în secția de vot să voteze pentru referendum sau pentru președinte. Nu mai poate! Pentru că, în înțelepciunea sa, la recomandările făcute de cineva Biroul Electoral Central, cu o rapiditate incredibilă, a interpretat acest text al ordonanței.

Orice discuție pe care o facem astăzi ne pune pe noi într-o lumină... să spun proastă? Nu știu dacă este cuvântul cel mai bun!

O voce din sală:

Nefavorabilă!

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Să spun "nefavorabilă", nu știu dacă mai este un cuvânt bun pentru România. Dar ne face să ne dăm seama că noi, astăzi, nu merităm să legiferăm. Pentru că alții legiferează în numele nostru și când nu pot să legifereze în numele nostru, alții interpretează în numele nostru. Și rolul fundamental al Parlamentului dispare. Și atunci, că suntem 300, suntem 471, suntem 1, nu mai contează!

Ce contează că dumneavoastră nu v-ați uitat că până acum cu 20 de zile înainte de data referendumului începea campania pentru referendum?

Ce contează că astăzi Guvernul nu mai dă bani și pentru cei care vor să zică "da" și cei care vor să zică "nu"?

Ce contează că astăzi președintele statului care susține referendumul își pune propria poză, deși nu el susține referendumul, ci instituția Președintelui! El nu a semnat un decret, ci instituția Președintelui a semnat-o!

Ce contează că este campanie electorală?

Ce contează că nu mai răspundem despre alte chestiuni?

Ce contează că plătim 2 milioane de euro în plus aparent pentru buletine de vot și o să facem pentru prima dată în istoria României un buletin de vot negru, că avem cinci ani dintr-o perioadă neagră a României și un buletin de vot albastru? Nu a mai văzut nimeni până acum așa ceva!

 

Domnul Marius Rogin (din sală):

O oră a trecut!

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Eu vorbesc foarte rar și de obicei vorbesc... Dar vreau să vă spun, ca să vă reamintesc și dumneavoastră, distinse domnule coleg Rogin... Vă rog frumos să mă ascultați, că nu vorbesc că am ceva eu cu domnul Traian Băsescu sau cu dumneavoastră! Cu tot respectul, vreau să vă aduc aminte că am plecat în 1989 și dumneavoastră, că sunteți colegul meu de generație ca și mine, ca să nu mai avem un Parlament care vota cu 90% și ne anunța că 99% au votat parlamentarii în Marea Adunare.

Am stabilit instituțiile statului tocmai pentru ca să credem în viitorul copiilor noștri. Eu am copii și nu vreau să plece în Spania sau în Italia 9 din 10! Nu vreau să spună că în România cineva le stabilește unde să semneze, când și cum!

De aceea, vă rog frumos să respingeți acest referendum. Juridic nu are nici o valoare. Președintele României, în înțelepciunea sa, îl va ține 15 zile, după care tot în înțelepciunea sa ni-l va trimite înapoi, spunându-ne că nu ne-am gândit bine. Și pe 22 vom merge la referendum. Nu contează! Dați un semnal că instituția Parlamentului este unul dintre protectorii democrației în România și că indiferent cine va face și cum va face, acesta este rolul nostru fundamental. Așa cum este Constituția, bună sau rea! Și cred că acesta este rolul dumneavoastră, indiferent că vă numiți Mircea Toader, Daniel Buda, Marius Rogin sau colegii mei din stânga sau din dreapta sau cetățenii de etnie maghiară care reprezintă comunitatea maghiară în Parlamentul României sau cei 18 colegi ai mei care reprezintă minoritățile.

Suntem o țară europeană și vreau să votați astăzi pentru cei care v-au votat acum nouă luni de zile.

Dacă cumva, pe cineva, de la acest microfon am jignit sau i-am pronunțat numele, simțindu-se ofensat, îmi cer scuze. Dar mă bucur că cineva se simte ofensat. Sper să se simtă ofensat și când democrația moare în România. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.)

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Aveam mai multe motive de îngrijorare la discutarea acestui proiect de lege. Poate că unora li se pare simplu ca un Guvern să pună între paranteze Parlamentul. Poate că unii nu înțeleg ce lovitură încearcă să dea acest Guvern democrației.

Poate că unii nu înțeleg gravitatea unei asemenea fapte. Și dacă o să citiți expunerea de motive, o să vedeți cum acest Guvern tratează Parlamentul cu prezumția de vinovăție, cu premeditare, cu obstrucționare a președintelui și așa mai departe.

Cred că celebra afirmație "Cine nu este cu noi este împotriva noastră" face parte din modul de gândire al acestui Guvern și trebuie să respingem cu multă hotărâre o asemenea abordare.

Putem să mai discutăm, de asemenea, despre acest proiect de lege, despre această ordonanță de urgență, dacă ea într-adevăr este o urgență.

Faptul că s-a trezit președintele României să facă un referendum într-o anume zi, aceasta nu-i permite Guvernului să schimbe toate regulile electorale din România, că dacă s-ar putea gândi Parlamentul să nu fie de acord cu ce vrea președintele. Poate nici la grădiniță nu se joacă copiii într-o asemenea manieră, darămite unii oameni care se consideră oameni politici și importanți în această țară.

Urgența nu există și, ca atare, o asemenea ordonanță ar trebui respinsă din start.

În al doilea rând, dacă iarăși citiți expunerea de motive, veți vedea că noi toți din această sală și colegii noștri senatori suntem tratați ca niște oameni care pierdem vremea aici, pentru că atributul nostru de legiferare l-a luat Guvernul.

Când există un guvern, când există o putere executivă care este controlată de Parlament, întrebați-vă și dumneavoastră cum stau aceste principii în relația în care Guvernul vine și obligă legislativul să facă ceea ce numai el poate să facă.

Aș mai spune, de asemenea, în al treilea rând, că din dorința nemăsurată de a-i fi pe plac președintelui, Guvernul și partidul care îl susține își bate joc de democrație, își bate joc de instituțiile statului, își bate joc de parlamentarism.

Nu este treaba noastră că președintele are o relație proastă cu Parlamentul. Este treaba președintelui.

Nu este treaba noastră că președintele nu înțelege ce rol are el și ce rol are Parlamentul și că nu înțelege nici ce rol are Guvernul.

Nu este treaba noastră să înghițim toate afronturile, toate loviturile pe care le dau președintele și Guvernul puterii legislative a țării. Treaba noastră este să respectăm Constituția și legile țării. Treaba noastră este să apărăm democrația și interesele cetățenilor din această țară. Treaba noastră este să veghem ca banul public să fie cheltuit corect, eficient și responsabil. Treaba noastră este, până la urmă, ca în România interesele oamenilor să fie apărate și mai ales să fie respectate drepturile cetățenilor.

Dacă, acest guvern nu înțelege acest lucru, este problema lui și el oricum a fost demis.

Astăzi, stimați colegi, noi trebuie să votăm pentru normalitate. Normalitatea este ca Guvernul să-și facă treaba, și nu să se interfereze în problemele Parlamentului.

Normalitatea este ca noi, parlamentarii, să asigurăm cetățenii că noi suntem cei care respectăm Constituția și legile și-i sancționăm pe cei care nu le respectă.

Sancțiunea noastră, pe care putem să o dăm Guvernului, este să respingem acest proiect de lege.

Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva unui asemenea proiect de lege aberant și neconstituțional și ilegal.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Márton Árpad.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Având în vedere că în ultima vreme se citează din memorie, de foarte multe ori, anumite acte normative interne, chiar și Constituția României sau alte acte ale diferitelor foruri internaționale, mă face - și vă rog să mă scuzați - ca acest cuvânt să conțină mai mult din citirea, nu citarea, textelor concrete din aceste acte.

În primul rând, se încearcă să se instaureze în populația României o greșită interpretare a Constituției României.

Permiteți-mi să dau citire câtorva articole pentru ca, pentru toată lumea, să fie clar ce prevede de fapt această Constituție, textul de bază al democrației noastre.

Art.1 alin.(3): "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989". O să revin la această prevedere.

Art.2 alin.(1): "Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum".

Alin.(2): "Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu".

Și câteva citate din Titlul III - "Autoritățile publice" - titlu care are ca prim capitol "Parlamentul".

Art.61, deci primul articol din acest capitol: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.

Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat".

Deci, cei care încearcă să inducă în populație acea interpretare eronată, cum că reprezentantul suprem al poporului este Președintele României, este bine să citească această Constituție pe care, deocamdată, o avem.

Este bine să se citească că niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu, nici măcar Președintele României, că, altfel, ajunge acolo unde, conform art.1, idealurile Revoluției din decembrie încep să funcționeze. Pentru că poate unii nu-și amintesc, idealul Revoluției din decembrie a fost de a scăpa țara de un președinte care a înțeles ca suveranitatea să o exercite în nume propriu.

Și e foarte interesant; ni se arată un document internațional care ne obligă să facem ceva. Adică, să modificăm repede, repede Legea referendumului. Și eu, ca un umil deputat, încerc să văd: are Guvernul, acest Guvern reprezentat de un fost deputat care are această viziune cum că Parlamentul nu ar fi organul reprezentativ suprem al suveranității poporului român... Citesc și eu ce găsesc aici. Ne spune acest organism cum că trebuie să modificăm repede Legea noastră a referendumului?

Iată, citesc: condiții de implementare a acestor principii. E Capitolul II.

2. lit. b): aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie să poată fi modificate cel puțin un an înainte de referendum.

Lit. c): constituie reguli fundamentale în special regulile care privesc componența comisiilor electorale sau a altui organism însărcinat cu organizarea referendumului, dreptul de vot și listele electorale, validitatea în sens formal și material a textului supus referendumului. Ce zice? Nu pot fi modificate decât cu un an înaintea referendumului. Vom avea referendum în octombrie 2010 pe această temă? Dacă da, am greșit, hai să votăm această ordonanță de urgență. Poate domnul președinte va propune să avem acest referendum peste un an, și atunci vom fi de acord.

Am mai fi de acord și cu altă prevedere foarte interesantă: libera exprimare a voinței electoratului implică și următoarele; faptul că Executivul trebuie să organizeze un referendum prevăzut de sistemul legislativ și, deosebit de important, - acesta este din textul respectiv -, deosebit de important, atunci când nu este vorba de o inițiativă a Executivului. Să vorbim de modul de campanie în referendum și finanțare? Hai, să vorbim și despre asta.

Regulile generale referitoare la finanțarea partidelor și a campaniei electorale trebuie să se aplice atât în privința finanțării din fonduri publice, cât și din resurse private. Trebuie interzisă folosirea fondurilor publice de către autorități în scopuri de campanie. Ai? Ce am văzut noi în această campanie pentru referendum? Se aplică aceste prevederi care ne sunt recomandate? Nu știu! Vedeți și dumneavoastră dacă se vor aplica. Să văd eu dacă, într-adevăr, se vor aplica aceste prevederi financiare cuprinse aici.

Eu, deocamdată, constat un lucru: într-adevăr, există un document foarte important pe care-l încalcă această ordonanță, deși spune că acest document obligă Guvernul să aibă această ordonanță.

Deci, din două, una: ori Președintele va propune un referendum pe această temă în 22 noiembrie 2010 - aici, însă, nu putem interveni -, ori respingem această ordonanță de urgență; aici avem însărcinarea poporului român să veghem asupra Constituției noastre.

Ca atare, grupul nostru parlamentar va fi pentru respingerea acestei ordonanțe.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Din partea independenților, secundele s-au cumulat la domnul deputat Nicolicea. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Eugen Nicolicea:

Este o istorie mai veche cu organizarea referendumurilor. Vreau să vă spun că, printr-o intervenție a Avocatului Poporului, o sesizare de neconstituționalitate, s-a stabilit că Președintele poate să facă un referendum, indiferent pe ce temă consideră el că este de interes național.

Menționez că, înainte de asta, temele de interes național erau clare și erau foarte puține, erau limitative pentru Președinte.

Totodată, am inițiat un proiect de lege în care interziceam alegerile simultan cu referendumul, la care am fost autor.

La vremea respectivă, nu am fost susținut nici de Senat și singura susținere am avut-o aici, în Camera Deputaților. Și n-aș putea să spun că mă bucur că după doi ani de zile le-a ajuns la unii informația la creier, cu ce am vrut să spun atunci.

Iată că și ONG-urile s-au trezit acum, pentru că la vremea respectivă nu au susținut inițiativa mea, având în vedere că referendumul se referea la uninominalul mult visat, la șchiopul uninominal propus de Pro Democrația. Și, atunci, au tăcut.

Și iată că ajungem acum să discutăm aceeași situație, numai că acum nu mai avem niciun fel de posibilitate de a îndrepta situația.

Cei care n-au știut sau n-au înțeles, acum au înțeles prea târziu, iar cei care n-au vrut, din alte interese, chiar dacă vor acum, nu se mai poate. Asta este situația. Ar fi trebuit ca la ordonanța respectivă, într-adevăr, să venim cu niște amendamente care să o îmbunătățească, pentru că există situații în care unul vrea să voteze la alegeri, dar nu vrea la referendum și invers. Și nu ai unde să specifici acest lucru și există o problemă de prezență. Și, atenție, că problema de prezență este cea mai importantă la referendum! Acolo prezența este un factor hotărâtor, și nu la alegeri, unde rezultatele se stabilesc procentual.

Cum, necum, un coleg a spus anterior că discuția despre ordonanța aceasta nu are niciun efect juridic. Și aici vreau să fac o precizare că, pe vremuri, din anumite interese de guvernare, s-a făcut în așa fel încât ordonanțele să producă efecte până când sunt anulate printr-o lege. Și și acest efect acum se întoarce împotriva unora dintre noi, pentru că, după cum știți, dacă într-adevăr această lege mai este trimisă o dată la reexaminare, ordonanța își produce efectele și, prin urmare, ceea ce discutăm acum nu mai are niciun efect.

Așa cum am spus, cei care nu au înțeles la timp, înțeleg acum - prea târziu; iar cei care n-au vrut când se putea, le spun că acum nu se mai poate.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Dezbaterile generale s-au încheiat.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L avem o propunere de retrimitere la comisie.

Vă rog să fiți atenți. Sistemul electronic nu funcționează.

Fiți atenți, vă rog!

Deci, supun la vot propunerea PD-L. Se votează. Cu mâna, cu mâna! Cartelele nu funcționează!

Voci din sală:

De ieri nu funcționează.

Doamna Daniela Popa:

Nici ieri n-a funcționat, dacă ați fost ieri în plen. (Rumoare, vociferări; comentarii.)

Deci, haideți să lăsăm discuțiile pe această temă.

Vă supun atenției și votului dumneavoastră propunerea PD-L de retrimitere la comisie.

Cine este pentru? 56 de voturi pentru.

Împotrivă, vă rog? 77 de voturi împotrivă.

Abțineri? Este o abținere.

Deci, propunerea nu a trecut.

Proiectul urmează la vot final.

Conform art.104 din Regulament, se scrie așa: "Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului (...), după încheierea dezbaterilor generale președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot.

Votul cu privire la propunerea de respingere poate fi dat și într-o ședință specială de vot".

Rămâne la votul final.

Pentru un drept la replică. Da, aveți dreptate.

Domnul Toader. Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna președinte de ședință.

Sigur că mi s-a pomenit numele de mai multe ori. Domnul Zgonea - îi spun și eu numele, de data asta - este un cunoscător al legilor, a participat efectiv la elaborarea a tot ceea ce înseamnă legislație privind alegerile, dar argumentele dânsului, în afară de cele politice pe care, sigur, cred că a greșit ora; era vorba de dimineață pentru declarații politice, ca și ceilalți colegi din grupurile parlamentare. Vreau să spun că important este ce dorim să facem. Important este să întrebăm ce dorește electoratul, poporul, cum vreți să-i spuneți dumneavoastră. Că există un tabel, că există o semnătură. Îmi aduc aminte, tot așa, la un referendum, când Guvernul Tăriceanu 2, prin ordonanță a stabilit cum să se facă referendumul, ne-a urcat pe la etajul 7. Acolo era secția de vot unde trebuia să se voteze pentru referendum. Atunci nu i-am auzit pe colegii de la PSD că au o obiecțiune; că mulți dintre cei care doreau să voteze se lipseau să mai urce până la etajul 3, 5 al școlii respective.

Deci, încă o dată vreau să subliniez că este un punct de vedere pe care trebuie să-l aducem la cunoștința electoratului, și modul în care prevede acest lucru și stabilește, ăsta este important - rezultatul.

Pe de altă parte, Biroul Electoral Central - acesta este atributul lui - atunci când sunt anumite neclarități în legi, să intervină pentru a le clarifica. Aduceți-vă aminte că Constituția actuală a fost votată în două zile, printr-o decizie asemănătoare, încălcând, categoric, tot ceea ce înseamnă și Constituție inițială, și dreptul la vot și așa mai departe.

Deci, dacă mergem pe ceea ce ne dorim: să aflăm ce dorește acest electorat, că dorește mai mulți parlamentari, că dorește mai puțini, că dorește două Camere, o singură întrebare am la cele două Camere: pe cine reprezintă un senator și pe cine reprezintă un deputat? Același! același om din colegiul respectiv, cu atribuțiuni asemănătoare.

Acesta este punctul de vedere pe care l-am avut și încă o dată vreau să subliniez: hai, să vedem ce spune omul la vot, indiferent de forma scriptică sau nescriptică, unde este procesul-verbal, dacă se contestă. Nu ne blocăm în astfel de acțiuni birocratice, fiindcă ne interesează ce dorește electoratul.

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Trecem la...

Procedură. Poftiți.

Domnul Daniel Buda:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamna președinte, eu cred că în această situație sunt incidente dispozițiile art.106 din Regulament, unde se spune foarte clar că Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când există în raportul comisiei sesizate în fond amendamente admise ori respinse. Or, eu am un amendament respins tocmai de aprobare a acestei legi.

Prin urmare, eu cred că...

Doamna Daniela Popa:

Este vorba de raport de respingere. Uitați-vă la art.104. Nu aveți dreptate, domnule deputat.

Domnul Daniel Buda:

Doamna președinte, chiar dacă este vorba de un raport de respingere, atâta vreme cât am amendamente la titlul legii, care prevede foarte clar că este vorba de o propunere de amendare, în sensul adoptării acestei legi, ar fi trebuit să fie votat aceste amendamente. Însă...

Doamna Daniela Popa:

Aveați dreptate dacă raportul era de admitere.

Domnul Daniel Buda:

E-n regulă.

Doamna președinte, profit, atunci, să-mi dați și mie dreptul la replică, pentru că și mie mi-a fost pomenit numele... Ca să expun cele ce am vrut anterior.

Doamna Daniela Popa:

Vă rog!

Domnul Daniel Buda:

Domnilor colegi,

Legat de ceea ce înseamnă adoptarea sau respingerea acestui proiect de lege care se referă la această ordonanță. Aș vrea, în primul rând, să fac câteva sublinieri punctuale pe această ordonanță. (Rumoare, vociferări.)

Această ordonanță reglementează dreptul general practic de organizare a referendumului. Domnilor colegi! Domnule coleg, faceți un efort, vă rog frumos, pentru că este vorba de un drept la replică pe care-l am. (Rumoare, vociferări.)

Deci, numai o clipă! Doamna președinte, e-n regulă! Doamna președinte, am cerut pe procedură... (Rumoare, vociferări.)

Doamna președinte, am cerut cuvântul pe procedură, mi l-ați dat și acum vă cer drept la replică.

Doamna Daniela Popa:

Da, două minute a avut drept la replică. (Rumoare, vociferări.)

Domnul Daniel Buda:

Domnilor colegi, e dimineață, haideți să... nu cred că o să fim atât de viscerali unii cu alții. (Rumoare, vociferări.)

Am cerut drept la replică. Să înțeleg că nu am drept la replică! (Rumoare, vociferări.)

Pe procedură, mi-am spus punctul de vedere și vreau dreptul la replică, pentru că mi s-a pomenit numele.

Doamna Daniela Popa:

Nu mai intrați în discuții cu sala. Vă rog, terminați dreptul la replică. Vă rog frumos să încheiați.

Domnul Daniel Buda:

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Domnilor colegi,

V-aș cere să încercăm să fim mai puțin viscerali, pentru că, până la urmă, Parlamentul este o sală de dezbatere. Și cred că fiecare are dreptul să-și spună punctul de vedere aici.

Spuneam că această ordonanță nu face altceva decât să acopere, dacă vreți, un vid legislativ care a fost creat prin adoptarea unei decizii a Curții Constituționale.

Prin faptul că noi respingem această ordonanță astăzi, nu faceți altceva decât ca în România să lăsați un vid legislativ și, indiferent de problema care urmează să fie supusă referendumului, ea să nu mai aibă un cadru legal înlăuntrul căruia să se poată face acest lucru.

Dacă vreți să discutăm din punct de vedere constituțional, domnule coleg de la UDMR, art.2 din Constituție spune foarte clar cum se exercită practic suveranitatea poporului; și prin referendum. Prin faptul că dumneavoastră respingeți astăzi această lege, nu faceți altceva decât să încălcați un drept al poporului de a se pronunța prin referendum.

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Márton Árpad-Francisc:

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Doamna președinte,

Am o propunere de procedură de compromis. Este adevărat că, în conformitate cu regulamentul nostru, dacă se propune respingerea unui proiect de lege de către comisie, se supune la vot final doar propunerea de respingere.

Logica acestei prevederi regulamentare este una simplă. Dacă avem o lege de 120 de articole și câțiva deputați au depus în jur de 200 de amendamente, de ce să dezbatem aceste amendamente, când, oricum, este o propunere de respingere?

Aici, însă, este vorba despre un singur amendament, al domnului deputat, respins, de modificare a unui cuvânt. Pentru a nu da șansa colegilor noștri din PD-L să mai tragă de timp, atacând la Curtea Constituțională, propun să adoptăm această propunere, să supuneți votului propunerea de amendare, respinsă, a domnului deputat, după care, dacă nu se acceptă această propunere, trecem la vot final și am rezolvat problema.

Evident, nu doresc să inițiez o cutumă. În acest caz, încă o dată spun, este o propunere de compromis, să meargă mai repede, pentru că mai avem legi de adoptat. Că Parlamentul trebuie să lucreze, chiar dacă avem un Guvern și un Președinte care cred că numai ei trebuie să lucreze, și Parlamentul este de prisos.

Și trebuie să vă spun că încă o dată citiți acel articol și vă readuc aminte că dumneavoastră sunteți membru al organului suprem reprezentativ al poporului și suveranității naționale, și nu altceva.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu. Tot pe procedură, da?

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte, pe procedură am dorit să iau cuvântul, pentru că am rămas surprins că însuși președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități nu cunoaște Regulamentul. Și mai ales că abuzează de Parlament, în sensul în care, deși se terminaseră dezbaterile generale, dânsul a încercat să vorbească despre textul de lege supus dezbaterii.

Admiram eleganța și fermitatea dumneavoastră, doamnă președinte de ședință, și mai ales spiritul în care doreați să aplicați Regulamentul.

Dar cred că propunerea domnului Márton este corectă. Pentru a ne feri de șicanele, pentru a ne feri de subterfugiile pe care le vor căuta unii dintre colegii de la PD-L, nemulțumiți că domnul Băsescu n-a avut câștig de cauză și astăzi, în Parlament, cred că este bine să supuneți la vot acel amendament respins, chiar dacă noi astăzi încălcăm Regulamentul, pentru că, Regulamentul, așa cum dumneavoastră l-ați aplicat, este foarte bine aplicat.

Dar cred că propunerea domnului Márton poate să ne scoată din acest impas și să reușim să mergem mai departe.

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Vă supun atenției și votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul deputat Márton Árpad și susținută de domnul Eugen Nicolăescu, pentru a discuta cele două amendamente respinse din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Este punctul 1 din raport, este un amendament al domnului deputat Daniel Buda. Vi-l susțineți? Vă rog.

Domnul Daniel Buda:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Și apreciez și eu eleganța dumneavoastră în fața atâtor bărbați nemulțumiți.

Textul sună în felul următor: "Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2009 privind organizarea și desfășurarea referendumului".

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Vă supun atenției și votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Rog domnii secretari să numere. 56 de voturi pentru.

Împotrivă? 96 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nicio abținere.

Amendamentul nu a trecut.

Pct.2 din raport, referitor la articolul unic.

Domnul deputat Daniel Buda, autorul amendamentului. Vă rog.

Domnul Daniel Buda:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Articol unic: "Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr.103 din 30 septembrie 2009 pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2009 privind organizarea și desfășurarea referendumului".

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Vă supun atenției și votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 59 de voturi pentru.

Împotrivă? Domnule secretar Zgonea! Domnule secretar Zgonea, împotrivă? 98 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nicio abținere.

Amendamentul nu a trecut.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 11 august 2020, 4:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro