Ion Rușeț
Ion Rușeț
Ședința Senatului din 19 octombrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.135/29-10-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 19-10-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 19 octombrie 2009

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.14 Ion Rușeț (PD-L) - declarație politică având ca titlu "Reabilitarea adevărului istoric în ceea ce privește revolta minerilor de la Motru";

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

................................................

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Rușeț, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Gavril Mîrza, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Ion Rușeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică de astăzi "Reabilitarea adevărului istoric în ceea ce privește revolta minerilor din Motru".

Stimați colegi,

S-au așternut deja 28 de ani de tăcere peste mișcările anticomuniste ale minerilor, poate cea mai solidară categorie socioprofesională din România, timp în care adevărul istoric nu numai că nu s-a conservat, dar a fost și voit distorsionat, folosit într-un interval sau altul în funcție de personajele de pe scena politică și conform solicitării momentului.

Comemorarea a 28 de ani de la "Greva pâinii", așa cum corect a fost numită ieșirea în stradă a minerilor din Motru în 19-20 octombrie 1981, trebuie să amintească, necondiționat, proporțiile reale și scopul manifestărilor de atunci, pentru ca aceasta să-și câștige locul binemeritat în istorie, acela de importantă revoltă anticomunistă în timpul regimului totalitar Ceaușescu.

Declanșată la puțin timp după emiterea decretului-lege, revolta impunea principiul sfertului de pâine pentru fiecare persoană.

Evenimentele au fost alimentate de foamea minerilor, care părăsiseră sărăcia satelor, asumându-și riscul muncii în subteran pentru un venit din care puteau să potolească nevoile familiilor lor.

Ele au culminat în seara zilei de 19 octombrie, când minerii revoluționari abandonau minele și ocupau întâi centrul orașului, apoi sediul administrativ al Miliției, pe cel al Securității locale, precum și pe cel al partidului unic.

Orașul Motru cerea război, iar pentru reprimarea acestei mișcări au fost folosite, la fel ca în decembrie 1989, forțele armate ale Securității și Miliției.

Demonstrații au fost arestați, după ce asupra lor s-a aruncat cu apă rece și fecale fără a se ține cont nici măcar de faptul că alături de părinți se aflau grupuri de copii.

Numărul exact al victimelor nu se cunoaște nici astăzi, însă nouă mineri au fost condamnați la închisoare, toți tineri, tratați de către autorități tot ca foști deținuți de drept comun chiar și după 1989.

Reabilitarea acestora continuă să aibă de suferit din cauza modului general de percepere a mișcării minerilor, înfierată și atunci pentru atitudine și acțiuni huliganice, la fel ca și mai târziu în cazul mineriadelor, când justiția română nu a găsit vinovații, deși solicitarea pentru a interveni minerii și dirijarea lor au fost asumate odată cu mulțumirile adresate acestora.

Pentru curajoșii protagoniști ai revoltei, evenimentele de atunci au însemnat încă o luptă din șirul lung de lupte al acestora cu autoritățile, începând cu 6 august 1929 - Lupeni, continuând cu august 1977, tot la Lupeni, apoi cu înființarea Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România în 1979 și până la momentul Motru 1981, când oponența minerilor gorjeni în fața dictaturii, deși înăbușită, a fost semnalul clar dat regimului comunist că obiceiul românilor de a se supune lua sfârșit și, evident, un precedent cu caracter social, apoi politic, pentru viitoarele mișcări: revolta actorilor Teatrului Nottara în 1983, cea a muncitorilor de la Brașov din 15 noiembrie 1987, etape foarte importante în lupta anticomunistă încheiată în 1989.

La Motru a avut loc singura mișcare revoluționară uitată cu bună știință până acum, iar reabilitarea adevărului istoric este sarcina noastră, a celor trimiși de cetățeni să apere valorile democrației.

Nu vom putea acoperi pierderile suferite de cei care au clădit pionieratul mișcării antidictatoriale, incomensurabile atât moral, cât și material, dar ține de demnitatea noastră națională să nu încuviințăm nici exagerarea, nici specularea, nici știrbirea istoriei de mărturii ale curajului celor care au conștientizat românii că regimul dictatorial nu era atât de puternic încât să nu poată fi dărâmat.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule senator. Ați vorbit 3 minute.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 21 octombrie 2021, 11:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro