Plen
Ședința Senatului din 20 octombrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.137/30-10-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 20-10-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 20 octombrie 2009

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Ședința a început la ora 9.25.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Îl rog pe domnul senator Popa Cornel să verifice cvorumul de ședință.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cornel Popa:

- Albert Álmos - prezent
- Andrei Florin Mircea - absent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Arcaș Viorel - absent
- Ariton Ion - prezent
- Badea Viorel Riceard - absent
- Banias Mircea Marius - absent
- Bara Ion - absent
- Bașa Petru - absent
- Bădescu Iulian - absent
- Bălan Gheorghe Pavel - prezent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Bîgiu Marian Cristinel - prezent
- Bîrlea Gheorghe - absent
- Blaga Vasile - Guvern
- Boagiu Anca Daniela - prezentă
- Boitan Minerva - absentă
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel Constantin Vasile - prezent
- Bota Marius Sorin Ovidiu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Chirvăsuță Laurențiu - absent
- Chivu Sorin Serioja - prezent
- Cibu Constantin Sever - absent
- Cinteză Mircea - absent
- Coca Laurențiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - absent
- Constantinescu Viorel - prezent
- Cordoș Alexandru - absent
- Corlățean Titus - delegație
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila Zoltán - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Diaconu Mircea - prezent
- Dobra Nicolae - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Fekete-Szabó András Levente - absent
- Feldman Radu Alexandru - prezent
- Filip Petru - delegație
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Frunda György - prezent
- Găină Mihăiță - absent
- Geoană Mircea Dan Ghișe Ioan - primire oficială
- Ghișe Ioan - prezent
- Greblă Toni - absent
- Grosu Corneliu - prezent
- Günthner Tiberiu - prezent
- Gyerkó László - delegație
- Hașotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin Daniel - absent
- Ichim Paul - prezent
- Igaș Traian Constantin - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Jurcan Dorel - absent
- Lazăr Sorin Constantin - prezent
- Luca Raymond - absent
- Mang Ioan - prezent
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marian Ovidiu - absent
- Marian Valer - prezent
- Markó Béla - absent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Măgureanu Cezar Mircea - absent
- Mărcuțianu Ovidius - delegație
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mitrea Elena - absentă
- Mitrea Miron Tudor - prezent
- Mîrza Gavril - absent
- Mocanu Alexandru - absent
- Mocanu Toader - prezent
- Moga Nicolae - absent
- Mustățea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - prezent
- Necula Marius Gerard - absent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius Petre - prezent
- Nicoară Romeo Florin - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - concediu fără plată
- Nicula Vasile Cosmin - absent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Mihai - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - absent
- Pașca Liviu Titus - prezent
- Păran Dorin - absent
- Pereș Alexandru - absent
- Pintilie Vasile - absent
- Plăcintă Sorina Luminița - Guvern
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - absentă
- Prodan Tiberiu Aurelian - absent
- Prunea Nicolae Dănuț - prezent
- Rasaliu Marian Iulian - absent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Șerban - prezent
- Robu Nicolae - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Rușanu Dan Radu - prezent
- Rușeț Ion - prezent
- Saghian Gheorghe - prezent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Sbîrciu Ioan - prezent
- Secășan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru Florian - absent
- Stănișoară Mihai - Guvern
- Șova Dan Coman - absent
- Tămagă Constantin - absent
- Toma Ion - absent
- Țopescu Cristian George - absent
- Țuțuianu Adrian - prezent
- Udriștoiu Tudor - absent
- Urban Iulian - prezent
- Valeca Șerban Constantin - absent
- Vasilescu Lia Olguța - absentă
- Verestóy Attila - prezent
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - prezent

Am observat că au mai venit senatorii:

- Bara Ion Bîrlea
- Gheorghe Chirvăsuță
- Laurențiu Constantinescu
- Florin Diaconescu
- Cristian Măgureanu
- Cezar Mircea
- Mitrea Elena
- Păran Dorin

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Începem ședința noastră prevăzută pentru ora 9.00 cu o mică întârziere, conform practicii Senatului.

Din păcate, avem destul de multe proiecte de lege pe care le putem dezbate.

Nu vor fi neapărat voturi, pe care le lăsăm pentru luni, dar e bine să ne facem treaba.

Voiam să vă anunț că avem un cvorum la limită: din totalul de senatori, avem 69 prezenți.

Suntem strict la limită.

Vă rog, pe cât posibil, să stăm în sală.

Vă rog să vă uitați pe proiectul ordinii de zi.

Suntem 70, pentru că a venit domnul senator Cinteză.

De fapt, între timp, au venit mai mulți colegi.

Sunt sugestii, observații la ordinea de zi?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Nu suntem foarte mulți.

Cu 47 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, s-a adoptat ordinea de zi a ședinței de astăzi.

În legătură cu programul de lucru, propunerea este să desfășurăm azi lucrări în plen de la ora 9.00 la ora 13.00:

probleme organizatorice și dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi aprobată.

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu programul de lucru, și anume lucrări până la ora 13.00.

Cu 59 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, s-a aprobat programul de lucru.

 
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 26-31 octombrie 2009

Trecem la punctul 1 din ordinea de zi - Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 26-31 octombrie 2009.

Stimați colegi,

Urmează să aprobăm programul de lucru al Senatului pentru perioada 26-31 octombrie 2009.

Este vorba de săptămâna viitoare.

Propunerea Biroului permanent este ca luni, începând cu ora 15.00, să avem plen, așa cum știți: declarații politice, voturi pe rapoarte și voturi finale, dezbateri de proiecte, întrebări, interpelări și răspunsuri, transmise la radio.

Marți, 27 octombrie, pentru că suntem destul de în urmă cu procesul legislativ, avem, de asemenea, propunerea ca de la ora 9.00 la 13.00 să desfășurăm lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi; la ora 13.00 - ședința Biroului permanent, iar după-amiază, de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente.

Miercuri, de asemenea, propunerea Biroului permanent este să desfășurăm lucrări în plenul Senatului de la ora 9.00 la 13.00, iar după-amiază -lucrări în comisiile permanente.

Joi, 29 octombrie, lucrări în comisiile permanente, iar vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna viitoare, cu înțelegerea că ar fi posibil, în urma ședinței Birourilor permanente reunite ale celor două Camere, să fie stabilită, poate în cursul zilei de luni sau marți, și o ședință comună.

Vom vedea astăzi la ora 14.30, când se vor întâlni cele două Birouri permanente.

Propunerea mea este să aprobăm programul de lucru așa cum a fost stabilit, urmând să-l adaptăm în funcție de deciziile care se vor lua în ceea ce privește o eventuală ședință comună a celor două Camere.

În consecință, supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru săptămâna viitoare.

Vă rog să votați.

Cu 64 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, a fost aprobat programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 19 octombrie 2009, a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (L319/2009)

Tot la probleme organizatorice, vă rog să-mi permiteți să dau citire unei note privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 19 octombrie 2009, a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

Se consideră adoptată, prin împlinirea termenului la data de 19 octombrie 2009, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, următoarea inițiativă legislativă - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, inițiativă legislativă aflată pe ordinea de zi de ieri, în legătură cu care nu ne-am putut pronunța.

Inițiativa legislativă urmează să fie transmisă Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Vă mulțumesc că ați luat notă.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind formularea de către România a unei declarații în baza prevederilor art. 35 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (L505/2009)

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi: Proiectul de lege privind formularea de către România a unei declarații în baza prevederilor art. 35 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

A fost adoptat deja de Camera Deputaților.

Comisia de specialitate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, are raportul pe fond.

Domnul președinte Greblă.

Din partea Guvernului participă, bineînțeles, domnul secretar de stat Iliescu... sau chiar doamna secretar de stat. Bine.

Rog reprezentantul Guvernului să prezinte inițiativa legislativă. Microfonul 8.

 

Doamna Rodica Constantinovici - secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă cer scuze pentru întârziere.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Noi ne cerem scuze, fiindcă trebuia să începem la ora 9.00, dar suntem într-o ușoară întârziere, așa că noi vă cerem scuze.

 
 

Doamna Rodica Constantinovici:

Vă cer scuze pentru întârziere.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nicio problemă.

Veți învăța repede că la Parlament nu sunteți niciodată în întârziere. (Discuții, râsete.)

Vă rog, doamna secretar de stat.

 
 

Doamna Rodica Constantinovici:

Vă mulțumesc pentru amabilitate.

Proiectul de lege privind acceptarea jurisdicției Curții de Justiție a Comunităților Europene de către România, în conformitate cu art. 35 din Tratatul privind Uniunea Europeană, supus atenției dumneavoastră, reglementează posibilitatea, pentru judecătorul român, de a trimite întrebări preliminare Curții de Justiție pentru interpretarea sau stabilirea validității actelor Uniunii Europene adoptate sub regimul pilonului III -Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală.

Procedura prevăzută de acest art. 35 extinde prevederile art. 2341 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, care reglementează așa-numita procedură preliminară în relația de cooperare dintre judecătorul național și judecătorul comunitar.

Prin proiect se prevede ca orice instanță judecătorească să aibă facultatea de a adresa astfel de întrebări, atâta vreme cât consideră necesar pentru dezlegarea pricinii, și vizează interpretarea sau stabilirea validității unui act adoptat în cadrul Tratatului Uniunii Europene, dar s-a instituit și obligația de a trimite astfel de întrebări pentru instanță atunci când nu mai există căi de atac în dreptul intern.

Această obligație nu este însă una absolută.

Dacă există precedent judiciar sau soluția transpare clar, nu mai este nevoie să se adreseze o astfel de întrebare preliminară, conform doctrinei CILFIT.

Acestea sunt aspectele care fac obiectul de reglementare al proiectul de lege supus atenției Domniilor Voastre, pe care vă rugăm să-l adoptați.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă. Microfonul 7.

 
 

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte, Stimați colegi, Inițiativa legislativă urmărește transpunerea în practică a unei prevederi cuprinse în Tratatul privind Uniunea Europeană, potrivit căruia orice stat membru poate să încredințeze Curții de Justiție a Comunităților Europene posibilitatea ca, la cerere, să pronunțe hotărâri prin care interpretează și uniformizează aplicarea dreptului comunitar în domeniile specifice ale cooperării polițienești și judiciare numai în materie penală.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a propus două amendamente, cu care inițiatorul și Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești au fost de acord.

În raport cu obiectul de reglementare, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională, drept urmare, stimați colegi, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, împreună cu inițiativa legislativă.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte Toni Greblă.

Comisia de specialitate a întocmit raport de admitere, cu două amendamente acceptate de reprezentanții Guvernului.

Aveți întrebări de adresat reprezentantului Guvernului?

Nu sunt.

Dezbateri generale.

Sunt colegi care doresc să intervină?

Nu este cazul.

Trecem la procedura de adoptare.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu cele două amendamente admise.

Stimați colegi, vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, s-a adoptat raportul.

În continuare, supun votului dumneavoastră Proiectul de lege privind formularea de către România a unei declarații în baza prevederilor art. 35 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (L250/2009)

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Este o inițiativă legislativă a domnului senator Mazăre Alexandru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și a domnului deputat Martin Eduard Stelian, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Partea vizată este Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, care a dat aviz negativ.

Comisia sesizată - Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Dintre inițiatori dorește cineva să prezinte inițiativa?

Nu pare să fie cazul.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Valentin Iliescu, să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului cu privire la această inițiativă legislativă. Microfonul 10.

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 cu scopul de a facilita achiziționarea de locuințe construite prin ANL prin vânzarea locuințelor la prețul de inventar, actualizat cu rata inflației, precum și de a schimba modul în care se face repartiția banilor rezultați din vânzările de locuințe.

Astfel, se propune ca banii rezultați din vânzări să fie folosiți exclusiv pentru construcția unor noi imobile în localitățile în care s-a realizat transferul dreptului de proprietate.

Guvernul, parțial, este de acord cu această propunere legislativă, în sensul că, printr-o hotărâre de guvern luată la sfârșitul lunii mai, a aprobat trecerea blocurilor de locuințe construite de ANL pentru tineri din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului, pentru a putea fi vândute chiriașilor.

În prima fază, au fost scoase la vânzare 6.831 de locuințe, urmând ca, eșalonat, pe măsură ce consiliile locale vor vota noi hotărâri de trecere a locuințelor în proprietatea privată a statului, să se inițieze alte proiecte de hotărâri ale Guvernului pentru a se scoate la vânzare alte 13.028 de locuințe.

Față de celelalte prevederi propuse de colegii inițiatori, Guvernul nu a fost de acord.

Ele nu au fost acceptate, de fapt, nici de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, nici de Ministerul Finanțelor Publice.

Având în vedere cele prezentate, Guvernul vă solicită să respingeți această propunere legislativă.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului secretar de stat Iliescu.

Îl rog pe domnul senator Belacurencu să ne prezinte raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Microfonul 7, vă rog.

 
 

Domnul Trifon Belacurencu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de respingere, cu 6 voturi pentru și 3 abțineri, în ședința sa din data de 7 septembrie anul curent.

Vă informez că la ședință a participat reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței, care a susținut punctul de vedere negativ al Guvernului, așa cum a fost el prezentat în fața dumneavoastră.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și aviz negativ de la Comisia economică, industrii și servicii.

Prin natura reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este sesizat în calitate de primă Cameră care va dezbate și va hotărî în legătură cu această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult domnului senator Belacurencu.

La întrebări sau dezbateri generale sunt solicitări?

Domnul senator Günthner - Grupul parlamentar al UDMR. Microfonul 2.

Vă rog.

 
 

Domnul Günthner Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că acest program de locuințe sociale este unul dintre programele cu cel mai mare succes pe care le-au folosit guvernele care s-au succedat în ultima perioadă.

Chiar și în această perioadă de criză, cred că finalizarea unui număr mare de locuințe, sigur, începute încă din perioada Guvernului precedent de domnul Borbély, a adus niște rezultate de care s-au bucurat mulți tineri cu situație financiară precară.

Acest program se bucura de mai mare succes decât Programul "Prima casă", pentru că se construiau locuințe sociale la un preț mai mic, care veneau în sprijinul celor care nu aveau posibilități financiare, pentru că Programul "Prima casă" necesită o sumă minimală de care trebuie să dispună tinerii respectivi.

Sigur, acum, în perioadă de criză, acest program trebuie reînnoit, trebuie reformat într-un fel, în sensul de a crea locuințe direct către vânzare, poate chiar reușind să cuprindem și banii eventualilor beneficiari.

Această propunere legislativă cred că în acest sens vine, oarecum să reformeze acest program, să reînnoiască acest program, poate nu în cea mai reușită formă.

Sperăm că Guvernul viitor va reuși să găsească o formă reînnoită, care să satisfacă, cu adevărat, nevoia de locuință a tinerilor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Bota, vă rog. Microfonul 3.

 
 

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, reprezentantul Guvernului probabil că nu putea să spună că nu susține în totalitate, pentru că este un program foarte bun, iar răspunsul dumnealui mă surprinde, pentru că Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei nu are prevederi legate de vânzarea acestor locuințe.

Eu sunt cel care, în urmă cu șapte ani, am construit acest montaj cu această bancă și nu a fost în discuție niciodată ce se întâmplă cu locuințele după.

Din păcate, Guvernul nu a venit cu o completare la acest program, ce se întâmplă și cum se dezvoltă acest program în continuare.

De aceea, probabil, nu este de acord, pentru că nu a făcut nimic în ultimele nouă luni cu toate propunerile care au venit din partea noastră.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Moga. Microfonul 4.

 
 

Domnul Nicolae Moga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu voiam să adaug un singur lucru.

Sunt de acord cu colegul care a vorbit mai devreme, că acest program este cel mai de succes program.

Este adevărat că reprezentantul Guvernului nu putea să fie de acord cu noi, pentru că sunt invidioși, ei au un program pentru prima casă, care este extraordinar de valoros, însă noi, la Constanța, am realizat 1.800 de apartamente în mai puțin de un an de zile, cu prețuri foarte mici, până în 500 de euro, și avem nevoie de această lege.

Deci rog colegii să fie de acord să adoptăm această propunere legislativă.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale?

Nu.

Dacă vreți să răspundeți, domnule secretar de stat Iliescu, microfonul 10, vă rog.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Sigur, problema este foarte importantă și nu pot decât să mulțumesc domnului senator Bota pentru efortul deosebit realizat de Domnia Sa, împreună cu reprezentanții ministerului din care făcea parte, pentru finalizarea acordului de împrumut semnat cu Guvernul României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Și este foarte adevărat, cum bine spunea Domnia Sa, că, inițial, acest contract nu prevedea vânzarea acestor locuințe acordate pentru închiriere persoanelor cu venituri modeste.

Între timp, s-a obținut acceptul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, și acest lucru s-a făcut în baza unor condiții pe care dumneavoastră probabil că le cunoașteți.

Sunt trei condiții importante, pe care, dacă-mi permiteți, o să vi le și prezint:

Prima dintre ele -acumularea sumelor rezultate din vânzarea locuințelor la nivelul Agenției Naționale pentru Locuințe, sume din care să fie posibilă construirea unor noi locuințe, cel puțin în numărul și structura celor care au fost vândute.

A doua - interzicerea revânzării locuințelor de către beneficiarii acestora pe o perioadă de minimum cinci ani de la data cumpărării, pentru a nu transforma vânzarea locuințelor într-o afacere imobiliară.

A treia condiție impusă de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a fost vânzarea locuințelor numai către beneficiari ale căror venituri nu depășesc un plafon maxim constituit din venitul mediu pe economie.

Repet, apreciez eforturile făcute de colegii noștri care au avut un rol important în promovarea acestui proiect, mă bucur și îmi doresc din toată inima -este nu numai un punct de vedere al meu, cred că și al Guvernului -să sprijinim orice măsură menită să pună la dispoziția tinerilor, fie sub formă de închiriere, fie prin vânzare-cumpărare, locuințe care să rezolve o problemă socială importantă.

Vă mulțumesc mult.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Cu intervenția domnului secretar de stat Iliescu, am epuizat partea de dezbateri generale și o să vă propun să trecem la procedura de adoptare.

Stimați colegi, Este vorba de o inițiativă legislativă pe care toată lumea a caracterizat-o ca fiind foarte importantă într-un domeniu extrem de important.

În legătură însă cu modalitățile concrete, există deosebiri între punctul de vedere al Guvernului și punctele de vedere exprimate de inițiatori și de alți colegi care au luat astăzi cuvântul în plen.

Comisia a întocmit un raport de respingere.

Deci eu o să supun prima dată la vot raportul de respingere al comisiei.

În cazul în care veți vota în favoarea acestui raport, propunerea legislativă va fi considerată respinsă și va fi trimisă, ca fiind respinsă, la Camera Deputaților.

În cazul în care raportul de respingere nu va întruni votul majorității, vom supune la vot propunerea legislativă.

V-am explicat procedura de vot, ca să fie foarte clar ce facem.

Deci primul lucru pe care îl facem este de a supune la vot raportul de respingere al comisiei de specialitate.

Vă rog să votați.

33 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, nicio abținere.

Nu a fost adoptat raportul de respingere al comisiei și, în consecință... (Discuții în sală.)

Nu, nu...

Nu a întrunit decât 33 de voturi pentru, 37 de voturi au fost împotrivă, stimați colegi.

Deci raportul de respingere nu a fost adoptat, întrucât a întrunit numai 33 de voturi pentru, iar 37 de senatori s-au pronunțat împotrivă.

În consecință, o să trecem la al doilea vot.

O să supun la vot propunerea legislativă în forma în care a fost prezentată de inițiatori. (Domnul senator Dumitru Oprea solicită să ia cuvântul.)

Suntem în procedură de vot.

Doar dacă la vot aveți vreo observație. Vă rog. Microfonul 2.

 
 

Domnul Dumitru Oprea:

Jumătate plus unu din cei care sunt prezenți în sală, și vă rog să spuneți încă o dată care a fost prezența, 70 și ceva, da? Asta ar fi...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator, vă cer scuze.

Raportul a luat mai multe voturi împotrivă decât voturi pentru.

 
 

Domnul Dumitru Oprea:

Nu.

Jumătate plus unu, ca să aibă majoritatea simplă a celor prezenți în sală.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Atunci haideți să v-o spun mai simplu.

Raportul nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi adoptat, și așa este corect, spune și domnul Chelaru, deci e clar.

Raportul nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi adoptat, deci nu a fost adoptat și, în consecință, supun la vot Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Domnule senator Cseke, vă așteptăm să puteți vota.

Nu supun la vot până nu sunteți și dumneavoastră în bancă.

Stimați colegi, supun la vot propunerea legislativă în forma în care a fost prezentată.

Cu 44 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (L238/2009); (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 26 octombrie a.c.)

Trecem la punctul 4 - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Raportul este întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Inițiatori sunt mai mulți colegi deputați printre care:

Petru Călian, Mihail Boldea, Mircia Giurgiu -Grupul parlamentar al PD-L, Gorghiu Alina Ștefania -Grupul parlamentar al PNL și alții.

Din partea Guvernului participă la dezbateri doamna secretar de stat Rodica Constantinovici.

Dintre inițiatori este cineva prezent astăzi la dezbateri pentru a- și prezenta proiectul? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Rodica Constantinovici, pentru a ne prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

Vă rog.

 

Doamna Rodica Constantinovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Prin inițiativa legislativă se propun modificarea și completarea unor articole din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă pentru aceleași argumente care au determinat plenul Senatului să respingă Proiectul de lege privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, la data de 24 iunie 2009, proiect care a fost elaborat de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, și anume pentru argumentele că dezbaterea și adoptarea unei legi care să cuprindă reglementări în materia executării pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal ar trebui să fie subsecvente adoptării noului Cod de procedură penală, proiect aflat, în prezent, în cursul procedurilor parlamentare.

Așadar, abordarea unitară în materia executării pedepselor și corelarea adecvată a reglementărilor cu cele procedural penale sunt rațiuni rezonabile care justifică poziția de nesusținere a acestei propuneri legislative de către Guvern.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă. Microfonul 7.

 
 

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte, Stimați colegi, Pentru a nu repeta argumentele invocate de distinsa reprezentantă a Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, vă rog să-mi permiteți să vă spun că și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări le-a avut în vedere, le-a luat în considerare și a hotărât în consecință, ajutată fiind și de punctul de vedere negativ al Guvernului României, al Consiliului Legislativ, care, prin observațiile de fond și de formă, practic, au dat un aviz de respingere a acesteia.

Tot aviz negativ ne-a transmis și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Drept urmare, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative, ținând cont de faptul că Senatul este primă Cameră sesizată, iar legea face parte din categoria legilor organice.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doriți să adresați întrebări, intervenții generale?

Vă rog, domnule senator Urban. Microfonul 2.

 
 

Domnul Iulian Urban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că, într-adevăr, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în momentul în care am analizat această propunere legislativă, până la urmă principalul argument pentru care am întocmit un raport de respingere a fost tocmai faptul că se află în proceduri parlamentare Proiectul de lege vizând completarea Codului de procedură penală.

Doar că, spre deosebire de Subcomisia de Cod de procedură civilă, care și-a început lucrările, aș vrea să vă spun că Subcomisia de Cod de procedură penală nu a început încă să lucreze, astfel încât, din punctul meu de vedere, ca membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, eu consider că va fi ultima oară când un proiect de lege care vizează modificarea unor legi în materie procedural penală va fi -cel puțin din punctul meu de vedere și al colegilor mei din Partidul Democrat Liberal din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări -respins pe acest motiv, și anume că acest proiect al Codului de procedură penală se află în proceduri parlamentare.

Asta până la momentul la care Subcomisia de Cod de procedură penală își va începe lucrările.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții?

Domnule Greblă, doriți în calitate de președinte al comisiei sau de senator?

Atunci vă rog să veniți la microfonul central.

 
 

Domnul Toni Greblă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, cele spuse în prima parte de colegul meu sunt riguros exacte.

Acesta a fost motivul pentru care, până acum, am respins trei inițiative legislative vizând același subiect.

Vreau să vă informez însă și cu privire la faptul că, în ceea ce privește Subcomisia de Cod de procedură penală, aceasta și-a început activitatea acum două săptămâni, este deja la a treia ședință și, dacă astăzi nu se hotăra să avem ședință de plen, în mod sigur, în după-amiaza aceasta am fi avut ședință de comisie, astfel încât eu consider că în maximum o lună de zile subcomisia va putea să prezinte un raport cu privire la proiectul Codului de procedură penală, trecut prin lupa acestei subcomisii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Cristian Rădulescu. Microfonul 2.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte, Stimați colegi, Asta este o speță care se va mai întâlni în cursul dezbaterilor.

De exemplu, și noi, la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, am primit o mulțime de inițiative pe aceeași temă, care au venit foarte repede, una după alta, provocate de dezbaterile din media referitoare la alocația pentru copii în cazul nașterilor multiple.

Am adoptat-o pe prima, după care, la următoarele, a doua, a treia, a patra, a cincea, ne-am gândit ce să facem cu ele de vreme ce prima fusese adoptată de plenul Senatului și fusese trimisă la Camera Deputaților.

Părerea noastră a fost că nu avem voie să luăm dreptul la viață al celei de-a doua inițiative, al celei de-a treia, din moment ce procedura nu era completă, terminată, în ceea ce o privește pe prima, și nu putem garanta, deși prima inițiativă trecuse în unanimitate, că la Camera Deputaților nu vor fi, într-un context politic diferit, alte abordări și nu va fi respinsă.

Și atunci le-am adoptat și pe următoarele, lăsând Camerei Deputaților, care este Cameră decizională, dreptul de a o trece, dacă toate vin, să zicem, cam în același timp, de a o trece pe prima și, după aceea, în consecință, să le respingă pe celelalte.

Cam așa este situația și în cazul acestei inițiative.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Urban ne spune că ideea este bună, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul președinte Toni Greblă ne spune că este o inițiativă bună și, atunci, dacă toată lumea este de acord cu o inițiativă bună, eu aș zice să o adoptăm, deoarece cealaltă mare operă la care se refereau colegii nu a fost încă desăvârșită, și cred că și în viitor, ca procedură, așa ar trebui să procedăm.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator Rădulescu.

Mai sunt și alte intervenții?

Stimați colegi, fiind vorba de o lege organică, potrivit cutumei noastre, se va supune la vot luni.

Să nu vă uitați vorba însă și rog colegii să nu uite vorbele care s-au spus la dezbateri.

Deci luni, vot pe raport și vot final.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 514/2003 privind exercitarea și funcționarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare (L243/2009); (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 26 octombrie a.c.)

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 514/2003 privind exercitarea și funcționarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatori sunt domnul senator Urban, pe care îl rog să vină la prezidiu dacă dorește să prezinte inițiativa, și domnul senator Humelnicu Augustin Daniel, senatori ai Grupului parlamentar al PD-L.

Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Rodica Constantinovici.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă.

Pentru început, dau cuvântul domnului senator Iulian Urban, pentru a prezenta propunerea legislativă. Microfonul 6.

 

Domnul Iulian Urban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La ora actuală, consilierii juridici din România sunt în număr de circa 27.000 și este, de departe, cea mai numeroasă categorie profesională din ceea ce se cheamă breslele de formație juridică din țara noastră.

Marea majoritate a consilierilor juridici din România sunt implicați în apărarea statului, ei fiind angajați de diverse instituții ale statului român, ministere, agenții și așa mai departe.

Din păcate, tocmai acești juriști care trebuie să apere interesele statului sunt cei care, în acest moment, scapă oricărui filtru de control în ceea ce privește organizarea unui examen de admitere, în ceea ce privește urmărirea și pregătirea profesională continuă.

Vreau să vă aduc aminte ce s-a întâmplat într-un caz de notorietate, și anume cel care este cunoscut în presă sub numele de "Astoria".

Acolo, consilierii juridici, care trebuiau să apere proprietatea statului român, nu au făcut acest lucru, au clamat faptul că sunt insuficient de bine pregătiți și au dat posibilitatea unei instituții a statului să angajeze o firmă de avocatură, care apoi, în schimbul unui onorariu insignifiant, care nu a fost achitat, a ajuns să scoată la vânzare un bun al statului român în valoare de zeci de milioane de euro, și mă refer aici la "Hotelul Astoria", urmând acum să se extindă executarea silită și asupra complexului Astoria de la Snagov.

Ca atare, această inițiativă legislativă și-a propus să acopere tocmai această situație legată de insuficienta pregătire a consilierilor juridici care apără dreptul statului român, iar, nu în ultimul rând, este foarte important să ne referim și la faptul că se profită enorm de pe urma insuficientei pregătiri a consilierilor juridici, pentru că acest lucru dă posibilitatea instituțiilor statului să angajeze firme de avocatură care sunt plătite cu un onorariu pe oră egal cu salariul pe o lună al unui asemenea jurist care are contract de muncă cu statul român.

Ca atare, această inițiativă legislativă, pe care eu o supun atenției Domniilor Voastre, își propune să completeze acest lucru.

Iar în ceea ce privește critica legată de faptul că acești consilieri juridici ar trebui să se înscrie într-o organizație profesională, care este reprezentată în acest moment de Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România, justificarea rezidă în faptul că este singura asociație profesională a consilierilor juridici din România care, în acest moment, poate să organizeze un examen de admitere în profesie și să urmărească continua pregătire profesională a acestora.

Drept pentru care solicit să-mi dați tot concursul dumneavoastră pentru adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog să-mi permiteți o observație care nu are nimic de-a face cu poziția în care sunt.

Din păcate, atât timp cât un consilier juridic va fi plătit într-o lună cu banii care se iau pe o oră de consultanță, vom avea dificultate și din punct de vedere financiar, dar cred că, sigur, reglementarea poate să contribuie foarte serios la intrarea în profesie a unor oameni calificați.

Ați vrut să-mi răspundeți, domnule senator Urban?

 
 

Domnul Iulian Urban:

Asta nu înseamnă că un consilier juridic ar trebui să nu se pregătească și să nu citească măcar o carte de beletristică, dacă cele din domeniul juridic sunt prea complicate.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Rodica Constantinovici. Microfonul 8.

 
 

Doamna Rodica Constantinovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Prin inițiativa legislativă se propune completarea Legii nr. 514/2003 privind exercitarea și funcționarea profesiei de consilier juridic cu prevederi prin care să fie instituită obligativitatea afilierii consilierilor juridici la o organizație profesională în vederea desfășurării acestei profesii, operațiune care, potrivit inițiatorilor, are rolul "de a certifica pregătirea profesională a consilierului juridic, în condițiile urmăririi permanente a nivelului de pregătire profesională".

Deși apreciem că argumentele inițiatorilor sunt rezonabile, considerăm că ar fi posibil -asemănător reglementărilor privitoare la exercitarea altor profesii liberale reglementate, care au fie caracter juridic (avocații, notarii, executorii judecătorești), fie alt profil (medicii, farmaciștii sau arhitecții) - ca și profesia de consilier juridic să se poată exercita numai dacă cel în cauză, în mod obligatoriu, face parte dintr-un organism unic de interes public.

Acest organism trebuie însă organizat în prealabil la nivel național și dotat cu putere disciplinară.

Scopul unui astfel de organism profesional ar fi acela de autoreglementare, de organizare a admiterii în profesie, de organizare a aplicării procedurii disciplinare, de asigurare a formării profesionale continue.

Așadar, o primă etapă ar trebui să o constituie înființarea acestui organism profesional, prin lege, altfel inițiativa legislativă instituie o obligație de asociere, ceea ce contravine dreptului constituțional de asociere, iar în această formă inițiativa legislativă nu poate fi susținută.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnule președinte Toni Greblă, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
 

Domnul Toni Greblă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Preocuparea colegului nostru este întemeiată, ea răspunde unei necesități de control al pregătirii profesionale a unei categorii socioprofesionale foarte importante, consilierii juridici.

În Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări am convenit să reluăm dezbaterile și ne vom apleca asupra acestei problematici.

Am considerat că, pentru început, având în vedere diversitatea extraordinară a formelor în care lucrează, consilierii juridici sunt angajați sau sunt colaboratori și este greu, în această etapă, să găsim o formă care să-i organizeze, să-i controleze și să-i pregătească profesional.

Drept urmare, împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă aveți întrebări pentru inițiatori.

Vă invit la dezbateri generale.

Sunt intervenții?

Domnule senator Urban, doriți să comentați punctul de vedere al Guvernului? Microfonul 6.

 
 

Domnul Iulian Urban:

Dacă se poate...

Vreau încă o dată, la momentul în care vom da votul, în ședința de plen a Senatului de luni, să încercăm să nu uităm acest lucru.

În sală avem foarte mulți colegi care au fost miniștri.

Se știe faptul că, în acest moment, slaba pregătire a consilierilor juridici și a juriștilor care sunt angajați ai statului român duce la situații hilare.

Sunt departamente juridice ale unor ministere care îi scriu ministrului că au nevoie să angajeze o firmă de avocatură să facă ceea ce ei trebuiau să facă, deși sunt plătiți din bani publici.

Este o problemă foarte gravă, este, practic, o portiță prin care, în ultimii ani, au fost posibile foarte multe tunuri și inginerii financiare care au implicat instituțiile statului român, tocmai pentru că acești consilieri juridici, nu trebuie să uităm, aplică o viză de legalitate pe absolut toate actele care sunt întocmite de instituțiile publice, dau avize pe contracte -au o misiune importantă - și este vital ca acești juriști, acești gardieni ai justiției, din punctul de vedere al statului român, să fie foarte bine pregătiți profesional.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Votul se va da luni. Vreau să reacționez la cele spuse de domnul senator Urban.

Poate să fie adevărat pentru alte ministere.

Vreau să vă asigur că Ministerul Apărării Naționale dispune de un corp de jurisconsulți foarte bine calificați și care au un sentiment foarte clar al servirii interesului național, inclusiv în probleme juridice și patrimoniale.

Vom da vot pe raport și vot final în ședința de luni, 26 octombrie anul curent.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind eliminarea pensiilor speciale (L242/2009); (retrimitere la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială)

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor speciale.

Inițiator este domnul senator Dan Voiculescu - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Din partea Guvernului participă la dezbateri doamna Doina Pârcălabu, secretar de stat.

Din partea comisiei de specialitate participă domnul președinte Cristian Rădulescu, pe care îl salut.

Vă rog să-mi permiteți să-l salut cu căldură și pe colegul nostru, domnul Varujan Vosganian, nu aș vrea ca sosirea lui să treacă neobservată.

Bună dimineața, domnule Vosganian!

Puteți să vă exercitați dreptul de vot mai târziu, că acum avem numai legi organice.

Stimați colegi, Aș vrea să știu dacă domnul senator Voiculescu este în sală.

Nu este.

Dacă domnul senator nu participă la dezbateri, o voi ruga pe doamna Doina Pârcălabu, scurt și la obiect, să ne spună argumentul principal pentru care susține această propunere legislativă.

Vă rog. Microfonul 9.

 

Doamna Domnica Doina Pârcălabu - președintele Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, bună dimineața!

Această propunere legislativă este motivată de faptul că Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale reglementează domeniul asigurărilor sociale, care are ca principiu de bază principiul legalității, ce asigură tuturor participanților, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.

În situația în care se dorește un sistem unic de pensionare care să elimine orice posibilitate de discriminare, în conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice", apreciem ca necesară realizarea unei inițiative legislative de modificare și completare a unor acte normative și modificarea în clar, pe articole, a fiecărei legi care reglementează instituirea pensiei de serviciu ca derogare de la legea-cadru, Legea nr. 19/2000, și realizarea unui sistem unitar de stabilire și de calcul al dreptului de pensie, astfel ca pensia din sistemul public să reprezinte un drept individual, iar cuantumul pensiei, ca venit de înlocuire a salariului, ca urmare a ivirii riscului bătrâneții, să fie legat de perioada de contribuție și de veniturile realizate de fiecare persoană în timpul vieții active.

Simpla trimitere la pensiile speciale din textul inițiativei legislative nu clarifică dacă această propunere legislativă se adresează militarilor și polițiștilor, care au un sistem separat de pensii și cărora nu le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 19/2000.

Din acest motiv, se impune o reglementare unitară care ar trebui să vizeze toate legile speciale care instituie, în momentul de față, pensia de serviciu pentru anumite categorii profesionale.

Având în vedere cele de mai sus, susținem raportul formulat de comisie, acela de respingere a inițiativei legislative.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu, doamna Doina Pârcălabu.

Din partea comisiei este prezent domnul senator Rădulescu.

Vă rog. Microfonul 7.

Pe scurt.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Această inițiativă legislativă extrem de generoasă este formulată foarte concis, ceva de genul "începând cu 1 iulie 2009, toate pensiile vor fi calculate conform Legii nr. 19/2000 și orice prevederi contrare se abrogă".

Din punct de vedere al tehnicii legislative, nu este suficient.

Trebuie făcute trimiteri precise la toate categoriile pe care legea dorește să le abordeze, drept care, cu excepția avizului pozitiv și cu multe comentarii de la Consiliul Legislativ, toate celelalte avize, de la CES, de la comisiile de aviz și inclusiv de la comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, sunt de respingere.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Vă invit la dezbateri generale.

Domnul senator Günthner Tiberiu.

Vă rog. Microfonul 2.

Vreau, cu această ocazie, să salut și prezența domnului senator Mazăre și să-l felicit pentru adoptarea, cu câtva timp înainte, a propunerii legislative al cărei inițiator este.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Günthner Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Salutați-l și pe domnul senator Verestóy Attila, pentru că a venit și dânsul în sală.

Vă rog frumos.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Îl salut și pe domnul senator Verestóy Attila, evident.

Vă rog să mă scuzați. Microfonul 2.

 
 

Domnul Günthner Tiberiu:

Referitor la inițiativa pe care o discutăm, trebuie să vă spun că eu voi vota această inițiativă, chiar dacă Guvernul nu este de acord, chiar dacă reprezentanții Grupului parlamentar al PD-L nu sunt de acord, pentru că nu am venit nici eu, la fel cum cred că niciunul dintre colegii noștri nu a venit în Parlament ca să aibă pensii speciale, așa cum domnul prim-ministru demis încearcă să ne spună.

Cred că, cel puțin în Senat, sunt personalități care au contribuit din plin la fondul de pensii și au avut și înainte activități deosebite, sunt rectori, profesori, medici chirurgi, sunt oameni care au contribuit din plin, și cred că niciunul dintre noi nu a venit în Parlamentul României ca să se bucure de pensii speciale.

Mizeria care se face în jurul acestei teme, murdăria cu care se aruncă -în special de către domnul prim-ministru demis -sunt incredibile și aduc pagube uriașe întregii activități politice din țara noastră, clatină încrederea populației în forurile, până la urmă instituțiile cele mai democratice ale țării.

De aceea, eu am două propuneri cu care vă rog să fiți de acord.

În primul rând, aș dori ca Biroul permanent, conducerea Senatului să facă publice pensiile speciale de care se vorbește atâta, pentru că datele pe care le-a prezentat domnul prim-ministru sunt absolut mincinoase, sunt exagerate, sunt făcute cu un scop clar, populist, electoral, și cred că o prezentare reală a situației pensiilor adevărate ar dezumfla tot circul în jurul acestei probleme.

În al doilea rând, având în vedere minciunile denigratoare pe care le-a proferat domnul prim-ministru demis chiar în Parlamentul României, eu cred că ar trebui declarat persona non grata, având în vedere... (Aplauze.) pagubele morale uriașe pe care le-a adus întregului Parlament, încercând să stârnească neîncrederea populației în instituțiile statului.

Cred că orice om de bun-simț, dacă îi vine în casă cineva și pe bază de minciuni îl vorbește de rău, își permite să nu-l mai invite în casa lui, să nu-i permită să mai intre în casa lui.

Cred că este cel mai normal lucru sau, cel puțin, să i se interzică să mai candideze pentru Parlamentul României, pe care l-a murdărit, l-a denigrat cu atâta răutate.

Vă mulțumesc.

Din sală:

La declarații politice!

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator Günthner Tiberiu.

Nu vreau să fac comentarii, pentru că dânsul a avut două propuneri.

Sunt mai degrabă chestiuni de atitudine politică decât chestiuni legate de procesul nostru legislativ.

Îl voi invita la microfonul central pe domnul senator Onofrei.

Și-au mai exprimat dorința de a mai interveni domnii senatori Bîrlea, Vosganian și Daea, în această ordine.

 
 

Domnul Orest Onofrei:

Stimați colegi, Colegul nostru antevorbitor este foarte supărat.

Așa cum am spus, la declarații politice, probabil, ar fi fost în regulă.

Vorbim despre o inițiativă legislativă, dacă suntem atenți, care sună frumos, dar nu spune nimic, deci dă bine la televizor, dar din ceea ce ne-au explicat Guvernul și comisia de specialitate aceasta nu reglementează nimic, pentru că ceea ce se cere este reglementat.

Pe de altă parte, este o formulare extrem de nefericită să scoți tot și să nu pui nimic în loc.

De aceea, eu cred că în ceea ce se propune, și se va propune, sunt și inițiative în acest sens încât pensiile speciale să fie eliminate.

Aici nu se vorbește de legi speciale, se vorbește de pensii de invaliditate, pensii de urmaș etc., care nu se referă nicicum la acele pensii mari, uriașe, obținute prin legi speciale, pe care unele categorii sociale din România le au fără să fi contribuit pentru ele.

De aceea, eu cred că, chiar dacă titlul este generos, chiar dacă se păstrează titlul, dar forma nu spune nimic și nu ne duce nicăieri, din acest motiv trebuie respinsă această inițiativă legislativă și făcută una care să fie și coerentă, și să poată fi și aplicată.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator Onofrei.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Bîrlea.

Vă rog. Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Eu nu cred că microfonul Senatului este locul potrivit pentru defulările noastre psihologice și pentru a face exerciții demagogice, deoarece, se vede, confundăm capra cu varza.

Inițiativa în sine este valoroasă, dar ea este propusă pentru a fi respinsă din motive stricte, de tehnică legislativă.

Din acest motiv, va trebui să fim extrem de atenți și receptivi cu soluțiile pe care le propun comisiile și experții în domeniu.

Cât privește pledoariile pro sau contra cu conotații politice atât de radicale, aș vrea să vă spun că nu are dreptate colegul meu Günthner Tiberiu.

Există, la ora actuală, în lucru și în procedură de legiferare o inițiativă și pentru pensiile demnitarilor, pentru pensiile senatorilor și deputaților, numai că ea a fost respinsă în Comisia pentru regulament, cu votul reprezentanților PSD, UDMR și PNL.

Acum ne trezim că inventăm apa caldă și apar alte inițiative legislative în timp ce una este în lucru, și nu ne trebuie decât un exercițiu de bunăcredință și de voință politică.

Așadar, ar fi recomandabil să urmăm sfatul unui înțelept antic: "Excesele și lipsa displac deopotrivă".

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator Bîrlea.

Îl invit la microfon pe domnul senator Varujan Vosganian. Microfonul central.

Deci este o declarație importantă.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi, Eu cred că prestigiul unui om politic se măsoară și în momentele în care el înfruntă, la un moment dat, un curent de opinie născut din cauza unei conjuncturi nefericite, în situația în care ne aflăm noi, deoarece ea se petrece și este stârnită de criza economică. Și întotdeauna când apare o criză economică, se pune în discuție legitimitatea averilor și se încearcă rezolvarea -cel puțin aparentă -politică a acesteia, asmuțind pe cei săraci împotriva celor bogați, pe cei care nu sunt avantajați de anumite legi împotriva celor care sunt avantajați.

A existat după război, în SUA, un astfel de curent inițiat de senatorul McCarthy și a rămas în istoria parlamentarismului și a propagandelor iluzorii drept maccarthysm.

Noi, în acest an, am asistat în România la un astfel de maccarthysm, căruia, pe drept sau pe nedrept, i-au căzut victimă o seamă de categorii profesionale.

M-aș referi, în primul rând, la categoria ofițerilor.

Stimate domnule președinte Teodor Viorel Meleșcanu,

Stimați colegi,

Mie mi se pare că dezbaterea unei astfel de chestiuni, fără a-i informa pe colegii noștri parlamentari și opinia publică în legătură cu situațiile similare din alte țări, ne pune în poziția de a lua decizii pripite și, mai târziu, de a trebui să restabilim demnitatea unor categorii profesionale.

Revin la această categorie a ofițerilor și aș dori de la Direcția generală legislativă, înainte de a lua o decizie, să știm și noi care sunt drepturile pe care le au ofițerii la pensie în alte țări.

În legătură cu parlamentarii, pot să vă spun ceva ce știu din proprie experiență.

Într-adevăr, în România avem 137 de senatori și în SUA avem numai 100 și s-ar putea crede că în România cheltuielile pentru Senat sunt excesive.

Vreau să vă informez, stimați colegi, că în timp ce dumneavoastră aveți un birou senatorial alcătuit din trei persoane, dintre care numai una are o poziție profesională de înalt nivel, mă refer la șeful de cabinet, în SUA, în Denver, Colorado, sediul parlamentarului pe care l-am vizitat eu, senatorul Ben Nighthorse Campbell avea un sediu senatorial format dintr-un bloc cu 3 etaje.

Avea 50 de salariați, ca să nu mai punem la socoteală salariații de la Washington, de la Casa Albă și de la Parlament.

De aceea, atunci când atacăm frontal aceste chestiuni, eu vă rog pe toți, inclusiv pe membrii Guvernului, să faceți o informare completă și să arătați care este situația.

În plus, doresc foarte mult ca opinia publică să știe că aceste pensii pentru parlamentari nu sunt pensii acordate integral de statul român pentru vechimea în Parlament, ci se acordă doar diferența.

Pot să vă spun că sunt parlamentari, inclusiv cel care vă vorbește, care la sfârșitul muncii profesionale, în perioada senectuții înțelepte, vor avea, pe calculul obișnuit, o pensie cel puțin egală cu cea pe care o dă acest statut.

Deci atunci când spui că parlamentarii au privilegii, rugămintea mea este să se facă un inventar al tuturor parlamentarilor care au pensii, să se scadă ceea ce ar fi avut ca pensie, potrivit legilor obișnuite, și să se prezinte doar diferența, pentru că altfel se lasă sentimentul că noi trăim - și sunt convins că toți de aici aveți în spate o zestre profesională considerabilă -din mila pe care o vom primi prin legile speciale.

Stimați colegi, Nu este vorba de mine aici, dar umilindu-mă sau făcând un carnagiu, un măcel mediatic asupra mea sau asupra dumneavoastră, într-un fel sau altul se impietează și asupra celor care ne-au trimis aici, pentru că noi nu suntem nici romulani, nici klingonieni, nu suntem aici trimiși din altă parte, suntem români.

Noi, în mic, reprezentăm cortexul națiunii române și orice atac asupra Parlamentului, indiferent sub ce formă se duce, până la urmă știrbește prestigiul tuturor, pentru că așa cum avem nevoie în România de petrol, avem nevoie și de oameni politici.

Noi constituim pentru această țară o resursă, iar aceia dintre noi care suntem meritorii -că nu se poate spune că toți suntem o poză de familie în care merită să arunci cu ouă stricate și cu murături putrede! -, care suntem oameni de calitate, trebuie să fim protejați, așa cum protejăm pelicanii din Deltă sau arborii seculari de pe vremea lui Ștefan cel Mare.

Eu nu sunt de acord cu modul în care se pune această problemă.

Pe scurt, Grupul parlamentar al PNL susține revizuirea acestor legi privind pensiile speciale.

Această revizuire însă trebuie făcută cu două premise, fără de care nu vom face decât să continuăm o pripeală mediatică în preajma alegerilor.

De la bun început spun că nu sunt de acord cu tentativa de a arunca asupra unora existența acestor pensii.

Vă amintesc, stimați colegi, că Statutul deputaților și senatorilor a fost modificat într-o comisie formată din reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, deci cu toții trebuie să ne asumăm existența acestor legi.

Nimeni nu a votat împotriva lor în comisia de specialitate.

Eu am revăzut stenograma.

Deci ceea ce am făcut, bine sau rău, am făcut cu toții și nu este corect să aruncăm vina unii asupra altora.

Acum trec la cele două chestiuni.

Prima dintre ele se referă la a avea o informare completă despre cum este în alte țări.

Care sunt consecințele bugetare? Care este situația reală în România?

A doua se referă la faptul de a ști exact ce articole de lege tăiem, pentru că, așa cum este prevăzut aici, se lasă, în mod generic, unei proceduri ulterioare, nu știu a cui, a Consiliului Legislativ, a comisiilor noastre? Să vedem exact ce articole se abrogă din celelalte legi.

Opinia mea este să ne asumăm, din punct de vedere politic -toate grupurile parlamentare -, că suntem de acord cu spiritul acestei propuneri și că suntem de acord cu revizuirea tuturor articolelor de lege care acordă unor categorii profesionale un tratament diferențiat special, dar, în același timp, să cerem comisiei de specialitate să răspundă la aceste două chestiuni:

  1. Care este impactul real? Care este comparația cu alte țări? Mă refer la țări bicamerale cu statut democratic similar.
  2. Care sunt articolele pe care le abrogăm?

Vă mulțumesc foarte mult.

Credeți-mă că, la un moment dat, a înfrunta populismul și curentele de opinie din acestea improvizate și conjuncturale, poate chiar cu riscul electoral pe termen scurt, poate să ne aducă tuturor un plus de demnitate.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului Vosganian pentru intervenție.

Am reținut că domnul senator Bîrlea dorește să intervină.

Vă rog să stați jos, că nu v-a venit rândul încă.

Domnule senator Bîrlea!

Domnule senator Bîrlea, stați jos, că înaintea dumneavoastră sunt domnii senatori Daea, Radu Alexandru Feldman...

 
 

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

Domnule președinte, am cerut retrimiterea la comisie... (Discuții.)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu ai cerut-o. (Rumoare, discuții.)

Microfonul central pentru o erată.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

...cu aceste două elemente: o informare completă, în primul rând, cu privire la impactul bugetar și situația comparabilă din alte țări și, în al doilea rând, fixarea în inițiativa legislativă exact a articolelor care se abrogă. (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Acum am luat notă.

Mai sunt înscriși domnii senatori Daea, Radu Alexandru Feldman, Bîrlea -care dorește să vorbească încă o dată - și dumneavoastră.

Domnule senator Daea, microfonul 4.

 
 

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Sincer, simt o greutate în momentul acesta când discut despre o problemă care ne vizează pe toți și, în același timp, ne și antrenează pe toți -ne antrenează la discuții, la analize, la decizii -, pentru că astăzi trăim cea mai stupidă perioadă, în care un șef al Guvernului atacă fără noimă un domeniu pe care nu-l explică.

M-am simțit și mă simt în continuare deranjat de poziția unui demnitar care are acum responsabilitatea de a conduce Guvernul României și care -nu aș vrea să folosesc cuvinte grele -mă ducea cu memoria vizuală la intervențiile de pe ecran ale lui Florin Piersic, un valoros artist care ne prezenta ce înseamnă castravetele.

Orice întrebare avea un răspuns fix.

Domnul premier, ca un ventilator, a prezentat națiunii o situație incompletă.

Și pentru că a venit timpul discuției și discutării unui act normativ care vizează acest domeniu, m-am văzut obligat de propria conștiință să mă prezint la acest microfon pentru a face câteva considerații și o propunere.

Continui cu considerațiile.

L-am văzut aici pe domnul senator Vosganian, l-am recunoscut, parțial, ca ministru al finanțelor.

Nu de mult a fost ministru al finanțelor și aici, la microfonul central, favorizat fiind de camerele de luat vederi, a prins o secvență extrem de importantă, și anume aceea de a opera cu legea în mână și cu exactitatea cifrelor, spunând cât influențează, pe cine influențează, care este povara țării, care este respectul față de instituțiile statului.

Mi-am făcut un calcul.

De aceea, pentru a nu supăra, vorbesc despre mine: am 36 de ani în câmpul muncii, am aproape 5 ani ca senator, mă apropii de vârsta când se încheie cartea de muncă și omul este așezat la locul pe care l-am rânduit și îl rânduim fiecare, volens nolens.

Să-mi pun întrebarea dacă ies pensionar parlamentar? Dacă am lucrat 36 de ani, și în Parlament numai 4, sunt eu cu pensie "nesimțită"? Jenant și deranjabil, grav și nepotrivit.

De aceea, vă propun, domnule președinte, să supuneți la vot retrimiterea la comisie a acestui act normativ. Și vă voi spune de ce: pentru a avea posibilitatea ca, în cadrul comisiei, să analizăm.

Prețuiesc foarte mult activitatea din comisiile permanente, prețuiesc activitatea domnului senator Rădulescu, îi înțeleg disconfortul Domniei Sale, pentru că îl privesc în ochi și înțeleg că ar avea aceleași păreri ca și mine, numai că locul în care se află îl determină să aibă poziția pe care o înțelegem cu toții.

Dar, pentru a ieși din acest cerc al discuțiilor nepotrivite, încălzite de dorințe greu de explicat, dar ușor de sesizat, vă supun atenției retrimiterea la comisie.

În această perioadă, comisia să solicite ministerului de resort care gestionează acest domeniu să spună clar și răspicat care este situația de fapt în Senatul României, câți pensionari sunt, ce impact economic are acest lucru, care este diferența dintre pensia de parlamentar și pensia pe care ar fi luat-o ca salariat, pentru că Parlamentul funcționează de 20 de ani.

Este aberant, jignitor, imposibil de acceptat atitudinea unora care reclamă fără temei, incitând populația la acțiuni care nu ne fac cinste nici nouă, dar mai cu seama acelora care le prezintă zi de zi, ceas de ceas.

Am ajuns într-un moment al imposibilului, să crezi sau să te determine cineva să vezi ceea ce, practic, nu este real.

Nu fac pledoarie pro domo și, dacă aș dori să mă pronunț pentru pensia mea, ar fi o chestiune de demnitate umană, și o fac indiferent unde mă aflu.

Mi-e greu să cred și este trist că se întâmplă ca în instituțiile statului să se producă dezinformări grosolane, cu impact negativ pentru toți.

Nu cred că cineva care astăzi gestionează un domeniu are voie să interpreteze o muncă de o viață pentru acela care a muncit 40 de ani, mai mult sau mai puțin, și căruia i-a venit ceasul pensiei, să batjocorească o instituție care înseamnă Parlament și parlamentari.

Este instituția parlamentarului.

Am călcat în această instituție cu dorința de a face ceva pentru țară.

Nu știu dacă am reușit, dar cred că am datoria să mă opun cu toată forța și priceperea la acțiuni nesăbuite, la atitudini uneori iresponsabile.

Mă opresc aici, domnule președinte, rugându-vă să supuneți la vot retrimiterea la comisie.

Știu că ieri președintele Mircea Geoană a propus un act normativ pentru a reglementa acest domeniu.

Pentru ce?

Pentru a neutraliza o acțiune acidă care nu atacă o zonă anume, ci influențează negativ întreaga societate.

Ne ridicăm unii împotriva altora.

Să știți că nu mă voi părui cu nimeni, chiar dacă vremea mă determină s-o fac.

Am suficientă rezistență pentru a trece peste momentele grele, iar acest moment al pensiilor "nesimțite" să-l trecem în trecut, în zona indiferenței și a atitudinii responsabile față de un demers pe care îl vrem și egal, și drept, și responsabil.

Vă mulțumesc și iertați-mă că am intervenit la acest microfon pentru o problemă care ne vizează pe toți, și pe cei care, într-un fel sau altul, se uită la noi.

Cu respectul cuvenit pentru toți, vă mulțumesc că mi-ați dat posibilitatea să vin la acest microfon.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator Daea.

Deci domnul Vosganian a propus retrimiterea la comisie, domnul senator Daea, de asemenea, a făcut o propunere similară. (Domnul senator Varujan Vosganian solicită să ia cuvântul.)

Vă rog. Microfonul 2.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Să se rețină și motivele pentru care am propus, ca să nu se creadă că dorim să tergiversăm...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Evident, cu motivația pe care ați prezentat-o.

Mai sunt înscriși domnii senatori Radu Alexandru Feldman, Adrian Țuțuianu, Iulian Urban și Gheorghe Bîrlea, care dorește... (Intervenție neinteligibilă din sală.)

Este înscris, dar a mai vorbit o dată.

Vă rog să mă scuzați, mi se pare firesc să dau cuvântul colegilor care nu au apucat să intervină.

Întrucât dânsul a vorbit o dată, probabil, vrea să facă niște precizări sau să aibă o anumită reacție și o să-mi permit să-i dau cuvântul la încheierea listei de vorbitori.

Vă rog să mă scuzați.

Domnul senator Radu Alexandru Feldman.

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mă scuzați!

Vă rog pe cei care luați cuvântul, dacă puteți, să vă referiți și la propunerile de retrimitere la comisie, dacă sunteți în favoare sau împotrivă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Da. Încep prin a spune că sunt în favoarea retrimiterii la comisie.

Intervenția mea va fi foarte scurtă și vă anunț că, dacă stimatul nostru coleg, domnul senator Daea, când vorbea de o situație stupidă, înțelegea prin aceasta o situație critică, extrem de critică, subscriu fără rezerve.

Într-adevăr, ne confruntăm cu o situație foarte complicată, foarte critică și cred că fiecare dintre noi ar trebui, și cred că fiecare dintre noi suntem sincer interesați s-o depășim cât mai repede.

Există însă un lucru peste care nu avem voie să trecem.

Nimic nu este mai riscant, pentru că nimic nu este mai sortit eșecului decât abordarea in vitro, în abstract a unei probleme, a unei situații.

A face comparații, a ne raporta la situația, la experiența, la practica dintr-o țară sau alta, făcând abstracție de situația cu care ne confruntăm noi astăzi, este un demers care ne duce la concluzii false, eronate, nesemnificative și care, în niciun caz, nu ne oferă soluții.

Nu este nevoie să mergem până în America să ne minunăm, mai mult sau mai puțin invidioși, de condițiile pe care le are un senator acolo.

Dacă vrem să ne punem o întrebare legată de condițiile în care și din care trebuie și poate normal să trăiască un parlamentar, hai să ne uităm la colegii noștri europarlamentari, hai să ne întrebăm cât câștigă, care este remunerația pe care Consiliul European consideră firesc să o acorde unor oameni care îndeplinesc o muncă cu nimic mai dificilă decât a noastră, făcând abstracție de faptul că mulți dintre dumneavoastră fac naveta, săptămânal, la Timișoara, la Cluj, la Târgu Mureș, spre deosebire de ceilalți colegi care fac și ei aceeași navetă, la Bruxelles.

Nu asta este problema.

Problema, în momentul de față, este dacă, într-adevăr, statul român are posibilitatea să acorde acele venituri pe care, repet, sunt dispus să cred și cred că le merităm.

O țară întreagă - și când spun o țară întreagă, noi, alături de o țară întreagă -am urmărit cu profundă indispoziție și cu o foarte puternică reacție de respingere discursul îndelung repetat al doamnei care reprezintă magistrații, doamna Pivniceru, care nu a ezitat, invariabil, să invoce puterea pe care o reprezintă în stat și nu a ezitat niciodată să spună că li se cuvine, cu vârf și îndesat, tot ce au obținut.

Eu nu spun că nu li se cuvine.

Eu spun însă - și o știți la fel de bine ca și mine -că, astăzi, acel lucru care li se cuvine și lor, ni se cuvine și nouă, parlamentarilor, și altor categorii sociale nu poate fi onorat. Și avem de ales între a accepta o soluție rezonabilă și o atitudine rezonabilă sau a rămâne într-o permanentă stare de inflamare.

Al doilea lucru pe care vreau să-l supun atenției este un subiect foarte delicat.

De multe ori ne simțim - și adaug imediat, și subliniez -, pe bună dreptate, lezați, deranjați de anumite formulări, poate excesive, dar singura cale, în asemenea situații, este dialogul, dialogul de bună-credință și dialogul cu respect față de interlocutor.

A ajunge să spui că o soluție ar fi ca prim-ministrul, demisionat sau nu, fost sau viitor prim-ministru, trebuie să fie declarat persona non grata în Parlamentul țării este nu un abuz, nu un exces, este o formulare pe care nu mă așteptam s-o aud rostită exact sub cupola acestei instituții în care ne aflăm.

N-am ajuns - slavă Domnului! - în 20 de ani, niciodată, să ne încăierăm unii cu alții, dar ne-am bătut în săbiile argumentelor cu toată tăria.

Nu în felul acesta rezolvăm problemele, nu în felul acesta îi eliminăm pe cei care au un alt punct de vedere.

Hai să ne păstrăm cumpătul, hai să încercăm, într-adevăr, dincolo de toate dihoniile de moment, să găsim soluția cea mai bună și hai, într-adevăr, să vedem care sunt motivele pentru care Parlamentul, de 20 de ani, domnule senator, este în coada încrederii în ochii electoratului! Nu acum s-a prăbușit încrederea în Parlament, pentru că domnul Emil Boc a făcut o declarație pe care Domnia Sa o crede perfect motivată.

Noi suntem vinovați, noi toți, cei de astăzi, noi toți, cei care, pe parcursul acestor 20 de ani, am ocupat un loc în Parlamentul României.

Noi toți ne-am acoperit de neîncrederea acestor oameni.

Abordând în felul acesta problema, aruncând cu atâta ușurință cuvinte grele, nu facem decât să rămânem, în continuare, la un nivel de neîncredere pe care -vai, Doamne! -nu ni-l dorim niciunul dintre noi.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Am o rugăminte pentru colegii care sunt înscriși în continuare la cuvânt, dacă se poate, să sintetizăm luările de poziție.

Eu cred că s-au prezentat suficiente argumente foarte interesante și în intervențiile scurte care au fost până acum.

Îl invit la microfon pe domnul senator Țuțuianu. Microfonul nr. 3.

Se pregătește domnul senator Urban și, după aceea, domnul senator Bîrlea.

Vă rog.

 
 

Domnul Adrian Țuțuianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu vreau să reiau toate argumentele de aici, dar vreau să subliniez câteva lucruri, ca să fim cu toții în cunoștință de cauză.

Prima chestiune.

La Comisia pentru regulament au fost trei propuneri legislative: cea a domnului Voiculescu, cea a domnului Mircia Giurgiu și una a unui grup de parlamentari ai Partidului Democrat Liberal.

Vorbind foarte serios, toate sufereau sub aspectul tehnicii de redactare ca act normativ.

Problemele pe care le avem astăzi cu inițiativa domnului Voiculescu le avem cu toate aceste inițiative.

Ca să fie limpede de ce nu am susținut niciuna dintre ele.

A doua chestiune.

S-au făcut publice mai multe date privind situația pensiilor speciale și trebuie să spunem câteva lucruri foarte precis.

Cei mai mulți beneficiari provin din sistemul apărării, din sistemul serviciilor speciale, SRI, SIE și așa mai departe.

Avem 1.500 de beneficiari de pensii speciale din sistemul aviației civile și, ca să spunem lucrurilor pe nume, pensia cea mai mare, de care se tot discută la televiziuni, de 30.000 lei noi, aparține unui om care provine din acest sistem, nu are nicio legătură cu sistemul parlamentar.

A treia chestiune.

Numai în această perioadă, de la începutul anului până astăzi, 400 de magistrați, în urmă cu două luni de zile, ieșiseră din sistem din cauza discuțiilor privind abrogarea legilor speciale de pensionare.

Sunt oameni la 50 de ani care au ieșit din sistem pentru a prinde, ca să spun așa, ultimul tren și, dacă mergem și vedem "Monitorul Oficial", în ultimele două săptămâni de zile am avut, din nou, peste 60 -am numărat eu -de decrete ale președintelui prin care au fost eliberați din funcție magistrați, judecători și procurori, ca urmare a pensionării.

Repet, în jurul vârstei de 50 de ani au ieșit din sistem oameni care erau la maximă capacitate profesională și care ar fi putut servi cu mult profesionalism sistemul de justiție.

Și ultima chestiune.

Sunt vehiculate mai multe cifre pe piață.

Unii vorbesc de 80, alții vorbesc de 100, alții de câteva sute de parlamentari care ar fi beneficiari ai unei legi speciale, și aici trebuie să facem două sublinieri.

Prima subliniere este că majoritatea dintre ei sunt oameni care ies la pensie pe sistemul obișnuit al Legii nr. 19/2000, au contribuit la sistemul public de pensii și doar o mică diferență din pensia lor este, să spunem așa, suportată din această zonă specială.

A doua subliniere.

Dați-mi voie să răspund unor lucruri care s-au spus aici.

La temelia Parlamentului nu săpăm noi.

Cel puțin eu nu am săpat la temelia Parlamentului, sunt la primul meu mandat, nu mă văd beneficiar nici de pensie specială, pentru că mai am vreo 20 de ani până acolo, iar la temelia Parlamentului, din păcate, prin asemenea declarații, și domnul Boc, și Președintele României au săpat și sapă continuu. Și așa începe dictatura!

Vă mulțumesc mult.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Țuțuianu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Urban -microfonul 2 -, se pregătește domnul senator Bîrlea, ultimul înscris la cuvânt.

 
 

Domnul Iulian Urban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-o să intru în latura politică legată de dezbaterea acestei propuneri legislative și prefer să rămân pe stabilimentul juridic a ceea ce înseamnă această inițiativă legislativă.

Din păcate, nu este vorba că această inițiativă legislativă suferă, pentru că, așa cum ați văzut Domniile Voastre, stimați colegi, există rare cazuri în care Consiliul Legislativ avizează negativ, din punct de vedere al tehnicii legislative și al respectării legii și legalității, proiectele de lege pe care noi, parlamentarii, le promovăm.

În cazul acestui proiect de lege însă, repet, tehnica legislativă, legea și legalitatea suferă, pentru că... Și mă raportez aici la cererea de retrimitere la comisie, da, comisia poate să obțină acele date legate de pensii, date statistice și așa mai departe, însă comisia nu va avea ce să facă.

Este un proiect de lege - și vă spun din punct de vedere juridic -în care se spune să se scoată din absolut toate textele de lege care se referă la aceste pensii speciale tot ceea ce face referire la ele, fără să se pună absolut nimic în loc.

Cerem Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, nici măcar Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, ca să modifice fundamental întreaga inițiativă legislativă, să caute absolut toate textele de lege care normează aceste pensii speciale, pentru că nu se face nicio referire la legile care trebuie modificate, și îi punem să facă o muncă pe care, în primul rând, nu au cum să o realizeze, în al doilea rând, nu este normal ca eu să vin cu o inițiativă legislativă și să o arunc în cârca colegilor mei din comisii, să o pună ei în forma juridică, pentru că în blocul acela din Statele Unite cu trei etaje probabil că un etaj este ocupat de avocați, iar din punctul meu de vedere, ca jurist, repet, nu fac comentarii pe latura politică, vă spun că, atât în Senatul României, cât și în Senatul SUA, cât și în Senat klingonian sau în cel romulan, trebuie să respectăm normele de tehnică legislativă, legea și legalitatea.

Deci retrimiterea la comisie, în afară de faptul că ne va furniza niște date statistice, financiare, nu va rezolva problema de fond a acestei inițiative legislative care, din păcate, nu se subscrie nu atât normelor, ci, în primul și în primul rând, modului în care trebuie redactată o inițiativă legislativă.

Aceasta este marea problemă a acestei inițiative.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, domnul senator Bîrlea, aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Bîrlea:

S-a explicat încă o dată, dacă mai era cazul, de către colegii mei care sunt motivele reale pentru care comisiile au propus respingerea acestei inițiative legislative.

Nu e cazul, dar pe marginea acestei inițiative legislative s-a debordat, realmente, și s-a exploatat politic mai mult decât este firesc.

Domnilor colegi,

Noi suntem trimiși în forul legislativ pentru a fi promotorii, prin excelență, ai unor principii de bază care, în percepția opiniei publice, contează, acelea ale nediscriminării și egalității de șanse și tratament.

Dacă tot invocăm că nimeni nu este mai presus de lege, atunci și noi trebuie să admitem că suntem supuși unui astfel de principiu de ordine socială.

În ceea ce privește abordarea comparativă a sistemului de pensii pentru demnitari sau pentru alte categorii speciale, este recomandabil să o facem, dar nu putem face abstracție de realitățile concrete, sociale și economice în care noi trăim.

Ne-ar plăcea să avem aceleași condiții, și atunci, probabil, și abordarea noastră punctuală ar fi altfel în acest moment.

În ceea ce privește propunerea de retrimitere la comisie, ea nu poate avea decât efectul comasării acestei inițiative cu altele de același gen, pentru că ea este profund deficitară din punct de vedere al inițiativei legislative și, deci, mai departe, orice exploatare politică nu- și are sensul.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai dorește nimeni să ia cuvântul, am avut o mică dezbatere pe această temă și vă rog să-mi permiteți să... nu să trag concluzii, dar să vă spun care este punctul meu de vedere, impresia mea.

Impresia mea este că mulți dintre cei care au luat cuvântul au venit cu propunerea de retrimitere la comisie mai degrabă din considerente legate de percepția din exterior în legătură cu activitatea noastră și am înțeles că raportul de respingere care se propusese pe temei foarte clar, mai ales de vicii de tehnică legislativă, o serie de colegi nu au dorit să fie interpretat ca o manieră de a ne ascunde în spatele unor chichițe avocățești, cum se spune, și de a respinge încă o dată ideea menținerii pensiilor nerușinate pentru senatori și deputați, și eu mă asociez celor care consideră că este cel mai mare rău și cea mai grosolană manipulare care se încearcă, aceea de a arunca în spatele nostru responsabilitatea pentru un sistem care este în funcțiune - spunea domnul senator Bîrlea că nimeni nu este mai presus de lege, asta este legea, haideți să vedem cum putem să punem de acord această lege cu dificultățile prin care trece România.

De aceea, deși nu sunt convins că trimiterea la comisie va rezolva neapărat această problemă, cred că este mult mai înțelept, decât să o respingem de plano și să auzim peste două zile personalități importante din România spunând "iată-i, aceștia sunt cei care prin votul lor și ascunzându-se după scuze de tehnică legislativă votează în continuare pentru menținerea privilegiilor lor nerușinate".

Deci, din punctul meu de vedere, aceasta este opinia pe care am desprins-o din mai multe luări de cuvânt.

În plus, este și o chestiune procedurală.

S-a făcut propunerea concretă de a o retrimite la comisie și intenționez, sunt obligat să o supun la vot și, dacă această propunere nu va întruni numărul de voturi necesar, fiind vorba de o lege organică, va trebui, potrivit practicii noastre, să reluăm votul după dezbaterile de azi -am înțeles că mai sunt câțiva colegi care doresc să intervină - și să o reluăm luni la vot în plenul Senatului.

Vă rog, domnule președinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi, Sinteza discuțiilor a fost făcută foarte bine de domnul președinte de ședință Meleșcanu.

Opinia unanimă este că pensiile speciale trebuie să dispară.

Mai există și alte opinii în subsidiar, sigur, care au dat naștere la numeroase declarații politice.

Din punct de vedere strict al comisiei, retrimiterea nu va produce niciun fel de efect.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi, deci, aflați pe poziții mai de specialitate, toții membrii comisiei au considerat același lucru, că este imposibil să formulezi o lege atât de importantă în termeni atât de succinți.

De altfel, ținem minte cu toții că una dintre obiecțiile aduse de către o majoritate destul de mare intenției premierului de a- și asuma răspunderea pe o lege unitară a pensiilor a fost tocmai aceasta, că este foarte greu să-ți asumi răspunderea pe o lege atât de importantă și de stufoasă care să nu fie dezbătută în Parlament, iar acum vrem, prin două articole de lege, să reglementăm un subiect așa de important.

Sigur, legea, spun încă o dată, este generoasă, dar formularea ei îmi aduce aminte de statutul unui partid care s-a înregistrat undeva, în campania electorală, în Cehia, care era Partidul băutorilor de bere, și platforma lui electorală suna cam așa: "Berea trebuie să fie rece, ieftină și destulă", și cu asta se rezolvau toate problemele națiunii.

Sigur, noi nu vom avea posibilitatea să vă obținem toate acele date pe care se pare că le doriți și care oricum nu trebuie cerute comisiei, nici să facem din trei articole o lege de câteva sute de pagini, cum este Legea unitară a pensiilor.

De aceea, este extrem de posibil ca să se ajungă la termenul de aprobare tacită, care este peste vreo 8 zile, și încă o lege care nu are relevanță, dar care răspunde unei îngrijorări populiste de moment, să ajungă la Camera Deputaților.

Cam acesta este traseul pe care îl prevăd.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

V-am explicat că suntem, practic, în situația în care, cu toate argumentele care s-au prezentat aici, trebuie întâi să dăm o decizie privind propunerea procedurală referitoare la retrimiterea la comisie.

Recunosc și eu că domnul senator Rădulescu avea dreptate, nu știu ce se va putea face, dar, în mod sigur, un rezultat poate să fie, și anume combinarea ei sau luarea ei în discuție împreună cu alte inițiative legislative care, probabil, vor urma în aceste zile pe aceeași temă.

Dacă nu, vom vedea.

În consecință, voi supune la vot propunerea procedurală făcută de domnul senator Varujan Vosganian, de domnul senator Petru Daea, sprijinită de domnul senator Radu Feldman Alexandru, privind retrimiterea acestui proiect de lege la comisie, cu termen cât mai rapid.

Îl voi ruga pe domnul președinte Rădulescu să ne comunice la prima ședință de Birou permanent cum vede acest program.

Acum vă rog să vă exprimați prin vot pentru retrimiterea la comisie.

Cu 46 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

Înainte de a trece la punctul 7, vă rog să vă uitați în stânga dumneavoastră și să fiți alături de mine pentru a saluta copiii de la Asociația pentru Protecția Copilului din județul Olt, care, la invitația Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC din Parlament, fac o vizită la noi și, de asemenea, salutăm și grupul de studenți din Basarabia, veniți la invitația Grupului parlamentar al PD-L.

Ar trebui să fie 40 cu 51, deci 91 de persoane.

Vă spunem bine ați venit și sperăm să vă facem o impresie bună!

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (L247/2009); (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 26 octombrie a.c.)

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Din partea inițiatorilor, domnul deputat Mircia Giurgiu, dacă este prezent, să vină să prezinte inițiativa.

Nu este prezent.

Atunci, o rog pe doamna secretar de stat Doina Pârcălabu să prezinte punctul de vedere al Guvernului față de această propunere legislativă.

Din partea comisiei de specialitate participă domnul președinte Cristian Rădulescu.

Vă rog, doamna secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 9.

 

Doamna Domnica Doina Pârcălabu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale urmărește să încadreze activitatea Societății Comerciale "Hidroconstrucția" - SA, axată pe executarea de lucrări în subteran, în prevederile art. 20 lit. a1) din Legea nr. 19/2000, similar cu prevederile referitoare la unitățile miniere.

Criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale au fost stabilite prin hotărâre a Guvernului, cum prevedea Legea nr. 19/2000.

În respectarea acestor prevederi, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale.

Rezultatele aplicării acestei hotărâri s-au transpus în Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale.

Prevederile acestor acte normative, ca termen de aplicabilitate, au expirat.

Mai mult decât atât, de la 1 ianuarie 2007, România, în calitatea sa de stat membru, are obligația să respecte legislația europeană în domeniu, fapt ce face ca această inițiativă legislativă să nu fie în concordanță cu prevederile legislative actuale europene și naționale referitoare la condițiile de muncă.

Trebuie precizat și faptul că Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, care transpune directivacadru, și cele 19 hotărâri de guvern, care transpun directivele specifice în domeniul securității și sănătății în muncă, nu mai prevăd altfel de condiții decât cele normale pentru a fi în spiritul directivei transpuse, astfel că angajatorul are obligativitatea să asigure securitatea și sănătatea în toate aspectele legate de muncă, să ia măsurile necesare pentru asigurarea securității și protecției sănătății lucrătorilor, prevenirea riscurilor profesionale și asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în muncă, să respecte limita maximă de expunere profesională admisă pentru lucrătorii săi în cazul noxelor pentru care s-au stabilit astfel de limite în cele 19 hotărâri de guvern din domeniul securității și sănătății în muncă.

Neîndeplinirea acestor obligații, printre altele, constituie abateri atât în Legea nr. 319/2006, cât și de la prevederile hotărârilor de guvern unde au fost prevăzute măsurile specifice de remediere.

Față de aceste argumente, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține promovarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule președinte Cristian Rădulescu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Microfonul 7, vă rog.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Nu este prima inițiativă care se referă la categoria celor care lucrează în subteran la societatea "Hidrotehnica".

Există însă o reglementare în lege, deci această inițiativă vine pe un text deja existent, drept care, în afară de obișnuitele avize negative de la trei comisii, de la CES și raportul de respingere al comisiei noastre, există chiar și de la Consiliul Legislativ -care, de obicei, este foarte generos -un aviz negativ.

Prin urmare, noi nu putem face altceva decât să vă propunem respingerea.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult domnului președinte Cristian Rădulescu.

Stimați colegi, trecem la dezbateri generale.

Dorește cineva să intervină pe marginea proiectului de lege?

Dacă nu dorește nimeni să intervină, caracterul legii fiind organic, potrivit practicii, vom da votul luni, 26 octombrie, când avem voturi pe legile organice.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea art. 68 alin. (1) din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 -Codul muncii (L244/2009); (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 26 octombrie a.c.)

Punctul 8 din ordinea de zi este Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 68 alin. (1) din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 - Codul muncii.

Această propunere legislativă este inițiată de domnul deputat PD-L Bărbulescu Daniel Ionuț.

Vreau să verific dacă, fiind invitat, este în sală. Nu.

Din partea Guvernului participă doamna Doina Pârcălabu, secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul președinte Cristian Rădulescu.

O rog pe doamna Pârcălabu să ne spună, foarte scurt și concis, care este principalul argument care motivează poziția Guvernului față de această inițiativă legislativă. Microfonul 9, vă rog.

 

Doamna Domnica Doina Pârcălabu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 68 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, în sensul propus de inițiator, nu a respectat prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) punctul i) din Directiva 98/59 a Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene din 20 iulie 1998

privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective, potrivit căreia concedieri colective reprezintă concedierile efectuate de un angajator dintr-unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana lucrătorului, în cazul în care, conform opțiunii statelor membre, numărul concedierilor este fie pe o perioadă...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles, doamna secretar de stat.

Vă rog să concluzionați care este punctul de vedere.

 
 

Doamna Domnica Doina Pârcălabu:

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține promovarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Cristian Rădulescu, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, vă rog. Microfonul 7.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Avem același punct de vedere cu Guvernul și cu Consiliul Economico-Social, de asemenea cu avizele date de comisiile permanente ale Senatului.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dezbateri generale, întrebări, dacă sunt, din sală, vă rog, doamnelor și domnilor senatori.

Nu pare să fie cazul.

Ne aflăm, de asemenea, în fața unui proiect de lege cu caracter organic.

În consecință, votul pe raportul comisiei și pe proiectul de lege, luni, 26 octombrie, în plen.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii (L267/2009); (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 26 octombrie a.c.)

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii.

Inițiator, un grup de deputați și senatori.

Este vorba de domnul Vasile Mustățea, domnul Cibu Constantin Sever, domnul Nedelcu Vasile și domnul Frâncu Emilian Valentin, din Grupul parlamentar al PNL, și domnul Măgureanu Cezar Mircea, senator independent.

Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Doina Pârcălabu.

Raportul comisiei va fi prezentat de domnul președinte Cristian Rădulescu.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Emilian Frâncu, care o să prezinte proiectul.

Vă rog. Microfonul 6.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea noastră legislativă pleacă de la nivelul relativ mic al cuantumului alocației pentru copii, care, în acest moment, este de 40 RON, și, studiind Programul de guvernare al Coaliției PD-L -PSD, care- și propune ca, în următorii ani, acest nivel să crească la 200 lei, am venit cu această propunere legislativă prin care căutăm să ajungem în trepte la acest nivel, și anume să oferim posibilitatea acestor copii să primească alocații în valoare de 50, 70 și să se ajungă până la 150 RON.

Ca principiu, am luat o legare de nivelul salariului minim pe economie garantat în plată și, funcție de nivelul veniturilor familiei -pentru că am considerat că nu este corect să se treacă imediat la nivelul propus, acela de 200 RON, ci să se meargă în trepte -, să găsim o soluție mai rapidă pentru familiile cu venituri mici, în așa fel încât, propunând creșteri de 5%, 10%, 15%, 20% și 25%, rezultă nivelurile de 30 RON, 60 RON, 90 RON, 120 RON și 150 RON, față de 40 lei, cât este în prezent.

Propunerea noastră are deci ca obiect creșterea alocației pentru copii, dar ținând seama și de veniturile familiilor și favorizând, în acest fel, familiile cu venituri mici.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Pârcălabu. Microfonul 9.

Pe scurt, vă rog.

 
 

Doamna Domnica Doina Pârcălabu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 61/1993 reglementează acordarea alocației de stat, ca drept universal al copiilor, în cuantum unic, indiferent de veniturile părinților.

Acesta este un drept al copilului, și nu al familiei.

Prin propunerea legislativă se schimbă natura dreptului, de la unul universal la unul bazat pe testarea veniturilor și de la un drept al copilului la un drept al familiei cu copii.

De asemenea, nu se precizează dacă nivelurile de venituri sunt niveluri brute sau nete și dacă acestea sunt pe membru de familie sau venituri totale ale familiei, nu se precizează dacă acestea reprezintă o medie pe o anumită perioadă de timp sau sunt venituri realizate în ultima lună înainte de solicitarea dreptului.

Față de aceste considerente, nu susținem adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu, doamna Pârcălabu.

Din partea comisiei, raportul este prezentat de domnul președinte Rădulescu.

Vă rog. Microfonul 7.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Alocația pentru copii este un subiect care suscită, mai ales în ultimul timp, atenția multor colegi. Și de data aceasta se face confuzie între drepturile părinților, ca angajați, și dreptul copilului.

Dacă ar fi după principiul "de la fiecare după posibilități și fiecăruia după necesități", am putea să acceptăm, dar aici este vorba de dreptul strict și universal al copilului care trebuie să pornească cu șanse egale, deci nu e vorba de o respingere din neapreciere a pozitivității demersului, ci pentru a nu contrazice drepturi fundamentale prevăzute în Constituție.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte Rădulescu.

Raport de respingere din partea comisiei.

Aveți întrebări adresate inițiatorului?

Domnul senator Mustățea, domnul senator György Frunda.

Dezbateri generale.

Domnule senator Mustățea, vă rog. Microfonul 1.

 
 

Domnul Vasile Mustățea:

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi, Așa cum a remarcat și domnul Rădulescu, acordarea alocației de stat a fost o preocupare permanentă a senatorilor și deputaților.

Eu vreau să adresez o întrebare doamnei secretar de stat, deoarece, în acest moment, noi mai avem depus un proiect la Senat, care vizează modificarea art. 3 alin. (1) și este formulat de doamna senator Plăcintă Sorina, domnul senator Gheorghe David, domnul senator Iulian Bădescu și doamna senator Mihaela Popa, din cadrul Grupului parlamentar al PD-L.

Colegii noștri au dorit să modifice cuantumul, așa cum este scris și în Programul de guvernare, la suma de 200 lei pentru fiecare copil. Și de această dată Guvernul a dat un punct de vedere negativ, a respins această propunere.

Dați-mi voie să citesc din punctul de vedere al Guvernului:

"În acest sens, se va analiza posibilitatea de a sprijini mai mult copiii din familiile sărace, însă fără a diminua interesul pentru muncă al părinților sau participarea activă a acestora pe piața muncii.

Sistemul de alocații familiale se va analiza în corelare cu sistemul de servicii sociale adresate familiilor cu copii, în raport cu stadiul de dezvoltare al acestora și - atenție! -astfel încât să se poată realiza individualizarea acordării acestora în funcție de nevoile reale ale copilului și familiei sale."

În punctul de vedere prezentat astăzi -pentru că proiectul nostru de lege, la care sunt și eu coautor, satisface chiar exigențele acestui punct de vedere -, nouă ni se spune că:

"este un drept al copilului, și nu al familiei.

Prin propunerea legislativă se schimbă natura dreptului, de la unul universal la unul bazat pe testarea veniturilor și de la un drept al copilului la un drept al familiei cu copii."

Aș ruga-o pe doamna secretar de stat, pentru că Guvernul are două puncte de vedere contradictorii -nu mai sesizez aici, deoarece colegii mei au făcut-o mai devreme, incompetența sau inconsecvența Guvernului este recunoscută -, să ne spună care este adevăratul punct de vedere al Guvernului, cel care a fost transmis la acest proiect sau la celălalt pe care vi l-am prezentat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator Frunda, vă rog. Microfonul 2.

Urmează domnul senator Urban.

 
 

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea este de principiu.

În primul rând, vreau să-l felicit pe colegul meu, domnul senator Frâncu, și pe ceilalți colegi pentru inițiativa lor, dar, vorbind obiectiv, cred că sunt șanse mici ca acest proiect să fie adoptat și cred că este o inițiativă lăudabilă, dar nu rezolvă problema în sine.

Doamna secretar de stat și domnul senator Rădulescu au ridicat problema de fond -este dreptul copilului sau dreptul familiei? Și preluând reglementarea legală din perioada comunistă, se susține că este un drept al copilului, acordând o egalitate de șanse tuturor copiilor patriei.

Fals și ipocrit!

Fals și ipocrit! Copiii patriei nu au aceleași șanse.

Nu are aceeași șansă copilul care se naște într-o familie cu 7 copii și care trăiesc din ajutorul social cu copilul care se naște într-o familie de oameni avuți, care nu are nevoie de alocația de stat a statului român.

Ideea aceasta trebuie regândită.

Trebuie să modificăm legea în sensul ca oamenii care au un venit mult peste mediu să nu primească alocație de stat pentru copii și cred că ar fi un semn bun dacă noi, senatorii, am da în acest sens, să spunem - eu sunt deja puțin trecut de vârsta la care să am copii care să beneficieze de alocația de stat -, dar am spus-o repetat, oamenii care au un venit decent sau peste nivelul decent nu trebuie să beneficieze de alocația de stat pentru copii.

Nu se asigură nicio egalitate de șanse pentru copiii respectivi, de mult nu mai există această egalitate.

Pot părinții să- și permită de la grădinițe particulare, până la profesori privați pentru copiii lor, iar ceilalți, care au mai puțin noroc în viață, trebuie să apeleze la acea alocație din care, de multe ori, nu numai nevoile copilului, dar și nevoile familiei sunt acoperite.

De aceea, cred că ideea Guvernului, programul Guvernului trebuie revizuit.

Este un punct de vedere depășit de istorie și de realitățile țării și trebuie să implementăm în legislație o concepție nouă în care copiii care au nevoie să primească bani, prin reîmpărțirea sumelor cuvenite tuturor copiilor, copiii care se află în nevoi să primească mai mult.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator Frunda.

Nu vreau să fac niciun fel de comentariu asupra declarației de principiu.

Referirea la vârstă îmi aduce aminte că, nu cu mult timp în urmă, cineva mi-a spus povestea unui client, a unui avocat celebru, care vă contrazice flagrant.

Dau cuvântul domnului senator Urban.

Vă rog. Microfonul 2.

 
 

Domnul Iulian Urban:

Vă mulțumesc frumos.

În primul rând, văd că inițiatorii sunt de la Partidul Național Liberal.

Este un lucru bun.

Se scrie în inițiativa legislativă că se dorește majorarea alocației de stat pentru copii de la suma de 40 de lei, cât este în prezent.

Stimați colegi,

În noiembrie 2008, Guvernul Tăriceanu a acordat națiunii române și copiilor acestei țări o majorare a alocației pentru copii de la 40 de lei la 42 de lei.

Haideți că acei 2 lei sunt vitali în economia creșterii unui copil! Am copil și mă bucur că am putut să primesc acești 2 lei în plus, pe lună, de la Guvernul Tăriceanu.

În ceea ce privește argumentația și referirea pe care le-a făcut domnul senator Mustățea la inițiativa legislativă pe care am promovat-o împreună cu colegii mei, de creștere a alocației pentru copii la 200 de lei, cred că vă certați cu cine nu trebuie, pentru că nu cu Guvernul interimar Boc 2 trebuie să vă certați.

Noi am așteptat cinci luni să primim un punct de vedere de la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale - ciudat, al familiei! -, pentru că nu ni se dădea acest punct de vedere, întrucât, din nefericire, inițiativa legislativă venea din partea PD-L și, în perspectiva campaniei electorale, suna destul de ciudat ca noi să fi avut deja în Parlament o discuție serioasă pe necesitatea creșterii, majorării la 200 de lei a alocației pentru copii.

Da, așa este, inițiativa noastră legislativă este anterioară inițiativei colegilor de la PNL, care pe fond este corectă, pentru că pe fond trebuie să rezolvăm problema faptului că copiii din România primesc cele mai mici alocații din Europa.

Revenind la ceea ce voiam să punctez, repet, nu cred că doamna secretar de stat trebuie să vă dea răspunsul, pentru că eu știu foarte bine, și doamna secretar de stat știe de câte ori am revenit la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și cât m-am certat cu cei de acolo, pentru că le spunem că trebuie să-mi respecte un drept fundamental, și anume acela ca, într-un interval de 30 de zile, să-mi trimită un punct de vedere, pe care l-am primit după cinci luni.

Deci iată unde se regăsește rezolvarea acestei probleme, dar, până una alta, rămâne să ne bucurăm de cei 2 lei pe care fiecare părinte din România i-a primit cu dărnicie de la fostul Guvern al țării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator Urban, pentru intervenție.

Dau cuvântul domnului senator Onofrei.

 
 

Domnul Orest Onofrei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că inițiativa este generoasă, dar, la fel ca cea despre pensiile speciale, este greu de pus în practică.

În primul rând, prin procentele pe care le propune din venituri unele alocații scad sub nivelul actual.

În al doilea rând, știm foarte bine că veniturile sunt variabile, și de câte ori venitul se schimbă, se schimbă și alocația, și dă naștere unor probleme care sunt greu de pus în practică.

Pe de altă parte, nu sunt foarte în temă, dar trebuie văzut dacă este un drept, așa cum se spunea, al familiei sau al copilului.

Ceea ce domnul senator Frunda spunea, ca eminent jurist și ca președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, ne-a propus la un moment dat un fel de discriminare pozitivă -așa am înțeles eu.

Probabil se acceptă sau nu, nu știu.

Este greu de știut cum rezolvăm problema familiilor al căror unic venit este compus din a face copii, pentru că există și acest lucru, și trăiesc doar pe această bază.

Eu cred că, la fel ca și proiectul de lege pe care l-am discutat înainte, acest proiect de lege trebuie întocmit mai exact, mai coerent și posibil de aplicat.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Mustățea.

Vă rog. Microfonul 1.

 
 

Domnul Vasile Mustățea:

Cu tot respectul pentru domnul senator Urban, eu insist ca doamna secretar de stat să îmi dea răspunsul, și nu cred că un senator poate să deturneze o întrebare a altui senator.

Eu insist ca doamna secretar de stat să îmi dea răspunsul cu privire la cele două puncte contradictorii.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles, domnule senator Mustățea.

Dacă mai dorește să intervină cineva?

Domnul senator Gheorghe David.

Vă rog. Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pentru domnul coleg, însă noi dezbatem o propunere legislativă pe care o avem acum.

Acel punct de vedere care dânsul spune că există, sigur că există, dar nu este la îndemâna noastră acum și nu cred că este cazul să facem referire la el, eventual, trebuie să discutăm ambele proiecte odată, și atunci putem să facem o comparație.

Este greu acum ca doamna secretar de stat să dea un răspuns la o prevedere a Guvernului care se referă la o altă propunere legislativă, care va fi pe o altă ordine de zi.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi, Stimate domnule senator, Cu tot respectul care vi-l port, nu pot să accept că, atunci când un senator adresează o întrebare unui reprezentant al Guvernului, putem să pornim de la ideea că nu este momentul să i se răspundă.

Doamna secretar de stat poate să spună foarte bine că nu se poate pronunța, că va face o cercetare și va prezenta ulterior...

Dacă introducem sistemul, punem întrebări și, după aceea, vedem la care se răspunde și la care nu, mi se pare un precedent periculos.

Cu tot respectul.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, o voi ruga pe doamna secretar de stat să dea un răspuns la întrebarea domnului senator Mustățea, iar, în final, voi da cuvântul inițiatorului.

Mulțumesc. Microfonul 9.

 
 

Doamna Domnica Doina Pârcălabu:

În ceea ce privește modificarea cuantumului alocației pentru copii, care trebuie aplicată prin modificarea Legii nr. 61/1993, având în vedere că în programul legislativ sunt cuprinse aceste obiective...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Doamna Pârcălabu, vă rog eu frumos să o scurtăm.

Sunt două puncte de vedere contradictorii.

Dacă ne puteți spune ceva, dacă nu, ne promiteți că data viitoare veniți cu un răspuns.

 
 

Doamna Domnica Doina Pârcălabu:

Voi solicita colegilor care răspund de domeniu un punct de vedere argumentat în problema semnalată de domnul senator Mustățea.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Mustățea.

 
 

Domnul Vasile Mustățea:

Întrucât doamna secretar de stat nu poate să ne dea răspunsul astăzi, eu solicit un răspuns în scris: care dintre cele două puncte este acela pe care îl susține cu adevărat Guvernul?

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, foarte mult.

În final, dau cuvântul reprezentantului inițiatorilor, domnul senator Emilian Frâncu.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Stimați colegi, Din discuțiile purtate am înțeles că există interes pentru această propunere legislativă.

Poate că nu m-am făcut foarte bine înțeles prima oară când am discutat la comisia de fond, iată că există colegi care, într-adevăr, consideră că familiile cu venituri mari nu ar trebui să beneficieze de o creștere a alocației pentru copii, sau chiar să nu primească deloc, pentru că nu este util acest lucru, și fondurile rămase să fie redistribuite pentru familiile cu venituri reduse.

De aceea, vă rog, dacă se poate, domnule președinte, să supuneți votului rugămintea mea de a se retrimite la comisie, pentru a se rediscuta puțin mai clar exprimarea pe care unii colegi au considerat că nu este foarte corectă, într-unul din paragrafe nu se preciza că este vorba de venituri salariale lunare, dar, în rest, consider că principiul era corect.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Unul din coinițiatori, domnul senator Emilian Frâncu, propune retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Vă consult dacă există obiecții față de această propunere.

Dacă nu, voi supune la vot această propunere.

Este vorba de propunerea de retrimitere la comisie a acestei propuneri legislative.

Vă rog să votați.

Domnule senator Frâncu, vă rog să votați numai la cartela aceea.

Cu 34 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și două abțineri, s-a adoptat decizia de retrimitere la comise.

Dați-mi încă o dată.

34 pentru.

Regret foarte mult, rămâne în pronunțare pentru luni, 26 octombrie.

Sunt, dar oamenii sunt senatori liberi să voteze sau nu, să- și exprime votul sau nu.

Vot, luni, 26 octombrie, când dumneavoastră, inițiatorii, puteți veni cu alte propuneri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind unele măsuri în domeniul muncii și asigurărilor sociale (L287/2009); (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 26 octombrie a.c.)

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, unde este înscris Proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul muncii și asigurărilor sociale.

Din partea inițiatorilor, doamna Doina Pârcălabu.

Din partea comisiei de specialitate, domnul președinte Cristian Rădulescu.

Dau cuvântul doamnei Doina Pârcălabu și am rugăminte să ne prezentați foarte pe scurt esența inițiativei legislative.

 

Doamna Domnica Doina Pârcălabu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vizează depunerea dosarului de pensionare cu 30 de zile înainte de îndeplinirea condițiilor de pensionare.

La elaborarea proiectului de lege s-a avut în vedere compatibilizarea cu reglementările privind încetarea de drept a raporturilor de muncă ale persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare în sistemul public cu actualele prevederi, respectiv Codul muncii și Statutul funcționarilor publici.

Propunerile formulate de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului, referitoare la disfuncționalitățile ce pot surveni în situația reglementării termenului de depunere a cererii de pensionare anterior cu 30 de zile datei îndeplinirii condițiilor de pensionare, apreciem că acestea pot fi îndepărtate prin revizuirea drepturilor de pensie stabilite inițial, după ce angajatorul va depune la casa teritorială de pensii declarația nominală corespunzătoare ultimei luni de activitate înainte de pensionare.

Având în vedere aceste considerente, susținem adoptarea prezentului act normativ.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte Cristian Rădulescu, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

Vă rog. Microfonul 7.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Comisia a ținut cont de avizele comisiilor permanente sesizate și a întocmit un raport de admitere cu amendamente, care se referă la faptul că depunerea dosarului înainte de îndeplinirea condițiilor de pensionare ar conduce la neluarea în calcul a stagiului și a veniturilor din ultimele luni, iar acest lucru ar conduce la diminuări ale cuantumului pensiilor calculate și, bineînțeles, la destul de multe nemulțumiri și încurcături.

Guvernul a dat dovadă de mult optimism când a prevăzut aceste termene pe care le-a introdus în inițiativa legislativă de bază.

Consultându-ne și cu alți specialiști, majoritatea membrilor comisiei au ajuns la părerea că este bine să nu ne pripim, dat fiind că știm că se calculează destul de greu pensiile, și să dăm niște termene care să nu afecteze drepturile celor care se vor pensiona, drept care au fost întocmite amendamentele cu care s-a adoptat acest raport de admitere.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult.

Vă invit la dezbateri generale sau dacă aveți întrebări adresate Guvernului.

Nu sunt.

Fiind vorba de o lege organică, votul va fi dat luni.

Vom începe cu votul pe raport, dacă amendamentele respinse se susțin, amendamentele admise, și vom continua cu proiectul de lege.

Vă rog, domnule senator, dacă sunt comentarii la amendamentele respinse.

Dacă se susțin sau nu...

Vă rog, domnule senator.

Scuze!

 
 

Domnul Trifon Belacurencu:

La această propunere legislativă, domnule președinte, am formulat un amendament în cadrul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, care a fost nominalizată să facă aviz la respectivul proiect de lege.

Amendamentul meu s-a referit la faptul că cererea de pensionare împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor propuse de lege se depun de către solicitant sau, după caz, de către angajator la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul solicitantului cu 45 de zile calendaristice înainte, și nu 30 de zile cum prevedea proiectul.

Argumentația mea s-a referit la faptul că depunerea cu 45 de zile înainte creează posibilitatea caselor teritoriale de pensii să analizeze corect și, mă rog, cu un rezultat pozitiv toate aceste cereri.

Din experiența pe care o au inclusiv casele de pensii din județele pe care le-am contactat în acest sens, rezultă că termenul de 45 de zile este mai bun decât cel prevăzut în proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Deci susțineți amendamentele respinse.

 
 

Domnul Trifon Belacurencu (din sală):

Le susțin!

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Urmează să începem cu supunerea lor la vot. Microfonul 3.

 
 

Doamna Doina Silistru:

Amendamentele la legile organice pot fi supuse la vot astăzi, deci atunci când sunt dezbătute.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Vă rog să vă uitați în raportul comisiei.

Aveți în anexa nr. 2, trei amendamente propuse de domnul senator Belacurencu.

Amendamentul 1, respins de comisie, se referă la art. 82.

Amendamentul se susține, domnule senator Belacurencu?

Primul amendament.

 
 

Domnul Trifon Belacurencu (din sală):

Pe toate trei le susțin!

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Dacă le susțineți pe toate trei, trecem la votul lor.

La amendamentul 1, este cineva împotriva lui?

Nu pare să fie cazul.

Supun votului dumneavoastră primul amendament, respins, care se referă la art. 82.

Vă rog să votați.

Cu 41 de voturi pentru, 25 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptat.

Trecem la amendamentul 2, respins, care se referă la art. 83.

Vă rog să votați.

Cu 65 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptat.

Trecem la amendamentul 3, respins, care se referă la art. 86.

Vă rog să votați.

Cu 46 de voturi pentru, 26 voturi împotrivă și nicio abținere, s-a adoptat.

Al patrulea amendament, respins de comisie, este o reformulare și se referă la art. 167.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Și acest amendament a fost adoptat.

Cu 68 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și două abțineri, s-a adoptat.

Luni, vot.

Față de amendamentele admise, au trecut și amendamentele domnului senator Belacurencu, acceptate de plen.

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind externarea persoanelor decedate de religie islamică (L270/2009); (retrimitere la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități)

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi - Propunerea legislativă privind externarea persoanelor decedate de religie islamică.

Salut prezența colegului nostru Amet Aledin, deputat din partea Grupului minorităților naționale.

Din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Irimie.

Din partea comisiei, domnul senator Frunda György. Microfonul 6.

Domnul deputat Aledin.

 

Domnul Amet Aledin - deputat:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, reprezint comunitatea tătară în Parlamentul României.

În România se găsește o importantă comunitate religioasă islamică și, firesc, există și numeroase unități de cult.

Această comunitate formată, în special, din etnici tătari și etnici turci și-a păstrat în decursul istoriei tradițiile.

De sute de ani de când această comunitate se găsește în această zonă, ea și-a păstrat într-un mod corect tradițiile.

Islamul, ca religie, are însă anumite particularități, printre care și posibilitatea ca persoanele decedate să fie înhumate într-o perioadă foarte scurtă, în cel mai scurt timp posibil.

Este o particularitate a religiei noastre și până acum nu au existat probleme în acest sens.

Din păcate, anul trecut s-a ivit o astfel de problemă.

Nu intru în amănunte, dar atunci am constatat că există un vid legislativ, și anume faptul că trebuie să ne gândim la persoanele a căror religie este islamul.

Spuneam că a existat această problemă.

Anul trecut am luat legătura cu fostul ministru Bazac și am convenit că trebuie să facem această propunere legislativă și, de altfel, textul este scurt, nespectaculos, dar care poate pune capăt unei neclarități.

Este un articol unic: "În condițiile legii, persoanele decedate de religie islamică pot fi externate, la cererea familiei, mai devreme de 24 de ore."

M-am consultat și cu factorii decizionali din cadrul comunității noastre, am vorbit cu domnul muftiu și am ajuns la concluzia că trebuie să existe acest text.

Țin să specific că aprobarea acestei propuneri legislative nu implică și costuri materiale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Cristian Irimie. Microfonul 10.

 
 

Domnul Cristian Anton Irimie - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Sănătății nu susține această inițiativă legislativă din următoarele considerente:

Având în vedere obiectul de reglementare, considerăm că nu este oportună inițierea unei propuneri legislative care să conțină doar această reglementare.

Considerăm că, în măsura în care se dorește a fi reglementată această situație, ținând cont de tradiția și religia islamică, trebuie amendată în acest sens Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre, și nu inițiat un nou act normativ.

Având în vedere cele sus-menționate, vă adresez rugămintea de a respinge această inițiativă legislativă, dar sigur că hotărârea va aparține forului legislativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, domnul senator Frunda György, președintele comisiei.

 
 

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră a luat în dezbatere la 23 iunie 2009

inițiativa legislativă a celor trei colegi parlamentari și am adoptat un raport favorabil, de admitere a propunerii legislative.

Am luat în considerare atât avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cât și avizul negativ al Comisiei pentru sănătate publică.

În ceea ce privește susținerea Guvernului, din punct de vedere al tehnicii legislative, dacă vom adopta acest proiect de lege, înseamnă, implicit, modificarea acelei legi care are un caracter general, or aceasta este o lege specială și se modifică automat.

Într-adevăr, în cazul credinței musulmane, cei care mor trebuie îngropați înainte de apusul soarelui.

Cred că acest obicei trebuie respectat și, legislativ, este un lucru pozitiv.

Nu au existat obiecțiuni din partea nimănui.

Pentru că îmi permite regulamentul, aș propune un amendament de redactare, pentru că nu sună bine în românește "pot fi externate mai devreme de 24 de ore", ci să spunem "într-un interval de 24 de ore", ceea ce acoperă cererea inițiatorilor și, legislativ, cred că este mai bine.

Mai devreme de 24 de ore, adică minus o oră? Într-un interval de 24 de ore de la data decesului, cred că este o formulare mai riguroasă legislativ.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

E o propunere de redactare făcută de domnul președinte.

Domnule senator, stați jos! Vă dau cuvântul.

Era Olguța Vasilescu înaintea dumneavoastră, și este și doamnă.

Vă rog frumos.

Dacă pe noi nu ne respectați, măcar pe doamne să le respectați.

Vă rog, doamna senator Vasilescu. Microfonul 4.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că unele obiceiuri ni s-ar putea părea ciudate astăzi, dar ele provin din tradiție, sunt precepte religioase și noi avem obligația să ținem cont de ele.

La apariția Coranului a fost o adevărată revoluție în lumea arabă.

De ce? Până la data respectivă, dacă primii născuți erau femei, se îngropau de vii, și pentru femei a fost o adevărată revoluție în bine, chiar dacă astăzi ni se pare ciudat, de exemplu, că femeile din lumea islamică poartă văl, aveau o logică, mergeau foarte mult prin nisip, prin deșert și atunci trebuiau să fie protejate.

Carnea de porc, la fel, lor li se părea că acest animal consumă anumite mizerii și nu au acceptat-o.

De asemenea, exista acest obicei de a- și îngropa morții imediat, până în apusul soarelui, tocmai pentru a nu se răspândi epidemiile.

Acestea sunt niște tradiții care s-au păstrat, au devenit precepte religioase foarte puternice și noi avem obligația să ținem cont de ele.

Aș vrea să luați aceste lucruri pe care le spun drept o pledoarie în favoarea legii.

Pe de altă parte, nu putem să nu constatăm un lucru, și anume că avem o legislație în vigoare, avem doctori în sală care ne pot spune că, dacă există dubii în cazul morții unei anumite persoane, aceasta nu poate fi dată familiei spre înmormântare până nu se face o autopsie, până nu se parcurg anumite etape.

Dacă noi vom promova proiectul de lege în această formă, eu vă spun că vom intra în contradicție cu legislația deja existentă.

Aș propune reîntoarcerea la comisie, pentru că articolul respectiv -într-adevăr, este scurt, așa cum spunea domnul deputat Amet Aledin -este destul de concret, dar intră în contradicție cu alte legi pe care le avem în vigoare.

Atunci aș propune ca, în cadrul comisiei de specialitate, poate și cu aportul colegilor de la Comisia pentru sănătate publică, să îmbunătățim cumva acest proiect de lege, mai ales că nu se precizează în legea respectivă care este obligația organelor în drept.

Adică sunt multe lucruri care, cred eu, ar trebui rediscutate în comisia de specialitate.

De aceea, punctul meu de vedere este că ar trebui să retrimitem proiectul de lege la comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu.

Tot la dezbateri generale, domnul senator Dumitru Constantin, urmează domnul senator Ichim, doamna senator Boitan și ceilalți care vor dori să intervină.

 
 

Domnul Constantin Dumitru:

Domnule președinte, am să fiu foarte scurt.

Nu pot fi de acord cu ceea ce a propus domnul președinte Frunda, președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, pentru că 24 de ore, așa cum dumnealui spune, ar deveni un termen imperativ și, atunci, în aceste 24 de ore eu trebuie să-l expulzez, să-l arunc din țară.

Nu se poate.

Sunt de acord cu doamna senator Olguța Vasilescu în ceea ce privește retrimiterea la comisie, dar, în același timp, să aibă un aviz din partea Comisiei pentru sănătate publică.

Într-adevăr, trebuie corelate mult mai multe legi ale statului român cu această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL. Microfonul 1.

 
 

Domnul Paul Ichim:

Sunt mai multe puncte.

Acest proiect a fost discutat la Comisia pentru sănătate publică, a avut aviz negativ și aș vrea să-l argumentez.

Deci problema asta e discutată.

Din câte am înțeles eu, a fost un caz nefericit în iarnă, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, undeva la Spitalul Fundeni.

Problema a plecat de la lipsa personalului de specialitate, care era în concediu, și, normal, atunci s-a întârziat eliberarea decedatului.

Acum, din punct de vedere medical, spun lucruri normale, dar s-ar putea să spun niște date un pic mai dure pentru restul populației și vă rog să mă scuzați.

1. Nu se poate da drumul din spital unui decedat, mai ales celui care moare după un accident de circulație pe masa de operație sau în primele 24 de ore, fără necropsie.

Necropsia nu se poate face decât după un anumit interval de timp de la deces.

Din cauza faptului că, la ora actuală, sunt foarte multe acuzații la adresa sistemului sanitar, doctorii nu prea mai semnează scutirea de necropsie, așa încât această necropsie trebuie efectuată.

2. Decedatul nu poate fi manipulat fără certificat de îmbălsămare.

Nu se eliberează certificat de înmormântare.

Și acum, ca să vin în ajutor, treaba asta excede un pic 24 de ore, dar este medico-legală și privește cam pe toată lumea.

Și, ca să dau un argument în favoarea colegului nostru de la Camera Deputaților, să știți că majoritatea spitalelor de urgență din țară sunt făcute la nivelul anilor '70, nivel prevăzut pentru 1-2 decedați pe zi.

La ora actuală, numărul este mai mare, iar acolo nu au nici spații ca să păstreze decedații.

Vreau să vă spun că nu se întârzie 24 de ore pentru managerierea acestor corpuri în cazul eliberării decedaților.

Deci, din punct de vedere practic, doar accidental, când personalul de specialitate nu este prezent, nu se poate elibera un decedat.

La ora actuală, în spitalele județene, unde, de fapt, se gestionează această problemă, în mare, personalul de specialitate vine și sâmbătă, și duminică și efectuează necropsiile, și eliberează cadavrele.

Ca să concluzionez:

  1. Comisia pentru sănătate publică a dat aviz negativ.
  2. Este legislație în acest domeniu.
  3. Nu poți, pentru că ne protejează și pe noi, ca profesie, în fața unor reclamații, și este și legislația de igienă publică, nu poți manipula un cadavru oricând și oricum.
  4. Eliberarea cadavrelor sub 24 de ore ține de dificultățile de gestionare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna senator Boitan. Microfonul nr. 2.

 
 

Doamna Minerva Boitan:

Domnule președinte, Stimați colegi, Colegul Ichim a cam punctat ceea ce doream și eu să vă aduc la cunoștință.

Mă adresez, în mod special, domnului coleg inițiator.

Îmi amintesc foarte bine discuția, iar rugămintea noastră, în Comisia pentru sănătate publică, a fost de a- și revizui această inițiativă, în sensul respectării legislației după care noi funcționăm acum, pentru că, la argumentele pe care le-a menționat colegul meu, îmi amintesc perfect că l-am întrebat ce se întâmplă într-un serviciu spitalicesc când vine cineva și spune "Vreau decedatul foarte repede, că sunt de religie islamică".

Deci nu este suficient să faci o afirmație, trebuie să ai și o dovadă.

Sunt cazuri medico-legale, sunt cazuri care decedează la mai puțin de 24 de ore de la internare, și atunci noi trebuie să acționăm în contextul legilor care sunt în vigoare la ora actuală.

Nu știu de ce se discută astăzi.

Trebuia să revizuiți punctul dumneavoastră de vedere și să-l rediscutăm în comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Coca.

Am înțeles că e o chestiune de procedură.

Vă rog. Microfonul 4.

 
 

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Nu, nu e de procedură.

Aș avea o mică observație.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog.

 
 

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Ar trebui să schimbăm și termenul acesta de "externare"

a unei persoane decedate, pentru că, Doamne ferește!, poți s-o și internezi după aceea.

Cred că trebuie o modificare, să spunem "ridicare a persoanei decedate", "predare familiei".

Mi se pare totuși...

Dacă tot vorbea domnul Frunda de schimbare de termeni.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Doamna senator Boagiu -microfonul nr. 2 -, vă rog.

 
 

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deși nu sunt de religie islamică, vin dintr-un oraș, dintr-un județ în care există o astfel de comunitate extrem de numeroasă și importantă pentru ceea ce înseamnă istoria noastră, pentru ceea ce înseamnă prezentul nostru.

Cred că dezbaterile noastre de astăzi trebuie să manifeste și un pic de toleranță, până la urmă.

Acum mă așez în pielea multora dintre noi, care ar trebui să se simtă și cetățeni europeni.

Acolo, unul dintre principiile care stau la baza construcției este unitatea în diversitate.

Ne place sau nu ne place, există și această comunitate, care are o solicitare mai mult decât îndreptățită.

Cred că propunerea pe care a făcut-o președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, aceea de reformulare, este o propunere corectă, și spun lucrul acesta pentru că am ascultat și opiniile pe care le-au exprimat în sală colegii noștri care sunt medici.

Cred că nu există niciun pericol legat de tot ceea ce au invocat colegii noștri, atunci când discutăm despre accidente, despre situații fortuite. Și spun lucrul acesta pentru că, dacă citim articolul, așa cum spunea colegul nostru, reprezentantul minorității, el este foarte simplu, începe cu: "În condițiile legii, se poate ca...".

Nu văd unde este problema pe care noi o dezbatem aici și care vine din partea reprezentanților noștri în Comisia pentru sănătate publică.

Cred că se poate să luăm în calcul sau să citim bine acest text, "în condițiile legii", care spune foarte clar că nu poți să iei, fiindcă ai bătut din picioare, o persoană decedată din spital și, de asemenea, să respectăm și tradiția pe care colegii noștri de religie islamică o au.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să intervină?

Domnul senator Hașotti -vine tot din județul Constanța - și, după aceea, domnul senator Frunda, care este din Târgu Mureș.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Din capul locului spun că propunerea legislativă are temei.

Vreau însă să subliniez că, dacă am retrimite-o la comisie, am putea să îmbunătățim acest text, pentru că noi nu trebuie, în niciun caz, să sensibilizăm, să agresăm în vreun fel credința, religia niciunui cetățean, cu atât mai puțin a unei comunități importante din România, dar nici nu trebuie să agreăm propuneri legislative care s-ar putea să intre în conflict cu legea, așa cum au arătat distinșii noștri colegi medici.

Iată de ce eu consider că ar fi corect să retrimitem la comisie și acolo textul să fie îmbunătățit nu numai cu ce spunea domnul președinte Frunda, pentru că, oricum, amendamente nu se pot face în plen, iar ceea ce a propus domnul președinte Frunda este corect.

În acest caz, retrimitem la comisie și săptămâna viitoare reluăm în discuție un text care, pe fond, să respecte ceea ce a propus domnul deputat Amet Aledin, dar, în același timp, să fie un text mai substanțial care să nu intre în contradicție cu legea și să...

Avem acolo o întreagă paletă de posibilități.

Mă gândesc, de exemplu, la un cetățean musulman din Turcia care este în vizită în România.

Ce facem cu acesta? Deci sunt foarte multe cazuri, iar un text mai elaborat cred că ar fi util și, bineînțeles, trebuie să respectăm ceea ce o religie solicită.

Asta, dincolo de anumite inexactități istorice pe care le-a spus doamna senator Olguța Vasilescu.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator Frunda.

Vă rog. Microfonul nr. 7.

Vorbiți în calitate de președinte sau de senator?

Atunci, vă rog să poftiți la microfonul central.

Domnul senator Frunda, la microfonul central.

 
 

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să mulțumesc tuturor colegelor și colegilor care au luat cuvântul.

Observațiile sunt întemeiate, dar eu cred că, dacă analizez inițiativa legislativă împreună cu Legea nr. 104/2003, ele se completează reciproc și nu există posibilitatea ca situația unde există un semn de întrebare asupra morții unui om să cadă sub incidența acestei prevederi.

Prevăzându-se "în condițiile legii", inițiativa își urmează traseul legislativ normal.

Întrucât observațiile sunt pertinente - și mulțumesc încă o dată tuturor celor care au luat cuvântul -, am o modificare pe care sau o acceptăm acum, ca o modificare de redactare, sau o întoarcem la comisie, și săptămâna viitoare venim în plen din nou.

Textul ar fi următorul: "Rămășițele pământești ale persoanelor de religie islamică pot fi eliberate într-un interval de 24 de ore de la data decesului, în condițiile Legii nr. 104/2003."

Textul este corect, este foarte clar, nu vorbim de persoane, ci de rămășițe pământești, nu este vorba despre externare, ci despre eliberare, pentru că este o fostă persoană, este intervalul de 24 de ore și respectarea Legii nr. 104/2003.

Cred că acest text acoperă toate observațiile făcute.

Cred că textul nu aduce atingere fondului problemei, putem să considerăm că este o îmbunătățire redacțională și, dacă nu sunt opoziții din partea membrilor Senatului, atunci putem să-l supunem votului.

Dacă există, o retrimitem la comisie, dar tot cu textul acesta vom veni, pentru că cred că acoperă și dorința inițiatorilor, și observațiile care s-au ridicat aici.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe David.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Domnule președinte de ședință, Voiam să fiu foarte scurt, doar să spun că, în cazuri deosebite, putem face o modificare, adică un amendament sau... după caz, și în plen, ceea ce domnul Frunda a propus.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Doresc să mai intervină domnii senatori Petre Daea, Toni Greblă, domnul secretar de stat Irimie și inițiatorul.

Domnule senator Daea, vă rog, scurt.

 
 

Domnul Petre Daea:

Foarte scurt.

Vă și ajut.

Pe procedură.

E o propunere de retrimitere la comisie.

Trebuie s-o supuneți la vot.

Dacă decide plenul, se trimite la comisie, având posibilitatea să revenim la discuții când procedura se reia.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Lucrurile sunt foarte clare.

După ce încheiem dezbaterile generale, prima propunere pe care v-o supun la vot este de retrimitere la comisie.

Dacă ea este respinsă, o să supun la vot posibilitatea amendării în plen, potrivit regulamentului -domnul senator Onofrei vi-l poate citi -, după care vom decide.

Până atunci, și-au manifestat dorința de a interveni domnul deputat Amet Aledin și domnul secretar de stat Irimie.

Vă rog, domnule Aledin.

 
 

Domnul Amet Aledin:

Vă mulțumesc mult pentru faptul că aveți o părere pozitivă despre această propunere legislativă.

Să știți că nu este un moft al meu, este o necesitate.

Probabil că în momentul în care va deveni lege, după cum spuneam puțin mai devreme, această nelămurire se va încheia.

Așadar, zic eu că este o propunere legislativă care trebuie luată în considerare.

Va ajunge la Camera Deputaților, dacă este nevoie, probabil că vom mai...

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Frunda György.)

Da, sunt de acord cu punctul de vedere al domnului președinte Frunda și, dacă există posibilitatea să dăm astăzi un vot, aș fi foarte bucuros.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog, domnule senator Secășan.

Vă rog să mă iertați, domnule președinte Toni Greblă.

Vă dau cuvântul după domnul senator Secășan.

Vă rog -microfonul 2 -, domnule senator Secășan.

 
 

Domnul Iosif Secășan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu este o pledoarie, ci este doar o atenționare.

Complicațiile și, pe viitor, neexercitarea cu exactitate și conform dorinței inițiatorului vor fi generate de nedefinirea clară a ipostazei de moarte subită, care atrage după sine expertiza medico-judiciară.

Acolo trebuie lucrat și pe legislația existentă la care domnul președinte a făcut trimitere.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului președinte Toni Greblă, dar, vă rog, foarte pe scurt. Microfonul 4.

 
 

Domnul Toni Greblă:

Foarte scurt și fără a face referire la respectul pe care cu toții îl datorăm religiei colegului nostru, vreau să spun însă că norma care a fost propusă prin amendament pare a fi mai mult de recomandare decât o normă care, efectiv, să ajute în practică, pentru că nu are sancțiune.

Un al doilea argument este legat de faptul că o să creăm mai multă ambiguitate decât să lămurim și să ajutăm comunitatea musulmană, pentru că avem în vedere, probabil, situația clasică: o comunitate dintr-un oraș în care a locuit cel decedat, cu posibilitatea de a-l externa după 15 ore, ca să poată fi înmormântat, dar să avem în vedere diversitatea de situații care pot să apară, cu bolnavi care sunt în spitale din București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, unde, oricum, acest termen de 24 de ore nu mai ajută la nimic.

De aceea, având în vedere și bogata, și buna legislație pe care o avem în domeniu, cred că soluția retrimiterii și a reexaminării propunerii legislative la comisie este cea mai bună, pentru a ne feri de posibilitatea de a reglementa absolut inutil și absolut ineficient.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat Irimie, pe scurt. Microfonul 10.

 
 

Domnul Cristian Anton Irimie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Noi am susținut, sigur, respectarea tradiției religioase, dar nu aș vrea să cădem în vreo greșeală.

Vă rog să nu tăiați din titlu "externarea".

Din spital bolnavul iese prin externare, este conform legii.

Starea, la externare, poate fi și cea de decedat.

Deci dacă spunem "eliberarea rămășițelor pământești", atunci putem avea o problemă de legislație, iar noi nu putem să raportăm.

Noi, din spital, nu raportăm "eliberarea de rămășițe pământești".

De aceea, v-aș ruga să țineți cont și de acest lucru, care este extrem de important.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Asta arată pericolul pe care îl prezintă amendarea unor proiecte în plen, fără să treacă pe la comisii.

Stimați colegi, avem o propunere de retrimitere la comisie.

Supun la vot această propunere, cu două precizări: aș

dori să fiți de acord ca termenul pe care îl dăm pentru prezentarea raportului să fie de o săptămână și, dacă se poate, să fie raport comun cu Comisia pentru sănătate publică, dar asta numai Biroul permanent al Senatului poate să stabilească.

Prima dată, supun la vot retrimiterea la comisie, cu înțelegerea că vom solicita un termen foarte scurt.

Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, 3 de voturi împotrivă și nicio abținere, raportul va fi retrimis la comisie.

Termen, o săptămână, cum s-a propus în mod foarte direct, și, de asemenea, implicarea Comisiei pentru sănătate publică, desigur, în forma în care va decide Biroul permanent.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind realizarea unui monument dedicat eroilor musulmani căzuți pentru România în cele două războaie mondiale (L298/2009)

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind realizarea unui monument dedicat eroilor musulmani căzuți pentru România în cele două războaie mondiale.

Inițiator, domnul senator Emilian Valentin Frâncu, domnul deputat Amet Aledin, din partea minorităților, și domnul deputat Mircia Giurgiu.

Din partea inițiatorilor, înțeleg că domnul deputat Amet Aledin ne va prezenta propunerea legislativă.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Adrian Lemeni, Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național.

Raportul comisiei de specialitate, domnul senator György Frunda, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Pentru început, îl rog pe domnul deputat Amet Aledin să ne prezinte propunerea legislativă. Microfonul 6.

 

Domnul Amet Aledin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Încă o dată, aș dori să-mi exprim mulțumirea pentru faptul că ați înțeles demersul pe care l-am făcut.

Acum, îmi este destul de greu să susțin o altă propunere legislativă prin care, de data aceasta, solicit și o sumă de bani, de aceea consider că, indiferent de votul dumneavoastră, o trimitere către Camera Deputaților a propunerii legislative ar ajuta, adică să nu mai fie retrimisă la comisie, ci să fie trimisă direct la Camera Deputaților, pentru a putea găsi acolo și alte posibilități de a realiza acest monument.

Sunt foarte multe lucruri de spus.

După Tratatul de la Berlin din 1878, Dobrogea a redevenit parte a României, iar acolo, în momentul acela, existau și comunități de tătari și turci, care au fost loiale statului român.

Luptând în cele două războaie mondiale pentru România, am avut foarte mulți eroi.

De altfel, în acest an, am organizat la Constanța, pentru prima dată, un simpozion dedicat acestor eroi musulmani și, știți foarte bine, am spus puțin mai devreme, că islamul, ca religie, are anumite particularități.

Există monumente comemorative pentru eroii de religie creștină, și este foarte bine că se întâmplă așa, trebuie să ne omagiem eroii, din păcate însă numele eroilor de religie islamică, tătari și turci, nu se regăsesc pe astfel de monumente, de aceea am considerat că este nevoie de un asemenea monument.

Bineînțeles, solicit o sumă de bani.

Noi ne-am gândit să contribuim și noi, este firesc, în primul rând, să contribuim noi, dar am făcut un calcul și este nevoie de această sumă de bani.

Încă o dată, nu este o prioritate în acest moment, mai ales că nici condițiile economice nu sunt foarte favorabile.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Adrian Lemeni. Microfonul 8.

 
 

Domnul Nicolae Adrian Lemeni - secretar de stat în Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Apreciem omagierea cetățenilor români de religie islamică, cei care s-au jertfit pentru România în cele două războaie mondiale, însă realizarea unui monument comemorativ impune stabilirea regimului juridic al amplasamentului, acest lucru pe de o parte, iar, pe de altă parte, inițiatorii nu au precizat sursele financiare pentru măsurile preconizate.

În aceste condiții, ținând cont de cele precizate, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, din partea comisiei, domnul senator Frunda. Microfonul 7.

 
 

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități au luat în discuție această inițiativă legislativă în ședința din 16 septembrie 2009.

Am avut în vedere avizul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, care a fost un aviz negativ, și un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Inițiativa a fost susținută de colegul nostru, domnul senator Frâncu, marea majoritate a membrilor comisiei a ajuns la concluzia că, pentru construirea unui monument dedicat eroilor musulmani căzuți pentru România în cele două războaie mondiale, nu este necesar un proiect de lege.

Există cadrul legislativ necesar și se poate realiza și fără acest lucru.

Având în vedere că inițiatorii nu au arătat nici sursele de finanțare, potrivit art. 138 din Constituție și potrivit art. 14 din Legea nr. 273/2006, cu majoritate de voturi am decis un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, vă rog, domnule senator Bîrlea. Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Această inițiativă legislativă a fost discutată cu foarte multe responsabilitate și onestitate în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, și domnul deputat Aledin a luat act de aprecierea unei astfel de inițiative, dar argumentele pe care le susține aici președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și argumentele invocate în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă cred că sunt suficient de convingătoare.

Nu rezultă din inițiativa legislativă dacă avem de-a face cu o lucrare de for public, pentru că o lucrare de for public, prin amplasarea ei, presupune un sistem de avizare mai complicat, iar, prin suma pe care o pretinde, cred că nu este cazul de a emite o lege, special.

Există, cred, soluții locale pentru a satisface această dorință, și mă refer la Consiliul Județean Constanța sau la consiliul municipal, care, cu eforturi minime, poate rezolva această cerință a comunității și poate aduce un gest simbolic de respect pentru cei care s-au luptat în cele două războaie mondiale.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai dorește cineva la dezbaterile generale?

Nu e cazul.

Stimați colegi, Avem un raport al comisiei, care este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă supun votului raportul de respingere al comisie.

Vă rog să votați.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 58 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 3 abțineri, deci propunerea legislativă a fost respinsă și urmează să- și continue traseul normal spre Camera Deputaților.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative (L262/2009); (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 26 octombrie a.c.)

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Domnul secretar de stat Valentin Iliescu, din partea Guvernului.

Comisia de specialitate, este prezent domnul senator Bota.

Este vorba de o lege organică.

În primul rând, îl rog pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu să ne prezinte, pe scurt, proiectul de lege. Microfonul 10.

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ are ca obiect modificarea statutelor autorităților de reglementare, supraveghere și control din sectorul pieței financiare, respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private și Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, pentru reglementarea nivelului de independență politică și autonomie financiară al acestora.

Proiectul transpune în practică o condiționalitate aferentă sectorului financiar din cadrul pachetului de împrumuturi pentru politici de dezvoltare care urmează a fi contractate de la Banca Mondială, în linie cu recomandările instituțiilor financiare internaționale și ale organismelor europene, inclusiv cele cuprinse în Raportul Comisiei Larosiere.

Principalele modificări din actul normativ sunt necesare pentru ca: în primul rând, aceste autorități să aibă capacitatea de a- și stabili politicile și nivelul de remunerare pe baza unor principii transparente și raportate la piață.

În al doilea rând, procesul de nominalizare a membrilor comisiilor și a personalului executiv, numit statutar în cele trei instituții, să se bazeze exclusiv pe calificări tehnice.

În al treilea rând, procesul de selecție și demitere a personalului acestor instituții să nu fie stabilit prin decizie politică.

În al patrulea rând, bugetul acestor instituții să nu mai fie supus aprobării Parlamentului.

În al cincilea rând, și în ultimul rând, personalul acestor instituții să beneficieze de protecție legală pentru acțiunile întreprinse cu bună-credință în exercitarea atribuțiilor ce le revin.

Vă rugăm, stimate doamne și domni senatori, să aprobați proiectul de lege așa cum a fost emis de Guvern.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Bota. Microfonul 7.

 
 

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat un raport de respingere a acestei inițiative legislative.

Legea este organică.

Suntem prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dorește cineva să intervină?

Vă rog, domnule senator Bota. Microfonul central.

 
 

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă surprinde, în primul rând, susținerea pe care Guvernul o acordă acestui proiect de lege, având în vedere faptul că, până azi și până ieri, și în ultima perioadă, Guvernul susține toate inițiativele legislative și are chiar inițiative legislative referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, la reducerea salariilor "nesimțite", iar în cazul acestor trei instituții Guvernul chiar le susține să devină independente și chiar stat în stat.

În primăvara acestui an, în această sală, a fost o dezbatere foarte aprinsă în urma căreia cele trei instituții încă nu ne-au pus la dispoziție calculul pe care îl au în realizarea veniturilor, și nu a salariilor.

Atunci, Guvernul susținea punctul de vedere al parlamentarilor.

Acum, Guvernul, în cazul acestor trei instituții, ascunzându-se sub un raport independent și extern și sub un acord cu Banca Mondială, ne solicită să susținem independența și crearea a încă trei instituții tip stat în stat în România, repet, cu "salarii nesimțite" și venituri asemenea.

Nu spune nimic Guvernul despre ceea ce actul normativ precizează referitor la atribuțiile pe care le au și modul în care aceste instituții își exercită atribuțiile, și cu toții ne-am lovit și am văzut anomaliile care se întâmplă pe piața asigurărilor și pe piața de capital.

De aceea, comisia a respins acest proiect de lege și a întocmit acest raport.

Subcomisia constituită în cadrul comisiei noastre lucrează la o inițiativă legislativă care să corecteze toate aceste lucruri.

Din păcate, cele trei instituții nu ne acordă sprijinul necesar, așa cum am convenit la începutul acestui an.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Marcu. Microfonul 3.

 
 

Domnul Gheorghe Marcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă-mi permiteți, am să fac câteva considerații cu privire la acest proiect de lege.

Acest proiect de lege se referă la cele trei instituții aflate în subordinea Parlamentului:

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private și, respectiv, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.

Pe fondul crizei financiare, s-a creat un Comitet de stabilitate financiară, compus din cele trei instituții, boardul acestor trei instituții aflate în subordinea Parlamentului, Banca Națională a României și Ministerul Finanțelor Publice.

Dacă am merge pe logica acestui proiect de lege, înseamnă că și Ministerul Finanțelor Publice ar trebui să se încadreze aici, ceea ce nu este exact.

Să facem trimitere la patru constatări din acest proiect de lege:

Prima constatare se referă la modul de relaționare a acestor trei instituții față de celelalte instituții.

Citez din proiectul de lege: "În îndeplinirea atribuțiilor sale, cele trei instituții, precum și personalul acestora, nu vor solicita - atenție, nu vor solicita! -sau primi instrucțiuni de orice natură de la nicio instituție sau autoritate publică."

În opinia noastră, ni se pare o exagerare a independenței.

Exact cum spunea și colegul nostru, creăm stat în stat, mai multe state într-un stat.

Întrebare firească: nici Parlamentul să nu ceară nimic de la aceste trei instituții, cu toate că se află în subordinea Parlamentului?

Aceasta este o primă constatare, privind modul de relaționare a acestor trei instituții.

A doua constatare se referă la răspunderea civilă sau penală, funcție de atributele fiecăruia, unde lucrează și deciziile pe care le ia.

Citez: "Membrii -tot ai acestor trei instituții, atenție! -nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane cu bună-credință și fără neglijență a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea în condițiile legii a atribuțiilor prevăzute de lege."

Întrebare firească: dacă o persoană din boardul acestor instituții - și citez de aici -"omite îndeplinirea cu bunăcredință a atribuțiilor", atunci nu mai răspunde în fața niciunei instanțe judecătorești? Mi se pare o aberație, din punctul nostru de vedere.

Aș mai adăuga o altă constatare: atât timp cât în lege sunt prevăzute raportările anuale în plenul celor două Camere, dar să nu fie supuse votului, întrebarea firească este: de ce mai au loc aceste raportări?

A patra constatare: remarcați, stimați colegi, că mai sunt câteva luni și a trecut aproape o pătrime din durata ciclului electoral, din durata mandatului nostru.

Oare atât de mult am solicitat acestor trei instituții, ca să nu mai depindă nici de Parlament?

Vă mulțumesc mult.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt alte intervenții la dezbaterile generale?

Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

 
 

Domnul Ovidiu Marian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Se pare că dezbaterile care au avut loc în această sală în primăvara acestui an au fost sancționate foarte rapid, prin apariția acestui proiect de lege care- și dorește, de fapt, scoaterea de sub autoritatea Parlamentului a celor trei comisii, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Pentru îndrăzneala pe care am avut-o noi, cei de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, de a le cere bugetul de cheltuieli, de a verifica felul în care au fost cheltuiți banii alocați celor trei comisii și, nu în ultimul rând, obiectul lor de activitate și felul în care își desfășoară activitatea, iată că au venit foarte rapid în întâmpinare cu un proiect de lege care să-i scoată cu totul și cu totul în afara autorității Parlamentului.

De aceea, am respins la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital acest proiect de lege, pentru că, dându-i curs, nu făceam altceva decât să creăm, pe cele trei piese, trei comisii care nu mai răspundeau în fața nimănui.

Întrebarea, care a fost și în comisie pusă, a fost foarte logică: dacă nu răspund în fața Parlamentului, atunci în fața cui vor mai răspunde? Se dorește să nu răspundă în fața nimănui?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la dezbaterile generale?

Dacă nu, fiind lege organică, votul pe raport și votul final se vor da luni, 26 octombrie anul curent.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind acordarea de despăgubiri persoanelor afectate de construcția infrastructurii de transport (L269/2009); (retrimitere la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital)

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi -Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri persoanelor afectate de construcția infrastructurii de transport.

Inițiatori: domnul senator Cseke Attila Zoltán, domnul senator Fekete-Szabó András Levente -senatori UDMR, domnul senator Rădulescu Șerban - senator PD-L, domnul senator Cordoș Alexandru -Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Din partea Guvernului, domnul Marin Anton.

O să începem cu inițiatorii. Microfonul 6.

Vă rog, scurt, să ne încadrăm până în ora 13.00.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Onorat Senat, Propunerea noastră legislativă își are sorgintea în situația reală existentă în cel puțin trei județe: județele Bihor, Sălaj și Cluj, unde se desfășoară sau sunt în curs de desfășurare lucrări de construcții la Autostrada Transilvania.

Actul normativ dorește să creeze un cadru legislativ pentru pagubele suferite de persoanele afectate de construcția infrastructurii de transport și vă rog să vă gândiți la cetățenii, conaționalii noștri, care își au proprietatea imobiliară lângă drumul pe care circulă mijloace de transport încărcate cu 40 de tone de materiale de construcții.

Zilnic, circulă foarte multe asemenea mijloace de transport.

Este o realitate, de fapt, în toate județele țării unde se desfășoară construcții de infrastructură.

Propunem să creăm un cadru legislativ pentru respectarea drepturilor acestor persoane care suferă pagube în urma construcției infrastructurii de transport și propunem stabilirea condițiilor de acordare a despăgubirilor, constatarea și evaluarea pagubelor cauzate de aceste activități de construcție a infrastructurii de transport, modalitatea de constituire și de utilizare a sumei destinate despăgubirii.

Vreau să menționez că suntem de acord cu observația Consiliului Legislativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc frumos și eu.

Este vorba despre despăgubiri de sănătate și despre despăgubiri pentru degradarea imobilelor care au suferit în timpul construcției.

Domnule Marin Anton, vă rog. Microfonul 9.

 
 

Domnul Marin Anton - secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative din următoarele motive: inițiatorii propunerii legislative nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule Marin Anton, spuneți-ne într-o frază, pentru că sunt reluate în raportul comisiei.

 
 

Domnul Marin Anton:

Gata, am terminat.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Domnul senator Chelaru. Microfonul 2.

 
 

Domnul Ioan Chelaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Succint, legea este absolut necesară și relativ judicios redactată.

După părerea noastră, a Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, este necesară revenirea proiectului de lege la comisie.

Îmi permit să sugerez două chestiuni: analiza corectă, în raport de toate criteriile, a proporțiilor din pagubă care se doresc a fi restituite și, apoi, aș sugera inițiatorilor să se gândească mai bine la art. 18 și 19, unde, la regimul sancțiunilor, au introdus o infracțiune și, în acest mod, au făcut legea organică.

Dacă fac o analiză mai serioasă a acestui text - și chiar îmi permit să le sugerez acest lucru -, s-ar putea să fim în fața unei legi absolut necesare, perfect echilibrate și cu caracter ordinar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului Chelaru.

Propunerea este de retrimitere la comisie.

Supun votului această propunere, cu recomandarea, la fel ca și în celălalt caz, ca termenul să fie foarte scurt, de o săptămână, dacă este posibil.

Supun votului propunerea de retrimitere la comisie și de întocmire a unui raport suplimentar în termen foarte scurt.

Vă rog să votați.

Cu 66 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost retrimisă la comisie.

Vă mulțumesc.

Încheiem aici lucrările ședinței plenului de astăzi.

Regret doar că n-am reușit să parcurgem și ultimul punct.

Vă promit că mâine voi încerca, cu ajutorul dumneavoastră, să fiu mai eficient.

Vă mulțumesc. Bună ziua!

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 13.05.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 17 aprilie 2021, 15:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro