Ștefan Daniel Pirpiliu
Ștefan Daniel Pirpiliu
Ședința Camerei Deputaților din 9 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.14/19-02-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 09-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.8 Ștefan Daniel Pirpiliu - declarație politică intitulată "Scutul antirachetă - o decizie istorică";

 

Domnul Mircea Dușa:

  ................................................

Trecem la Grupul parlamentar al PD-L și are cuvântul domnul deputat Ștefan Pirpiliu.

Domnul Ștefan Daniel Pirpiliu:

Bună dimineața!

Declarația mea politică are ca temă "Scutul antirachetă - o decizie istorică".

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi este dedicată deciziei CSAT de a aproba invitația președintelui american Barack Obama, ca România să găzduiască elemente ale scutului antirachetă, scut ce va apăra Europa de Est începând cu anul 2015.

Subiectul a generat pe parcursul ultimelor zile o maximă preocupare publică, justificabilă de altfel prin prisma efectelor pe care o astfel de acțiune le antrenează. M-aș referi astăzi în special la simbolistica invitației pe care Statele Unite a adresat-o țării noastre, pentru că dincolo de argumentele naționaliste, ar trebui să realizăm că trăim într-o lume guvernată de interese.

Ideea scutului antirachetă a fost asumată în premieră la Summitul NATO de la București, pornind de la principiul indivizibilității aliaților. s-a cerut un scut complementar celui american, care să fie realizat de NATO. posibil, pentru că în spatele scenei europenii au susținut că nu au mijloacele financiare construirii lui, am aflat acum, public, că Statele Unite și-au asumat responsabilitatea financiară.

Scutul va fi amplasat în România și va acoperi Bulgaria, Grecia și Turcia. El înseamnă baze terestre cu interceptoare, o întreagă infrastructură, înseamnă capabilități americane, altele decât cele de la Mihail Kogălniceanu, Babadag.

Includerea României în scutul de apărare antirachetă înseamnă dincolo de toate transformarea noastră într-un actor important în spațiul euroatlantic, inclusiv pe dimensiunea de securitate, îi conferă greutate strategică și regională statului român. Înseamnă un beneficiu din punct de vedere al securității naționale și acesta nu este un aspect de neglijat, în condițiile în care tot mai multe state și entități nonstatale manifestă un interes crescut pentru dobândirea armelor nucleare, cu intenția de a le folosi în scopuri contrare păcii.

Conform specialiștilor, rachetele intercontinentale sunt singura capabilitate letală ce poată fi utilizată pentru amenințarea directă sau indirectă a suveranității unui stat. Iată de ce scutul antirachetă nu trebuie interpretat ca un nou episod al unei noi curse a înarmărilor, ci ca un instrument de apărare necesar, urmare a răspândirii tehnologiei în materie de rachete la nivelul lumii. Niciun guvern responsabil din lume nu-și lasă cetățenii neprotejați în fața unor state care au capabilitatea de a produce arme atomice.

În aceste condiții, acest proiect se transformă într-o prioritate în politica de apărare a țării, pentru că scutul antirachetă american înseamnă putere și forță de apărare în fața oricărui posibil atac aerian. Nu chiar orice țară, indiferent de poziția ei geografică, beneficiază de șansa de a găzdui o astfel de armă.

Au existat voci pe parcursul acestor zile care, posibil deliberat, au încercat să minimalizeze și oculteze acest succes înregistrat de administrația prezidențială. Au susținut că tocmai amplasarea acestui scut ne-ar putea transforma într-o posibilă țintă pentru teroriști. Chiar crede cineva că dacă ar fi fost vorba să reprezentăm un obiectiv important pentru aceștia nu ar fi putut acționa în voie până acum? Iar ocaziile au fost multe: summitul NATO, vizita președintelui american George W.Bush la București etc.

Teoria "țintei" este o altă teorie dezvoltată din frică. Nu trebuie să fim adepții forței, dar nici nu putem accepta ideea că un stat slab va fi un stat lăsat în pace de toți, în timp ce un stat puternic va fi ținta tuturor.

Românii trebuie să înțeleagă ce înseamnă să fii membru NATO. Un membru NATO cu drepturi și obligații depline, nu doar un membru tolerat în Alianță. Distorsionările unor canale mediatice au mers până într-acolo încât au sugerat insistent că România va fi împovărată financiar cu un scut care nu-i folosește direct, ba, mai mult, va scoate bani de la buget în timp ce oamenii se zbat în sărăcie.

Deși nu există nicio bază solidă pentru a discuta în acest moment despre un eventual efort financiar din partea României, amplasarea acestor elemente pe teritoriul țării noastre este o parte a costurilor și obligațiilor pe care ni le-am asumat o dată cu aderarea la NATO, ca partener în Alianță.

Securitatea are un cost, nu este gratuită, și, în calitate de aliați, trebuie să îl plătim. Numai că aceste elemente care vor proteja România de posibile atacuri cu rachetă reprezintă o protecție în plus, pe care țara noastră nu a avut-o până acum.

În perioada imediat următoare vor fi inițiate negocieri bilaterale pentru încheierea acordurilor necesare, iar Parlamentul va trebui să ratifice aceste acorduri. Nu anticipez o dezbatere contondentă pe această temă, pentru că refuz să cred că ar putea exista vreun partid politic care să se opună unei decizii atât de importante, pe chestiuni strategice.

Aștept un vot pozitiv din partea clasei politice românești, în cunoștință de cauză, pentru ca tot ce se va face pe această dimensiune să fie în perfect acord cu interesul național.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 2:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro