Nicolae Păun
Nicolae Păun
Ședința Camerei Deputaților din 16 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/26-02-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 16-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.17 Nicolae Păun - marcarea încheierii procesului de dezrobire a țiganilor - "Ziua dezrobirii";

 

Domnul Mircea Dușa:

  ................................................

Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Nicolae Păun.

Domnul Nicolae Păun:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În această săptămână, la data de 20 februarie, ca de altfel în fiecare an, romii din România comemorează "Ziua dezrobirii", dată care marchează atât încheierea procesului de dezrobire a țiganilor de pe moșiile boierești, cât și adoptarea legislației privitoare la aceasta.

Stimați colegi,

Poate adevăratul motiv de sărbătoare este însăși supraviețuirea a 500 de ani de robie în fostele principate românești, în pofida tratamentului similar cu sclavii din istoria antică de care a avut parte această etnie până la câștigarea statutului de om liber și egal în drepturi cu românii, maghiarii, sașii și evreii din această țară.

Reamintesc că abia după 1990, odată cu răsturnarea regimului comunist, țiganii, sau romii, au fost recunoscuți ca minoritate națională. Deși acest lucru a presupus implicit câștigarea unor drepturi politice și civile, deteriorarea situației economice și sociale a țiganilor, din păcate, din 1990 și până în prezent, a continuat. Trebuie să recunoaștem că acest lucru s-a datorat atât neglijării instituționalizate, cât și - în unele situații - unei legislații discriminatorii. Aici aș putea să dau doar câteva exemple edificatorii, cum ar fi Legea Fondului funciar, Legea ajutorului social, Legea învățământului etc.

Deși romii din România au fost și sunt cei mai interesați să evolueze spre o societate multietnică, în ciuda tuturor afirmațiilor de până în prezent, printr-o bună conviețuire, care să le permită și ridicarea standardului de viață, în ultimii 20 de ani nu a existat, în opinia mea, suficientă voință politică pentru ca romii din România să fie integrați cu adevărat în societate. Abia în urma unei propuneri legislative elaborate de mine în anii anteriori și în urma unor gândiri venite din partea organizațiilor nonguvernamentale ale romilor și preluate de guvernanți, a fost creat un mecanism instituțional care să se ocupe de starea acestei părți considerabile de populație, în opinia mea cam 10%, din populația la nivel național, sigur, această cifră este oarecum contestată pentru că nu este o cifră oficială, însă este reală. Cu toate acestea, majoritatea romilor continuă să sufere de lipsa unor locuri de muncă, de lipsa locuințelor și chiar a utilităților minime pentru un trai decent în unele localități în secolul XXI.

Câteva exemple sunt edificatoare: abia un procent de 25% din populația activă de romi reușește să-și găsească locuri de muncă cu forme legale, deși legislația interzice, în mod categoric, munca la negru. Prin urmare, 75% din populația activă de cetățeni români de etnie romă nu au cărți de muncă și, implicit, nu au foarte mulți dintre aceștia nici documente de identitate. Altfel spus, nu pot beneficia de avantajele legilor în vigoare, inclusiv de protecție socială. Nu în cele din urmă - din cauza rasismului manifestat de către o parte a populației majoritare - 68% dintre romi, conform statisticilor (și de data aceasta sunt statistici oficiale) se consideră discriminați din cauza aparenței și apartenenței lor etnice.

Trebuie să subliniez - pentru toți actorii scenei politice actuale - că problemele romilor din România nu sunt numai ale lor, ci ale noastre, ale tuturor românilor.

Consider că dacă romii sunt ajutați, în ciuda multor declarații de presă, în ciuda multor opinii ale unor oameni cu poziții extrem de bine configurate în scena politică românească, prin politici și programe adecvate eu cred că romii pot da valori umane, care să facă cinste prestigiului României în foarte multe domenii, pentru că acest lucru l-au mai făcut în trecut și în condiții mai vitrege.

Domnul Mircea Dușa:

Domnule deputat, vă întrerup puțin, vă rog să vă apropiați de finalizare, mai sunt foarte mulți colegi, termenul e trei minute, conform Regulamentului.

Domnul Nicolae Păun:

Eu cam atât am avut de spus. Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună.

Domnul Mircea Dușa:

Vă mulțumim și noi.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 20 septembrie 2021, 15:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro