Ioan Oltean
Ioan Oltean
Ședința Camerei Deputaților din 16 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/26-02-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-09-2021
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 16-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.23 Ioan Oltean - declarație politică "Rolul societății civile în asigurarea controlului cetățenesc asupra modului de îndeplinire a mandatului aleșilor, între teorie și realitate";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ioan Oltean:

"Rolul societății civile în asigurarea controlului cetățenesc asupra modului de îndeplinire a mandatului aleșilor, între teorie și realitate"

Mi-am propus să abordez astăzi o temă actuală, chiar dacă pe nedrept neglijată în ultimul timp. Asigurarea controlului cetățenesc al societății civile asupra modului de îndeplinire a mandatului aleșilor este o parte din dreptul de informare al cetățenilor care dă consistență principalului drept al acestora, acela de a fi corect și prompt informați, aceasta pentru a fi în măsură să aleagă.

Societatea civilă este un depozitar de valori, de idei, de abilități și de cutume și, de asemenea, un element important al oricărei democrații pluraliste, element necesar pentru a asigura contraponderea, din partea cetățenilor și a populației, față de guvernanți și față de parlamentari, în funcționarea mecanismelor democratice.

Societatea civilă înseamnă, de fapt, spontaneitate și dinamism. Existând și trăind drept o societate de ființe dinamice care se asociază pentru a-și apăra interesele, ea creează resursele și deci valorile. Organizarea societății civile se produce în mod spontan și voluntar, fie în baza unor idei și interese comune și publice, fie ca o contrapondere la dominația statului, fie complementar sau ca partener al acestuia.

Astăzi, societatea civilă, corelativă, de fapt, statului de drept, se manifestă prin reprezentanții săi, mai precis prin asociații care se formează în afara statului și independent de stat, care se disting, adică fac notă aparte față de profesioniștii politicii, guvernanți și parlamentari. Ea intră în forme de concurență sau de colaborare cu aceștia și cu instituțiile statului.

Transparența la nivelul instituțiilor statale, accesul la informațiile de interes public, cunoașterea deciziilor luate de autorități, participarea activă a cetățeanului la viața publică, la luarea deciziilor publice, de interes general, sunt elemente fundamentale ale statului de drept, pe care se construiește și apoi se întărește și se consolidează o democrație.

Din experiența noastră democratică putem spune că acțiunea societății civile este decisivă, indiferent de modul sau de culoarea politică de la guvernare. Ea condiționează și a condiționat și în România vitalitatea democratică și economică, ea adăpostește impulsurile de rezistență din care apar elanurile de acțiune democratică. Modelul ideal al vieții în comun este o triadă echilibrată formată din stat, piață și societatea civilă.

Conceptul de "societate civilă" presupune o abordare dinamică nu numai prin luarea în considerare a ansamblului organizațiilor care o alcătuiesc, ci și a interacțiunii dintre ele, dintre acestea și executiv sau legislativ. Acordarea rolului cuvenit societății civile presupune în primul rând integrarea, valorizarea și gestionarea mecanismelor de interacțiune.

Sectorul public acționează în general într-o logică de redistribuire și de echitate, pe când sectorul privat este profund atașat logicii rentabilității și profitului. Interacțiunea între societatea civilă și organizațiile guvernamentale se desfășoară în ambele sensuri.

În cercetarea societății civile sunt urmărite tocmai legăturile existente între societatea civilă și Guvern sau Parlament. Contribuția societății civile la o bună conducere a țării poate fi concentrată în mod practic în câteva zone de interes: transparența în informare în scopul exercitării controlului, politici publice și factori de decizie, îmbunătățirea performanței în cadrul guvernării și justiția socială, adică supremația absolută a legii.

Potrivit legii actuale în vigoare, la Camera Deputaților accesul la informația publică este asigurat tuturor cetățenilor, persoanelor juridice de drept privat precum și altor persoane juridice de interes public.

Peste tot în lume ONG-urile și prin ele cetățenii, deci societatea civilă, joacă un rol major, determinant, în promovarea drepturilor individuale și în dezvoltarea societății în asemenea măsură încât comunitatea internațională, nu numai cea europeană în care ne aflăm, ar fi de neconceput în absența lor.

Pe de altă parte, este adevărat că în special în cadrul Uniunii Europene, organizațiile civile se găsesc acum într-un punct decisiv în dezvoltarea lor.

De aceea, este necesară o mai clară definire a statutului lor și a realei lor autonomii, întrucât fără acestea rolul lor de element critic, de control, precum și de promotor al dezbaterii publice ar rămâne doar un simplu deziderat.

În ceea ce privește informarea, în scopul exercitării controlului, contează tipul de informație și mijloacele de răspândire a ei care este urmărit de organizațiile civile pentru o mai bună transparență și responsabilitate, precum și eficiența controlului public asupra întăririi angajamentului guvernamental pentru o mai bună și mai corectă implementare a legislației și a programelor pe diferite domenii.

Pe de altă parte, societatea informațională a deschis un nou spațiu de dezbatere publică, acesta lărgind considerabil sfera deliberărilor.

Tehnologia informației și a comunicării poate duce cu gândul, fără a exagera, la o viitoare democrație electronică.

Cu toții trebuie să fim conștienți că în cadrul Uniunii Europene transparența în exercitarea funcțiilor Parlamentului, a mandatului uninominal al aleșilor, asigurarea condițiilor pentru accesul liber la informația de interes public în scopul exercitării controlului de către societatea civilă reprezintă un autentic examen de democrație, un test și un parcurs pe care, cu pași mici, îl traversăm cu succes.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 21 septembrie 2021, 7:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro