Ioan Oltean
Ioan Oltean
Ședința Camerei Deputaților din 16 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/26-02-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 16-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.24 Ioan Oltean - declarație politică "O problemă mondială: organismele modificate genetic";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ioan Oltean:

"O problemă mondială: organismele modificate genetic"

Proaspăt reales în funcția de președinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso vrea să "autorizeze" introducerea organismelor modificate genetic în țările membre ale Uniunii. Aceste organisme au materialul genetic modificat altfel decât prin încrucișare naturală. Primul organism modificat genetic a fost roșia, în 1994, sub formă de pastă de tomate. În 1996, s-a introdus în agricultură, deci și în largul consum, soia și porumbul, urmate de cartof, rapiță, grâu și orez. Cei mai mari cultivatori de aceste organisme sunt SUA (72% din producția mondială), Argentina (21%) și Canada (6%).

În 1997, România a acceptat introducerea acestor organisme modificate genetic, deși nu exista o legislație în domeniu. Așadar, lobby-ul marilor companii americane și-a atins scopul, raportat la lipsa de informare sau la problemele financiare ale românilor. Noi am acceptat aceste produse fără să ne intereseze riscurile pe termen mediu și lung, din punct de vedere al sănătății sau al protecției mediului, neexistând o dezbatere pe această temă.

Una dintre prioritațile lui Barroso este de a autoriza cel puțin două soiuri de organisme modificate genetic, și anume: porumbul MON 810, produs de compania americană Monsanto și acceptat doar de Spania, și cartoful Amflora, produs de compania germană BASF, cultivat experimental doar în Germania. Este o problemă mondială, o problemă care poate afecta sau poate aduce surplus economic statelor membre ale Uniunii. De aceea, este foarte importantă o dezbatere a persoanelor sau autorităților direct implicate, precum agricultorii, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătății. Trebuie analizate cu mare atenție toate problemele invocate de organizații precum Greenpeace, care critică cu tenacitate introducerea acestor organisme.

Una dintre problemele care trebuie analizate ar fi importanța coexistenței dintre culturile modificate genetic, convenționale și ecologice. Este necesar ca agricultorii care cultivă organisme modificate genetic să fie responsabilizați de eventuale contaminări ale parcelelor vecine și să suporte consecințele economice. Ce se va întâmpla cu plantele cultivate alăturat de cele modificate genetic sau cu terenul pe care acestea au fost cultivate? Va mai fi el la fel de roditor dacă se cultivă alte plante? Ce se întâmplă cu porumbul transgenic cultivat în România care este rezistent la sfredelitor, o insectă dăunătoare, dacă acesta nu mai rentează economic? Ce se întâmplă cu ecosistemele, având în vedere că aceste organisme modificate genetic sunt plante care își produc propriul pesticid? Fermierii români au constatat în ultima vreme că atacul sfredelitorului a fost destul de slab și nu mai merită să dea banii pe sămânța modificată genetic. De asemenea, o echipă guvernamentală din Spania a concluzionat că incidența sfredelitorului porumbului este "mică" și "nu justifică cultivarea acestor varietăți transgenice". În schimb, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR), suprafața cultivată ecologic în anul agricol 2008, încheiat la 30 iunie 2009, a crescut cu 16,4%, la 221.410 hectare. În anul 2007 s-au realizat culturi ecologice pe o suprafață de 190.129 hectare. Dar suntem noi conștienți sau cunoaștem toate consecințele utilizării acestor plante modificate genetic?

La reuniunea Comitetului Științific European convocat săptămâna trecută, 13 state sunt pro introducerii o.m.g.-urilor, iar 11 se împotrivesc categoric, existând posibilitatea ca decizia introducerii o.m.g.-urilor să fie lăsată la latitudinea fiecărui Guvern din cele 27 de state membre ale UE. Așadar, se impune necesitatea unei dezbateri ample cu privire la consecințele atât la nivel individual, cât și la nivel statal, pe care le induce cultivarea acestor organisme.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 20 septembrie 2021, 15:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro