Ioan Oltean
Ioan Oltean
Ședința Camerei Deputaților din 16 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/26-02-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 16-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.25 Ioan Oltean - declarație politică "Pe flancul de sud-est al NATO";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ioan Oltean:

"Pe flancul de sud-est al NATO"

Pe fondul realităților actuale, marcate de o lume tot mai dezbinată și încărcată de ură și conflicte internaționale, România are o misiune decisivă în contextul asigurării securității în Balcani.

După ani buni de așteptare, încă după cel de-al doilea Război Mondial, am sperat ca România să beneficieze de garanții de securitate din partea Occidentului și a Statelor Unite. După decenii de subjugare comunistă, a venit, în sfârșit, momentul ca țara noastră să se bucure de beneficiile poziționării sale geografice.

Pentru prima dată în istoria noastră, vom putea spune că într-adevăr contăm. Avem o funcție extrem de importantă datorită poziției noastre geostrategice. Interesul SUA și NATO pentru spațiul românesc și politicile constante purtate în acest sens demonstrează faptul că România trebuie să-și joace propriul rol pe flancul de sud-est al NATO.

Integrarea în NATO a însemnat de la început declanșarea unui proces complex în toate domeniile vieții politice, economice, sociale și militare. Acest efort colectiv a schimbat radical statutul României și i-a asigurat integrarea în comunitatea euroatlantică. Poziționată strategic în zona de frontieră a NATO, România devine un avanpost al Alianței Nord-Atlantice, pe fondul unei uriașe negocieri mondiale între SUA, Rusia și Europa.

România nu mai face parte din "zona gri" sau zona-tampon. Pasul făcut prin decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de a accepta amplasarea unui scut antirachetă în Romania, acordă greutate statului român la nivel de imagine pe plan mondial și, în același timp, asigură o creștere considerabilă a nivelului de securitate a României.

Decizia luată de CSAT va conferi României atribuții esențiale în noua arhitectură pe care NATO o dezvoltă cu scopul de a asigura securitatea aliaților, mai ales a celor aflați în spațiul din Balcani și de a contracara orice posibile amenințări actuale și viitoare. Mai mult decât atât, să fii în echipa celor puternici îți conferă ție, ca stat de dimensiuni medii în această zonă, o putere mai mare de negociere.

România, Bulgaria și Turcia - considerate flancul "vulnerabil" al NATO în privința rachetelor care ar putea veni dinspre Orientul Apropiat - intră acum sub protecția unui nou sistem defensiv. Țara noastră, în noua structură de amplasare a scutului antirachetă, beneficiază de acoperirea integrală a teritoriului pentru eventuale lovituri cu rachete balistice sau cu rachete cu rază medie de acțiune, față de varianta precedentă în care era protejată doar partea zonei de vest a țării.

Totodată, la Marea Neagră vom avea un cuvânt greu de spus și accentuez că România nu e în niciun caz o amenințare pentru Rusia, aflându-se la mii de kilometri distanță de aceasta și ținând cont și de concesia făcută Kremlinului de catre Statele Unite prin renunțarea la vechea configurație a sistemului antirachetă. Acesta urma să fie implementat în Cehia și Polonia, prin urmare este simplu a se demonstra că implicarea României în noul plan este adresată eventualelor amenințări din Orientul Apropiat și nu vecinului de la Răsărit.

Ca o consecință a celor prezentate mai sus, mă adresez celor care s-au grăbit să ne arate cu degetul și să folosească un ton acuzator la adresa politicii externe pe care România o face în prezent, că a realiza cu costuri minime beneficii maxime nu este un lucru ușor și asta o datorăm strategiei politice a Guvernului care a văzut în parteneriatul cu Statele Unite o "soluție diplomatică extrem de viabilă". Fără îndoială, asistăm la un succes politic, diplomatic și militar al României.

Vreau să îi liniștesc pe cei care s-au pripit în a da declarații diverse pe tema deciziei CSAT, transmițându-le că subiectul cu pricina va face obiectul unei ample dezbateri publice, nu doar în presă, dar și în Parlament.

Totul este în conformitate cu legislația națională, respectându-se atât Constituția și legile în vigoare, cât și deciziile adoptate la summit-ul NATO de la București și cel de la Kehl, prin care au fost reiterate principiile privind indivizibilitatea securității și solidarității aliaților.

Și nu în ultimul rând, vreau să vă amintesc că a fi membru al NATO nu creează numai drepturi, ci și obligații. Nu putem beneficia de securitate și protecție fără a ne îndeplini și obligațiile de aliat. Așadar, așteptăm sfârșitul negocierilor bilaterale pentru încheierea acordurilor necesare pentru a putea fi ratificate.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 20 septembrie 2021, 14:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro