Petru Călian
Petru Călian
Ședința Camerei Deputaților din 16 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/26-02-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 16-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.57 Petru Călian - declarație politică: "Pod peste Prut";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Petru Călian:

"Pod peste Prut"

Tensiunile diplomatice dintre România și Moldova s-au temperat odată cu instalarea regimului democratic la Chișinău. Efortul cetățenilor moldoveni de a înlătura comunisul arată deschiderea lor spre UE și, implicit, spre România. E datoria noastră morală de a răspunde cererilor de peste Prut.

În efortul Republicii Moldova de a se apropia de Uniunea Europeană, România și-a arătat disponibilitatea de a relua și de a dezvolta relațiile dintre cele două state. Încă de la instalarea noului guvern la Chișinău s-au făcut progrese substanțiale în demersurile spre integrare. La rândul ei, și Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea acestei țări, iar un exemplu concret este alocarea sumei de 130 de milioane de euro pentru proiecte comune ale României, Moldovei și Ucrainei. Pe 25 ianuarie, anul acesta, a avut loc la Bruxelles prima reuniune a grupului de acțiune europeană a Republicii Moldova, copreședinți fiind România și Franța. Deci sunt destule semnale că la Chișinău s-a produs o clarificare a opțiunii către Uniunea Europeană.

Între România și Moldova există 12 acorduri bilaterale în curs de negociere, acorduri care la un moment dat au fost înghețate datorită poziției Chișinăului. În prezent, aceste acorduri își caută finalitatea astfel încât să se poată crea un cadru juridic moldo-român, care să răspundă cerințelor europene. Timp de 8 ani, relațiile diplomatice anevoioase au dus la îndepăratea Moldovei de România și de ceea ce înseamnă UE, iar revenirea Moldovei, ca stat independent aspirant la UE, reprezintă un lucru îmbucurător pentru cei care istoria le-a furat statutul de român.

Poziția României este de a sprijini Republica Moldova în mod eficient în procesul de modernizare, în așa fel încât să ajungă la nivelul țărilor din Balcanii de Vest, pentru a putea deveni o opțiune în vederea unei integrări în Uniune.

Piatra de temelie în dezvoltarea colaborării noastre cu Moldova a fost pusă deja: s-a anulat sistemul de viză, s-a convenit și s-a semnat acordul privind micul trafic de frontieră; astfel, până la 31 martie vor fi îndeplinite toate condițiile tehnice pentru desfășurarea micului trafic de frontieră în bune condiții; o altă problemă cu care se confruntau cei care doreau obținerea cetățeniei românești și-a găsit soluționarea: legislația a fost modificată astfel încât acordarea cetățeniei să se facă în termen de maximum cinci luni de la solicitare pentru cei care fac parte din categoria acelora care au pierdut abuziv cetățenia română și urmașii lor până la rudele de rangul trei, iar până la 30 iunie, toate restanțele care provin din dosare depuse în anii 90, începutul anilor 2000, vor fi procesate și se va acorda cetățenia celor care îndeplinesc condițiile.

Trecând la problematica economică, un punct de incidență pentru relația Republicii Moldova cu România, dar și cu Uniunea Europeană, este conectarea infrastructurilor - fie că vorbim de infrastructura energetică, fie că vorbim de infrastructura transport gaze sau infrastructura feroviară. Un proiect important face referire la linia electrică de 110 kW, Fălciu-Gotești. Pe teritoriul României, lucrarea este terminată, 28,3 km, urmând ca până la finele anului 2010 și partea de peste Prut să-și găsească finalitate, astfel încât sistemul energetic al Republicii Moldova să fie cuplat cu sistemul energetic al României și, implicit, cu sistemul energetic european.

Un alt sprijin care merită menționat este ajutorul oferit de către țara noastră la începutul acestui an: 500.000 doze de vaccin împotriva gripei porcine a fost livrat gratuit Moldovei.

Nu în ultimul rând, România a decis să acorde un sprijin financiar nerambursabil pentru Republica Moldova, derulabil în patru ani, 2010-2013, inclusiv, în valoare de 100 de milioane de euro, bani care pot fi alocați în patru tranșe anuale - în fiecare an câte 25 de milioane de euro - destinați proiectelor de infrastructură în educație, modernizării școlilor, cu precădere, și proiectelor de infrastructură de importanță locală, la nivel de administrații locale.

Am sprijinit Serbia în demersurile sale pentru integrarea în UE, la fel putem face și pentru Moldova. În pofida faptului că suntem două state independente, la rădăcini stă același sânge, aceeași cultură, aceeași identitate, aceeași limbă.

Singurul obiectiv al nostru este ca Republica Moldova să fie un stat membru al Uniunii Europene, pentru ca acolo toți românii să poată circula liber și să-și păstreze valorile culturale și istorice. România a fost primul stat care a recunoscut independența Moldovei în anul 1991, chiar dacă realitatea istorică vorbește de un singur popor.

Agitația de pe scena politică internațională este alimentată de diferite poziții apărute în presă despre o eventuală unire a Moldovei cu România. Cuvântul "unire" e greu de înțeles în contextul secolului XXI. Nu e nevoie de vreo bătălie pentru a recuceri un teritoriu. Faptul că Moldova va face parte din familia europeană este echivalentul unei uniri istorice în variantă contemporană.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 20 septembrie 2021, 15:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro