Filip Georgescu
Filip Georgescu
Ședința Camerei Deputaților din 16 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/26-02-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 16-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.64 Filip Georgescu - considerații despre iarna geroasă și efectele recesiunii economice mondiale;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Filip Georgescu:

O iarnă geroasă și interminabilă s-a abătut peste noi, silindu-ne să ne băgăm mâna tot mai adânc în buzunar pentru achitarea întreținerii. Și cum o nenorocire nu vine niciodată singură, o asemenea iarnă, cu temperaturi de 10-20 de grade sub zero, s-a asociat cu nefasta criză care ne îngheață nu numai oasele, dar și sufletul. Zilnic vânt, ger, ninsori, zilnic falimente, șomaj de dimensiuni nemaiîntâlnite, prăbușirea producției, creșterea prețurilor, îndeosebi la medicamente, alimente și întreținere, noi taxe și impozite, nemulțumiri și proteste sociale în toată țara. Din păcate, întreg acest tablou sumbru se derulează în fața ochilor pe fondul ascuțirii crizei economice mondiale, care la noi, abia acum își arată cu adevărat colții. Mai grav este, însă, faptul că, în pofida unor asemenea realități alarmante, autoritățile încearcă să ne convingă că din trimestrul patru al acestui an economia va înregistra creșteri (mărunte), iar România va ieși din criză. După ce, în urmă cu un an, când recesiunea economică începuse să facă rvagii în America, în Asia și Europa, președintele Băsescu și premierul Boc ne linișteau că la noi criza nu va avea cine știe ce impact și că se va rezolva de la sine, iată-ne astăzi prăbușiți sub povara unor curbe de sacrificiu la fel de cumplite ca acelea pe care le-au trăit părinții noștri cu opt decenii în urmă.

Este greu de spus când va ieși România din criză, atâta vreme cât marile puteri industriale se luptă încă din greu cu acest flagel. Ceea ce știm este că, în continuare, ne vom confrunta cu o criză sistemică de amploare, care nu va putea să fie soluționată prin cârpeli. Nici măcar Statele Unite ale Americii, care au mitraliat actuala criză cu un trilion de dolari, n-au ajuns încă la liman, întrucât sistemul financiar global a devenit extraordinar de vulnerabil. Activele toxice care contaminează balanțele băncilor din SUA, Asia, Europa și, implicit, din țara noastră, nu vor dispărea de la sine, ca printr-o minune, așa cum credeau guvernanții noștri. Cineva va trebui să suporte consecințele epocii de aur a capitalismului ultraliberal, iar acel cineva nu este altul decât contribuabilul de pretutindeni, fiindcă nu numai la noi, ci în întreaga lume criza este aruncată în spatele miliardelor de săraci.

Terapia anticriză stabilită de Guvernul Boc nu ne oferă speranțe de vindecare. Dimpotrivă, cu Programul "Prima Casă" și Programul "Rabla" țara ar putea să fie împinsă spre cangrenă. Capitalismul arhaic din România, care în ultimii 4-5 ani s-a bazat pe doi piloni - construcțiile de lux și retail-ul - nu ne-a fost de niciun folos. Dacă Executivul actual ar fi ajutat întreprinderile mici și mijlocii măcar cu două miliarde de euro, condiționând acest sprijin de angajarea, de către fiecare unitate, a două-trei persoane rămase fără loc de muncă, atunci numărul șomerilor s-ar fi redus cu 150.000-200.000 de oameni. Dând dovadă de o optică îngustă și de o crasă incompetență, Executivul a preferat să instituie impozitul forfetar, care s-a dovedit groparul a peste o sută de mii de IMM-uri. În loc să promoveze o politică de relansare a producției autohtone, de reindustrializare a țării, actuala Putere preferă să cheltuiască sute de milioane de euro ca să garanteze împrumuturile unui gigant industrial ca Ford, în speranța că investitorii americani vor angaja la Craiova două-trei mii de muncitori.

Tot atât de nechibzuit se cheltuiesc, în vreme de criză, bani pentru infrastructură, România plătind de două ori mai mult pentru construirea unui kilometru de autostradă, în comparație cu costurile din Uniunea Europeană. Cu peste 400 de taxe și impozite, instituite prin intermediul a 185 de acte normative, România este, de asemenea, lider european în materie de fiscalitate. Nu puțini sunt cei care se întreabă de ce nu stimulează autoritățile noastre revigorarea industriei autohtone, ci, dimpotrivă, acționează de o manieră care face ca banii împrumutați de la străini cu dobânzi înrobitoare să ajungă tot în buzunarele celor din afară. Răspunsul este la îndemâna oricui. De pe urma investițiilor transparente în relansarea industriei românești, guvernanții câștigă cu mult mai puțin în comparație cu profiturile pe care le realizează prin licitațiile trucate pe care le oferă diverșilor investitori străini, "băieților deștepți" și șarlatanilor care mișună prin cotloanele actualei Puteri.

Este de-a dreptul scandalos ca în aceste zile, când criza se manifestă atât de virulent, lăsând mii și mii de familii fără mijloacele elementare de existență, liderii democrat-liberali să se ocupe în mod prioritar de transformarea Parlamentului bicameral într-unul unicameral, de revizuirea Constituției, de pretinsa reformare a clasei politice, în fapt, de măsuri îndreptate împotriva democrației, menite să netezească drumul reînvierii regimului totalitarist. Nu ne rămâne să credem decât că și în privința crizei, puterea portocalie se bazează tot pe "flacăra violetă" mânuită de psihologii cu puteri paranormale ai PD-L, de vreme ce stă nepăsătoare pe terasamentul căii ferate ca să-și lege șiretul la pantofi, deși trenul se află la o zvârlitură de băț de ea. Ignoranța, incompetența, ambițiile politicianiste nu vor rezista prea multă vreme în fața trenului-social care s-a pus în mișcare.

Dacă Guvernul Boc va continua să trateze cancerul-criză cu banala aspirină a suprimării până la absurd a cheltuielilor bugetare, cu siguranță că nu va aniversa un an de mandat, fiind nevoit să-l depună mult mai devreme la Cotroceni. Semnalul a fost dat de primele detașamente de muncitori, funcționari, profesori și pensionari care au ieșit în stradă. Nu-i deloc un semnal că ne îndreptăm spre luminița de la capătul tunelului. E mai degrabă fundătura în care lumea înghesuită stă să spargă zidurile.

Stimați guvernanți, nu vă jucați inconștienți cu lumea, cu acea lume pe care criza economică mondială a adus-o în pragul disperării, jucați-vă ca lumea, ca lume rațională care se luptă conștient să supraviețuiască oricăror mari încercări.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 20 septembrie 2021, 15:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro