Vasile Filip Soporan
Vasile Filip Soporan
Ședința Camerei Deputaților din 16 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/26-02-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 16-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.111 Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată "România, între Parlamentul național și Parlamentul European";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Vasile Filip Soporan:

"România, între Parlamentul național și Parlamentul European"

Se discută foarte mult și tensionat în ultima perioadă, fără ca problemele să poată fi văzute, din păcate, cu responsabilitate în profunzimea lor. Consider problematica integrării efective a României în Uniunea Europeană ca fiind una profundă, esențială pentru evoluția noastră ulterioară. De cele mai multe ori nu se pune în discuție performanța societății românești și nu se face o evaluare a acesteia în comparație cu performanțele medii ale Uniunii Europene. Nu doresc să critic starea de fapt, doresc să propun, în ceea ce ne privește, colegilor parlamentari o analiză pentru îmbunătățirea performanței la nivel parlamentar și aducerea acesteia la nivelul preocupărilor și eficienței propuse la nivelul Uniunii Europene.

Afirm aceste lucruri, deoarece am constatat că nu există o metodologie de comunicare parlamentară pe problematica europeană la nivelul Parlamentului României și, în special, la nivelul Comisiei pentru afaceri europene. În același timp, nu există o comunicare prin corespondență între comisiile permanente din Parlamentul național și comisiile similare din Parlamentul European. Cu ocazia acestei analize, am constatat că ar trebui stabilită de urgență corespondența la nivelul domeniilor de activitate între aceste comisii, chiar prin aducerea modificărilor necesare la nivelul Parlamentului național. În același timp, ar trebui stabilite procedurile de comunicare instituționale între Parlamentul național și Parlamentul European, între comisiile permanente din cele două parlamente și în cadrul Parlamentului național pe problematica deosebit de complexă a afacerilor europene.

Practic, se împlinește aproape un an de la adoptarea "Rezoluției Parlamentului European din 7 mai 2009 referitoare la dezvoltarea relațiilor dintre Parlamentul European și parlamentele naționale, în temeiul Tratatului de la Lisabona", care subliniază necesitatea elaborării unor orientări politice pe baza cărora reprezentanții și organismele Parlamentului European să poată stabili acțiunile viitoare în ceea ce privește relațiile cu parlamentele naționale și punerea în aplicare a dispozițiilor Tratatului de la Lisabona privind parlamentele naționale. Constat că foarte multe obiective stabilite la nivelul rezoluției nu au devenit, din păcate, realitate. O să mă opresc cu precădere la categoria acțiunilor viitoare, pe care eu le consider deosebit de importante, care ar trebui impuse în activitatea parlamentară, lăsând analizei dumneavoastră faptul că aceste obiective sunt sau nu sunt pregătite corespunzător la nivelul structurilor competente din Parlamentul național, în special la nivelul Comisiei pentru afaceri europene.

Într-o simplă enumerare, obiectivele ar fi:

  • dezvoltarea noilor forme de dialog prelegislativ și postlegislativ dintre Parlamentul European și Parlamentul național;
  • intensificarea eforturilor Parlamentului național pentru ca Guvernul să răspundă pentru modul în care gestionează cheltuirea fondurilor UE;
  • monitorizarea riguroasă a modului de realizare a planului național de acțiune din cadrul Agendei de la Lisabona;
  • susținerea la nivelul Parlamentului național a proiectelor legislative înainte ca acestea să fie supuse legislativului Uniunii Europene;
  • realizarea dialogului într-un stadiu incipient în cadrul reuniunilor periodice bilaterale mixte ale comisiilor specializate corespondente și al reuniunilor interparlamentare ad-hoc cu privire la acte legislative sau inițiative politice actuale sau preconizate, prin participarea parlamentarilor la rețeaua permanentă de comisii corespondente;
  • elaborarea și coordonarea unui program privind activitățile comisiilor specializate din Parlamentul național în cadrul colaborărilor instituționale cu comisiile de specialitate ale Parlamentului European;
  • acordarea dreptului unor deputați din Parlamentul European de a fi invitați, o dată pe an, să susțină discursuri în sesiunile plenare din Parlamentul național, să participe la reuniuni ale comisiilor pentru afaceri europene, cu titlu consultativ, să ia parte la reuniunile comisiilor specializate, de fiecare dată când se discută acte legislative ale Uniunii Europene;
  • stimularea participării Parlamentului național la aplicarea principiului subsidiarității, astfel cum a fost prevăzut de Tratatul de la Lisabona, cu scopul de a influența examinarea legislației europene într-un stadiu incipient pentru a contribui la o mai bună legiferare și la o coerență mai mare a legislațiilor la nivelul Uniunii Europene;
  • punerea în evidență a capacității Parlamentului național de a fi un actor important în procesul de punere în aplicare a legislației UE și de promovare a celor mai bune practici în acest domeniu;
  • realizarea unei monitorizări sistematice a dialogului prelegislativ dintre Parlamentul național și Comisie.

Ce am constatat făcând această trecere în revistă? Că sunt foarte multe lucruri de pus la punct într-un timp foarte scurt la nivelul Parlamentului României. Din acest motiv, pe lângă discuțiile generale care vizează parlamentarismul în România, vă propun, stimați colegi, o analiză serioasă și profundă asupra modului în care se realizează legătura între Parlamentul național și Parlamentul European pentru buna integrare a României în structurile europene. Pentru realizarea acestei analize consider că ar trebui constituită, pentru început, o comisie de analiză comună între Parlamentul național și europarlamentarii României. Scopul comisiei și analizei este acela de a pune la punct mecanisme și proceduri capabile să îmbunătățească activitatea parlamentară națională în context european. Este necesar, de asemenea, ca la nivelul Parlamentului, Comisia pentru afaceri europene a Parlamentului României să prezinte un raport al activității desfășurate în ultimul an, prin raportare la Rezoluția amintită și să propună o hotărâre cu privire la procedura stabilită de Parlamentul național pentru relația instituțională cu Parlamentul European.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 20 septembrie 2021, 14:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro