Plen
Ședința Senatului din 14 decembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.159/24-12-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 14-12-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 14 decembrie 2009

Declarații politice și intervenții ale senatorilor:  

Ședința a început la ora 15.40.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David și de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.

  Augustin Daniel Humelnicu - declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu România are nevoie de o guvernare stabilă;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Bună ziua, stimați colegi!

Vă solicit îngăduința să începem cu declarațiile politice chiar în condițiile în care nu există o participare foarte mare în sală, cel puțin de la două grupuri parlamentare.

Salut Grupul parlamentar al UDMR, care, în totalitatea lui, adică domnul senator Markó Béla și Cseke Attila, este prezent, Grupul parlamentar al PD-L, care este, ca întotdeauna, la datorie și sperăm să vină și ceilalți colegi.

Vă propun să începem cu intervenția domnului senator Augustin Humelnicu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog.

Microfonul central.

   

Domnul Augustin Daniel Humelnicu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi da citire unei declarații politice aparținând Grupului parlamentar al PD-L.

Această declarație este intitulată "România are nevoie de o guvernare stabilă".

Domnule președinte, Stimați colegi, Din păcate, astăzi, principalele economii ale lumii trec printr-o criză economică foarte grea, pentru a cărei depășire sunt necesari cel puțin câțiva ani.

Din păcate, nici țara noastră nu a putut fi ocolită de efectele negative ale crizei.

Pe cale de consecință, clasa politică este responsabilă să se pună de acord cu experții în domeniu în vederea identificării celor mai bune soluții pentru depășirea, într-un timp cât mai scurt, a perioadei actuale.

România resimte astăzi nevoia unei guvernări de dreapta, cu politici economice care să contribuie la creșterea economică pe care ne-o dorim cu toții.

Avem nevoie de măsuri economice precum menținerea cotei unice și menținerea TVA la 19% pentru atragerea investitorilor străini și pentru încurajarea creării de noi locuri de muncă.

Toate acestea pot deveni posibile doar într-un format guvernamental de dreapta.

Dacă Partidul Național Liberal nu va dori să se alinieze cu noi într-un proiect guvernamental, nu este niciun fel de problemă, vom găsi o soluție viabilă.

Suntem însă mai conștienți ca oricând că avem nevoie de stabilitate guvernamentală, lucru afirmat și de alte formațiuni politice, dar, din păcate, PNL nu reușește să-și depășească propriile orgolii.

Să nu uităm că statul român are mai mult ca oricând nevoie de un set de reforme structurale, la finele cărora să putem spune cu adevărat că suntem un stat european.

Guvernarea României trebuie realizată astăzi de oameni politici care sunt conștienți de necesitatea acestor schimbări.

Dragi colegi, Să nu uităm că România trebuie să realizeze o reformă a Parlamentului, să continue reforma guvernamentală începută cu succes de Guvernul Emil Boc, să reformeze din temelii justiția, toate acestea fiind de mult așteptate în întreaga societate românească.

Nu trebuie să scăpăm din vedere un lucru foarte important:

Traian Băsescu a câștigat un nou mandat de Președinte al României și va avea puterea de a numi premierul și în anul 2012.

O guvernare de dreapta, coerentă, pusă în slujba cetățeanului, care să dea rezultate imediate, așa cum s-a întâmplat și în perioada 2005-2007, ar putea continua și după 2012 tot cu un premier de dreapta.

România are astfel o șansă pe care nu trebuie să o rateze, însă, pentru aceasta, oamenii politicii care conduc destinele acestei țări trebuie să renunțe, mai întâi, la orgolii personale, la vanități și la ambiții deșarte și să se gândească la cei în slujba cărora se află, altfel spus, la cetățeni.

Dacă ne uităm puțin la voința exprimată de cetățeni la urne, am putea vedea că, în ultimii ani, dreapta românească a câștigat detașat alegerile.

Așadar, oamenii vor o guvernare de dreapta și ar fi de dorit ca și noi, oamenii politici, să dăm ascultare doleanțelor celor care ne oferă încrederea.

Este evident că, dacă Partidul Democrat Liberal și-ar fi dorit să obțină cât mai multe posturi-cheie în viitoarea guvernare, nu ar fi făcut această ofertă Partidului Național Liberal, însă PD-L dorește, împreună cu aliații săi, să depună toate eforturile necesare pentru a contribui la scoaterea României din criză.

Trebuie, stimați colegi, să canalizăm întregul efort de care suntem în stare pentru a oferi un trai mai bun cetățenilor acestei țări.

Este nevoie ca, după 20 de ani de la prăbușirea comunismului, România și românii să aibă o soartă mai bună.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru declarația politică prezentată.

 
  Mihail Hărdău (PD-L) - declarație politică cu titlul Despre cei trei D:diviziunea, delimitarea, dihotomia - procese încă reversibile;

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Hărdău, tot din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Microfonul central, vă rog.

   

Domnul Mihail Hărdău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a susține declarația politică, aș dori să vă reamintesc că astăzi se încheie un an de când am depus jurământul ca senator.

Declarația mea politică este intitulată "Despre cei trei D:

diviziunea, delimitarea, dihotomia - procese încă reversibile".

Se împlinește un an de când, în această aulă, am depus jurământul în calitate de senator PD-L al Parlamentului României.

Vă mărturisesc că azi sunt în egală măsură mândru și nu de puține ori rușinat, trist, chiar și nemulțumit de această calitate.

Mă simt onorat că resursele mele interioare mi-au dat puterea de a fi constant comportamental în cinste și onestitate, indiferent de situații, indiferent de modul în care mercenarii scrisului sau ai imaginii pe sticlă s-au străduit să mă poziționeze în situații artificial construite.

Despre diviziune:

După un an de activitate în acest for suprem, elitist, după imaginea mea anterior conturată, constat o divizare în modul de poziționare, constat existența a două tipologii la membrii Senatului.

Puțin peste jumătate dintre senatori prezenți mereu, activi în procesul legislativ, firesc și corect de altfel, sunt confruntați și iritați foarte adesea de absenteismul constant al celorlalți colegi, pe care i-aș defini drept "o aristocrație senatorială".

Participarea inegală a senatorilor la efortul legislativ, deși creează permanent greutăți, întârzieri și repetiții, de multe ori penibile, nu se manifestă la fel în momentul ridicării salariilor, a indemnizațiilor și a sumelor forfetare, când se constată o prezență uimitoare de sută la sută, demnă de cartea recordurilor.

Dar de ce ar avea unii parlamentari alt statut decât alții?

De ce ar avea alte obligații de respectare a programului de lucru decât orice alt cetățean? Oare conștiința lor de salariați de la buget este mai puțin puternică decât a funcționarei de bancă, a educatoarei de grădiniță sau a poștașului care aduce pensia? Sunt ei exonerați de obligația prestării serviciului în slujba clientului plătitor, în cazul nostru a celor care ne-au trimis aici, onorându-ne cu o încredere de care trebuie să fim demni și responsabili?

Este timpul ca programul de lucru să fie respectat de toți, fără excepții.

Trebuie să constat, nu fără oarecare malițiozitate, că noi, senatorii, dimineața, la început de program, suntem români get-beget, debuturile ședințelor fiind marcate de întârzieri considerabile - ca și azi, de exemplu -, dar la sfârșit de program ne transformăm subit în adevărați nemți și finalizăm la oră fixă ziua de lucru.

Este o performanță, nu-i așa?

Prin ceea ce v-am relatat, am dorit să evidențiez o anumită diviziune comportamentală existentă la nivelul Camerei superioare.

După cum ați sesizat, nu am spus nimic de apartenența politică.

Situația este transpartinică, aspect care, în mod sigur, este sau poate fi folositor pentru regândirea regulamentului nostru de funcționare.

Aștept reacțiile logice din partea celor care ne conduc.

Despre delimitare:

Am mai sesizat de multe ori în Senat incoerență și instabilitate emoțională în abordarea unor probleme cu impact la nivel național sau local.

Spre exemplu, dacă mă refer la declarațiile politice susținute de doi colegi membri ai PNL în data de 8 decembrie 2009, ambii din Ardeal - îmi pare rău că nu sunt aici cei de la Grupul parlamentar al PNL, pentru că aș fi vrut să mă asculte -, primul apelează la un comportament onorabil, demn, la consens și stabilitate, la oameni politici care, prin soluții acceptabile, să ofere o șansă fiecărui român - o surpriză plăcută pentru mine -, subscriu la cele exprimate de colegul meu, indiferent de șicanele resimțite în campania electorală recent parcursă împreună.

Pentru a fi readus într-o realitate tristă, tipic românească, în care nu mai scăpăm nu numai de capra vecinului, nu scăpăm nici chiar de vecinul căruia dorim să-i luăm capra, ca să fiu mai explicit, parcă e blestem, am ascultat, siderat, discursul celuilalt distins coleg din Bihor, care vorbea cu convingere de nuanță proletară despre "trepădușii politichiei românești", clujeni și olteni, blamați pentru nesimțirea de a fi construit "un ciot" de autostradă în afara granițelor județului său.

Extrapolările forțate sunt de tip kafkian, se recurge la minciună, la trafic de influență, se pretind scuze, se procedează la adevărate îmbălsămări în venin.

Frustrările explică, dar nu scuză agresiunile de limbaj.

Fiecare uzează de tipul de retorică specific propriei personalități, dar consider că este mai demn pentru un parlamentar să se remarce prin efervescența șampaniei intelectuale, și nu prin clocotul cazanului cu expresii virulente.

Discursul, de altfel infantil prin argumentație, neutilizat nici măcar în perioada premergătoare alegerilor, trimite cu gândul la proverbul românesc cu vulpea scârbită de acreala strugurilor la care nu poate ajunge.

Doi vecini în spațiul geografic românesc, doi colegi cu apartenență politică identică, doi români la care interesul regional comun ar impune o anumită limpezire a obiectivelor comune, pe termen mediu cel puțin...

Dar mă întreb de ce unii parlamentari sunt curajoși doar în lupta cu vorbele, și nu în lupta cu problemele, de ce sunt inventivi în discursuri, și nu în fapte, de ce alimentează cu atâta carburant doar ura, nu și soluțiile.

Avem nevoie de depășirea neînțelegerilor cu iz electoral, grefate pe un spațiu de tip regional.

Aceasta este ceea ce ar trebui să facem, dacă am avea cu adevărat, așa cum pretindem, inteligență și voință strategică, dacă am rula cu faza lungă a farurilor, și nu am bâjbâi cu lumânarea, coborâți pe drum, împiedicându-ne de fiecare pietricică.

Despre dihotomie:

Priviți, domnilor colegi, harta cromatică postelectorală.

Putem spune, fără a greși, că avem în față o reprezentare la nivel național a distribuției valorice pentru nivelul de trai din țară în acest moment.

Dihotomia regiunilor istorice este evidentă.

Pot fi invocate cauzalități multiple.

Eu văd aici reverberațiile din timpuri străvechi ale unor imperii cu organizări administrative diferite, care au avut în administrare provinciile românești, imperii care au lăsat o anumită amprentă comportamentală dominantă.

Câștigă cei care au un potențial de gândire și acțiune structurat spre ordine și disciplină creativă.

Consecința trebuie să dea de gândit clasei politice.

Vă avertizez că sunt create toate premisele pentru ca acest proces să continue cu efecte devastatoare.

Ne vom îndrepta mai rapid decât ne place să credem spre două Românii: una prosperă, grupată conform hărții anterior amintite, a învingătorilor, cealaltă săracă, a asistaților sociali.

Dar oare asta vrem, asta este esența mandatului pentru care am fost aleși de către cei pe care am promis să-i reprezentăm? Este corect față de aceștia ca noi să menținem acest sistem de polarizare în performanță și la capitolul bunăstare cu raportare la nivelul societății românești?

În opțiunile strategilor politicilor de dezvoltare pe termen mediu și lung trebuie inserat mesajul biblic prin care deprinderea de a prinde pește trebuie să înlocuiască definitiv așteptările, devenite cronice la noi, de a primi pește.

Avem nevoie de eforturi concertate din partea unei clase politice responsabile, care să genereze strategii de dezvoltare, strategii de armonizare între provinciile istorice românești.

Alegătorii noștri așteaptă de la noi construcția reală, și nu povestea despre construcție, se așteaptă să fim călăuzele bine echipate care conduc mulțimea către bunăstarea comună, și nu doar a noastră.

Să ne fie clar: nu am fost aleși ca să ne fie nouă bine, ci ca să le fie lor mai bine!

Disocierile la care m-am referit pot fi procese reversibile.

Pentru încetinirea proceselor de separare este nevoie de multă luciditate și responsabilitate politică.

Se poate, avem potențial, avem resursa umană, mai trebuie să și dorim acest lucru.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator Hărdău, pentru că ne-ați adus aminte de ziua depunerii jurământului și, dacă îmi permiteți, pe plan personal, mâine fiind ziua dumneavoastră, doresc să vă urez și eu "La mulți ani!", în avans.

Vreau să vă spun sincer că sprijin din toată inima apelul pe care l-ați făcut, legat de participarea noastră, ca reprezentanți aleși, la lucrările Senatului.

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică intitulată 20 de ani - o generație fără comunism;

Domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Microfonul central, vă rog.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează: "20 de ani - o generație fără comunism".

La alegerile parlamentare de anul trecut, alături de toți cetățenii României cu drept de vot, în fața urnelor s-au prezentat și tinerii care au împlinit 18 ani.

Numărul lor a sporit cu ocazia alegerii președintelui țării, scrutin recent desfășurat.

Spre deosebire de părinții lor, tinerii din această grupă de vârstă s-au născut, au crescut și s-au format într-un mediu politic, economic și social în care până în urmă cu 20 de ani libertățile individului erau sever controlate de dictatura comunistă.

Ei nu au cunoscut cozile nesfârșite de la magazinele alimentare, nu au fost nevoiți să suporte frigul din case, nu au fost și nu sunt obligați să iasă pe stadioane ori să se adune în coloane nesfârșite pentru a-l omagia pe cel mai iubit fiu al poporului.

Am suficiente motive să cred că, de altfel, puțini sunt astăzi tinerii preocupați să afle cine au fost Nicolae Ceaușescu și sinistra sa soție.

Nu au niciun motiv să o facă, iar dacă părinții ori bunicii încearcă să le vorbească despre suferințele îndurate, reacția lor se manifestă prin indiferență sau prin a le considera incredibile.

Ei nu-și pot imagina ce înseamnă să nu poți călători unde vrei, să nu poți comunica deschis cu prietenii, indiferent de țara în care trăiesc, fără teama de a fi urmărit și pedepsit, ori să ți se impună accesul la informații, prin mass-media, programe culturale, sportive sau de divertisment, croite după șabloanele ideologiei comuniste.

Se împlinesc poimâine-seară, 16 decembrie, două decenii de când în Piața Maria din Timișoara s-a strigat pentru prima dată în public, după aproape 45 de ani, "Jos comunismul!".

Succesiunea evenimentelor până în ziua lichidării celor doi tirani, ca și cele ce au urmat după aceea sunt bine cunoscute.

Intră în atribuțiile istoricilor să le limpezească, pentru a le fi redate adevăratele dimensiuni și semnificații în noile structuri sociopolitice europene.

Au fost anii speranțelor care i-au animat pe români în acele clipe ale întoarcerii privirii spre legile care guvernează democrația și drepturile omului.

Aveau să treacă prin numeroase încercări, fiind, nu de puține ori, puse la grele încercări până să se poată înțelege că împlinirea lor presupune și renunțări, o netezire și o curățire a drumului de tarele trecutului, îmbâcsit de manifestări nostalgice și de convingerea multora dintre noi că satisfacțiile materiale și spirituale se pot obține cât ai bate din palme.

Au fost ani în care România, prin dobândirea calității de membru al NATO și al Uniunii Europene, și-a redobândit dreptul de a participa la clădirea Europei unite, eliberată de amenințări.

Prin întronarea cu adevărat a competiției valorilor, cetățenilor României, dar mai ales generației tinere, li se asigură temeiuri sporite că jertfele celor răpuși în urmă cu 20 de ani nu au fost zadarnice.

Vă mulțumesc.

 
  Radu Alexandru Feldman (PD-L) - declarație politică având ca titlu Domnule Vanghelie, puteți fi arestat!;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Gheorghe David și îl invit la microfon pe domnul senator Radu Alexandru Feldman.

   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință, și vă rog respectuos să nu mă suspectați de o impardonabilă lipsă de imaginație dacă, de la microfonul Senatului, vă rog din nou, în calitatea pe care o aveți în Biroul permanent al Senatului, să ridicați problema condițiilor în care se consumă un punct de maximă importanță în activitatea unui parlamentar - declarațiile politice.

Este inadmisibil, este nefiresc, este o lipsă cu totul și cu totul ieșită din comun ca, ședință de ședință, respectiv săptămână de săptămână, declarațiile noastre politice să fie făcute în fața unei săli goale în care grupurile parlamentare nu mimează nici măcar elementarul interes față de problemele pe care le ridicăm.

Închei acest apel de început cu rugămintea respectuoasă, pe care v-o adresez în egală măsură ca și colegilor mei din Biroul permanent, faceți, depuneți eforturile necesare pentru ca activitatea senatorilor să se desfășoare conform regulamentului, conform statutului.

Atâta vreme cât nu avem cvorum de ședință, indiferent ce punct de pe ordinea de zi este, acesta nu se poate desfășura.

Vă mulțumesc.

Și acum trec la declarația propriu-zisă, care, de data aceasta, are și un titlu, iar acesta este: "Domnule Vanghelie, puteți fi arestat!".

Vin astăzi în fața dumneavoastră, domnule președinte de ședință și stimați colegi, pentru ca, de la tribuna Senatului, să-i transmit unuia dintre liderii marcanți ai principalului partid de opoziție, domnul Marian Vanghelie, președintele organizației PSD București, un mesaj de maximă importanță, pe care țin să-l recepționeze în toată gravitatea lui.

Domnule Vanghelie, Sunteți într-o mare eroare, puteți fi arestat.

Dumneavoastră, ca și oricare cetățean al României, puteți fi arestat din clipa în care, adus în fața justiției, se va dovedi că ați încălcat legile țării, că v-ați făcut vinovat, de exemplu, de trafic de influență, infracțiune ce se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani.

Este exact situația în care se află unul dintre apropiații dumneavoastră, care a intrat în Parlamentul țării "garantat Vanghelie", domnul Cătălin Voicu, pe care l-ați susținut până în pânzele albe pentru a prelua conducerea Ministerului Administrației și Internelor și care astăzi este învinuit de Direcția Națională Anticorupție "de a fi pretins și primit sume de bani de la oameni de afaceri pentru soluționarea favorabilă a unor cauze civile și penale aflate pe rolul organelor de justiție", citat închis.

Surse judiciare declară că dosarul de trafic de influență a fost deschis în urma autodenunțului unui magistrat, care-l acuză pe Cătălin Voicu de presiuni pentru închiderea unui anumit dosar penal.

Domnului Voicu i s-a interzis să ia legătura în perioada cercetării cu mai mulți colegi din PSD, printre care și dumneavoastră, domnule Marian Vanghelie, și să părăsească orașul timp de 30 de zile.

Domnule Vanghelie, Față de cele de mai sus, în loc să aveți cinstea să veniți în fața opiniei publice și să dați seamă pentru toate cele cuprinse în actele prezentate de DNA, din motivele pentru care DNA-ul v-a inclus pe lista principalilor suspecți într-o speță atât de sulfuroasă, ați preferat, din nou, să apelați la tactica clasică a diversiunilor, a încriminărilor nesusținute de nicio probă.

Acuzele, repetate la infinit, că președintele Băsescu ar fi în spatele demersurilor întreprinse de DNA nu numai că au ajuns un refren care nu are nicio credibilitate, dar recenta campanie electorală a dovedit din plin efectul de bumerang al unor asemenea practici delirante în care ura interzice accesul rațiunii.

Numai că, față de toate elucubrațiile de până acum, periculozitatea în care realizați că vă aflați astăzi v-a împins, domnule Vanghelie, la afirmații și amenințări de o gravitate maximă.

Le reproduc întocmai, pentru că nu am încredere în memoria dumneavoastră atât de selectivă.

Citez: "Nu cred că ne poate chema pe toți la DNA, nu cred că ne poate aresta pe toți și nu cred că ne va înfricoșa.

Asta nu ne face decât să ne organizăm în următoarea perioadă și să vedem dacă nu va trebui să facem un marș de 100-200 de mii de oameni în centrul Capitalei, să demonstrăm că într-o țară democratică nu se pot accepta asemenea demersuri pe care le pune în aplicare actualul președinte.", citat închis.

Domnule Marian Vanghelie, Niciun cetățean onest și responsabil nu și-ar fi putut imagina, nici în visele cele mai urâte, că în anul de grație 2009, într-o Românie membră a Uniunii Europene și NATO, unul dintre liderii de vârf ai PSD va amenința cu atentate la ordinea publică și stabilitatea națională împotriva unui demers perfect legal al justiției.

La ce vă gândiți, domnule Vanghelie? La o mineriadă de Ferentari, la un asalt asupra statului de drept al celor pe care la toate scrutinele electorale i-ați fi plătit, i-ați fi mituit cu bani, cu telefoane mobile, cu de-ale gurii, așa cum se vede în zecile de filme care circulă pe YouTube?

Cum și de ce îndrăzniți să readuceți în memoria încă traumatizată a bucureștenilor și a unei țări întregi imaginile coșmarești ale unor acțiuni similare celor cu care azi amenințați și care au aruncat atunci România în cea mai severă izolare internațională?

Aceasta doriți dumneavoastră și PSD-ul și astăzi?

Acestea sunt expresia eforturilor prin care PSD-ul încearcă să contribuie la depășirea crizei politice cu care ne confruntăm de luni de zile? Aceștia sunt pașii pe care-i faceți pe calea stabilității țării și a revenirii la un climat de normalitate?

Domnule Vanghelie, Nu ați fost, de regulă, un adept al măsurilor celor mai ortodoxe în politică și nu v-ați dovedit, tot de regulă, prietenul cel mai apropiat al adevărului.

De data asta, surprinzător, ați recunoscut însă un lucru la care subscriu fără rezerve.

Citez: "Ne sperie formula pe care o pune în aplicare cu toată forța actualul președinte, cu tot aparatul de stat, cu Ministerul Administrației și Internelor, cu DNA-ul.", citat închis.

Aveți dreptate, vă sperie până în măduva oaselor faptul că aparatul de stat, Ministerul Administrației și Internelor, justiția, DNA-ul și toate instituțiile abilitate în lupta împotriva marii corupții își fac datoria și frica vă împinge la cele mai necugetate declarații.

Inutil, domnule Vanghelie.

Este timpul să trăim într-o Românie în care nimeni să nu mai fie mai presus de lege și toți cei care o încalcă să plătească pentru faptele lor.

Sunt sigur că este speranța pe care o au și urarea pe care vor să o audă toți românii la finalul unui an atât de greu, le-o fac din toată inima.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Am înțeles apelul dumneavoastră.

Vă promit că o să ridic din nou această problemă la Biroul permanent.

Din păcate, apelul trebuie făcut și față de colegii noștri, nu numai de mine sau de Biroul permanent, având în vedere că au semnat lista de prezență 69 de colegi, deci suntem în cvorum, dar, din păcate, nu există minimum de disponibilitate să asculte declarațiile politice și foarte mulți dintre dânșii sunt pe culoar, cum probabil că veți face și dumneavoastră în curând.

 
  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică cu titlul Cei trei R din fraudarea alegerilor: reexaminare, renumărare, reluare;

O să-l invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Ion Rușeț, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Cei trei R din fraudarea alegerilor: reexaminare, renumărare, reluare".

În premieră în România, Curtea Constituțională a emis vineri un comunicat prin care anunța că a decis reexaminarea buletinelor de vot nule înregistrate în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale din 6 decembrie și renumărarea acestora de către Biroul Electoral Central, pentru a se stabili dacă există diferență între datele consemnate în procesul-verbal și realitatea constatată.

În cifre, era vorba despre 138.476 de voturi, în condițiile în care diferența dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană a fost de 70.000 de voturi.

Acest demers, neînsoțit însă de verificarea codurilor numerice personale și a declarațiilor pe proprie răspundere atât din țară, cât și din diaspora, nu va schimba cu nimic datele problemei fraudării acestor alegeri.

În primul rând, pentru a dovedi corectitudinea procesului electoral, ar trebui verificate CNP-urile tuturor votanților din secțiile normale, speciale și, mai ales, din străinătate.

Același lucru este valabil și pentru declarațiile pe proprie răspundere, asupra cărora planează numeroase suspiciuni.

Cazul secției speciale din Paris, unde aceste declarații au fost aparent completate în afara secției de vot, este cel mai elocvent.

Numai în felul acesta ar putea fi identificate și eliminate cazurile de vot multiplu.

În al doilea rând, având în vedere acuzațiile de modificare a proceselor-verbale, pentru a se închide pe cheie, numai o renumărare totală a voturilor ar putea stabili dacă inițial s-a procedat corect sau dacă documentele au fost modificate ulterior, pentru a ieși calculele.

Nu în ultimul rând, legitimitatea viitorului președinte, care are un mandat de 5 ani, este în joc în urma acestei contestații.

Fără o dovadă clară că alegerile nu au fost măsluite, președintelui Traian Băsescu i se va putea imputa constant în următorii ani că a falsificat voința românilor pentru a rămâne la putere, întreținând instabilitatea politică deja existentă.

În aceste zile tumultuoase, mulți susțin că procedura de contestare a alegerilor este doar un gest politic disperat al PSD-ului ca să-și păstreze onoarea în urma înfrângerii.

Logica acțiunii a fost, de fapt, mult mai simplă.

Dacă alegerile nu au fost fraudate și cineva le-a contestat, avem de pierdut doar câteva zile până când renumărarea voturilor și depistarea voturilor multiple probează acest lucru.

Dacă, în schimb, alegerile au fost fraudate, dar nimeni nu le-a contestat, avem de pierdut cinci ani cu un președinte nelegitim.

Din aceste motive, hotărârea Curții Constituționale de renumărare doar a voturilor nule nu va avea o finalitate practică de una singură, pentru că tocmai găurile din sistemul electoral care au permis o fraudă masivă împiedică acum tragerea unei concluzii clare privind comiterea respectivei fraude.

Reluarea turului al II-lea al alegerilor prezidențiale ar fi soluția radicală și poate cea mai corectă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Emilian Frâncu, care a susținut declarația politică din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
  Ion Rușeț (PD-L) - declarație politică având ca titlu Revitalizarea economică a zonelor miniere;

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Rușeț, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Domnul Ion Rușeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Revitalizarea economică a zonelor miniere".

Stimați colegi, Ca stat membru al Uniunii Europene, România trebuie să respecte acquis-ul comunitar, preluând și aplicând legislația comunitară.

Negocierile cu Uniunea Europeană au început în 15 februarie 2000, prin deschiderea a 5 capitole din totalul de 38 de capitole.

Capitolul 14 - "Energia" s-a aflat printre primele capitole.

Politica Uniunii Europene în domeniul energetic are în vedere eficientizarea energiei, asigurarea resurselor, flexibilitatea sistemului energetic, precum și măsuri de evitare a crizelor și de diversificare a formelor de energie.

Îndeplinim sarcinile primite, dar cred că ele trebuie să țină cont și de repercusiunea asupra celor care reprezintă majoritatea cetățenilor acestei țări, respectiv muncitorii.

Restructurarea energetică cerută de Uniunea Europeană, ajustarea prețului vizând energia electrică și gazele cerută de Fondul Monetar Internațional, diminuarea impactului social ar trebui să fie cerute de conștiința guvernanților noștri.

Situația înregistrată în sistemul energetic în ultimii ani face ca în țările Uniunii Europene să nu se poată renunța încă la cărbune.

La noi, procesul de închidere a minelor, impus de Banca Mondială începând cu anul 1999, a creat un adevărat "genocid" economic, social și moral în zonele respective.

Regiunile miniere depind, în proporție de peste 50%, de veniturile asigurate din activitatea minerilor desfășurată în aceste zone.

Închiderea minelor afectează direct situația socială și materială a disponibilizaților, influențând negativ și situația tinerilor.

Aceștia nu au nicio șansă în ceea ce privește opțiunea locului de muncă.

Au fost cheltuite fonduri imense pentru închiderea minelor, fără a se veni cu alternative la nivelul economic creat în aceste zone.

Există țări ale Uniunii Europene care continuă să aloce subvenții mineritului.

Este chiar o politică a Uniunii Europene de a nu crea o dependență totală de importuri, mineritul continuând să primească un anumit nivel de subvenții.

Directivele Uniunii Europene acceptă respectivele subvenții până în anul 2010, cu flexibilitate și după acest an.

Dacă restructurarea se impune din exterior, măsurile de diminuare a impactului social ar trebui să constituie o prioritate pentru guvernanți.

Guvernul trebuie să intervină prin măsuri de reglementare și prin alocare de fonduri orientate spre aceste zone defavorizate.

Elementele-cheie precum: investiții în zonă, dezvoltare de alternative economice durabile, alternative pentru noi locuri de muncă, reconversie profesională și acordarea de credite fără dobândă necesare inițierii afacerilor pentru disponibilizați sunt doar câteva dintre punctele care ar trebui luate în calcul prioritar de către guvernanți.

Revitalizarea economiei în regiunile miniere afectate, având în vedere lipsa unor sectoare complementare alternative activității miniere, necesită aplicarea unui management corespunzător acestor regiuni.

Nu ar trebui să fie desființate locuri de muncă fără a exista posibilitatea înființării altora noi.

Este știut faptul că o persoană este cel mai bine protejată social atunci când are un loc de muncă sigur.

Nu se poate desființa peste noapte un sector al economiei în care este antrenată toată populația unei zone fără a-i oferi protecție socială sau alternative.

Disponibilizările se fac pe bandă rulantă, ignorându-se cu bună știință faptul că sumele compensatorii primite de aceștia nu țin o veșnicie.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 103/2004, Guvernul a adoptat unele măsuri de restructurare a activității de producere a energiei electrice și termice pe bază de lignit prin înființarea complexurilor energetice Craiova, Turceni și Rovinari ca societăți comerciale pe acțiuni de producere a energiei electrice și termice pe bază de lignit și de exploatare a minelor și carierelor de lignit la care este acționar statul, prin Ministerul Economiei.

Complexurile energetice au fost create prin unirea termocentralelor cu minele de cărbune de la care se aprovizionau.

Cele trei complexuri energetice reprezintă cele mai mari termocentrale pe cărbune ale României, fiind și cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor la care se produce energia electrică.

Cei mai importanți agenți economici din zona minieră a Olteniei, Societatea Națională a Lignitului Oltenia și complexurile energetice Rovinari și Turceni, de altfel cele mai mari din țară, realizează 70% din producția națională de lignit energetic și produc aproximativ 40% din energia electrică.

Întreruperea activității capacităților de producție din industria minieră a devenit însă principalul generator de șomaj, fiind dintre cele mai afectate zone în ceea ce privește creșterea ratei șomajului.

Pentru diminuarea dezechilibrului creat, ar trebui luate măsuri cu efect imediat, de reconversie a forței de muncă, de revitalizare a acestor zone prin atragerea de investiții.

În actualul context economic, zonele miniere sunt regiuni în declin industrial, fapt ce ar trebui să determine Guvernul să se pregătească pentru plasarea aici de noi activități economice.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică intitulată Mitul fraudării alegerilor - o scuză pentru luptele din PSD;

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Declarația de astăzi are titlul "Mitul fraudării alegerilor - o scuză pentru luptele din PSD".

Alegerile s-au încheiat și avem un învingător, deocamdată se mai caută învinsul.

Din nefericire, acesta își ascunde eșecul electoral printr-o avalanșă de acuzații grave și iresponsabile.

După o campanie extenuantă, își spune cuvântul frustrarea.

Nici situația gravă a economiei, nici perspectiva unor mișcări sociale nu mai contează.

Televiziunile care au suflat din plin în pânzele PSD au arătat un moment de resemnare, pentru a reveni acum și mai agresive la propaganda anti-Băsescu.

Pseudomoderatorii încearcă din răsputeri să fabrice imaginea unei fraude de proporții planetare.

În tot acest circ haotic, marile dovezi de fraudare ale PSD

capătă transformări magice: de la camioane de probe, au ajuns la câteva cutii.

Deși nimeni nu poate să spună cărui candidat au slujit neregulile semnalate, fie ele și reale, unii politicieni s-au lansat în acuzații halucinante.

Astfel, Traian Băsescu, înțeles cu PD-L, cu birourile electorale - care înseamnă peste 200.000 de persoane -, cu STS, cu MAE, cu SRI și cu SIE, ar fi orchestrat un gigantic plan pentru a învinge.

Lideri care până mai ieri se doreau a fi președinți de țară acuză acum toate instituțiile statului de participare la un presupus furt pentru a-și acoperi propriile gafe din campanie.

Ridicolul acestor acuzații poate fi dovedit însă în câteva propoziții.

Astfel, PSD reclamă cazuri de turism electoral, de vot multiplu, de oferire de bani și produse alimentare contra voturilor.

Sunt niște practici nefericite, întâlnite mereu din 1990 încoace, uneori chiar mai des în mediul rural.

Care partid poate da însă garanții că niciun primar al său de la țară nu s-a apucat, din proprie inițiativă, să dea făină la consăteni pentru a vota candidatul favorit?

PSD caută acum toate procesele-verbale făcute în această țară și vine cu toate hârtiile pe care găsește mâzgălituri.

Sunt însă mii și mii de secții de votare.

Erori apar mereu, mai ales la sate.

Nu există însă nicio dovadă că aceste erori și nereguli ar fi semnificativ mai multe decât la alte alegeri.

Apoi, PSD se lăuda că este aliat cu toate celelalte partide, în afară de PD-L.

Prin urmare, în orice secție de votare a fost doar un reprezentant al PD-L și toți ceilalți de la formațiunile care-l sprijineau pe Mircea Geoană.

Cum poate pretinde PSD

că a fost furat masiv, din moment ce el supraveghea cu o mulțime de oameni toate secțiile de vot?

Imaginați-vă numai cât de jigniți se simt funcționarii statului, care sunt acum suspectați de PSD că sunt părtași la un presupus furt.

Unii dintre acești oameni au votat chiar cu domnul Geoană.

Cum își va spăla obrazul, oare, PSD când va încerca să dovedească faptul că toți acești oameni sunt corupți?

În fine, PSD acuză discrepanța dintre exit-poll-uri și votul final.

Aceleași institute care-l umflau pe Mircea Geoană înainte de alegeri au persistat în minciună pe toată durata votului, tocmai pentru a descuraja electoratul PD-L.

Manevra lor a avut însă exact efectul contrar.

Nimeni nu l-a mai sunat însă pe domnul Geoană să-l avertizeze atunci când urnele s-au închis și basmele exit-poll-urilor nu-i mai foloseau la nimic.

Explicația acestui întreg circ mediatic se află chiar în curtea învinșilor.

Poziția lui Mircea Geoană în fruntea PSD va fi amenințată imediat ce Curtea Constituțională validează victoria lui Traian Băsescu.

Din disperare că pierde puterea în propriul partid, pe lângă frustrarea că a pierdut președinția din propriile erori, este dispus acum să facă orice, chiar să arunce cu iresponsabilitate țara într-o incertitudine prelungită, să acrediteze ideea că șeful statului și instituțiile sale fură alegeri în România secolului al XXI-lea, dar iată cum, pe căi neașteptate, concetățenii săi primesc confirmarea că acest fost candidat nu avea calitățile de a fi Președintele României mai mult decât câteva ore.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
  Marius Petre Nicoară (PNL) - declarație politică având ca temă necesitatea responsabilizării clasei politice românești;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Oprea pentru declarația politică și îl invit la microfon pe ultimul vorbitor înscris pe lista de astăzi, domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul.

Microfonul central.

   

Domnul Marius Petre Nicoară:

Domnule președinte, Stimați colegi, Departe de noi liniștea sărbătorilor și gândurile bune îndreptate către ceilalți.

Suntem cu ochii pe televizoare și ne suspectăm între noi de partizanat și chiar de trădare.

Îmi amintesc în aceste zile de profundă agitație vorba cuiva care spune că "dacă frecarea în fizică naște căldură, frecușurile între noi nasc răceală".

Nimic mai adevărat.

PNL și-a gândit campania electorală pe o fundație solidă, a bunului-simț în politică, a respectării celuilalt și a dialogului.

Sunt siderat de cât de departe a ajuns jocul politic, de cât de ușor ne șantajăm cu înregistrări pornografice sau donații dubioase, dosare în instanță sau dovezi ale unor lovituri în figură.

Unii spun că este bine, că măcar în campaniile acestea aflăm adevărata față a politicului.

Eu spun să nu ne grăbim să aruncăm piatra, pentru că putem fi ușor victime ale manipulării.

Am ajuns să ni se gândească viața de către echipele de campanie, să ni se influențeze votul prin răsturnări spectaculoase de situație, și campania asta pare că nu se mai sfârșește.

În același timp, stimați colegi, românilor li se spun mult prea puține despre vizita misiunii Fondului Monetar Internațional în România, despre deficitul bugetar și despre ce facem, concret, pentru a depăși criza.

Adevărat, de ce ne-a fost frică nu am scăpat.

Suntem în plină decădere economică, în timp ce alte țări își revin încet, încet și sigur.

Nu mă mir că nu ne interesează salvarea planetei, despre care se discută zilele acestea la Copenhaga.

Nici nu am avea cum, din moment ce ne întârzie salariul sau urmează alte zile lucrate și neplătite.

Mult mai grav este că, până la această oră, nu avem un președinte validat, că suntem o țară necondusă, în definitiv.

Stimați colegi, Trăim o perioadă de o gravitate fără margini.

În curând, românii se vor întreba la ce bun această clasă politică din moment ce viața merge mai departe și fără guvern, și fără președinte.

Insistam și în alte intervenții publice pentru restabilirea ordinii instituțiilor și revin, nu putem pune la nesfârșit interesul de partid în fața priorităților naționale.

Mergeți în teritoriu și luați pulsul societății, oamenii sunt speriați, iar coșmarul cel mare îl reprezintă datoriile la bănci.

Responsabilitatea este cuvântul de ordine zilele acestea.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Îi mulțumesc domnului senator Marius Petre Nicoară pentru intervenția prezentată în cadrul declarațiilor politice.

 
   

Stimați colegi,

Au mai depus în scris, fără să citească declarațiile politice, domnul senator Iulian Urban, domnul senator Orest Onofrei, domnul senator Iosif Secășan, domnul senator Sorin Fodoreanu, domnul senator Dumitru Florian Staicu și domnul senator Gabriel Mutu - Grupul parlamentar al PD-L.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC au depus declarații politice în scris, fără să le citească, domnul senator Gheorghe Pavel Bălan și domnul senator Șerban Valeca.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus declarații politice, fără să le citească, domnul senator Vasile Nedelcu, doamna senator Minerva Boitan și domnul senator Cornel Popa.

Vă mulțumesc.

 
   

Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul de ședință:

 
  Iulian Urban (PD-L) - declarație politică având ca subiect recentele alegeri prezidențiale din România (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Iulian Urban:

Românii au votat pentru români, nu pentru PD-L, nu pentru Băsescu, ci pentru noi, pentru români.

A fost cea mai mare coaliție politico-mediatică ce a fost vreodată montată și manevrată de marotele regimului cleptocratic.

Specialiștii în materie de marketing politic spuneau că nu există nici cea mai mică șansă ca PD-L și Băsescu să reușească să surmonteze faptul că primele trei televiziuni de știri ca audiență din România, faptul că 95% din ziarele românești și jurnaliștii români, plus un spectru politic ca majoritate parlamentară de 65%, că acestea vor putea fi vreodată învinse.

Cele trei luni de zile în care românii au fost intoxicați de jurnaliștii mogulilor de presă, ai oamenilor care reunesc averi de miliarde de euro, erau un atu în plus pentru specialiștii care au spus că nu există nicio șansă ca PD-L și Băsescu să câștige.

În ziua alegerilor, vă pot spune că organizațiile PSD și PNL au tras cum nu au făcut-o niciodată.

În Ilfov, noi ne gândeam că, dacă vom lua 75.000 de voturi, ar trebui să fim fericiți, însă când am tras linie am contorizat 98.000 de voturi pentru Traian Băsescu, în vreme ce Mircea Geoană a luat 87.000 de voturi, un scor record, pe fondul unei participări record la vot în istoria Ilfovului.

În toate secțiile speciale din Ilfov PSD a câștigat, asta dacă mai întreabă cineva care au fost artizanii turismului electoral.

Care a fost rețeta succesului lui Traian Băsescu?

Ce șansă avea el, în condițiile în care în studiourile de tortură psihică ale Realitatea TV și Antena 3 reprezentanții PD-L erau tocați, erau spulberați, în condițiile în care, hai să fim corecți și să spunem, resursele jurnaliștilor care și-au vândut conștiința au fost alimentate de mogulii de presă, iar alături de Băsescu și PD-L erau doar câțiva ziariști?

Într-un noian de venin, ură, trucaje, într-o mare de ziariști fără conștiință, doar câțiva ziariști români au rămas alături de Traian Băsescu și au arătat mafia și clica criptocomunistă din spatele lui Mircea Geoană, și acești ziariști chiar au făcut diferența, și au făcut-o mai ales acolo unde Băsescu a zdrobit caracatița roșie: în diaspora, diaspora care niciodată nu a votat și nu va vota relicve ale sistemului comunist care i-au determinat să plece din țară, care le-au dezrădăcinat familiile, care nu a înțeles cum lideri ai PNL care au înfundat pușcăriile comuniste au putut să pactizeze cu cei care i-au condamnat.

Așadar, am identificat două ingrediente majore ale rețetei succesului: mâna de ziariști rămași cu adevărat independenți și diaspora, însă ingredientul secret a fost și a rămas națiunea română.

Nu le-a fost ușor românilor să răzbată prin acțiunea de spălare de creier venită zilnic, 24 de ore din 24, de la trusturile de presă care și-au jucat cartea disperării.

Nu a fost ușor să încerce să își formeze propria opinie.

Nu a fost ușor când unii dintre români au fost dezamăgiți de Crin Antonescu, care și-a vândut la colț de stradă identitatea și conștiința și i-a îndemnat, ca în țarcul cu bovine, să facă și ei la fel, adică să își vândă bruma de moralitate și verticalitate.

Le-a fost greu românilor să rămână o națiune unită, în condițiile în care ura ziariștilor vânduți mogulilor a semănat neîncredere, i-a dezbinat, i-a manipulat, i-a mințit, în cadrul celei mai mari acțiuni puse în scenă.

Nu este ușor să învingi un bloc manipulator creat de toate celelalte partide politice, de moguli, de sutele de milioane de euro investiți de aceștia, de trusturile de presă.

În plan politic, PSD este un partid a cărei dispariție din prim-planul politicii românești este anticipativă.

PSD va trebui să își izoleze pionii din spatele lui Mircea Geoană care i-au adus acestuia înfrângerea.

Interesant este faptul că, prin votul din 6 decembrie, România a demonstrat că în prim-planul politicii românești națiunea română vrea să existe doar două partide politice, și eu cred că PNL și PD-L sunt partidele care trebuie să rămână, în vreme ce PSD va fi izolat.

În privința PNL, cred că cu cât se vor desprinde mai repede din această alianță cu PSD, cu atât au șanse mai mari să își salveze imaginea și electoratul, altfel vor fi măturați și vor dispărea alături de PSD.

Cred că, până la urmă, lucrurile au ieșit așa cum trebuie, adică, în sfârșit, România are șansa să îngroape definitiv trecutul comunist și relicvele acestuia.

În sfârșit, mass-media va fi pusă în fața unei alegeri istorice: s-a demonstrat că 95% din ziariști nu pot, oricât ar încerca, să spele creierul românilor, dacă un ziarist dorește să facă carieră, să fie cunoscut și apreciat public, el va trebui să înțeleagă că trebuie să aleagă să fie liber, să se exprime liber și să refuze să se lase influențat de cel care îl plătește.

României și românilor li s-a dat încă o șansă la 6 decembrie să meargă pe un drum corect, fără înșelăciuni, furăciuni, vânzări ale conștiințelor.

Să vedem dacă vom reuși să fructificăm această șansă și dacă vom ști să profităm de ea.

  Orest Onofrei (PD-L) - declarație politică referitoare la posibilele curente politice (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Orest Onofrei:

Benjamin R. Barber, profesor de științe politice și director al Centrului Whitman Rutgers University, în cartea sa "Jihadul contra McWorld", scria: "Sunt două principii fundamentale ale timpurilor noastre - tribalism și globalism -, care sunt antagoniste din toate punctele de vedere, cu excepția unuia singur: amândouă sunt profund antidemocratice."

Chiar la orizont, spune Benjamin R. Barber, se întrevăd două viitoare posibile curente politice, amândouă sumbre, deprimante, antidemocratice, în esență, dacă sunt privite ca exclusive:

Primul, Jihadul, este o reîntoarcere la forma tribală (retribalizare) a unei largi părți a umanității, prin război și vărsare de sânge.

Tendința libanizării statelor naționale, în care cultura este împotriva culturii, oamenii împotriva oamenilor, etniile împotriva etniilor, un jihad în numele a sute de credințe înguste împotriva oricărei forme de independență, a oricărei forme de cooperare mutuală, socială sau civică.

Al doilea, McWorld, este un sentiment născut în noi sub presiunea rațiunilor economice și ecologice care reclamă integrarea și uniformizarea lumii și care hipnotizează lumea prin muzică rapidă, computere care lucrează cu viteză mare și mâncăruri gătite repede (fast-fooduri) - cu MTV, Macintosh și McDonald's, îndreptând națiunile spre o rețea hegemonică globală: un fel de McWorld, "o lume instant", rapidă, ținută la un loc de tehnologie, ecologie, comunicații și comerț.

Aceste două tendințe sunt vizibile simultan în diferite țări.

Astfel, Iugoslavia, dorind să intre în Noua Europă, s-a fragmentat în mai multe state.

India încearcă să trăiască la nivelul reputației câștigate, de stat la cea mai înaltă democrație integrală, în timp ce partide noi și puternic fundamentaliste precum Hindu, Bharatiya Janata Party, alături de asasinii naționaliști, pun în pericol unitatea greu câștigată.

Statele se destramă sau se adună la un loc în același timp:

Uniunea Sovietică a dispărut aproape peste noapte, fragmentările ei formând noi uniuni, fie între ele, fie cu naționalitățile care aveau aceeași gândire din statele învecinate.

Aceste două tendințe, pe care Benjamin R. Barber le numește "forța Jihadului" și "forța McWorld", operează cu putere în direcții opuse, una călăuzită de animozități parohiale, cealaltă de universalizarea pieței; una recreând vechi granițe culturale, subnaționale și etnice din interior, cealaltă spărgând granițele naționale din exterior, amândouă având un element comun: niciuna nu oferă speranță oamenilor pentru o guvernare sigură și democratică.

Dacă viitorul lumii se îndreaptă spre a provoca forța centrifugă a Jihadului să lupte împotriva forței centripete a McWorld-ului, nu prea avem motive să așteptăm cu optimism un rezultat prea democratic.

Mai îngrijorător cred eu că este faptul că aceste două tendințe se regăsesc în fiecare dintre noi: ne construim identitatea prin negație, negăm tradițiile culturale și religioase, încercând să "devenim" moderni, negăm istoria (renegociată între timp), limba română nu ne mai încape, bunul-simț

tradițional ne atârnă ca o piatră de moară în calea emancipării, într-un cuvânt, cum spune țăranul, "am scăpat vaca în trifoi".

Pe de altă parte, ne împotrivim din răsputeri europenizării.

Toate relele nu mai vin din răsărit, ci din apus.

Nimeni nu ne vrea binele, suntem doar o piață, toți vor să câștige de pe seama noastră, ne vor slugi, nu vor să ne înțeleagă obiceiurile.

Sau funcționăm exact invers: ne sanctificăm tradițiile și ne idolatrizăm obiceiurile, ori îngurgităm de-a valma și pe nemestecate toată subcultura agresivă, comercială și suburbană din mahalaua Occidentului.

Cu siguranță, sunt lucruri de reținut și de respins din ambele sensuri.

Întrebarea este: Cât, ce, cum?

Ne trebuie un filtru care să rețină ce merită să fie reținut și să treacă prin el tot balastul inutil.

Cei șapte ani de acasă ar fi putut fi acel filtru.

Din păcate, cei șapte ani au devenit șase sau mai puțini...

Cântecelor de leagăn și poveștilor bunicilor le-au luat locul Harry Potter și Scooby-Doo.

Poate o rezolvare ar fi întoarcerea la o minima moralia.

După felul cum arată societatea românească, ne dăm seama că tot mai puțini români au răspunsul corect la această întrebare.

  Iosif Secășan (PD-L) - declarație politică având ca titlu Alegerea președintelui - triumful votului popular liber și regretabila reacție (posttraumatică) a PSD-ului (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Iosif Secășan:

Declarația politică este intitulată "Alegerea președintelui - triumful votului popular liber și regretabila reacție (posttraumatică) a PSD-ului".

Alegerea președintelui țării de către popor prin vot liber, direct și secret este de drept evenimentul primordial al democrației, mai ales al democrațiilor din UE, a cărei parte componentă suntem.

După o bătălie politică crâncenă între Traian Băsescu și PD-L, pe de o parte, și coaliția anti-Băsescu, PSD+PC, PNL, UDMR, pe de altă parte, a câștigat Traian Băsescu.

A câștigat împotriva tuturor celor coalizați, partide și presă acolită, dar, în fapt, a câștigat votul liber popular, împotriva votului dictat de o mezalianță politică aproape monstruoasă.

Votul a fost al poporului, dar al poporului celui mare din interiorul și din afara granițelor țării, al tuturor acelora care doreau și doresc o Românie a dreptății, a adevărului și a memoriei.

Suveranitatea poporului s-a reafirmat duminică, 6 decembrie 2009, cu curaj, mândrie și speranță, ca în marile momente istorice ale acestei națiuni, atunci când poporul cere o altă viziune morală, socială și politică asupra țării sale.

Ca purtător al acestei viziuni, votul popular l-a acreditat pe Traian Băsescu.

Se poate spune mai simplu și mai corect că a câștigat dorința românilor de a avea un stat de drept reformat și restructurat, pe de o parte, simplificat și nebirocratic, pus în slujba cetățenilor, și nu o povară asupra lor, pe de altă parte.

A câștigat România în dorința ei de a deveni o democrație autentică, nonoligarhică, alăturată cu demnitate valorilor UE.

Poporul și-a ales președintele care, la al doilea mandat fiind, are expertiza strategiilor politice majore, de interes național, poate coagula mecanismele de ieșire din criză și de relansare economică și care, în mod sigur, va pune în practică voința românilor de reformare a clasei politice.

Nedemn și păgubos însă, de parcă nu ar fi fost de ajuns josnicia campaniei și vicierea la maximum a spațiului media, mai este loc și de o compromitere în fața UE, a gândit PSD-ul.

Ca reacție de nervozitate politică posttraumatică, după ce a aflat prin comunicatul BEC pierderea alegerilor, deși OSCE

a certificat corectitudinea procesului electoral, PSD declară fraudarea acestora și solicită Curții Constituționale anularea turului al II-lea și reluarea procesului de votare într-un alt tur.

Este însă în măsură PSD să demonstreze că numărul fraudelor a influențat ordinea candidaților și să probeze fiecare fraudă prin probe indubitabile, și nu cu plăsmuiri și false construcții?

Bineînțeles că nu, dar gestionarea ofensivă a temei fraudării a fost, sau este, una dintre strategiile de campanie ale echipei PSD - Mircea Geoană.

Contestarea alegerilor într-un stat UE este regretabilă și jenantă, și asta va ridica semne de întrebare din partea UE

privind bunul mers al democrației în România.

Se vor ridica, în țările cu democrație autentică, îndoieli asupra modului cum funcționează statul de drept în România, cu consecințe asupra dezvoltării relațiilor parteneriale politice și economice.

Așadar, adversarii noștri politici, dacă nu au reușit să-l învingă pe Traian Băsescu, poate reușesc, cu România - guverne demise și nevalidate -, prelungirea incertitudinii politice, întârzierea ieșirii din criză, compromiterea țării în fața statelor UE.

  Sorin Fodoreanu (PD-L) - declarație politică cu titlul Restrângerea intervenției statului - mai multă libertate (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Sorin Fodoreanu:

Declarația politică se intitulează "Restrângerea intervenției statului - mai multă libertate".

Descentralizarea a făcut și face parte, ca deziderat principal, din toate programele politice și de guvernare din 1990 și până în prezent.

Întrebarea care se pune este dacă putem, astăzi, să spunem că, în cei 20 de ani de democrație, în România s-a făcut o descentralizare reală sau nu.

Pentru că eu nu sunt sigur de concluziile mele, vă rog pe dumneavoastră, colegii mei senatori, să ne reamintim câteva dintre principiile de bază ale descentralizării și să încercăm să vedem câte dintre ele și în ce proporții au fost aplicate în România până în prezent.

1. Responsabilitatea pentru binele comunității Revoluția din decembrie 1989 a fost o victorie a libertății și a dreptului la autodeterminare.

Moștenirea comunistă a necesitat o nouă construcție spirituală, politică, economică și socială.

Unirea spirituală și socială a tuturor cetățenilor României ar fi trebuit să se constituie în proba istorică de foc pentru sentimentul de solidaritate și spiritul comunitar al tuturor românilor.

Transformarea socială, pierderea tradițiilor și creșterea mobilității sociale pun în pericol rădăcinile patriotice și procesul de autodefinire a identității.

Într-o perioadă de creștere a internaționalizării vieții noastre este nevoie să întărim sentimentul de viață românesc și ființa statală românească.

Numai din rădăcinile noastre culturale și naționale crește deschiderea față de lume.

Transformările politice, spirituale și sociale se reflectă într-o transformare a valorilor tradiționale și în dispariția disponibilității de a recunoaște instituții și structuri sociale tradiționale cum sunt familia, biserica și statul.

Procesul de individualizare progresivă duce la estomparea unor valori comunitare fundamentale și îngreunează realizarea consensului social.

Politica și partidele și-au pierdut din puterea lor integratoare și din credibilitatea lor și așa încă neconcretizată.

Democrația are însă nevoie de mijlocitori credibili între cetățeni și stat.

Numai refacerea încrederii cetățeanului în politică și în partide poate întări democrația.

Evitarea realizării de legături stabile și de asumare a unor sarcini de voluntariat, creșterea tendinței de a acorda prioritate propriilor dorințe înaintea unor necesități de ordin superior îngreunează instituirea statală a binelui comunitar.

Egoismul, exacerbarea simțului de proprietate și intoleranța sunt obstacole majore pentru viitorul României.

Dreptatea socială necesită un nou echilibru între individualitate și disponibilitatea pentru asumarea de responsabilități, între liberalism și solidaritate.

Formele de realizare concretă a transformărilor tehnice și sociale, problematica ecologică vor fi, în viitor, din ce în ce mai mult în centrul preocupărilor majore de politică internațională.

Soluțiile la nivel național nu mai sunt suficiente pentru a asigura bazele naturale ale existenței umane.

Economia socială de piață trebuie să fie folosită mai mult pentru a susține politicile ecologice.

În acest sens, măsurile pentru decuplarea dezvoltării de efectele negative asupra mediului înconjurător au o importanță fundamentală.

Știința și tehnologiile determină din ce în ce mai mult toate aspectele existenței.

Acest fapt oferă perspective importante, dar reprezintă și un risc major.

Politica este obligată, pe baza responsabilității sale etice, să traseze limitele folosirii cuceririlor științifice acolo unde se încalcă demnitatea umană.

Politica trebuie însă să creeze și condițiile-cadru pentru a permite științei și economiei să dezvolte tehnici de viitor și să le poată folosi.

Tendința de supraperfecționare a statului nostru de drept amenință să înăbușe inovația socială și dinamica economică.

Acest fapt contribuie în mare măsură la reducerea competitivității economiei noastre.

Trebuie combătută mentalitatea socială de supraasigurare a tuturor proceselor economice, pentru că aceasta duce la apariția permanentă a unor noi și noi reglementări, care afectează dinamica economiei.

Numai în măsura în care reușim să realizăm acest lucru putem elimina din sarcinile statului, inclusiv prin privatizarea acestora.

Natalitatea în scădere din România și creșterea periculoasă a imigrării amenință să ducă la o suprasolicitare a generațiilor care vin.

Finanțarea de către stat și sistemele de asigurări sociale trebuie să fie pregătite din timp pentru problemele pe care le vor avea în viitor și trebuie reformate corespunzător.

Numai performanța economică prezentă și renunțarea la unele prestații pot asigura bunăstarea și siguranța socială de mâine.

2. A servi binelui comunitar în libertate și democrație Libertatea este un drept uman înnăscut.

Aceasta are o limită în libertatea tuturor concetățenilor.

Libertatea necesită responsabilitate pentru persoana proprie și pentru cel de lângă tine.

Libertatea responsabilă nu poate fi concepută decât într-o societate pluralistă, bazată pe o ordine de drept morală.

Democrația permite schimbările pașnice și libere în societate și progresul unei societăți pluraliste.

Din acest motiv, libertatea și democrația sunt centrul unei politici care servește binele tuturor.

În ordinea noastră liberă și democratică ar trebui să se vadă binele comun ca obiectiv central al politicii noastre.

Statul poate asigura pacea internă și cea socială numai dacă asigură nu numai libertatea fiecărui individ, ci impune și voința democratică a majorității, protejând, în același timp, drepturile minorităților.

Democrația reprezentativă, responsabilitatea parlamentară a Guvernului și legarea administrației de legi sunt instrumente absolut necesare în acest scop.

3. Autoadministrarea și coresponsabilitatea

a) Cetățeanul și statul - libertatea și responsabilitatea pentru pace internă și pentru dreptate Statul nostru trebuie să asigure ordinea de drept și pacea unei societăți de cetățeni liberi și responsabili.

Libertățile cetățenești și drepturile acestora au fost cucerite în lupta cu statul absolutist.

Drepturile omului și drepturile fundamentale sunt, în esența lor, baze politice și legale absolut necesare pentru ordinea noastră statală și socială;

b) Statul de drept - premisa libertății Obiectivul unei politici legale este păstrarea și întărirea statului de drept democratic.

Statul este o instituție a cetățenilor liberi și responsabili, creată pentru a sluji libertatea și demnitatea omului.

El se preocupă, având la bază principiul statului de drept, de soluționarea unor probleme comune pentru asigurarea comunității de drept și a păcii.

Libertatea, solidaritatea și subsidiaritatea sunt principiile ordonatoare pentru statul de drept, democratic și social, la fel ca și pentru o societate deschisă.

Dezvoltarea individuală a cetățeanului și valabilitatea drepturilor fundamentale sunt intangibile.

Numai un stat puternic, care respectă principiile statului de drept și care este învestit cu autoritate dispune de suficientă capacitate de acțiune și forță pentru asigurarea libertății individuale a cetățenilor și a dreptății sociale;

c) Statul este instrument pentru autoajutorare - Solicitările, interesele și domeniile de responsabilitate ale fiecărui individ al comunității vor fi reglate după principiul subsidiarității Sprijinul statului pentru asigurarea existenței se face fără nicio imixtiune în planificarea vieții individului.

Statul va interveni cu sprijinul său numai acolo unde indivizii și comunitățile nu se pot ajuta singure.

Sprijinul statului pentru asigurarea existenței nu are voie să planifice și viața individului.

Această sarcină a statului trebuie doar să creeze cadrul pentru acțiunea responsabilității proprii și pentru dezvoltarea individuală a cetățeanului.

Acest lucru se realizează prin mecanismul de autoajutorare;

d) Redimensionarea rolului statului prin subsidiaritate presupune:

  • reducerea rolului statului ca agent economic;
  • sporirea descentralizării în alocarea resurselor;
  • diminuarea funcției distributive a statului și sporirea celei stimulative;
  • restrângerea aparatului birocratic și simplificarea reglementărilor;
  • transferarea unor atribuții de reglementare către asociațiile profesionale;
  • depolitizarea structurilor economice;

e) Libertatea dezvoltării individuale - Libertatea trebuie înțeleasă ca o responsabilitate pentru propria persoană, împreună cu cea pentru ceilalți concetățeni.

Acest lucru presupune o societate și un stat bazate pe respectul libertății;

f) Promovarea cetățeanului ca individ - Politica socială trebuie să promoveze autonomia individului în detrimentul puterii absolute a unui aparat birocratic anonim Fiecare cetățean trebuie să aibă dreptul la performanța sa individuală și să primească șansa de a o realiza.

Jocul liber al intereselor și opiniilor trebuie însă completat de formularea politică a unor scopuri sociale;

g) Promovarea statului democratic - Statul trebuie să slujească libertatea și demnitatea omului El își extrage autoritatea din dependența sa față de drepturile fundamentale, inalienabile ale cetățenilor.

Statul nostru de drept social, democratic și liberal reprezintă baza pentru asigurarea drepturilor de libertate ale tuturor românilor.

Pentru ca statul nostru să-și poată îndeplini atribuțiile sale propriu-zise, el nu trebuie să fie nici suprasolicitat cu cerințe exagerate, dar nici el însuși nu trebuie să păstreze sau să atragă spre sine însărcinări pe care alții le pot îndeplini cel puțin la fel de bine, conform principiului subsidiarității.

Atribuțiile sale principale sunt:

  • protejarea drepturilor fundamentale ale cetățeanului și împiedicarea abuzului de putere;
  • apărarea cetățeanului de pericolele din interior și din exterior și asumarea responsabilității internaționale pentru libertate și pace;
  • protejarea grupurilor sociale marginale și asigurarea preluării solidare a riscurilor pe care individul nu și le poate asuma;
  • protejarea multitudinii democratice a forțelor sociale și a minorităților naționale;
  • conservarea pentru cei prezenți și pentru generațiile viitoare a bazelor naturale ale vieții și contribuția la păstrarea credinței;

h) Limitarea intereselor organizate - Statul își îndeplinește misiunea numai atunci când asigură libertatea fiecăruia, impune voința democratică a majorității și protejează drepturile minorităților Politica cu adevărat democratică limitează puterea intereselor organizate pentru a apăra libertatea fiecărui individ și prioritatea intereselor comunităților;

i) Respectarea principiilor statului de drept, controlului parlamentar și al funcționarilor de profesie (carieră) - Sfera privată a cetățeanului trebuie protejată împotriva ingerinței inutile a administrației de stat Toate structurile administrative ale statului, atât la nivel local, cât și central, sunt puse în slujba cetățeanului;

j) Limitarea ariei de acțiune a statului - Printr-o legislație coerentă se asigură o administrație de intervenție continuă și stabilă a statului, în condițiile reducerii treptate a intervenției administrației, care să conducă spre descentralizarea și privatizarea completă a serviciilor publice;

k) Simplificarea administrației statului - Legile și procedurile administrative trebuie să fie transparente și ușor de înțeles pentru cetățean Pentru asigurarea unei administrații neutre politic este nevoie de crearea și dezvoltarea statutului funcționarului de carieră, singurul capabil să lucreze, în spiritul legii, pentru cetățean;

l) Promovarea principiului autoadministrării comunitare - Toate problemele comunității locale trebuie să fie rezolvate la nivelul responsabilității comunitare locale, în condițiile în care cât mai multe dintre sarcinile statului trebuie să fie transferate comunităților locale Trebuie creat cadrul legislativ coerent pentru diferențierea clară a bugetului local față de bugetul central.

Fără a mai enunța și alte principii ale descentralizării, cred că, în urma unei analize obiective asupra gradului de regăsire a acestor principii în politicile și programele de guvernare din 1990 și până în prezent versus grad de aplicare concretă, raportul va fi net în favoarea părții enunțiative în programe, centralismul birocratic excesiv fiind în continuare dominant în procesul de guvernare.

  Dumitru Florian Staicu (PD-L) - declarație politică intitulată Despre lucruri cu adevărat importante (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dumitru Florian Staicu:

Declarația politică este intitulată "Despre lucruri cu adevărat importante".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Campania electorală s-a încheiat, rezultatul alegerilor este foarte aproape de a fi validat, resemnarea plutește în aer..., cu alte cuvinte, intrăm ușor în normalitate.

Dacă până acum spuneam că "iarna nu-i ca vara", schimbarea pe care a adus-o al II-lea tur de scrutin este că preferăm sintagma "dimineața nu-i ca seara".

După o campanie lungă și intensă, încheiată cu momentul alegerii Președintelui României, cu toții am crezut că va urma un mandat de cinci ani de certitudine și stabilitate.

Se pare însă că durata acestuia nu a fost înțeleasă la fel de toată lumea, ea fiind interpretată în cu totul alt sens.

Așa se face că aud foarte multă lume fredonând versuri precum: "Dac-aș fi pentru o zi președinte...".

Însă mie îmi stârnește curiozitatea o altă întrebare:

Ce aș face dacă aș fi pentru o noapte președinte?

În mod sigur, nu ar fi suficient timp pentru adoptarea unor măsuri anticriză sau sprijinirea Guvernului Iohannis, însă ar putea fi declarat cel mai suportabil mandat prezidențiabil din istoria României.

Mai mult, aș putea fi primul președinte care a avut un mandat de vis, la propriu! Să ai o națiune liniștită, care să doarmă și să nu te descurajeze sau să te tragă la răspundere pentru modul de conducere a țării, ce ți-ai mai putea dori?

Un alt lucru pe care mulți nu-l înțeleg, sau doar se prefac că nu-l înțeleg, este sistemul de centralizare a voturilor și stabilirea rezultatului final în procente.

O întrebare constantă a fost:

Cum a reușit Partidul Democrat Liberal să centralizeze toate voturile într-un timp atât de scurt?

Mă uitam acum câteva zile la o emisiune în care moderatorul punea această întrebare obsesiv, mai mult de jumătate din emisiune fiind dedicată acestui subiect.

Deși răspunsul era foarte clar și explicațiile concrete, acesta era nesatisfăcut de răspuns și continua cu aceeași întrebare, de parcă ar fi dorit să demaște o teorie conspiraționistă.

Înțeleg că e greu să te culci cu un președinte și să te trezești cu altul, dar există o explicație foarte simplă care explică schimbarea rezultatului în noaptea de duminică.

Trebuie doar să ne îndreptăm atenția asupra semnificației inițialelor celor două partide, și anume:

PSD - Președinte în Seara de Duminică, PD-L - Președinte în Dimineața de Luni.

Dar lăsând gluma la o parte, a fost un an plin de evenimente, cu două tipuri de alegeri organizate, unele alianțe rupte, altele consolidate, campanii electorale inedite...

Toate acestea au afectat percepția românilor despre politică și le-au transmis un sentiment de instabilitate și incertitudine, iar când toată lumea credea că situația se va clarifica odată cu alegerea președintelui, un nor de fum s-a instalat asupra întregului proces electoral.

A fost, într-adevăr, o luptă strânsă și, din acest motiv, mă bucur că Partidul Social Democrat a ales să se adreseze Curții Constituționale, pentru că acest demers constituie o garanție a corectitudinii procesului electoral și a legitimității președintelui ales de populație.

Singura mea speranță este că, la finalizarea întregului proces, cu toții ne vom mobiliza pentru a redobândi încrederea cetățenilor.

Indiferent de apartenența sau ideologia politică, noi suntem aleșii poporului și suntem datori față de toți cetățenii României să le apărăm drepturile și interesele prin adoptarea unor măsuri eficiente.

Anul 2010 se anunță a fi un an greu și nu putem lăsa ca instabilitatea să domine clasa politică.

Avem nevoie urgentă de un guvern care să-și respecte angajamentele atât față de cetățeni, cât și față de organismele internaționale.

Din aceste motive, vă îndemn, stimați colegi, la unitate, pentru a le oferi românilor un nou motiv de speranță și încredere în conducătorii pe care i-au ales.

Numai oferind un model prin propriul nostru comportament și respectându-ne promisiunile putem avea credibilitate în ochii cetățenilor.

Stimați colegi, Orice război se încheie cu o pace.

Avem ocazia să arătăm că suntem oameni integri și că știm să punem interesul poporului român mai presus de orice orgoliu și frustrare personală.

Nu uitați că există înfrângeri care nu coboară, ci înalță.

  Gabriel Mutu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Despre responsabilitate în politica de azi (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Gabriel Mutu:

Declarația politică se intitulează "Despre responsabilitate în politica de azi".

Voi începe această declarație politică cu un citat despre care am convingerea că reprezintă, mai clar decât orice, situația de pe scena politică românească de după aflarea rezultatelor prezidențiale.

Așadar, citatul spune ceva de genul: "Recunoscându-ți deschis greșelile, limpezești atmosfera și trimiți un mesaj important despre responsabilitate."

Candidatul care a pierdut alegerile pe data de 6 decembrie s-a hazardat să creadă, înainte de orice, în exit-poll-uri.

Cred că ar fi fost mai înțelept pentru un lider politic important să fie mai responsabil și să aștepte numărătoarea Biroului Electoral Central sau, cel puțin, o numărătoare paralelă a partidului care l-a susținut.

Ei bine, și iată că o întreagă săptămână această discuție sterilă despre fraudarea alegerilor a contribuit pe deplin la menținerea unei stări de lucru neadecvate pentru România.

Partidul învins la urne a fost pe deplin nemulțumit de rezultat, motiv pentru care a considerat că cel mai bun demers posibil este acela de a contesta aceste alegeri la Curtea Constituțională.

Eu, sincer, nu cred în bunavoința acestui demers.

Din punctul meu de vedere, prin această mișcare nu s-a dorit altceva decât compromiterea câștigătorului.

Atât președintele în funcție, cât și Partidul Democrat Liberal au recunoscut încă de la început dreptul Partidului Social Democrat de a cere reverificarea voturilor care au fost declarate anulate.

Liderii PSD au susținut că există suspicios de multe voturi anulate de către Biroul Electoral Central și, pe cale de consecință, se impune renumărarea acestora.

În condițiile date, membrii Biroului Electoral Central s-au văzut nevoiți să numere încă o dată voturile declarate ca fiind nule, numai din cauza unor himere în care credeau domnii de la PSD.

Mai mult decât atât, unii lideri locali ai PSD au declarat, iresponsabil, că au existat secții în care au fost descoperite zeci de voturi valabile pentru Mircea Geoană anulate pe nedrept.

Această idee a apărut ca fiind una salvatoare pentru PSD și candidatul său.

Din punctul meu de vedere, stimați colegi, această inițiativă nu a făcut altceva decât să ne facă, o dată în plus, o imagine proastă în străinătate.

Am văzut cu toții cum presa internațională a redat situația din România.

Am văzut cu toții cum un lider politic important, care dorea și dorește funcția supremă în stat, nu poate concepe că a pierdut.

Lipsa de încredere în instituțiile statului, în ceea ce au declarat organismele internaționale care au asistat la procesul electoral nu a făcut decât să ne discrediteze peste graniță.

Din comunicatul de ieri al Biroului Electoral Central s-a observat că, din cele aproximativ 140.000 de voturi nule, 2.137 au fost, de fapt, valide, o cifră pe care o putem califica infimă, având în vedere participarea relativ crescută la acest scrutin electoral.

Altfel spus, domnii de la PSD au blocat inutil mersul discuțiilor politice despre viitoarea configurație politică a țării, preferând să se lamenteze că au fost defavorizați în al doilea tur de scrutin.

Mai mult decât atât, au susținut că trebuie reluat al doilea tur de scrutin, pentru că procesul electoral nu s-a desfășurat corect, și au antrenat în această discuție lideri politici care au mers până acolo încât au declarat că ar trebui să reluăm și turul întâi al alegerilor, pentru că și acolo au existat fraude.

Totul a fost precum o piesă de teatru.

După creșterea la cote înalte a acțiunii, totul s-a năruit.

Nimic din scenariul întrevăzut nu s-a adeverit.

În fapt, tot Traian Băsescu a fost cel defavorizat la acest nivel, pentru că din comunicatul BEC s-a dovedit că și la nivelul voturilor anulate Traian Băsescu l-a învins pe Mircea Geoană.

Demersurile pe care dorește acum PSD să le întreprindă, și anume expertize grafologice și reverificarea întregului proces electoral, plângeri adresate CEDO și Comisiei de la Veneția, nu fac altceva decât să îi compromită în ochii opiniei publice.

Singurii de vină pentru faptul că Mircea Geoană a pierdut alegerile sunt cei 5.275.808 de alegători care l-au votat pe Traian Băsescu.

Așadar, din dorința de a încheia circular, doresc să transmit următorul mesaj: dacă cei din Partidul Social Democrat ar recunoaște rezultatul oficial al acestor alegeri, nu ar face altceva decât să contribuie un pic la limpezirea situației în politica românească, de care avem cu toții atâta nevoie.

Vă mulțumesc.

  Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) - declarație politică intitulată Fraus omnia corrumpit! - Frauda corupe totul! (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Gheorghe Pavel Bălan:

Declarația politică este intitulată "Fraus omnia corrumpit! - Frauda corupe totul!".

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi, Mi-am permis să invoc, începând cu titlul declarației mele politice de astăzi, un dicton latin ridicat la rang de principiu încă din dreptul roman:

Fraus omnia corrumpit! - Frauda corupe totul!, un principiu cu rang de lege care, în momentul în care era invocat în cazul unui proces, evident, cu prezentarea probelor necesare, ducea la nulitatea absolută a actului încheiat de cei care organizaseră frauda.

Cred că sunt în asentimentul a peste cinci milioane de români atunci când vorbesc despre fraudă, pentru că nu pot găsi o altă etichetă pentru ceea ce s-a întâmplat în ziua de 6 decembrie.

Era un déja-vu pe care îl mai trăiserăm cu toții în urmă cu cinci ani, când victoria unui alt prezidențiabil al partidului nostru era furată, la mustață, de același om.

Și atunci, ca și acum, mecanismul bine pus la punct al fraudei a înclinat balanța de partea celor care au știut cum să joace totul pe o singură carte.

Îți trebuie un instinct al răului nativ, dublat de interese "doctrinare" și personale mai presus de orice: de respect pentru adevăr, de frică de Dumnezeu.

În vechime, eroismul era a doua natură a celor care se sacrificau pentru cauze nobile. "Luptăm până murim!", "Garda moare, dar nu se predă!" sunt doar câteva dintre frazele celebre care au consacrat din Antichitate, Evul Mediu și până astăzi legendarul sacrificiu de sine al atâtor oameni valoroși.

Acest principiu, acest modus vivendi al unor personaje cu renume de legendă a fost însă întors pe dos și transformat într-un antieroism gregar de oameni fără niciun principiu și fără morală, pentru care declarațiile războinice sunt doar o exprimare a refulărilor suferite, probabil, de-a lungul vieții, pentru că nu știu cine, în România de azi, ar putea gusta o frază de tipul: "Un fleac.

I-am ciuruit!", un citat, întors și el pe dos, dintr-un cunoscut film românesc.

Cine erau cei pe care "supleantul destinului" și "pălmaciul spontan" îi ridiculiza? Eram noi, cealaltă Românie, celelalte cinci milioane de alegători care am îndrăznit să nu fim de acord cu direcția falimentară spre care ne-a condus, timp de cinci ani, "un președinte pentru neliniștea noastră".

Stimați colegi, Nu mi-am propus să îmi exprim astăzi doar amărăciunea pentru ceea ce s-a întâmplat cu o săptămână în urmă, când am înlocuit imensa bucurie de o seară cu dezamăgirea de a doua zi, când am aflat că soarta noastră se adjudecase la o licitație păguboasă.

Mă întreb dacă cei care și-au pus destinul amanet la această casă de schimb falimentară, numită alegeri prezidențiale, realizează cât ne va costa pe toți această decizie.

Știu ce au gândit tinerii de 18 ani care s-au dus la vot pentru prima oară: că nu vor mai vota niciodată, dacă votul lor tot nu a contat.

Decizia Curții Constituționale de a se relua numărarea voturilor nule a mai reprezentat, pentru scurt timp, un balon de oxigen și, indiferent de rezultatul acestei renumărări, care ar fi trebuit completată și cu verificarea CNP-urilor celor care au votat în secțiile speciale, pentru a se vedea dacă aceștia au votat dublu sau multiplu - lucru aproape sigur -, mă îmbărbătează să cred că nu este totul pierdut pentru acești tineri care mai cred în valorile democrației.

Mă încurajează și comentariile presei străine, în care nu trece neobservată decizia Curții Constituționale de a se relua numărarea voturilor, ba chiar se vehiculează ideea că am putea asista la o răsturnare spectaculoasă de situație ("Reuters").

"The Wall-Street Journal" însă se obstinează în a crede că pe români îi cam lasă indiferenți lupta politică și că privesc cu resemnare rezultatul votului, că se așteptau chiar la fraudă și la situația confuză.

Ei bine, știu și eu, și sunt convins că știți și dumneavoastră, că nu este deloc așa.

Mi-a rămas chiar adânc întipărită în minte o frază, difuzată la știri, a unui medic cunoscut de la un spital de urgență, care încerca să "repare"

un tânăr înjunghiat de un consătean pe fondul unei dispute pe teme electorale: "Alegerile acestea au împărțit țara ca pe un pepene și nu găsești colț de stradă, școală sau cârciumă în care să nu se vorbească numai despre asta."

Cred că îi dați dreptate doctorului nostru, și nu ziaristului străin care ne vede total resemnați și abulici în privința alegerilor.

În școli, așa cum remarca și medicul nostru, elevii sunt la fel de dezbinați. Și culmea, nu între ei, cum s-ar putea crede, pentru că și aceia care au preferat candidatul PNL în primul tur au dat, în marea lor majoritate, votul candidatului PSD în al II-lea tur, ci sunt învrăjbiți cu profesorii lor, care au avut altă opțiune.

Nu se mai discută decât despre alegeri. Și ce mă miră cel mai mult este că ai motive să rămâi fără cuvinte.

Dacă nici dascălii, o bună parte dintre ei, nu au înțeles nimic din ceea ce li s-a întâmplat în ultimii cinci ani și s-au lăsat convinși de discursuri politicianiste construite pe ideea de distrugere, atunci nimic nu ne mai miră.

Sper doar să auzim numai de bine!

Vă mulțumesc.

  Șerban Constantin Valeca (PSD+PC) - declarație politică cu titlul În ce secol ne aflăm? (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Șerban Constantin Valeca:

Declarația politică se intitulează "În ce secol ne aflăm?".

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Dacă facem o rememorare a ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile, constatăm că, imediat ce s-a terminat turul al II-lea al alegerilor prezidențiale, frământarea societății nu s-a încheiat.

Unii spun că nu avem buget, alții au cerut verificarea voturilor, unii spun că nu avem guvern, alții întreabă ce se va discuta cu organismele financiare și așa mai departe.

Până aici, nimic nedemocratic, aproape toți declarând că aceste întrebări sunt legitime și ele trebuie să-și găsească un răspuns demn de secolul al XXI-lea și, până la sfârșitul anului, vom avea cu siguranță răspunsurile legale.

În tot acest timp, se mai întâmplă ceva: niște indivizi au început să scotocească prin memoria recentă a societății, încercând să identifice despre adversarii politici din administrația publică locală - primari, consilieri, președinți de consilii județene - diverse informații personale cum ar fi: dacă au avut recent un accident de mașină, dacă soția a ars mâncarea și a nemulțumit vecinii de pe scară sau dacă nu cumva copilul a făcut o boacănă la școală și, eventual, i s-a scăzut nota la purtare și altele.

Acestea și încă multe altele se doresc a fi puse la îndemâna noii puteri, indiferent care ar fi aceasta, dorind să-și arate, pe ultima sută de metri, obediența față de aceasta în următoarea perioadă.

Atitudinile amintite sunt practici de poliție politică ce amintesc de mijlocul secolului trecut.

Stimate colege și stimați colegi, Consider că trebuie să facem un efort comun ca aceste practici să fie curmate, deoarece societatea românească are nevoie de stabilitate pentru a trece peste această perioadă dificilă, și de aceea este necesar să recunoaștem că practicile secolului trecut trebuie stopate, astfel încât, prin întărirea sistemului democratic, să ajutăm la dezvoltarea economiei românești și la scoaterea țării din criza în care se află.

În încheiere, nu pot să nu vă reamintesc cele afirmate de marele savant Albert Einstein, care spunea: "Nu putem rezolva problemele cu același nivel de gândire care le-a creat.", deci, în secolul al XXI-lea, se impune o schimbare fundamentală de atitudine față de respectul valorilor democratice, pentru a conduce România către stabilitate și bunăstare.

Vă mulțumesc.

  Vasile Nedelcu (PNL) - declarație politică având ca titlu România - între criza de sistem și incertitudinea politică (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Vasile Nedelcu:

Declarația politică este intitulată "România - între criza de sistem și incertitudinea politică".

Doamnelor și domnilor senatori, Dacă în decembrie 1989, după înlăturarea regimului comunist, cineva mi-ar fi spus că, 20 de ani mai târziu, România va fi o țară pseudodemocratică, în care domnesc corupția, șpaga, clientelismul politic, aș fi crezut că glumește sau, în cel mai rău caz, că bate câmpii.

Ei bine, stimați colegi, realitatea s-a dovedit cu mult mai cruntă decât ficțiunea.

În decembrie 2009 nu avem președinte validat, nu avem guvern, economia nu prea mai funcționează, iar instituțiile statului sunt blocate.

Iată imaginea României de astăzi!

Privind la anii din urmă, observăm că, spre deosebire de multe state foste comuniste, în țara noastră tranziția postdecembristă către economia de piață a fost mult frânată de diverse guverne antireformiste, în timp ce la capitolul corupție România s-a menținut nepermis de mult timp în fruntea clasamentelor întocmite de organismele UE.

Din nefericire, conform "Transparency International", chiar și în 2008, adică la un an după acceptarea țării noastre în Uniunea Europeană, România ocupa poziția 70 dintr-un total de 189 de țări monitorizate în ceea ce privește indicele corupției.

Cu alte cuvinte, stimați colegi, modernizarea țării rămâne un deziderat, fiind, mai curând, consecința unor presiuni externe, și nicidecum expresia voinței politice a partidelor care se succed la conducerea țării.

Cum altfel am putea caracteriza, de pildă, anul 2009, în care puterea legislativă a fost demonizată și aruncată în derizoriu, justiția proiectată în haos, iar salariații și-au păstrat slujbele sau au fost promovați nu după criteriul competenței lor profesionale, ci exclusiv în funcție de apartenența politică la partidele aflate la putere.

Acestui tablou îi putem adăuga asumarea răspunderii pentru pachete de legi de importanță națională, fără ca acestea să fie mai întâi dezbătute, legi făcute pentru clientela politică, nu pentru cetățenii neangajați politic.

Și, nu în ultimul rând, aș sublinia aruncarea în derizoriu a Parlamentului, instituția fundamentală a oricărei democrații consolidate, cu scopul de a-i minimaliza rolul, în totală contradicție cu prevederile constituționale.

Dacă la toate acestea adăugăm și criza economică care va lovi și mai crunt la începutul anului viitor, tabloul este complet.

În aceeași ordine de idei, aș vrea să insist asupra faptului că politizarea excesivă a instituțiilor statului a reprezentat principala preocupare a Guvernului Băsescu - Boc, iar recentele alegeri prezidențiale au demonstrat cu vârf și îndesat că instituțiile statului - prefecturi, primării, mai nou și STS -, prin reprezentanții lor aserviți partidului de guvernământ, au participat din plin la fraudarea alegerilor.

De altfel, numeroasele nereguli semnalate și constatate pe parcursul desfășurării alegerilor sunt aspecte pe care le regăsim, într-o anumită măsură, conturate și în Raportul global asupra corupției în România, elaborat în septembrie anul acesta de "Transparency International", care constata, printre altele, că "România traversează o criză instituțională fără precedent, marcată de politici și decizii care destructurează sistemul de integritate și contribuie la creșterea vulnerabilității sectorului public la corupție."

Și atunci, vă întreb, domnilor colegi, despre ce stat de drept vorbim?!

Recentele alegeri prezidențiale, caracterizate prin nereguli evidente, au fost o confirmare a faptului că "sistemul ticăloșit"

a fost consolidat tocmai de Traian Băsescu și de partidul său obedient.

Este limpede și, deopotrivă, regretabil faptul că, la 20 de ani după căderea regimului totalitar, România se confruntă cu o profundă criză de sistem, în care politica se face pentru clientela politică, folosindu-se banul public, cu discreditarea Parlamentului și nesocotirea Constituției. Și toate acestea se petrec în timp ce domnul Traian Băsescu clamează pe toate canalele media și în toate întrunirile publice că dorește reformarea din temelii a statului român.

Culmea tupeului!

În încheiere, stimați colegi, reamintesc faptul că singurii perdanți de pe urma fraudelor de la alegeri - estimate la 70% -, ca și ai eventualei blocări a împrumutului de 20 de miliarde de euro de la FMI, vor fi cetățenii României, mai precis aceia care nu sunt angajați politic.

Tocmai de aceea cred cu tărie că toate forțele politice din această țară trebuie să se pună de acord asupra reformării din temelii a instituțiilor statului, astfel încât România să nu mai fie în fruntea țărilor corupte, iar economia să fie repusă în mișcare, fără privilegii acordate clientelei politice.

  Minerva Boitan (PNL) - declarație politică intitulată Șapca lui Traian Băsescu (declarație politică neprezentată în plen);

Doamna Minerva Boitan:

Declarația politică se intitulează "Șapca lui Traian Băsescu".

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, De mulți ani, se observă o degradare a societății românești, puternic influențată de modul de abordare a politicii în genere.

Vorbim, de fapt, de o perpetuare a tipologiei "omului nou", o matriță creată de fostul regim comunist, care nu încetează să bântuie și prezentul.

Continuitatea acestei forme de mentalitate și atitudine social-psihologică demonstrează cât de mult ne-au rupt regimurile totalitare de modul nostru de viață tradițional, cu civilizație originală, o îmbinare între tipologia balcanică și cea central-europeană.

Exponentul principal al unui astfel de tipar este, fără doar și poate, Președintele în exercițiu al României, Traian Băsescu.

Traian Băsescu a reușit, în ultimul timp, să devină emblema "omului nou", mai ales prin felul său de a se folosi de principii, doctrine și conjuncturi politice.

Ultima sa acțiune - și, poate, cea mai epocală - este cea privind atragerea de partea sa a creștin-democrației din România, adică Partidul Național Țărănesc Creștin- Democrat.

Altfel spus, Traian Băsescu încearcă "un rebrand", o nouă imagine a PD-L-ului, adică o fuziune cu PNȚCD-ul.

Un cunoscut cotidian central spunea că, într-un astfel de caz, "tot patrimoniul PNȚCD va deveni proprietatea partidului condus de Traian Băsescu, adică infrastructura și istoria PNȚCD vor intra, de fapt, în proprietatea actualului PD-L.

Este vorba, practic, de o fuziune cu același partid care, în guvernarea 1996-2000, a torpilat atât de tare PNȚCD, încât a provocat neintrarea partidului în Parlament și, evident, o prăbușire a acestuia până la situația în care se află azi."

Doamnelor și domnilor senatori, Acum 63 de ani, democrația românească a fost aruncată la coșul istoriei prin falsificarea alegerilor parlamentare câștigate de PNȚ și PNL, oficial fiind declarați câștigători membrii Blocului Partidelor Democratice, în frunte cu Partidul Comunist Român, după care s-a trecut la măsuri de opresiune dictatorială vizibile până în ziua de astăzi.

Se pare că istoria se repetă, chiar dacă nu la aceleași proporții în care câștigătorul de drep, oficial, nu a câștigat...

Vi se pare cunoscut?

Nu are rost să detaliez acest capitol politico-electoral, un alt subiect consider că este mai important, pe care nu l-aș fi amplificat acum dacă nu exista un gest al domnului Băsescu din noaptea alegerilor, și anume, după afișarea rezultatelor exit-poll-urilor, candidatul PD-L avea pe cap o șapcă galbenă cu emblema și inițialele țărăniștilor.

La un moment dat, Traian Băsescu își scoate șapca țărănistă și o aruncă mulțimii.

Gestul fostului comandant de navă poate fi interpretat ca un gest de finalizare a trecerii PNȚCD-ului în negura timpurilor.

Planul comuniștilor, prin organul său de represiune, Securitatea, de a elimina orice adversar politic, a dat roade la 20 de ani de la așa-zisa sa dispariție.

Traian Băsescu dovedește acest fapt.

Simbolistica gestului său cu șapca țărănistă aruncată în neant seamănă izbitor cu "tovarășii de drum" folosiți de Partidul Comunist.

Imaginea dreptei populare și creștin-democrate este întregită în sfera portocalie a liderului de la Cotroceni, iar PNȚCD are soarta maurului: "și-a făcut datoria, maurul poate să..." moară, zicem noi.

Stimați colegi, mă întreb: ochiul încrustat pe șapca aruncată de Băsescu oare nu a plâns în momentul zborului său prin mulțimea portocalie?

Având această parabolă ca lecție politică, sper că următoarea șapcă pe care o va purta și o va arunca mulțimii președintele Băsescu nu va fi cea galbenă a PNL-ului.

  Cornel Popa (PNL) - declarație politică având ca titlu Unde ne vom opri? (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Cornel Popa:

Declarația politică este intitulată "Unde ne vom opri?".

Stimați colegi, Perioada de postcampanie este parcă și mai agitată decât însăși campania electorală.

Nu numai că nu avem încă un guvern cu puteri depline, dar ne lipsește un președinte validat care să își preia noul mandat, așa cum spune legea.

Bihorenii mă întreabă dacă va fi mai rău în 2010, dacă își vor mai putea achita ratele la bancă.

Ce le pot răspunde în condițiile în care nu a ajuns la noi bugetul pe 2010? Cum îi pot asigura de toată implicare mea, din moment ce nu reușim să trecem prin Parlament legi de o importanță capitală pentru angajații acestei țări?

Bursele locurilor de muncă organizate în Oradea adună mulțimi la cozi interminabile, și asta se întâmplă în toate orașele din țară: românii vor să lucreze, vor șansa la o viață normală.

Cum le putem noi promite asta, din moment ce fiecare dintre noi încurajează destabilizarea vieții politice prin scandalurile întreținute permanent, prin patima cu care ne adresăm unii altora și veșnica ceartă.

Sunt sătul, stimați colegi, de vorbele goale, mi-a ajuns cât mi s-a vorbit de "pensii nesimțite", în condițiile în care situația este, în continuare, neclară.

Nu mai vreau să mi se laude măsurile anticriză, când știu că suntem în situația de a nu ne mai primi salariile dacă nu primim tranșa de împrumut de la FMI.

Iertați-mi iritarea, dar nu mai pot tolera demagogia care ne invadează și care lasă în urmă un gol imens.

Este greu să enervezi un ardelean, știți bine asta, dar este și mai greu să îl calmezi atunci când nu-i oferi soluții, ci te mulțumești să amâni rezolvarea problemelor, în dulcele stil dâmbovițean.

Mă adresez dumneavoastră, pentru că vreau să duceți mesajul de mobilizare în partidele dumneavoastră: nu mai putem pierde timpul și nu mai putem găsi scuze.

Parlamentul României trebuie să fie prima instituție, în statul acesta măcinat de crize, care arată responsabilitate față de cetățean.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Cu aceasta, am încheiat declarațiile politice de astăzi.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Înainte de a trece la procesul legislativ, vă rog să-mi permiteți să vă informez asupra unei note care se referă la exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3)

din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut pentru politici de dezvoltare)
  • dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 1 septembrie 2009;
  • Lege pentru modificarea alineatului (2) al articolului unic din Legea nr. 316/2007 privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană;
  • Lege pentru acceptarea Acordului dintre Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), revizuit de Comitetul Mixt al Miniștrilor, în 16 martie 2007, la Zagreb, Republica Croația.
Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 9 decembrie 2009, a următoarelor inițiative legislative:  

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, care cuprinde o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 9 decembrie 2009, a următoarelor inițiative legislative...

De fapt, le aveți cu toții în materialele dumneavoastră.

Din păcate, nu-mi permit decât să spun, din nou, că este un număr mult prea mare de acte legislative care, iată, sunt adoptate, în continuare, prin aprobare tacită.

Înainte de a trece la punctul 3 din ordinea de zi, care este primul punct din procesul legislativ, o voi ruga pe doamna secretar de ședință Doina Silistru să facă apelul nominal, pentru a verifica existența cvorumului.

Vă informez respectuos că majoritatea legilor pe care trebuie să le discutăm sunt legi organice.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru.

Microfonul central.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte.

- Albert Álmos - prezent
- Andrei Florin Mircea - absent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Arcaș Viorel - absent
- Ariton Ion - prezent
- Badea Viorel Riceard - absent
- Banias Mircea Marius - prezent
- Bara Ion - prezent
- Bașa Petru - absent
- Bădescu Iulian - prezent
- Bălan Gheorghe Pavel - prezent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Bîgiu Marian Cristinel - absent
- Bîrlea Gheorghe - prezent
- Blaga Vasile - Guvern
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boitan Minerva - prezentă
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel Constantin Vasile - prezent
- Bota Marius Sorin Ovidiu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Chirvăsuță Laurențiu - absent
- Chivu Sorin Serioja - prezent
- Cibu Constantin Sever - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Coca Laurențiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - prezent
- Constantinescu Viorel - prezent
- Cordoș Alexandru - prezent
- Corlățean Titus - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila Zoltán - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Diaconu Mircea - prezent
- Dobra Nicolae - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Fekete-Szabó András Levente - prezent
- Feldman Radu Alexandru - prezent
- Filip Petru - prezent
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Frunda György - delegație
- Găină Mihăiță - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Ghișe Ioan - absent
- Greblă Toni - prezent
- Grosu Corneliu învoire Günthner Tiberiu - prezent
- Gyerkó László - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin Daniel - prezent
- Ichim Paul - prezent
- Igaș Traian Constantin - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Jurcan Dorel - absent
- Lazăr Sorin Constantin - prezent
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - prezent
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marian Ovidiu - prezent
- Marian Valer - prezent
- Markó Béla - absent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Măgureanu Cezar Mircea - prezent
- Mărcuțianu Ovidius - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mitrea Elena - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - prezent
- Mîrza Gavril - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Toader - prezent
- Moga Nicolae - prezent
- Mustățea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - prezent
- Necula Marius Gerard - absent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius Petre - prezent
- Nicoară Romeo Florin - absent
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - prezent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Mihai - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pașca Liviu Titus - prezent
- Păran Dorin - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pintilie Vasile - prezent
- Plăcintă Sorina Luminița - Guvern
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Prunea Nicolae Dănuț - prezent
- Rasaliu Marian Iulian - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Șerban - prezent
- Robu Nicolae - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Rușanu Dan Radu - absent
- Rușeț Ion - prezent
- Saghian Gheorghe - prezent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Sbîrciu Ioan - absent
- Secășan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru Florian - absent
- Stănișoară Mihai - Guvern
- Șova Dan Coman - absent
- Tămagă Constantin - absent
- Toma Ion - absent
- Țopescu Cristian George - prezent
- Țuțuianu Adrian - prezent
- Udriștoiu Tudor - absent
- Urban Iulian - prezent
- Valeca Șerban Constantin - prezent
- Vasilescu Lia Olguța - absentă
- Verestóy Attila - prezent
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - absent

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, Vreau să vă informez că ședința de astăzi este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Doina Silistru și de domnul senator Gheorghe David, secretari ai Senatului.

Și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 102 senatori și, imediat, ne va comunica doamna senator Silistru câți au răspuns apelului nominal.

Înainte de a trece la această etapă, vreau să reiau nota privind adoptarea tacită a unor inițiative legislative.

V-aș

propune să nu le citesc pe toate.

Trebuie să le citesc pe toate? (Rumoare, discuții.)

Da. Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 9 decembrie 2009, a următoarelor inițiative legislative:

  • Propunerea legislativă privind reproducerea umană asistată medical;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 514/28 noiembrie 2003 pentru organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
  • Propunerea legislativă pentru completarea art. 18 din Legea fondului funciar nr. 18/1991;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 18 din Legea fondului funciar nr. 18/1991;
  • Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală;
  • Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 64 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României;
  • Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României;
  • Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali;
  • Propunerea legislativă privind declararea de utilitate publică a terenurilor situate în București, zona "Parcul Tineretului";
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 1473 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
  • Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7 din 18 februarie 2009 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008
  • pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 - Codul fiscal;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
  • Propunerea legislativă pentru aprobarea unor măsuri de reducere a taxelor, impozitelor și contribuțiilor sociale în vederea creării de noi locuri de muncă, creșterii economice și menținerii puterii de cumpărare;
  • Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2009 pentru completarea art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv.

Ca urmare a prezentării acestei note de adoptare tacită, vă informez că toate inițiativele legislative urmează să fie transmise Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Câți sunt?

Deci din totalul de 102 colegi care și-au înregistrat prezența, au răspuns apelului nominal 91 de senatori.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Vă rog să vă aplecați asupra ordinii de zi pe care o aveți în mapele dumneavoastră.

Este o ordine de zi cu 14 puncte - cu întrebările și interpelările - și vă rog să-mi spuneți dacă sunt observații, propuneri sau comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi.

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aprobarea ordinii de zi așa cum figurează în proiectul întocmit de Biroul permanent al Senatului.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 65 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, a fost aprobată ordinea de zi a ședinței Senatului din data de 14 decembrie.

În ceea ce privește programul de lucru, propunerea este ca, după declarațiile politice, să intrăm în dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, punctul pe care urmează să-l abordăm, apoi votul final pe inițiative legislative și, de la ora 18.00 la 19.30, întrebări, interpelări și răspunsuri.

În legătură cu propunerea de program există comentarii, observații sau alte propuneri alternative?

Nu pare să fie cazul.

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu programul de lucru.

Cu 60 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, a fost aprobat programul de lucru pentru ședința în plen de astăzi.

Dezbaterea și respingerea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice (L138/2009; reexaminare în urma deciziei Curții Constituționale)  

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice.

Este vorba despre o cerere de reexaminare.

Avem un raport al comisiei, care este de respingere.

Din partea Guvernului?

Vă rog.

Microfonul 10.

   

Domnul Vasile Cristian Roman - vicepreședintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Cristian Roman, vicepreședinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Faptul că prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.257 s-a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea activității administrației publice a fost declarată neconstituțională și, coroborată cu raportul de respingere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, noi suntem de acord cu acest raport de respingere.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Îl rog, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pe domnul președinte Toni Greblă să prezinte raportul comisiei.

Microfonul 7.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte, Suntem într-o situație foarte dificilă.

A fost aprobată prin lege ordonanța de urgență a Guvernului privind îmbunătățirea unor activități în administrația publică.

Prin decizia Curții Constituționale din 7 octombrie 2009, această lege a fost declarată neconstituțională în integralitatea ei.

În atare situație, având obligația de a reexamina textul declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională, noi am dat aviz pentru un raport de respingere a ordonanței de urgență, întrucât Curtea Constituțională, în integralitate, a declarat-o ca atare.

Aici nu ar fi dificultăți.

Dificultăți se ivesc în privința faptului că această lege face parte din categoria legilor organice și trebuie aprobat raportul de respingere cu majoritate calificată, astfel încât sunt obligat, practic, să vă supun dezbaterii și adoptării acest raport de respingere a ordonanței de urgență cu această motivare și cu precizarea că ne trebuie o majoritate calificată.

În acest caz, Senatul este Cameră decizională.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte Toni Greblă.

Dorește cineva să intervină la dezbateri?

Nu pare să fie cazul.

Avem punctul de vedere al Guvernului, care este negativ.

Avem raportul comisiei, care este un raport de respingere ca urmare a deciziei adoptate de Curtea Constituțională, care a declarat neconstituțional în integralitatea sa actul respectiv.

Vreau să vă informez - inclusiv pe domnul Hașotti, pe care îl rog să vină la loc - că vom supune la vot acest raport de respingere și că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, potrivit art. 147 din Constituția României, astfel cum a fost amendată la ultimul referendum.

Domnul senator Daea dorește să ia cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Asta vrea să spună.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Dacă asta vreți să spuneți, sunt convins că o veți spune mult mai convingător decât mine.

Microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Nu mai convingător decât dumneavoastră, pentru că sunteți președinte de ședință, vicepreședinte al Senatului, dar mai convingător pentru noi toți că ne-am deprofesionaliza în condițiile în care am lua o altă decizie.

Nu suntem într-o situație dificilă, ci suntem într-o situație în care decizia trebuie să fie unanimă.

Altminteri, nu avem loc de interpretări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Trebuie să avem 69 de voturi pentru.

Este lege organică.

Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat și, în consecință, proiectul de lege a fost respins.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local (L534/2009)  

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local.

Stimați colegi, În legătură cu acest proiect de lege, o să vă rog să-mi permiteți, în două cuvinte, să vă explic situația în care ne aflăm.

Prin Decizia nr. 1.257/2009, Curtea Constituțională a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice este neconstituțională.

În decizia Curții Constituționale s-a precizat că, în timp ce Curtea Constituțională era sesizată cu această obiecție de neconstituționalitate, Guvernul, cu o zi înainte de adoptarea acestei decizii, a aprobat o nouă ordonanță de urgență, care anulează, într-adevăr, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009, și a adoptat o altă ordonanță, care face obiectul dezbaterii noastre de azi, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009, al cărei text este identic cu textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, declarată de Curtea Constituțională ca fiind neconstituțională.

În decizia pe care Curtea Constituțională a adoptat-o, se menționează și se subliniază că soluția aleasă de Guvern, de a emite, chiar în ziua premergătoare celei în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra constituționalității Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, o nouă ordonanță de urgență prin care abrogă ordonanța aprobată prin lege de către Parlament, dar preia integral conținutul acesteia, pune în discuție comportamentul constituțional de ordin legislativ al Executivului față de Parlament, și am înțeles că nu asta îi deranja foarte mult, dar, în cele din urmă, față de Curtea Constituțională.

Am dorit, stimați colegi, să fiți informați cât mai corect și mai detaliat asupra situației în care ne găsim.

Avem un raport al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, care este un raport de admitere, cu amendamente respinse.

Suntem primă Cameră sesizată.

Aș vrea întâi să solicit punctul de vedere al Guvernului, după care îl voi ruga pe domnul președinte Filip să ne prezinte raportul.

Din partea Guvernului - microfonul 10 -, domnule vicepreședinte Cristian Roman, vă rog.

   

Domnul Vasile Cristian Roman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Agenția Națională a Funcționarilor Publici susține aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2009 în forma adoptată de Guvern.

Considerăm că aprobarea acestei ordonanțe se impune din următoarele considerente:

  • necesitatea corectării, în regim de urgență, a unor deficiențe existente în procesul de aplicare a legislației în domeniul funcției publice, constatate în cadrul activității de monitorizare și control;
  • necesitatea imediată a creșterii mobilității și flexibilității carierei în cadrul corpului funcționarilor publici;
  • necesitatea eficientizării activității instituțiilor publice și a îmbunătățirii actului managerial, în condițiile reducerii cheltuielilor bugetare și reorganizării instituționale la nivelul administrației publice din România;
  • necesitatea reglementării cadrului legal care să asigure utilizarea obiectivelor și a indicatorilor de performanță în activitatea serviciilor publice deconcentrate, pentru o mai bună monitorizare a performanței în activitatea managerială și o mai bună gestionare a resurselor publice, în vederea creșterii calității serviciilor oferite cetățenilor de către administrația publică.

Având în vedere aceste considerente, vă rugăm să aprobați prin lege această ordonanță.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului vicepreședinte Cristian Roman.

Îl invit la microfon pe domnul senator Filip, pentru a ne prezenta raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Microfonul 6, vă rog.

 
   

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În ședința din 10 noiembrie anul curent, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a luat în discuție Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativteritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local, care, așa cum domnul președinte de ședință Meleșcanu a prezentat, este, într-adevăr, o continuare, ca obiect, ca subiect, de fapt, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, care a constituit subiectul unei dezbateri suficient de aprinse în plenul Senatului, și nu numai.

Sigur, acest proiect de lege, care se referă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009, vine cu anumite modificări, pe anumite articole, care să coreleze mai bine ceea ce Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 prevedea.

De aceea, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat un raport de admitere, cu majoritate de voturi, și cu patru amendamente respinse, amendamente propuse de domnul senator Nedelcu.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, respectiv Comisia economică, industrii și servicii, și aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Dacă se dorește o dezbatere mai amănunțită a unui subiect care, pe fond, a mai fost discutat, sigur că se poate face și acest lucru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Domnule senator Günthner, din partea Grupului parlamentar al UDMR - microfonul 2 -, vă rog.

 
   

Domnul Günthner Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că la data întocmirii raportului, într-adevăr, noi nu am deținut decizia Curții Constituționale, care, după cum s-a spus aici, a declarat ca fiind neconstituțională Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 în întregime și ca domeniu de legiferare...

Deci s-a considerat că în acest domeniu Guvernul nu are competența să emită ordonanțe de urgență.

De asemenea, tot în această decizie se constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 preia integral prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, deci este la fel de neconstituțională ca și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009, și cred că, dincolo de niște interese, poate, meschine de partid sau politice, este important să luăm niște decizii serioase, în cunoștință de cauză, nu doar să ieșim pe posturi media cu Constituția, pe care o ținem la piept sau dormim cu ea și, în realitate, nu avem niciun respect față de ea.

De aceea, cred că în momentul în care există această decizie a Curții Constituționale, decizia noastră trebuie să fie clară.

Sigur, se mai pune o problemă.

Vorbim de o ordonanță de urgență care, timp de un an, și-a făcut efectul și, practic, au fost mii de persoane care și-au pierdut locul de muncă, au fost schimbate în baza ei.

Normal, poate că ar fi corect ca legea de respingere să cuprindă anumite prevederi pentru vindecarea acestor răni pe care le-a provocat această ordonanță de urgență.

Cred că aceasta este o lipsă a acestei hotărâri pe care o luăm, dar, în orice caz, având în vedere prevederile deciziei Curții Constituționale, cred că această ordonanță nu poate fi acceptată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Daea. (Domnul senator Cseke Attila Zoltán solicită cuvântul.)

După domnul senator Daea, domnul senator Cseke, în nume personal, pentru că din partea grupului a vorbit domnul senator Günthner.

Microfonul 4, vă rog.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că este inutil să mai discutăm dacă se încalcă Constituția, este însă important să atragem atenția acelora care persistă în această zonă extrem de periculoasă pentru actul legislativ, și îl rog, aici, în plenul Senatului, pe domnul secretar de stat, reprezentantul Guvernului, să ia act de voința legiuitorului și să nu stăruie în greșeală.

Altminteri, dacă aceasta se încalcă, înseamnă că nici noi nu mai trebuie să fim pe aici.

Este inadmisibil un asemenea comportament și dau clemența cuvenită și aprecierea cum se cuvine domnului președinte Filip, care nu a cunoscut decizia Curții Constituționale, pentru că, altminteri, nu trebuia să treacă un raport favorabil printr-o comisie permanentă a Senatului României.

Vă mulțumesc și v-aș sugera, domnule președinte, să trecem la vot fără echivoc împotriva unui act care este împotriva Constituției.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Attila Cseke, vă rog.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Colegul meu, domnul senator Günthner, a exprimat punctul de vedere al grupului și eu m-aș referi doar la răbdarea pe care dumneavoastră ați avut-o, de a citi acest titlu foarte lung al ordonanței.

Dacă citim cu toții acest titlu, ne dăm seama, când ajungem la sfârșitul textului, că nu mai știm ce este la început.

Mi-am amintit și mi-am permis să vin la microfon, în nume personal, să vă spun că a rămas o anecdotă din perioada împăratului Iosif al II-lea, împărat habsburgic care, când semna un decret imperial, înainte de a trimite decretul în imperiu, îl trimitea jos, la portarul palatului, pentru a vedea dacă portarul înțelege textul acelui decret imperial.

Dacă decretul era înțeles de portar, atunci îi dădea drumul.

Cred că ar trebui să reflectăm și noi, azi, nu numai asupra titlului, dar și asupra conținutului actelor normative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, Vreau să-i spun domnului senator Cseke, care vine numai cu precedente din Imperiul Habsburgic, că îl avem și noi pe regele Carol I, care întotdeauna când adopta o asemenea decizie spunea: "Dar ce cred sătenii din Dăbuleni?"..., pentru că tot suntem reprezentați la nivel senatorial aici.

Stimați colegi, Dacă nu mai sunt alte intervenții... (Domnul senator Vasile Nedelcu solicită cuvântul.)

Domnule senator Nedelcu, vă rog.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Într-adevăr, am și eu patru amendamente la acest proiect de lege și doream să specific un lucru care mie mi se pare foarte important, în sensul că, dacă decizia Curții Constituționale pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 a fost că aceasta este neconstituțională, vin acum și spun că nu mai este nevoie să-mi susțin cele patru amendamente, pentru că aceste amendamente tocmai anulau unele dintre deciziile Curții Constituționale.

Din această cauză, eu nu îmi mai susțin amendamentele pe care le-am propus și cred că, astăzi, Senatul ar trebui să dea o decizie hotărâtoare acestei practici abuzive a unui guvern care a abuzat, practic, de faptul că a avut, la începutul anului 2009, o majoritate și și-a creat o lege tocmai pentru a-și proteja interesele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Nedelcu.

M-ați ajutat și pe mine, pentru că urma să vă consult în legătură cu amendamentele respinse.

Având în vedere că nu se mai susțin, rămâne doar raportul elaborat de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, fără amendamente, care nu vor fi supuse la vot.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea.

Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Este foarte interesant cum se atacă unele grupuri că nu ar respecta legea, uitându-se că, în curtea dumnealor, colegii de la PSD fac lucrul acesta de mult timp.

Chiar astăzi, președintele PSD vine și spune că are un guvern pe care îl propune, nerespectând Constituția României, că dumnealui, de fapt, o face ca lider de partid.

În Constituție se spune foarte clar că Președintele României - și cel care a fost, și cel care este - are obligația să desemneze un premier.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Oprea, cu tot respectul, avem un proiect de lege aici...

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

La proiectul de lege voiam să ajung.

Vă acuz pe toți cei care condamnați prezumția de vinovăție, pentru că președintele unei comisii, pe care dumneavoastră ați aprobat-o în plenul Senatului, a exprimat clar un punct de vedere.

De ce vă gândiți la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009, când aceea are o judecată dată și există o decizie a Curții Constituționale, și vă adresați la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009?

Domnul senator Petru Filip a spus că s-a ținut cont de acele intervenții ale Curții Constituționale și acum noi am venit peste Curtea Constituțională, nu?

Senatul trece peste ceea ce a spus Curtea Constituțională, aplicând cu anticipație la o ordonanță ce nu a ajuns la Curtea Constituțională.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mărturisesc că sunt greu de urmărit argumentele.

Domnule senator Günthner, foarte scurt, vă rog.

Chestiunea este destul de clară.

 
   

Domnul Günthner Tiberiu:

Cred că domnul senator Oprea nu a înțeles.

În decizia Curții Constituționale se face referire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 că ar prelua integral prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009.

Deci decizia Curții Constituționale face referire, nu noi facem această referire.

Cred că nu a înțeles acest lucru.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Vă confirm, dacă m-ați fi ascultat, în expunerea mea spuneam că aceasta este o prevedere din decizia Curții Constituționale.

Referirea la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 nu este o considerație a mea.

Stimați colegi, Avem un raport favorabil al comisiei, raport însoțit de 4 amendamente care nu se mai susțin.

În consecință, voi fi obligat să supun la vot raportul comisiei și proiectul de lege într-un singur vot, repet, proiect de lege față de care Curtea Constituțională a manifestat un punct de vedere.

Vă rog respectuos să votați.

Raportul este de admitere, fără amendamente, și, odată cu el, dacă îl aprobăm, aprobăm și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Raportul favorabil nu a fost adoptat, întrunind doar 38 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și o abținere.

În consecință, vă propun să...

Doriți liste?

Vă rog, liste pentru grupurile politice.

Ca urmare a acestei neadoptări a raportului de admitere, vă propun transformarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență într-un proiect de lege pentru respingerea ordonanței de urgență.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege pentru respingerea ordonanței de urgență nu a fost adoptat, întrunind doar 49 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și două abțineri.

Vă informez că mâine are termen de adoptare tacită.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L535/2009)  

(Discuții la prezidiu.)

   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi,

În mod normal, ar trebui să trecem la punctul 5 din ordinea de zi, dar sunt informat că domnul secretar de stat Valentin Iliescu "apără" la Camera Deputaților câteva proiecte de lege și, la ora actuală, îl avem aici prezent pe domnul secretar de stat Irimie pentru punctul 6 din ordinea de zi.

De asemenea, pentru punctele 10 și 13 din ordinea de zi este prezent domnul secretar de stat Dănuț Apetrei.

Vă solicit îngăduința, dacă sunteți de acord, să luăm în discuție aceste puncte de pe ordinea de zi.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie, iar din partea comisiei, domnul senator Ion Vasile.

Vă rog să prezentați proiectul de lege.

Microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Cristian Anton Irimie - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și domni senatori,

Prezenta ordonanță autorizează casele de asigurări de sănătate și Casa Națională de Asigurări de Sănătate să încheie angajamente legale suplimentare în anul 2009, în limita sumei de 2.800 milioane lei, pentru servicii medicale și medicamente cu termen de plată în anul 2010.

În cadrul dezbaterilor din Comisia pentru sănătate publică a Senatului s-a admis un raport favorabil, cu amendamente.

Având în vedere cele menționate, vă adresez rugămintea ca dumneavoastră, în calitate de for legislativ, să vă pronunțați asupra acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Ion Vasile.

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Ion:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Comisia pentru sănătate publică a fost sesizată în fond cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Cu 8 voturi pentru, a fost adoptat raport favorabil, cu amendamentele admise prevăzute la anexă.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a dat aviz cu amendamente.

Acestea au fost dezbătute și admise și se regăsesc în anexă.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul favorabil, cu amendamentele admise prevăzute în anexă, împreună cu proiectul de lege.

Senatul ia în dezbatere proiectul de lege în calitate de primă Cameră sesizată.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

La dezbateri generale pe marginea acestui proiect de lege dorește să intervină cineva?

Dacă nu, vă informez că avem un raport favorabil al comisiei, cu amendamente admise.

Vă supun întâi la vot raportul comisiei, cu amendamente.

Rog toți colegii să poftească în sală, pentru că sunt necesare 69 de voturi, fiind vorba de o lege organică, pentru adoptarea sau respingerea acestui raport.

Supun la vot raportul comisiei, raport favorabil, cu amendamente admise.

Vă rog să votați.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, raportul comisiei a fost adoptat.

Supun acum la vot proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2009 pentru modificarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanțării publice nerambursabile pentru proiectele de investiții din cadrul Programului SAPARD (L545/2009)  

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2009 pentru modificarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanțării publice nerambursabile pentru proiectele de investiții din cadrul Programului SAPARD.

Din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Dănuț Apetrei.

Raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală va fi prezentat de domnul senator Petre Daea.

   

Domnul Dănuț Apetrei - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Practic, este vorba de modificarea acelui articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2006 care prevede, cu alte cuvinte, prelungirea termenului de plată a acelor proiecte depuse în cadrul SAPARD-ului românesc.

Țin să vă spun că, în respectiva ordonanță, termenul maxim limită era 31 decembrie 2009.

Noi am prelungit acest termen tocmai pentru a veni în întâmpinarea mediului de afaceri românesc, pentru a finaliza proiectele cu un grad mare de absorbție depuse prin SAPARD-ul românesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă am înțeles bine, este vorba de o măsură care vine în întâmpinarea unor necesități de prelungire a activității Programului SAPARD românesc.

Îl rog pe domnul președinte Petre Daea să prezinte raportul comisiei.

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Cu siguranță, aveți raportul comisiei, cu siguranță, aveți proiectul de ordonanță.

El este un pic diferit, vizavi de ceea ce a spus domnul secretar de stat, nu se rezumă numai la acest lucru.

Eu nu vreau să revin, pentru a nu consuma din timpul de lucru al plenului, voi spune doar că, în cadrul comisiei, cu votul unanim al membrilor comisiei, am întocmit un raport favorabil, cu două amendamente care să dea consistență și rigoare juridică actului normativ.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege ordinară.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

La dezbateri generale dorește cineva să intervină?

Dacă nu, supun la vot raportul comisiei.

Este un raport cu două amendamente admise.

Vă rog să votați.

71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.

Având în vedere adoptarea acestui raport de admitere, vă supun la vot proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind exceptarea de la compensare și plata taxelor prevăzute la art. 37 și 41 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic pentru terenurile necesare desfășurării activității de interes strategic ale CN ROMARM - SA, Filiala SC Uzina Mecanică Mija - SA (L552/2009)  

Acum, o să vă rog să trecem la punctul 13, Propunerea legislativă privind exceptarea de la compensare și plata taxelor prevăzute la art. 37 și 41 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic pentru terenurile necesare desfășurării activității de interes strategic ale Companiei Naționale ROMARM - SA, Filiala Societății Comerciale Uzina Mecanică Mija - SA.

Din partea Guvernului, tot domnul secretar de stat Dănuț Apetrei.

Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul președinte Daea.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Microfonul 10.

   

Domnul Dănuț Apetrei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu susține.

O să vă cer scuze, aș vrea să văd totuși dacă dorește vreunul dintre inițiatori să-și prezinte argumentele.

Este vorba de domnul deputat Tabără, domnul deputat Giurgiu Mircia, domnii deputați Chirilă Constantin și Ialomițianu Gheorghe, toți deputați PD-L.

Nu văd să fie cazul.

Îl rog pe domnul președinte Daea să prezinte raportul comisiei.

Microfonul 7.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am această posibilitate, dată de situația în care dumneavoastră vă aflați, ca președinte al ședinței de astăzi, să vă înlocuiesc și să susțin și punctul dumneavoastră de vedere, luând în calcul faptul că este un raport comun.

Senatul se află în fața unui raport comun al celor două comisii de specialitate, respectiv Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Raportul este de respingere, adoptat cu majoritatea voturilor.

Este o lege organică și Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Dorește să intervină cineva la dezbateri generale?

Nu pare să fie cazul.

Este vorba de o propunere legislativă cu care Guvernul nu este de acord, nu o sprijină și pentru care comisiile de specialitate, respectiv Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, au elaborat un raport comun de respingere.

Supun întâi la vot raportul de respingere.

Fiind vorba de o lege organică, evident, avem nevoie de 69 de voturi.

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu raportul de respingere, întâi.

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

În consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative privind declararea domnilor Alexandru Leșco, Andrei Ivanțoc, Tudor Popa drept eroi-martiri, luptători pentru democrație, drepturile omului și apărători ai valorilor spirituale și culturale românești (L494/2009)  

Dacă sunteți de acord, vă propun să revenim la punctul 5 din ordinea de zi - Propunerea legislativă privind declararea domnilor Alexandru Leșco, Andrei Ivanțoc, Tudor Popa drept eroi-martiri, luptători pentru democrație, drepturile omului și apărători ai valorilor spirituale și culturale românești.

Nu este reprezentantul Guvernului aici, însă noi am dezbătut deja propunerea legislativă, am avut punctul de vedere al Guvernului.

Acum, este vorba pur și simplu de procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Domnule președinte Greblă, vreți să mai adăugați ceva față de ultima prezentare pe care ați făcut-o?

Vă rog.

Microfonul 7.

   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte, Stimați colegi, Aș vrea să fiu foarte bine înțeles, atât în cazul meu, cât și al membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care au adoptat acest raport de respingere cu o singură abținere și un vot împotrivă, nu este vorba deloc de a nu recunoaște meritele celor trei eroi ai mișcării pentru apărarea drepturilor omului și a valorilor spirituale și culturale românești, dar, ca tehnică legislativă, s-a ales o cale greșită.

În primul rând, acest titlu nu există în legislația română.

În al doilea rând, le-au fost acordate niște facilități prevăzute în Legea nr. 341/2004, care recunoaște niște merite celor care au participat la Revoluția română din decembrie 1989 și la Revolta muncitorească din Brașov.

În al treilea rând, prin lege nu pot să institui un regim privilegiat pentru trei persoane, fiindcă legea reglementează erga omnes, și nu intuitu personae.

Dacă se dorește ca și celor care au participat la acțiunile din Republica Moldova ca apărători ai drepturilor omului să le fie conferite ordine conform Legii nr. 341/2004, atunci trebuie modificată Legea nr. 341/2004.

Altfel, ordinele care sunt stabilite în prezent numai Președintele României le poate acorda.

Drept urmare, având în vedere avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, faptul că legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată, vă supunem spre dezbatere și adoptare acest raport de respingere, cu aceste precizări, și nu dintr-un alt motiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Reprezentantul Guvernului, dacă vă aduceți aminte, a declarat, la dezbaterea noastră anterioară, că nu susține în actuala formă propunerea legislativă.

Punctul de vedere al comisiei l-ați ascultat, reiterat din nou astăzi.

Dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Mircea Diaconu:

Mulțumesc.

Aș propune să se scoată termenul "martiri", pentru că asta presupune și dispariția fizică.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale?

Nu pare să fie cazul.

Stimați colegi, avem un raport de respingere a propunerii legislative, fără amendamente.

Vă rog să vă pronunțați în legătură cu raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 60 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 7 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Ca urmare, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către domnii senatori:  

Stimați colegi,

Din păcate, ne aflăm pentru prima oară în situația, cel puțin de când am fost eu însărcinat cu conducerea lucrărilor, să nu mai avem combatanți din partea Guvernului.

Nu putem continua fără punctul de vedere al Guvernului.

În consecință, eu vă propun să ne oprim aici cu activitatea legislativă pe ziua de azi și vă invit pe toți, fac un apel să rămâneți la întrebări, interpelări și răspunsuri și, de asemenea, să participați la declarațiile politice.

Este un apel pe care vi-l fac foarte călduros din partea mai multor colegi, inclusiv a domnului senator Radu Alexandru Feldman.

Trecem la întrebări, interpelări și răspunsuri.

Am rugămintea totuși, dacă vreunul dintre dumneavoastră, întâmplător, părăsește sala, să o facă în liniște.

Mulțumesc mult, domnule senator Onofrei.

  Ion Rușeț

La întrebări, îl invit pe domnul senator Ion Rușeț, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, domnule senator Ion Rușeț, să poftiți la microfonul central. (Discuții în sală.)

Stimați colegi, vă rog să păstrați liniștea în sală.

   

Domnul Ion Rușeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată ministrului interimar al finanțelor publice, domnul Gheorghe Pogea.

Obiectul întrebării:

Repartizarea fondurilor pentru continuarea lucrărilor de investiții, aflate în diferite stadii de execuție, în baza Hotărârii Guvernului nr. 577/1997.

Motivarea întrebării:

Stimate domnule ministru, Prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, conectarea satelor la rețeaua de electrificare și la rețelele telefonice, s-au alocat fonduri pentru investiții, îndeosebi pentru modernizarea infrastructurii rurale.

În județul Gorj sunt aproximativ 20 de obiective finanțate prin hotărârea de guvern mai sus amintită, dar, din lipsa fondurilor, executanții au sistat lucrările, ceea ce poate conduce la deteriorarea lucrărilor deja executate sau chiar la blocarea altor investiții din mediul rural obținute din fonduri structurale.

Situația riscă să se agraveze și mai mult, având în vedere iarna care începe acum, perioadă care poate perturba continuarea lucrărilor sau care poate duce chiar la închiderea temporară a lor.

Voi concretiza întrebarea prezentă cu situația comunei Bălănești, din județul Gorj.

În urma documentațiilor depuse, s-a obținut, în anul 2009, finanțarea asfaltării drumului comunal DC5 Cânepești - Voiteștii din Deal, cu o lungime totală de 4,230 kilometri, aprobată prin Ordinul nr. 612/2007 al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor.

Valoarea investiției este estimată la 1.800 mii lei.

Executantul lucrării, Societatea Comercială YDAIL - SRL Turceni, a efectuat, în perioada iunie - iulie 2009, balastarea drumului, după care a depus, în data de 5 august 2009, la Consiliul Județean Gorj situația lucrării, însoțită de documentele justificative, conform art. 20 alin. (1) din Norma metodologică de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 577/1997.

Cum nu s-a alocat tranșa de 200 mii lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate, constructorul a sistat lucrarea până la reglementarea situației.

Vă solicit, domnule ministru, să ne comunicați ce măsuri s-au luat pentru alocarea fondurilor necesare realizării respectivei lucrări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Attila Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al sănătății.

Obiectul:

Trimiterea medicilor în concediu fără plată.

Domnule ministru, Conform Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, spitalele și unitățile sanitare din sistemul sanitar, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal cu 15,5% lunar, până la sfârșitul anului, reducere care poate fi obținută prin trimiterea în concediu fără plată sau reducerea timpului de lucru, cu diminuarea corespunzătoare a veniturilor.

Având în vedere că sistemul de sănătate se confruntă deja cu o lipsă acută a personalului medical calificat, este posibil ca acesta să nu poată funcționa dacă o parte din medici intră în concediu forțat.

În acest sens, Colegiul Medicilor a anunțat că aplicarea măsurii pune în pericol siguranța pacienților, pentru care nimeni nu vrea să-și asume responsabilitatea.

Ținând cont de cele mai sus menționate, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, dacă ați luat în considerare exceptarea cadrelor medicale de la schema de reducere a cheltuielilor bugetare și dacă se intenționează să se remedieze această problemă în viitorul apropiat.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris.

Pot să adresez și a doua întrebare, domnule președinte?

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da, domnule senator Frâncu.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc.

A doua întrebare îi este adresată tot domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al sănătății.

Domnule ministru, Serviciul Județean de Ambulanță Vâlcea se confruntă, la ora actuală, cu mari probleme financiare și logistice, cea mai importantă fiind, de departe, numărul insuficient de ambulanțe.

Sunt situații când persoanele de pe raza județului Vâlcea sunt nevoite să aștepte minute bune sosirea unui echipaj de specialitate care să le acorde primul ajutor și să le transporte la spital.

Cel mai recent astfel de caz a avut loc în data de 2 decembrie 2009, în localitatea Băile Olănești, când, în urma unui accident de muncă, una dintre cele patru victime care au necesitat îngrijiri medicale a fost nevoită să aștepte o jumătate de oră sosirea unei ambulanțe, reprezentanții Serviciului Județean de Ambulanță motivând că nu au existat suficiente mașini pentru a ajunge prompt la toate urgențele.

Ținând cont de cele mai sus menționate, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, dacă pentru anul 2010 aveți în vedere suplimentarea numărului de ambulanțe pentru Serviciul Județean de Ambulanță Vâlcea.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator Frâncu, pentru întrebările adresate.

 
  Cseke Attila Zoltán

Îl invit la microfon pe domnul senator Attila Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveți cuvântul.

Microfonul central.

Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea îi este adresată doamnei Kerekes Melinda Klara, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, și are ca obiect probleme de plată pe campania 2008.

Doamna director general, Aș dori să vă semnalez problema unui întreprinzător în agricultură, a unui fermier al cărui sprijin este neplătit de către APIA din cauza unor erori materiale intervenite în procesarea plății acestuia.

Astfel, pentru campania din anul 2008, plata către fermierul cu numărul 482.901.182 nu s-a putut efectua, inițial regăsindu-se într-un cont invalid.

După notificarea acestuia, la data de 27 iunie 2009 i s-a întocmit anexă la decizia de cont invalid.

La solicitarea APIA

Bihor s-a modificat CUI pentru acest fermier, din 237425564 în 20997296, ca urmare acesta nu mai apare la conturi invalide.

În vederea efectuării plății către acest fermier, APIA Bihor a solicitat, prin adresa cu nr. 12.624/26.10.2009, emiterea unui ordin de plată manual în contul fermierului sau specificarea modalității de introducere a acestuia pentru a se vedea în SVAP și a i se putea face plata.

Având în vedere și dificultățile financiare în care se află acest beneficiar din cauza neîncasării acestui sprijin din partea statului român, vă rog, doamnă director general, să-mi comunicați care este stadiul soluționării plății către acest fermier.

Solicit răspuns în scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator Attila Cseke.

 
  Dumitru Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Gheorghe David.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Întrebarea îi este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al finanțelor publice.

Obiectul întrebării: Costurile neacordării tranșei de la Fondul Monetar Internațional.

Domnule ministru, Se știe că instabilitatea politică, creată de opoziție prin respingerea Guvernului Croitoru și neînvestirea Guvernului Negoiță, a condus la amânarea tranșei de 3,5 miliarde euro din Acordul de împrumut cu FMI și Comisia Europeană.

Primul efect al acestei decizii îl constituie creșterea valorii împrumutate de către Guvern de la 3,5 miliarde euro la 5 miliarde euro, din cauza dobânzilor mai mari de pe piața românească.

Cu siguranță, mai sunt și alte consecințe.

În aceste condiții, vă rugăm, domnule ministru, să ne transmiteți care sunt și celelalte efecte, în termeni financiari și de cost bugetar, ale neacordării tranșei de finanțare, precum și impactul lor asupra bugetului pe anul 2010.

Solicităm răspuns în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule senator Oprea.

 
  Gheorghe David

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc.

Întrebarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al muncii, familiei și protecției sociale.

Domnule ministru, Având în vedere că printre numeroasele solicitări care vin la biroul senatorial din teritoriu este și aceea a domnului Șerban Grigore, vă solicit respectuos sprijin pentru a veni în ajutorul petentului.

Domnul Șerban Grigore este pensionar, locuiește la Căminul pentru persoane vârstnice din Timișoara, strada Inocențiu Micu-Klein nr. 29, are un handicap și necesită proteză de gambă la piciorul stâng.

Dumnealui mi-a prezentat situația, precizând că este propus pentru a-i fi pusă proteza în anul 2010 în București.

Întrucât rezolvarea acestui caz solicită o perioadă mai lungă de timp, domnul Șerban Grigore solicită transferul la un cămin similar din București pe perioada intervenției.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați care este posibilitatea de transfer de la Timișoara la București și în ce condiții.

Fac precizarea că am prezentat acest caz, chiar dacă este punctual, singular, tocmai pentru că în asemenea situații se pot afla și alți petenți din teritoriu.

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu.

 
   

Stimați colegi,

În afară de cei care au prezentat întrebări oral în plen, au mai depus întrebări în scris: doamna senator Mihaela Popa, din partea Grupului parlamentar al PD-L, și domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă propun să trecem la interpelări.

S-au înscris pentru interpelări domnul senator Iulian Urban, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Este prezent?

Nu este prezent.

 
  Ion Rușeț

Îl rog atunci pe domnul senator Ion Rușeț, Grupul parlamentar al PD-L, să prezinte interpelarea, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Ion Rușeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului interimar al administrației și internelor.

Obiectul și motivarea:

În urmă cu aproape trei luni, respectiv în data de 10 august 2009, trebuia să aibă loc recepția finală a lucrărilor la rețeaua de alimentare cu apă potabilă din comuna gorjeană Turcinești.

Fondurile necesare acestei investiții au fost asigurate de Guvernul României în baza unei ordonanțe de guvern, suma alocată fiind de 5.000.000 lei.

Licitația pentru realizarea lucrărilor a fost câștigată de firma SC "Pres Sanitas" - SRL din Târgu Jiu, care a avut o ofertă de 2.900.000 lei, sumă la care s-a mai adăugat o refinanțare de 1.100.000 de lei.

Trebuie menționat faptul că firma câștigătoare a licitației a subcontractat lucrarea către SC CONSTNUC 2002 - SRL, tot din municipiul Târgu Jiu.

În ciuda fondurilor mari alocate pentru executarea lucrărilor, se poate constata o serie de nereguli, lucrarea nerespectând regulile impuse de părți.

Astfel, puțul forat pentru aducțiune nu are adâncimea de 300 de metri, așa cum este prevăzut în proiect, lucru care va duce la scăderea debitului de apă; materialele cu care s-a realizat lucrarea sunt cu mult mai proaste și mai ieftine decât cele prevăzute în situația de lucrări, cum ar fi, de exemplu, tubulatura din puț, care este din PVC, în loc de oțel filetat, deși Primăria Turcinești a achitat suma aferentă prețului de metal.

În plus, constructorul a mai încasat bani și pentru o altă lucrare, pe care nu a realizat-o, parapeții și podețele de trecere nu au fost construite, deși în situația de lucrări apare ca o lucrare decontată.

De menționat ar fi faptul că Inspectoratul de Stat în Construcții Gorj a constatat multe nereguli cu privire la execuția acestei lucrări.

La data de 9 iunie 2009, a luat măsura de sistare a lucrărilor, în baza unui proces-verbal, până când deficiențele vor fi remediate.

În respectivul act nu se precizează termenul de remediere, iar până în prezent nu există un alt document al Inspectoratului de Stat în Construcții în care să se menționeze că neregulile constatate au fost remediate.

Constructorul a ignorat această hotărâre și a decis să continue lucrarea, aspect care se poate constata prin situațiile de lucrări depuse pe toată perioada lunii iunie.

În prezent, lucrarea de aducțiune a apei în comuna Turcinești, județul Gorj, este sistată, iar constructorul așteaptă suplimentarea de fonduri, depunând deja mai multe documente de justificare a sumei prin apariția unor alte lucrări neprevăzute.

Vă solicit, domnule ministru, să ne comunicați ce măsuri veți lua pentru stabilirea cu exactitate a modului în care au fost folosite fonduri alocate din bugetul de stat pentru realizarea respectivelor lucrări.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea îi este adresată domnului Cătălin Marian Predoiu, ministrul interimar al justiției și libertăților cetățenești.

Obiectul interpelării se referă la rezolvarea litigiului dintre Obștea de moșneni Surdoiu - Pripoare și Primăria Perișani din județul Vâlcea.

Domnule ministru, Mi-a fost adus la cunoștință faptul că obștea de moșneni Surdoiu - Pripoare a câștigat în instanță 616 hectare de teren cu vegetație forestieră în comuna Perișani, județul Vâlcea, fără a fi deținut inițial vreun metru pătrat în respectiva locație.

Primarul comunei Perișani susține că cele două instanțe de judecată de la Brezoi și Râmnicu Vâlcea au dat câștig de cauză obștii, luând în considerare doar două expertize și o sentință civilă datând din anul 1914, care făcea referire la stabilirea unor părți sociale ale unor moșneni din acea perioadă.

Cum cele 616 hectare nu există faptic, făcând imposibilă punerea în posesie a respectivei obști, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, următoarele:

  1. Care au fost motivele care au stat la baza împroprietăririi obștii de moșneni Surdoiu - Pripoare cu 616 hectare?
  2. Ce soluție de rezolvare a cazului mai are la dispoziție primarul comunei Perișani, ținând cont de faptul că respectivul teren nu există, iar cei care au și vor avea de suferit din cauza acestui conflict dintre primar, în calitate de președinte al comisiei locale de fond funciar, și obștea de moșneni Surdoiu - Pripoare sunt, în ultimă instanță, cetățenii comunei Perișani?

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator Emilian Frâncu.

Doresc să vă informez că, pe lângă interpelările care au fost prezentate în plenul Senatului oral, au mai depus interpelări în scris: domnul senator Iulian Urban, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Avram Crăciun, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Cu aceasta, am încheiat sesiunea de întrebări și interpelări.

În ceea ce privește răspunsurile orale la întrebări și interpelări, am înțeles că domnul senator Emilian Frâncu a primit un răspuns din partea domnului secretar de stat Dănuț

Apetrei și ar dori să-l comenteze.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul 1.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Întrebarea mea se referea la acordarea de subvenții în sectorul zootehnic și vreau să vă spun că din răspunsul scris am aflat cu bucurie faptul că la data de 18 decembrie 2009

se va încheia procesul de acordare a acestor subvenții cetățenilor care dețin animale.

În felul acesta, este și un răspuns la întrebarea colegului meu, domnul senator Cseke, care exact o astfel de problemă ridica, și anume faptul că, deși se trimiseseră acum o lună sumele spre filialele județene ale APIA, acestea, din cauza faptului că s-au întâlnit coduri nevalabile sau prost întocmite la bănci, au fost trimise înapoi și abia acum se vor rezolva aceste situații.

Este un răspuns mulțumitor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Mulțumesc tuturor colegilor care au fost alături de noi la această parte importantă a ședinței de astăzi.

Cu aceasta, declar închisă ședința Senatului din data de 14 decembrie 2009.

Vă mulțumesc.

Bună seara!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 17.55.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 5 aprilie 2020, 6:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro