Tiberiu Günthner
Tiberiu Günthner
Ședința Senatului din 24 noiembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.154/04-12-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 24-11-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 24 noiembrie 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale senatorilor:
  1.3 Günthner Tiberiu (UDMR) - declarație politică având ca subiect implementarea unor răspunsuri eficiente la criza economică globală;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

................................................

Îl invit la microfon pe domnul senator Tiberiu Günthner, din partea Grupului parlamentar al UDMR, și se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul Günthner Tiberiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În zilele de 19 și 20 noiembrie, la sediul ONU din New York, au avut loc audierile parlamentare la Națiunile Unite pe tema "Asigurarea sprijinului politic și implementarea unor răspunsuri eficiente la criza economică globală - calea de urmat".

Criza economică și financiară globală a provocat un răspuns fără precedent din partea actorilor, atât național, cât și internațional.

La reuniunile G-20 a fost adoptat un număr de angajamente, care, împreună, alcătuiesc un program mondial de redresare de aproximativ 1.100 de miliarde USD și care afirmă voința de reformare a reglementărilor financiare.

Conferința Mondială a Națiunilor Unite din luna iunie a acestui an, axată pe impactul crizei asupra dezvoltării, a lansat un proces, sub forma unui grup de lucru al Adunării Generale, de concretizare a unor recomandări esențiale.

Au fost lansate, de asemenea, mai multe inițiative, printre care o reglementare mai bună a sectorului fiscal, o cooperare mai mare, la scară globală, în domeniul fiscal, posibilitatea creării unui valute pentru rezerva mondială, legături mai solide între Națiunile Unite și instituțiile de la Bretton Woods.

Schimbările climatice și alte probleme de mediu care persistă de multă vreme au determinat guvernele, producătorii și consumatorii să examineze modalitățile de transformare a economiei tradiționale, mare consumatoare de energie și mare producătoare de carbon, prin adoptarea unor soluții "verzi", mai durabile.

Criza economică globală a constituit un factor suplimentar în această evoluție.

În acordul pe care l-au convenit recent la Națiunile Unite guvernele au recunoscut că răspunsul la criză oferă o oportunitate pentru promovarea inițiativelor favorabile economiei ecologice.

Mai mult, au încurajat utilizarea unor planuri naționale de redresare care să asigure ocuparea forței de muncă în sectoare productive și o muncă decentă în industriile de mediu.

Așa cum s-a constatat în numeroase țări, trecerea la o "economie verde" va crea mai multe locuri de muncă decât cele pe care le înlocuiește, ceea ce va aduce un potențial triplu de beneficiu pentru lucrătorii industriei și mediul înconjurător.

Recesiunea mondială a adus la suprafață numeroase probleme în politica socială, probleme care, în final, au amplificat efectele crizei asupra populațiilor vulnerabile.

Orice răspuns la criză trebuie să țină cont de aceste probleme, ca o chestiune de bunăstare umană, dar și ca strategie macroeconomică per se.

În această idee, documentul final al Națiunilor Unite solicită, printre altele, mobilizarea de resurse suplimentare pentru protecția socială, securitatea alimentară și dezvoltarea umană.

Din această perspectivă, nevoia unei protecții sociale, asigurarea de șomaj, schemele publice de pensionare, îngrijirile de sănătate au contribuit la redefinirea rolului statului, de la agent de ultim recurs, la furnizor activ de bunuri publice.

Luate împreună, mecanismele de protecție socială și bunurile publice - educația, un mediu curat etc. - contribuie la reducerea inegalităților aflate în creștere, care au jucat un rol important în criză.

Repartizarea extrem de eterogenă a veniturilor este, în fapt, una dintre principalele cauze pentru care numeroase țări nu s-au putut baza pe cererea internă pentru a-și susține economiile, ceea ce a contribuit chiar la dezechilibre globale în fluxurile de capital și în structura comerțului.

Vor trebui adoptate cel puțin măsuri noi de protecție a drepturilor lucrătorilor, astfel încât aceștia să aibă din nou putere de negociere și posibilitatea de a obține o parte mai echitabilă din "prăjitura" economică.

Criza mondială, ale cărei cauze imediate își au originea în sectorul financiar, este dovada vie a prăpastiei care s-a creat între finanțe și economia reală în ultimii 20 de ani.

Deregularizarea masivă a piețelor financiare și a sectorului financiar, în general, a determinat asumarea unor riscuri prea mari de către operatori și de către consumatori.

Răspunsul la criză nu se poate limita la politica economică.

El presupune, dimpotrivă, adoptarea unor noi reguli pentru instituțiile financiare.

Așa cum au recunoscut guvernele la Națiunile Unite, este imperios necesară extinderea sferei de reglementare și supraveghere la toate nivelurile pentru a asigura transparența și supervizarea, cerute, ale sistemului financiar.

În aceeași ordine de idei, guvernele s-au angajat să combată fluxurile financiare ilegale, să aplice norme de bază comune la nivelul diferitelor regiuni, regimuri fiscale și piețe financiare și, în general, să asigure o protecție mai bună a consumatorilor.

Aceleași preocupări sunt valabile la scară globală în ceea ce privește instituțiile financiare internaționale precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Guvernele au convenit ca rolul de supraveghere exercitat de Fondul Monetar Internațional să fie de acum înainte mai balansat între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, în loc să se axeze preponderent pe cele din urmă.

În sfârșit, o evoluție importantă este determinată de faptul că s-a cerut Fondului Monetar Internațional să încurajeze și să sprijine politicile economice prociclice, de contracarare a crizei economice în țările în curs de dezvoltare și să abandoneze condiționalitățile economice excesive.

Mulțumesc.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator Günthner. Ați vorbit 6 minute. Ați epuizat timpul alocat Grupului parlamentar al UDMR.

În spiritul relațiilor de solidaritate și colaborare, o să dăm trei minute din timpul Grupului parlamentar al PNL sau din timpul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC domnului senator Cseke Attila, pentru a-și putea prezenta declarația politică.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 26 octombrie 2021, 23:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro