Emilian Valentin Frâncu
Emilian Valentin Frâncu
Ședința Senatului din 24 noiembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.154/04-12-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 24-11-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 24 noiembrie 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale senatorilor:
  1.6 Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică "România, Cristian Mungiu și al patrulea președinte postdecembrist" (declarație politică neprezentată în plen);

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Declarația politică se intitulează "România, Cristian Mungiu și al patrulea președinte postdecembrist".

Academia Europeană de Film a anunțat recent numele personalităților din cinematografia de pe bătrânul continent care vor reprezenta și promova filmul european în calitate de ambasadori.

Regizorul român Cristian Mungiu a confirmat din nou, numărându-se printre cei 10 ambasadori aleși în anul 2009, Academia motivându-și alegerea prin faptul că Mungiu a fost marea descoperire românească a anului 2007, cu filmul său "4 luni, 3 săptămâni și 2 zile".

Mungiu a obținut, în premieră pentru un regizor român, prestigiosul "Palme d'Or" la Festivalul de la Cannes, în 2007, fiind, de asemenea, încununat cu distincția "Filmul european al anului 2007" pentru același "4, 3, 2".

De altfel, "4, 3, 2" a fost considerat de presa internațională un mare câștig pentru cinematografie, în general, nu numai pentru România, în special, clasându-se pe locul 14 într-un top al celor mai bune 100 de filme din ultimul deceniu, realizat de "The Times".

Aflat în plină campanie electorală pentru desemnarea Președintelui României, această știre a trecut aproape neobservată de către publicul român.

Performanța unui regizor care își plasează din nou țara în elita europeană a contat mai puțin decât "Pâine și circ!", sloganul sub care s-a defilat în primul tur de scrutin al acestor alegeri.

La scurt timp după succesul de la Cannes, portdrapelul noului val al cinematografiei românești posta pe internet următorul comentariu: "Adesea sunt întrebat, în ultima vreme, dacă viața mea s-a schimbat. Și zic nu, dar, de fapt, am impresia că s-a schimbat întrucâtva."

Mergând mai departe, aș spune că și viața românilor s-a schimbat "întrucâtva", pentru că prin Cristian Mungiu România și românii au redevenit subiect de presă în mass-media internațională, prin criticile elogioase care au însoțit lansarea filmului "4, 3, 2" în toate țările de pe glob.

Pentru acest "întrucâtva", Cristian Mungiu merita, poate, mai multă atenție din partea electoratului român, captivat excesiv de bătălia contracandidaților din campania pentru alegerile prezidențiale.

După 20 de ani de democrație postdecembristă, România își alege în acest al doilea tur de scrutin prezidențial pe cel de-al patrulea președinte.

O funcție mediatizată prin excelență, această demnitate a generat și generează un adevărat miraj pentru politicieni, și nu numai.

Cristian Mungiu, "dezgustat" de o campanie care nu face decât să scoată la iveală "un jeg teribil", își dorește ca viitorul președinte să fie capabil să poată determina "alegerea unui guvern stabil, care să aibă puterea să ia măsurile de care este nevoie, care să înțeleagă că politica e mai mult decât împărțeală de posturi pentru căpătuiala membrilor de partid și a apropiaților lor", deziderate pe care, de altfel, le avem cu toții.

Mărturisesc că nu cunosc opțiunile electorale ale domnului Cristian Mungiu, nu știu cu cine a votat în primul tur de scrutin, mai mult, nu știu cu cine va vota în turul al II-lea, dar știu că pe data de 6 decembrie suntem chemați să-l votăm pe cel care poate să reprezinte cel mai bine interesele tuturor sau, cum spunea Matei Vișniec, să fim capabili să putem alege în noi înșine ce este bun și să lăsăm răul deoparte.

Din păcate pentru cei care au crezut, ca și Crin Antonescu, într-o "Românie a bunului-simț", variantele rămase la dispoziție sunt cât se poate de dezamăgitoare: "președintele-jucător" și "prostănacul lui Iliescu".

Nu au fost puțini care au sperat, alături de candidatul PNL

la președinție, într-o nouă revoluție, de data aceasta a mentalității și a bunului-simț, în conducători cinstiți, nepătați, neșantajabili.

Celor peste 1.400.000 de votanți ai lui Crin Antonescu le mulțumesc pentru că au fost alături de Partidul Național Liberal și au crezut, alături de liberali, în reconstrucția unei Românii a românilor.

Pe 6 decembrie românii îl aleg pe cel de-al patrulea președinte postdecembrist, care va avea misiunea de a numi un premier capabil să formeze un guvern care să scoată România din criza politică, economică și morală în care s-a scufundat în ultimii ani ai mandatului lui Traian Băsescu, lucru deloc ușor de realizat, cu atât mai mult cu cât românii nu mai sunt de mult dispuși să își pună la infinit speranța într-un președinte salvator.

Cristian Mungiu declara, în urmă cu ceva vreme, într-un interviu pentru cotidianul "Evenimentul Zilei" că va vota în turul al II-lea cu "candidatul care pare să aibă cele mai multe șanse să ia măsuri și pentru țara asta, nu numai pentru grupul care îl susține".

La rândul meu, nu pot decât să îmi doresc ca cel care va fi următorul Președinte al României să fie un președinte al tuturor românilor, dispus să își asume "proiectul Iohannis" și măsurile anticriză propuse de PNL în programul său:

înghețarea prețurilor la utilități, TVA redus la alimente, numiri fără criterii politice.

Altfel, următorii cinci ani de mandat prezidențial vor semăna izbitor de mult cu cei 20 de ani de democrație iliesciană și băsesciană, condimentată de scandaluri de corupție, dezvăluiri și înregistrări spectaculoase, dosariade.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 25 octombrie 2021, 7:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro