Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 26, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.63/06-05-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-07-2020
27-07-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 26-04-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 26, 2010

  Informare privind demisia domnului Mihai Banu din PNL și din Grupul parlamentar al PNL și înscrierea în PDL și în Grupul parlamentar al PDL.  

Ședința a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, și de domnul Mircea Dușa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Mihai Alexandru Voicu și Dumitru Pardău, secretari.

*

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun să luați loc, pentru a începe ședința noastră de astăzi.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 333 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 171; sunt absenți 162, din care 12 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început am să dau cuvântul domnului deputat Banu, pentru a face un anunț.

 
   

Domnul Mihai Banu:

Doamna președinte, este mai mult o formalitate.

Din 6 aprilie mi-am dat demisia din Partidul Național Liberal. M-am înscris în Partidul Democrat Liberal. Mi-am dat demisia din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal și mă înscriu în Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc pentru acest anunț.

 
Informare privind activarea domnului Gheorghe Zoicaș ca independent, în afara Grupului parlamentar al independenților.  

De asemenea, vă informez că domnul Gheorghe Zoicaș, deputat în circumscripția electorală nr.26 Maramureș, Colegiul uninominal nr.1, ne aduce la cunoștință faptul că începând cu data de 21 aprilie a luat decizia să se retragă din grupul deputaților independenți, și rămâne, în continuare, deputat independent în afara oricărui grup parlamentar.

Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

În conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele din plen pentru zilele de luni 26, și miercuri 28 aprilie; programul de lucru pentru perioada aceasta; lista rapoartelor depuse în perioada 19 - 26 aprilie de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial.

Proiectul de Hotărâre privind înființarea unei Comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea activității Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (amânarea dezbaterilor);  

Intrăm în dezbaterea ordinii de zi, primul proiect este Proiectul de Hotărâre pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea activității Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare.

Inițiativa aparține Grupului parlamentar al PSD+PC, semnată de liderul grupului, domnul Viorel Hrebenciuc.

Pe procedură, domnul Eugen Nicolăescu.

   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

După cum observați, Grupul parlamentar al PSD nu este în sală.

În consecință, v-aș ruga să consultați grupul parlamentar, vedeți în ce stadiu se află - venirea sau nu în sală - să știm despre ce este vorba, și după aceea să votăm și să continuăm pe acest proiect de hotărâre.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Sunt de acord, numai că programul nostru începea la ora 16,00, lucru pe care l-am discutat adeseori în Biroul permanent.

Eu v-aș propune să lăsăm deoparte acest proiect de hotărâre și să trecem la următorul proiect.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/2009 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri (rămas pentru votul final);  

Punctul 3, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/2009 privind unele măsuri pentru întărirea controlului, în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri.

Din partea Guvernului, punctul de vedere, vă rog.

   

Domnul Dragoș-George Bogdan (vicepreședinte, Agenția Națională de Administrație Fiscală):

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect reglementarea instituirii unor măsuri în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri.

În acest sens, competența constatării contravenției prevăzute la art.220 din Ordonanța nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, va reveni personalului de specialitate din cadrul ANAF.

Potrivit ordonanței de urgență supuse aprobării, competența efectuării controlului asupra mijloacelor de transport, în scopul constatării și sancționării contravențiilor, va reveni unor echipe mixte alcătuite din personalul de specialitate din cadrul ANAF, precum și unitățile subordonate, precum și din cadrul Poliției române, personal anume desemnat.

În concluzie, vă rugăm, doamnelor și domnilor deputați, să fiți de acord cu aprobarea ordonanței, în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, doamna președinte Sulfina Barbu.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

În ședința plenului Camerei Deputaților din 8 martie 2010, în temeiul art.70 din Regulament, s-a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/2009 privind unele măsuri pentru întărirea controlului, în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri. Cele două comisii sesizate în fond sunt Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională - în vederea reexaminării și depunerii unui nou raport.

La întocmirea prezentului raport comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul Comisiei pentru buget-finanțe; Comisiei juridice, de disciplină și imunități; Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Așa cum a fost prezentat aici, potrivit ordonanței de urgență supuse aprobării, competența efectuării controlului asupra mijloacelor de transport, în scopul constatării și sancționării contravențiilor va reveni unor echipe mixte alcătuite din personalul de specialitate din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau unitățile subordonate acesteia, și personalul anume desemnat din cadrul Poliției române.

Senatul a adoptat prezentul proiect de lege în ședința din 12 octombrie 2009.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbaterile acestui act normativ au participat reprezentanții Guvernului.

Raportul a fost adoptat cu 51 de voturi pentru și 2 voturi împotrivă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise care sunt redate în Anexa la prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente: "Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/2009 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri".

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare (rămas pentru votul final);  

Punctul 4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare.

Procedură de urgență.

Punctul de vedere al Guvernului.

   

Domnul Mihai Gogancea-Vătășoiu (vicepreședinte, Agenția Națională de Administrare Fiscală):

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr.1042/28.12.2006 prevede acordarea de facilități fiscale, în sensul scutirii de la plata obligațiilor fiscale principale, reprezentând impozite, taxe, contribuții și taxă pe valoarea adăugată aferentă alocațiilor bugetare, precum și cele către fondul de risc aferente împrumuturilor externe garantate sau subîmprumutate de stat, înregistrate la data de 31 decembrie 2005, precum și a obligațiilor fiscale accesorii aferente acestora, calculate până la data punerii în aplicare a măsurilor prevăzute de ordonanță pentru cei 34 de operatori economici prevăzuți în anexa la ordonanță.

Ministerul Finanțelor Publice propune aprobarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare, așa cum a fost în forma inițială, în luna decembrie 2006.

Fac precizarea că orice modificare adusă textului ordonanței ar putea califica măsurile reglementate de aceasta ca fiind un ajutor de stat nou, ceea ce ar conduce la demararea procedurilor de autorizare către DG "Concurență" din cadrul Comisiei Europene.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

 
Proiectul de Hotărâre privind înființarea unei Comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea activității Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (amânarea dezbaterilor);  

Am să fac o paranteză, înainte de a trece la punctele următoare să discutăm și proiectul de hotărâre: proiectul de hotărâre nu are componența comisiei, nici a biroului.

Deci, îl amânăm pentru ziua de miercuri.

Atunci liderii de grup să știe că trebuie să discute și despre biroul comisiei.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare (rămas pentru votul final);  

Comisia, domnule vicepreședinte, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, și al Comisiei pentru industrii și servicii specifice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art.54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Mihai Gogancea, vicepreședinte ANAF, și doamna Avram Irina, director general în Ministerul Finanțelor Publice.

La lucrările comisiei au participat 30 de deputați, din totalul de 35 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege se consideră adoptat de Senat, în forma inițială, în condițiile art.75 alin.(2) teza 3 din Constituția României, republicată.

Propunerea legislativă, potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii proiectului de lege, în ședința din data de 20.04.2010, comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind schimbarea denumirii comunei Ciuhoi, județul Bihor, precum și a reședinței de comună. (rămasă pentru votul final);  

Punctul 5. Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii comunei Ciuhoi, județul Bihor, precum și a reședinței de comună.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Lakatos.

   

Domnul Lakatos Petru:

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunerea vizează schimbarea denumirii și a reședinței comunei Ciuhoi. Nu necesită efort de la bugetul de stat. Comuna rămâne sub forma actuală, ca și limită administrativ-teritorială. Practic, ce se întâmplă? Satul Sâniob are 55% locuitori din comună; până în 1968 a fost reședința comunei. Atunci, Ciuhoi-ul a devenit, conform reorganizării, reședință de comună. S-a organizat referendum conform legii. Referendumul a fost valid și majoritatea cetățenilor cer ca această reședință să fie în satul Sâniob și atunci și comuna să poarte denumirea de comuna Sâniob.

V-aș ruga să sprijiniți și dumneavoastră această inițiativă legislativă, care este în urma unui referendum valid.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a propunerii legislative privind schimbarea denumirii comunei Ciuhoi, județul Bihor, precum și schimbarea reședinței de comună.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Așa cum inițiatorul a prezentat aici, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare schimbarea denumirii comunei Ciuhoi, județul Bihor, în Sâniob, precum și schimbarea reședinței acestei comune, care se stabilește în satul Sâniob.

La lucrările comisiei au fost prezenți 30 de deputați, din totalul de 33 de membri ai comisiei.

La dezbaterile care au avut loc în cadrul comisiei, în data de 20 aprilie 2010, au participat și reprezentanții Guvernului.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune aprobarea acestei propuneri legislative privind schimbarea denumirii comunei Ciuhoi.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată în acest domeniu.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În consecință, propunem adoptarea acestei propuneri legislative în plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului există? Nu este nevoie.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Lege privind schimbarea denumirii și satului de reședință ale comunei Ciuhoi, județul Bihor.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.2 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.3 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. (rămasă pentru votul final);  

Punctul 6. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități?

Vă rog, domnule secretar, aveți cuvântul.

   

Domnul Gabriel Andronache:

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Potrivit dispozițiilor art.75 din Constituția României, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.303/2004, cu modificările și completările ulterioare, în sensul interzicerii exercitării de către judecători și procurori a funcțiilor didactice în învățământul superior al căror sediu este situat pe raza teritorială a Curții de Apel unde aceștia își desfășoară activitatea.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat inițiativa legislativă în ședința din 20 aprilie 2010.

Cu prilejul dezbaterilor, membrii comisiei au constatat că propunerea legislativă nu se justifică, întrucât, potrivit dispozițiilor constituționale, funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

În urma examinării inițiativei legislative, s-a hotărât cu majoritate de voturi să se propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul comisiei este de respingere.

Dacă există intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Atunci rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare. (rămasă pentru votul final);  

Punctul 7. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Comisia propune tot respingerea, înțeleg, prin raport.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare nu sunt.

Urmează votul final.

Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea unor măsuri financiare pentru IMM-urile din industria berii. (rămasă pentru votul final);  

Punctul 8. Reexamanirea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea unor măsuri financiare pentru IMM-urile din industria berii.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul?

Din partea Comisiei pentru buget-finanțe?

Punctul de vedere al Guvernului?

Atunci prezentați întâi punctul de vedere al Guvernului, și după aceea o să ia cuvântul domnul deputat.

   

Domnul Radu Traian Mărginean (vicepreședinte, Agenția Națională de Administrare Fiscală):

Mulțumesc, doamna președinte.

În cursul anului 2005, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a inițiat un act normativ privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria berii.

În urma analizei efectuate, a rezultat că pot face obiectul acestui proiect de act normativ numai doi contribuabili, sens în care inițiatorul ne comunică faptul că domeniul s-a restrâns drastic și nu mai corespunde cu obiectivul inițial pentru care a fost promovat.

Totodată, Ministerul Agriculturii, consideră că ar fi oportună evaluarea posibilităților legale naționale de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale restante.

În acest sens, facem precizarea că urmare a misiunii FMI în România, din luna august 2009, Guvernul României a transmis în data de 8 septembrie 2009 către FMI o scrisoare suplimentară de intenție prin care s-a angajat, printre altele, promovarea unui act normativ care reglementează acordarea de eșalonări la plată a obligațiilor fiscale restante, cu clauze asiguratorii din partea statului român, că acesta se va comporta prudent în încasarea veniturilor la bugetul general consolidat, în conformitate cu procedurile europene.

Proiectul de act normativ a fost elaborat de Agenția Națională de Administrare Fiscală și se adresează tuturor contribuabililor, indiferent de forma de proprietate și modul de organizare.

În concluzie, nu susținem promovarea actului normativ.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Raport suplimentar asupra Legii privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria berii, reexaminată la cererea Președintelui României.

Cu adresa PL-x 723/2006 din 30 iunie 2009, Biroul permanent a sesizat Comisia pentru buget, finanțe și bănci pentru întocmirea unui raport suplimentar asupra Legii privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria berii, reexaminată la cererea Președintelui României.

În ședința din data de 29 iunie 2009, Camera Deputaților, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, a hotărât retrimiterea Legii privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria berii, reexaminată la cererea Președintelui României, la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au participat 30 de deputați, din totalul de 35 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Legea privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria berii, reexaminată la cererea Președintelui României, a fost aprobată de Senat în ședința din data de 28 martie 2007.

Legea privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria berii, reexaminată la cererea Președintelui României, potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii în ședința din data de 20 aprilie 2010, comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea Legii privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria berii, reexaminată la cererea Președintelui României, cu amendamentele din anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Doamna Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamna președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și al Partidului Conservator va susține acest proiect de lege și va vota pentru adoptarea raportului, cu amendamente, așa cum a fost el elaborat la solicitarea reexaminării de către președintele republicii.

Este o inițiativă legislativă care curge prin cele două Camere de cel puțin șase ani, dacă nu mă înșel, în condițiile în care, în filozofia acestui proiect de lege, avem menținerea unor întreprinderi mici și mijlocii autohtone pe zone din România unde aceste întreprinderi mențin locuri de muncă și, teoretic, viața orașelor respective.

În condițiile în care, atunci când a fost inițiat acest proiect de lege, dacă vreți, ca o protecție a industriei românești, ca o măsură care trebuia dată de către Guvern dezvoltării și menținerii industriei proprii, în defavoarea industriilor care, teoretic, au încercat să acapareze aceste zone, cred eu că era bine-venită - atunci era vorba de 8 întreprinderi - astăzi vă informez că mai avem două, care au fost cuprinse, inițial, în acest proiect de lege.

Cred eu că ceea ce propune raportul, ceea ce propune comisia se armonizează foarte bine cu ceea ce Guvernul a spus de fiecare dată, că sunt măsuri financiare și organizatorice pentru a putea ca unele întreprinderi mici, întreprinderi mai mari să poată să depășească criza.

Vom vota acest proiect de lege, în condițiile în care cele două întreprinderi care au mai rămas ca posibile beneficiare ale acestei inițiative vor salva două orașe din România, în condițiile în care sunt singurele surse și singurele locuri unde oamenii își mai găsesc de muncă, alte posibilități nefiind pe zonele respective.

Vom vota acest proiect de lege.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Lege privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria berii.

Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Domnule Marton Arpad, scuze, la ce punct doreați să interveniți?

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Am ridicat mâna și la punctul 2 - nu ați observat - dar la punctul 10 am o problemă și mai mare.

Vă spun, și legat de punctul 2. Care este problema mea personală cu acest proiect de lege care am înțeles că se face pentru două întreprinderi mici și mijlocii, în timp ce n-am făcut o derobare de astfel de îndatoriri față de zeci de mii de întreprinderi mici și mijlocii care asigurau un loc de muncă pentru mult mai mulți din țara asta.

Nu mi se pare corect și nu este în consens cu directivele unionale.

Și atunci am ajuns la punctul 10, care, aparent, este logic, pentru că e o obligativitate din directivă rezultată, că orice astfel de ajutor de stat trebuie să fie notificat și este o preluare corectă: "Schema de ajutor de stat nu va putea fi pusă în aplicare decât după notificarea la Comisia Europeană și obținerea autorizării schemei de ajutor de stat conform reglementărilor în domenii ale Uniunii Europene."

Dar, așa cum scrie, întreaga lege devine una ipotetică.

Deci facem o lege pentru două întreprinderi mici și mijlocii, cărora le spunem că le scutim de datorii începând cu data de 31 decembrie 2008 - nu știu, începutul unei guvernări - trebuie să fi declarat până în 15 ianuarie 2009 că au o producție mai mică de 200 de mii de hectolitri pe an și toate astea în condițiile în care vor fi de acord autoritățile competente din Uniunea Europeană. Adică e un proiect de lege care, cel puțin din punctul meu de vedere, nu spune mai nimic.

Nu știu, astfel, legea devine ipotetică, însăși ideea legii mi se pare... de aceea am fost, nu știu dacă vă mai aduceți aminte, catalogați în fel și chip de președintele țării că am votat această lege - nu știu dacă vă mai aduceți aminte ce a fost pus în cârca noastră. Eu, personal, n-aș mai dori să fiu iarăși catalogat pentru a face favoritisme unora, pentru că nu ne permite nici Uniunea Europeană, că ar trebui să fie o lege general valabilă.

Noi dăm o lege pentru două întreprinderi, în ipostaza că Uniunea va fi de acord ca să-i ajutăm pe aceștia doi. Eu personal nu cred că va fi de acord, dar e decizia dumneavoastră.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Márton Árpád, aveați și o propunere concretă, astfel încât să o supun la vot la pct.10?

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Eu am ridicat această problemă față de modificarea propusă. În mod evident, solicit să fie supusă votului această modificare.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun! Vă supun la vot această modificare. Nu, imediat, înainte de a-i da cuvântul doamnei Aura Vasile, o să vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Doamna Aura Vasile, vă rog să interveniți dumneavoastră și după aceea supunem la vot.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamna președinte, pentru înțelegere.

Ceea ce colegul meu a argumentat la punctul 10 al raportului, cred eu că nu-și are întreaga susținere. Spune domnia sa că de ce se face un proiect de lege doar pentru una, două sau, știu eu, numai pentru o anumită situație și că nu este un proiect de lege general.

Readuc aminte că, pe această temă de ajutor financiar către anumite întreprinderi sau anumite zone, am adoptat proiecte de lege pentru un singur obiectiv, nu mai multe. Deci este prima problemă.

A doua problemă. Ca să poți să soliciți ajutor, am nevoie să fie adoptată legea. Dacă mi-l dă sau nu mi-l dă, oi vedea pe urmă. Dar, dacă nu am legea adoptată, nu voi ști niciodată dacă puteam să salvez câteva mii de locuri de muncă.

În această situație, eu nu cred că trebuie să ne dăm la o parte, în condițiile în care, așa cum vă spuneam, putem să salvăm de la moarte lentă, înceată orășele din România, în condițiile în care alte posibilități pentru a putea să aibă un venit cât de cât asigurat - în zonele respective nu există - în condițiile în care cei care lucrează nu pot să desfășoare activități agricole.

Deci, ca să putem pune schema de ajutor în practică, întâi trebuie să fie aprobată legea.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Ați pregătit cartelele de vot; vă supun la vot punctul 10, amendamentul propus de comisie la art.9, ca să știe toată lumea ce supunem.

 
     

Doamna Aurelia Vasile:

Așa cum este pe proiect?

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Așa cum este pe proiect.

Votul este deschis, vă rog să votați.

În raportul comisiei, despre asta vorbim.

88 de voturi pentru.

10 împotrivă.

12 abțineri.

Propunerea domnului Árpád a căzut, a trecut propunerea comisiei.

Rămâne pentru votul final, miercuri.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES (rămas pentru votul final);  

Punctul 9. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES.

Dacă din partea inițiatorului dorește să ia cuvânt, vă rog?

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Prezentul proiect de lege are drept obiectiv modificarea și completarea Legii nr.19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES.

Promovarea acestuia s-a impus ca o necesitate ce vizează poziționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES din punct de vedere al statutului instituțional, fiind determinată de necesitatea eliminării unor imperfecțiuni ale Legii nr.19/2003, precum și completării unor dispoziții ale acestui act normativ.

Proiectul de lege este rezultatul consultării salariaților din cadrul AGERPRES și Sindicatului reprezentativ MediaSind din cadrul AGERPRES și ținând seama de necesitățile actuale ale Agenției Naționale de Presă AGERPRES și de legislația muncii în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Din partea comisiei, doamna președinte Raluca Turcan, vă rog.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege, spre avizare fiind transmis Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, care a dat un aviz pozitiv, dar și Comisiei pentru muncă și protecție socială și Comisiei juridice, acestea transmițând avize negative.

Potrivit prevederile art.73 din Constituția României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Această inițiativă legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art.54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, la lucrările comisiei au participat, din partea Guvernului, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, precum și ai Agenției Naționale de Presă AGERPRES, domnul Ioan Roșca, director general, și doamna Argentina Traicu, director economic adjunct.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea cadrului legislativ privind organizarea AGERPRES în scopul eliminării unor imperfecțiuni ale Legii nr.19/2003 privind organizarea și funcționarea agenției, precum și îmbunătățirea sistemului de finanțare al acesteia.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votului și, în urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă, cu amendamente.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Domnul Mircea Toader după aceea.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

Situația în acest proiect de lege ar putea fi analizată din punct de vedere al organizării acestei agenții, dar faptul că reglementează și salarizarea, faptul că avem o lege unică a salarizării și, cu atât mai mult, faptul că există o Lege a responsabilității fiscale, care a intrat deja în vigoare, nu ne permite să încălcăm aceste prevederi, motiv pentru care fie o întoarceți la comisie, fie Grupul Partidului Democrat Liberal nu poate susține un asemenea proiect de lege.

Eu v-aș propune să se întoarcă în comisie, să scoată problema de salarizare, să fie numai partea organizatorică. Dar, atâta timp cât afectează salarizarea, fiind vorba de funcții bugetate de la nivelul bugetului de stat, trebuie să între în Legea salarizării unice.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, doamna Raluca Turcan.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Ar putea fi retrimisă comisiei, însă noi am menționat în cadrul comisiei că indemnizația directorului general se calculează în conformitate cu prevederile poziției 7 din Anexa nr.9.2 funcții de demnitate publică numite din Legea cadru 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

OK! Domnul Socaciu, tot pe acest lucru vă pronunțați și după aceea domnul Márton Árpád, ca să putem să supunem la...

 
   

Domnul Victor Socaciu:

Grupul parlamentar al Alianței PSD+PC susține actualele amendamente la Legea de funcționare și organizare a AGERPRES, iar în privința amendamentului adus de domnul Mircea Toader, într-adevăr, la punctul 8 art.21: "Funcțiile de conducere și cele de execuție de specialitate sunt remunerate conform Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice." Deci acoperă ceea ce spunea dânsul și, în acest sens, legea este binevenită, pentru că în bună măsură eficientizarea funcționării AGERPRES este asigurată sub această nouă formă a Legii AGERPRES.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Intervin pe această temă. Eu cred că din contră, această lege este binevenită și prin raportul comisiei, elaborat în comisie, cu contribuția tuturor, indiferent de partide politice, am reușit să facem dintr-o lege care avea niște idei interesante, o lege utilă. Și permiteți-mi să vă citesc, dacă n-am modifica această lege, ce ar fi în vigoare, legat de salarii.

Art.21, actualmente în vigoare: "Funcțiile de conducere și de execuție de specialitate sunt asimilate funcțiilor prevăzute în Capitolul II și Anexa 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, cu modificările și completările ulterioare." Și din aceasta am făcut o trimitere clară, fără echivoc, la legea în vigoare actualmente.

Evident, dacă vă uitați la această variantă acceptată de comisie, au fost multe amendamente, unele depuse chiar de reprezentanții grupului nostru parlamentar, adoptate în comisie sau de reprezentanții altor grupuri parlamentare, am lucrat cu toții la ea și a devenit amendament al comisiei, deci mie mi se pare... eventual putem retrimite la comisie această lege să mai gândim, dar probabil vom avea aceeași soluție de a veni cu această formă de amendare, pentru că deja ne-am gândit, inclusiv cu specialiștii dumneavoastră, la aceste modificări utile pentru activitatea corectă a agenției.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Înțeleg că se retrage acest amendament.

O explicație din partea doamnei Raluca Turcan.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Ca să se înțeleagă. Era prevăzută o anumită formă de finanțare, însă în cadrul comisiei am decis să corelăm tot ceea ce înseamnă finanțare cu Legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice.

Deci, practic, și chiar dacă am întoarce-o la comisie, rezultatul ar fi același, pentru că asta este ideea.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

În regulă.

Atunci intrăm în cadrul dezbaterii pe articole. În cadrul dezbaterilor generale nu mai sunt intervenții.

Titlul legii: Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES.

Observații? Nu sunt.

La punctul 2 dacă sunt observații? Nu sunt.

De la punctul 3 la punctul 5 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 6 la punctul 10 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 11 observații? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind împădurirea terenurilor degradate (rămas pentru votul final);  

Punctul 10. Proiectul de Lege privind împădurirea terenurilor degradate.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Nu. Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Tabără.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate colege deputate, deputați,

Vă prezint raportul înlocuitor asupra Proiectului de Lege privind împădurirea terenurilor degradate.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind împădurirea terenurilor degradate.

În ședința din data de 23.03.2010, plenul Camerei Deputaților, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege în vederea întocmirii unui raport înlocuitor.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui cadrul general privind ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, precum și a procedurii de identificare și de limitare a terenurilor degradate destinate împăduririi și de constituire a perimetrelor de ameliorare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și a fost adus în fața Camerei Deputaților pentru a fi aprobat.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Dacă din partea Guvernului? Domnul secretar de stat Apostol.

 
   

Domnul Cristian Apostol (secretar de stat, Ministerul Mediului și Pădurilor):

Guvernul susține acest proiect de act normativ. Despre utilitatea acestor terenuri, împădurirea acestor terenuri degradate este clar, este un lucru pentru care noi toți am încercat de 20 de ani să găsim surse de finanțare. Dacă acum se constituie o lege în acest sens, se va pune ordine și susținem acest proiect de act normativ.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea grupurilor parlamentare? Domnul Gheorghe Tinel, din partea PDL.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Eu aș vrea să vă fac un scurt istoric al legislației privind împădurirea terenurilor degradate.

Noi n-am emis pentru prima dată acum un astfel de act normativ. Un act normativ în domeniu a existat încă din '93, este vorba de Ordonanța nr.83. Ea a fost aprobată ulterior prin Legea nr.107 din '99, numai că, la aprobarea Codului Silvic, Legii nr.46/2008, toate actele normative subsecvente au fost abrogate. A trebuit să parcurgem o perioadă de doi ani de zile, din martie-aprilie 2008 până acum ca să aprobăm și legislația subsecventă împăduririi terenurilor degradate.

Noua Legea a împăduririi terenurilor degradate este o lege îmbunătățită față de Legea nr.107 și am depus foarte multe amendamente acolo; inițiator este Guvernul, ca să lămurim și problema inițiatorului și cred eu că încercăm să rezolvăm problema celor 3 milioane și jumătate de hectare de terenuri degradate.

Acum, înțeleg că alocarea surselor financiare este insuficientă pentru împădurirea terenurilor din România și mai ales a celor degradate, dar ne-am angajat prin Codul Silvic că vom împăduri până în 2020 2 milioane de hectare, în condițiile în care Ministerul Mediului alocă anul acesta 190 și ceva de miliarde de lei. La un calcul de 30 de mii de lei hectarul la terenuri degradate, ar fi cam vreo 600 și ceva de hectare, faceți socoteala și vedeți cam cât ne-ar trebui ca să ajungem să creștem cu 2 milioane de hectare, 2 milioane adăugându-se la suprafața fondului forestier actuală, ne-ar permite nouă să creștem procentul suprafeței acoperite cu pădure de la 28% la 30, 30 și ceva la sută, cât este media europeană.

Grupul parlamentar al PDL susține proiectul de lege propus astăzi.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Kelemen Atilla, vă rog.

 
   

Domnul Kelemen Atilla Béla László:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Fondul silvic este de o importanță deosebită în România, cred că nu numai din punct de vedere economic, dar și din punct de vedere al protecției mediului.

Toată lumea știe că România era și vrem să fie încă o lungă perioadă bogată în această avuție, "aurul verde", cum s-ar zice, adică pădurile.

Reîmpădurirea acestor milioane de hectare, într-adevăr este un angajament deosebit de important al Guvernului. Este deosebit de important ca să ne apucăm de această reîmpădurire și să terminăm cândva, cum a zis antevorbitorul, prin anii 2020 sau, dacă se poate și vom avea fonduri suficiente, ceva mai repede.

Formațiunea UDMR, Grupul parlamentar al UDMR, susține și votează acest proiect de lege.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Domnul Bogdan Niculescu Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Sunt convins că și grupul nostru parlamentar, prin susținerea pe care o să o dea acestui cadru legislativ, o să-și aducă contribuția justificată la îmbunătățirea situației împăduririlor în România.

În România ultimilor 20 de ani, printr-un proces de transfer de proprietate (de multe ori făcut în momente de criză) s-au despădurit terenuri și s-au degradat și, din păcate, nu s-au produs efecte serioase privind împădurirea.

Sperăm din tot sufletul că, în afară de această reglementare necesară și modernă, făcută de colegii noștri și de experți, să reușim să adăugăm și Guvernul să reușească să adauge și finanțări corespunzătoare. Așa cum ne prezenta unul dintre colegii noștri foarte bine informat și de altfel calificat în materia asta, pentru a ne atinge obiectivul de 2 milioane de hectare până în 2020 este imperios necesar ca România să-și împădurească terenurile multe pe care și le-a stricat în ultimii 20 de ani. Și este, poate, cel mai bun semnal pe care l-am putea da, pentru a nu se confunda societatea liberă a ultimilor 20 de ani și societatea bazată pe economie de piață cu o societate care-și distruge propriile resurse ecologice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Pavel Horj, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Pavel Horj:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș dori să îmi exprim și eu aprecierea pentru apariția în nișa legislației de mediu a acestei legi referitoare la împădurirea terenurilor degradate.

Dacă ar fi să mă refer la cât de importantă este reabilitarea ecologică și reintroducerea în circuitul productiv și ecoprotectiv al acestor suprafețe, aș dori să vă spun că, dincolo de sublinierea pe care a făcut-o domnul deputat Tinel cu împădurirea a circa 2 milioane de hectare până în 2020, programul de guvernare al domnului prim-ministru Boc, la pagina 32 prevede până în 2012 extinderea suprafeței împădurite cu 560 de mii de hectare. Această suprafață nu poate fi făcută decât pe seama terenurilor degradate, care, după unele statistici, ar trece de 3 milioane și ajunge undeva aproape de 4 milioane de hectare.

Și pentru a sublinia cât de importantă este extinderea suprafeței de pădure, aș dori să vă spun că oxigenul necesar unui autovehicul pentru a parcurge 1000 de km este produs de un arbore de fag, de 75-80 de ani, în patru zile.

De asemenea, aș vrea să subliniez că, pe terenul degradat, eroziunea variază între 140 și 750 de metri cubi pe an și pe hectar. Dacă am lua ca referință un vagon de cale ferată de transport de 50-60 de metri cubi, aceasta înseamnă că, prin eroziune, se transferă anual între o garnitură de tren de trei vagoane și undeva la 14 vagoane sunt transferați pe terenurile degradate.

Iată de ce mi se pare atât de importantă această lege și cu amendamentele pe care noi le vom face, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține această lege.

Și acum aș vrea să vă spun una din deficiențele acestei legi, deficiență pentru care eu vă voi demonstra că aceasta nu va putea fi aplicată.

Dacă vă veți uita la sursele de finanțare, veți vedea că legea prevede ca sursă de finanțare: alocații de la bugetul de stat - în condițiile actualului buget, ne putem aștepta ca anul acesta, anul viitor și poate și peste doi-trei ani, să fie zero; sponsorizări de la societăți comerciale - știți cât de săritori sunt sponsorii ca să dea bani pentru împădurirea terenurilor degradate; surse financiare externe nerambursabile sau credite externe pe termen lung - gândiți-vă că prioritățile Guvernului sunt altele când se fac împăduriri de la băncile străine; contribuția benevolă a persoanelor fizice și juridice - gândiți-vă cât de săritoare sunt persoanele fizice să participe la împăduriri.

De altfel, dacă ar fi să fac o remarcă, anul trecut, singurele suprafețe care s-au împădurit în terenuri degradate au fost de câteva zeci de hectare în cadrul programului "România prinde rădăcini" sau "Țara lui Andrei". Este total nesemnificativ și statul nu poate să rămână de o parte, când este vorba de un program atât de important.

Fondul de conservare și regenerare a pădurilor. Acest fond se constituie, în general, când se scoate din fondul forestier o anumită suprafață. Deoarece majoritatea suprafețelor, care se scot din fondul forestier, reprezintă obiective de investiții cu caracter public, toate aceste investiții beneficiază de legi speciale, prin care sunt scutite de la plata acestor taxe de scoatere din fondul forestier. Așa fiind, dacă veți face o analiză comprehensivă a resurselor bugetare ale acestei legi, veți putea trage concluzia că legea este nefuncțională, o votăm de dragul de a fi votată, fără a-i da un suport material.

Motiv pentru care subsemnatul a propus un amendament și în primul raport a fost adoptat de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, ca 10% din Fondul Național de Mediu să fie alocat pentru împădurirea terenurilor degradate și pe care am să rog, prin bunăvoința sa, pe doamna președinte să-l supună la vot, când vom ajunge la punctul 19.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu mai sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Prin urmare, am să vă propun să intrăm în dezbaterea pe amendamente.

La punctul 1. Titlul legii: Lege privind împădurirea terenurilor degradate. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 3 la pct.6. Sunt observații? Nu. Adoptate.

De la punctul 7 până la punctul 10. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 16. Dacă sunt observații?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Clement Negruț:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Aș dori o clarificare din partea inițiatorului la art.12 punctul 13, "Împiedicarea sub orice formă de persoanele fizice și juridice a executării lucrărilor de ameliorare". Dacă se referă aici la faptul că un proprietar nu dorește să vândă sau pe terenul proprietate personală să se producă o astfel de activitate. Asta este una din clarificările pe care le solicit, iar eu aș propune următoarea formulare: "împiedicarea sub orice formă de persoanele fizice sau juridice...", pentru că formularea așa este făcută în toate celelalte articole. În loc de "și", "sau".

Mulțumesc.

Domnule Tabără, vă rog dacă sunteți amabil.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Tabără?

Domnul Cristian Apostol.

 
   

Domnul Cristian Apostol:

Da. Nu este vorba despre împăduriri pe terenurile unor oameni care nu-și doresc acest lucru. În niciun caz. Dar, sunt cazuri în care chiar oamenii nu vor pădure în zona respectivă. Deci, poate o să vă surprindă, dar sunt cazuri. Și, atunci, automat trebuie să intervenim într-un fel sau altul. Mă rog, apare și pct.13, unde se vorbește despre pășunat și veți vedea că există clar o cauză în acest sens, prin faptul că poate aceste terenuri, la un moment dat, au fost utilizate pentru pășunat în trecut și în momentul în care le schimbi categoria de folosință, e clar că oamenii sunt deranjați.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Tinel Gheorghe.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, doamna președinte. Adică aș vrea să clarific anumite aspecte, să nu avem dubii.

Procedura asta de identificare și de delimitare a perimetrelor de ameliorare este una benevolă. În condițiile în care proprietarul terenurilor respective, persoană fizică sau juridică, constată că ameliorarea prin orice formă a terenurilor degradate nu mai poate fi făcută, el poate recurge și la ameliorarea prin împădurire. Deci, din start plecăm cu o condiție. El acceptă benevol aceasta. Dăm drumul la procedură, dacă citiți legea, veți vedea că identificarea acestor terenuri o face o comisie județeană, la care el participă, după care se cheltuiesc niște bani pentru a demara această acțiune, după care el vine și spune, am făcut proiectul și spune, domnule eu nu mai vreau să împăduresc.

Acum lucrurile trebuie să capete o continuitate și o consonanță legislativă și, din acest punct de vedere, legiuitorul a considerat că e bine ca aceste terenuri degradate care nu mai pot fi ameliorate prin nicio altă formă decât, ca formă finală extremă, împădurirea, să meargă până la capăt.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Negruț.

 
   

Domnul Clement Negruț:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea nu a fost întâmplătoare. Romsilva a desfășurat activități de împădurire pe terenuri deteriorate și în perioadele anterioare. Eu m-am referit strict la un caz particular, domnule Tinel, pentru că m-am lovit de o chestiune de genul acesta într-o perioadă când ocupam o anumită funcție administrativă. Un cetățean care nu dorește, ce facem, îl expropriem? Îi luăm terenul? Nu intră pe... Păi, atunci, în opinia mea, ar trebui clarificat în acest articol, nu știu, găsită o formulă, astfel încât să se înțeleagă foarte clar acest lucru.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Deci, este vorba de împiedicarea executării lucrărilor de ameliorare. Când am ajuns să discute executarea lucrărilor de ameliorare, înseamnă că am acceptat studiul de fezabilitate, faza de proiect și trec la faza de punere în practică a acestora. Deci nu discut alte aspecte. Executarea lucrărilor de împădurire.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Sper că v-ați clarificat.

Domnul Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Comisia își menține punctul de vedere, eventual am putea să discutăm despre particula și/sau, pentru că aici nu este vorba de opțiune. Este vorba de lucrări care sunt în executare, pentru care s-a luat acordul, absolut. Deci nu aduce niciun fel de prejudiciu persoanelor fizice sau juridice, referitor la opțiunea lor de a se încadra în aceste perimetre de amenajare. Și, apoi, dacă ar fi după noi, ar trebui chiar s-o forțăm, pentru că în multe locuri e de forțat și vă trimit, domnule prefect, la Sălciua, să vedeți cum au rămas pinii acolo pe Valea Sălciu și în altă parte și blochează efectiv dezastre naturale. Dar nu este vorba de așa ceva și nu pune niciun fel de probleme persoanelor fizice sau juridice în ceea ce privește opțiunea lor pentru astfel de lucrări.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Cu aceste clarificări făcute, cred că putem să trecem la pct.14. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 16. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 17. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 18. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 19 este și un amendament respins. Doriți să-l susțineți?

Vă rog.

 
   

Domnul Pavel Horj:

La punctul 19, doamna președinte.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da.

 
   

Domnul Pavel Horj:

Deci la pct.19 la art.18 am propus următorul amendament. După lit.a) a alin.(1) se introduce o nouă literă, lit.b) cu următorul cuprins: "minimum 10% din valoarea fondului anual de mediu".

Aș dori să subliniez că Ministerul Mediului, prin președintele Fondului de Mediu, a promis și anul acesta ministerul a alocat undeva la 14% din Fondul anual de mediu. Rezultă clar dragostea ce-o manifestă Ministerul Mediului pentru împădurirea terenurilor degradate. Pentru ca această dragoste să nu se răcească în anii următori, vă propun să votați acest amendament pentru că este minimum 10% din Fondul anual de mediu. Și, în acest sens, este la latitudinea ministerului ca de la acest procent în sus să aloce anual un fond pentru împădurirea acestor terenuri.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Kelemen Atilla.

 
   

Domnul Kelemen Atilla Béla Lászlo:

Da. Mulțumesc, doamna președinte.

Pentru o mică clarificare. De ce am eliminat din acest raport suplimentar acest procent de 10%.

Dragi colegi, și domnul coleg Horj a fost acolo și sper că a înțeles și toți colegii de la celelalte partide. Domnul ministru și-a exprimat foarte corect părerea dânsului sau reprezentantul dânsului în comisie: fiindcă nu avem, din păcate, date exacte că avem puieți pentru împădurire sau nu avem puieți. Dacă nu avem, înseamnă că anul acesta trebuie să facă pădurarii puieții și numai la anul putem împăduri cu acei puieți. Deci ca să ne legăm de acest procent. Există în fondul de mediu bani pentru așa ceva, dar este în funcție de o necunoscută cantitatea de puieți care stă la dispoziția pădurarilor pentru împădurire. De aceea s-a scos acest procent de 10%.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader?

Doamna Sulfina Barbu, înțeleg.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Stimate colege,

Stimați colegi,

Sigur că avem un Fond național de mediu din care ne dorim să rezolvăm toate problemele de mediu din România, dar argumentul pentru care nu pot să fiu de acord cu un astfel de amendament este tocmai acela că putem să avem ani în care putem să alocăm 20%. Acolo avem concurs de proiecte, de ce să nu lăsăm deschis. Depinde până la urmă de angajamentul politic al Guvernului de la acea dată, de dorința politică de a rezolva o problemă pe care o avem în România.

Primul semnal pe care acest guvern l-a dat a fost transferarea domeniului silviculturii de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Ministerul Mediului, acolo unde-i este locul, pentru că Ministerul Mediului are acest concept de protecție, de conservare și acolo trebuie să fie. În acest moment, în această perioadă a României în care ne aflăm, acolo trebuie să fie silvicultura.

Haideți să dăm posibilitatea să vină și la un moment dat poate putem aloca și 30%, dar este concurs de proiecte, să lăsăm deschisă competiția pentru acest capitol.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Am să vă supun la vot...

Domnule deputat,

 
     

Domnul Pavel Horj:

Am o scurtă intervenție...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dar, vă rog să fie scurtă.

 
   

Domnul Pavel Horj:

Da, doamna președinte, foarte scurtă.

Aș dori să informez colegii deputați că este inexact faptul că nu se cunoaște resursa de puiet care există în acest moment pentru împădurirea terenurilor care ar face obiectul unui program de împăduriri.

De altfel, 10% alocat de la Fondul de mediu ar însemna câteva mii de hectare în plus care ar urma să se împădurească, or, pentru această suprafață există resursă, atât în pepinierele Regiei Naționale a Pădurilor, cât și în pepiniere particulare care au apărut de ordinul sutelor în toate județele țării. Și acolo unde nu s-ar găsi puieți, există resursa regenerărilor naturale. Deci, toată chestiunea se reduce la bunăvoința noastră să alocăm fonduri pentru ca această lege să-și producă efecte.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Vă supun votului amendamentul respins de comisie. Deci, amendamentul respins de comisie, pe care domnul deputat Horj l-a susținut în fața dumneavoastră.

Amendamentul a trecut cu 65 de voturi pentru, 45 împotrivă și 2 abțineri. (Aplauze.)

La punctul 20 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Cu aceasta am epuizat acest punct. Urmează votul final.

 
Proiectul de Lege privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944 (retrimis comisiei);  

Punctul 11. Proiectul de Lege privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadrele militare active îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul cineva? Inițiator?

Doamna Aura Vasile. Am înțeles.

Vă rog.

   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc.

Doamnă președinte,

Pentru că nu au fost încă finalizate discuțiile și cât de cât nu avem încă toate răspunsurile pe care le-am solicitat organismelor în drept, vă rog să fiți de acord să retrimitem la comisie această inițiativă legislativă până când o să putem să ne formulăm un punct de vedere comun.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

96 de voturi pentru, 9 împotrivă și 2 abțineri. A fost acceptată această propunere. Și două săptămâni cred că e termenul foarte bun.

Da. Trecem la Capitolul "Respingeri".

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. (rămasă pentru votul final);  

Punctul 12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Comisia propune respingerea.

Inițiatorii nu doresc să intervină.

Din partea grupurilor parlamentare nu sunt solicitări pentru intervenții. Și urmează votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind împădurirea terenurilor degradate (rămas pentru votul final);  

Domnul Toader are o intervenție pe procedură la un alt capitol, înțeleg că există o agitație...

Domnule Toader, vă rog.

   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte, cu scuzele de rigoare, avem o dispută chiar în cadrul grupului referitoare la modul la care am votat acel amendament cu 10%. Deci, unii au înțeles că dacă votăm pentru, rămâne amendamentul comisiei, dacă votăm respingerea, nu mai rămâne amendamentul comisiei. (Vociferări.)

Eu sunt de acord cu dumneavoastră, dar eu aș solicita să fiți de acord să reluăm și să spunem foarte clar, cine votează pentru este amendamentul respins sau nu. Și, atunci... nu facem... (Vociferări în Grupul parlamentar al PSD.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aurelia Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă președinte, am mai propus o dată de la acest microfon să facem o seminarizare privind regulamentul. Poate, fiind la jumătatea mandatului, sunt colegii care nu l-au citit și care, teoretic, nu știu cum se face o dezbatere generală și ce rol avem noi în această sală. Oricum nu suntem de acord, dar, doamna președinte, pentru a ne putea lămuri, vă cer o pauză de consultare, în condițiile în care să vedem și noi ce se întâmplă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Și atunci ne revedem în plen miercuri, înțeleg.

Ne revedem, plenul de miercuri începe la ora 10, iar mâine, vă reamintesc, plenul reunit, convocarea este pentru ora 12. Mâine, plen reunit, ședință comună. Iar poimâine, începând cu ora 10, programul, și într-un sfert de oră sunt întrebări, interpelări.

 
  Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.  

- pauză -

   

Domnul Mircea Dușa:

Stimați colegi,

Deschidem ședința dedicată răspunsurilor la întrebări și interpelări.

Domnul deputat Neacșu Marian, o interpelare adresată Ministerului Justiției.

Doamna secretar de stat, aveți cuvântul. Domnul Neacșu este în sală? Nu este. Vă rog să-i transmiteți în scris.

Domnul deputat Adomniței Cristian, interpelare adresată Ministerului Educației. Vă rog să-i transmiteți în scris răspunsul.

Domnul deputat Nicolăescu Gheorghe Eugen. Interpelare adresată Ministerului Sănătății. Vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris.

Domnul deputat Ialomițianu Gheorghe. Interpelare adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

 
   

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Domnule președinte de ședință, am primit răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnul deputat Ghiță-Eftemie Stelian. Interpelare adresată Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Vă rog să-i transmiteți răspunsul scris.

Domnul deputat Bejinariu Eugen, interpelare adresată Ministerului Finanțelor Publice. Vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului: Maria Eugenia Barna

Trecem la prezentarea de interpelări.

Au depus interpelări... Dacă din colegii aflați în sală doresc să prezinte interpelările? Poftiți, doamna deputat.

   

Doamna Maria Eugenia Barna:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Apărării Naționale, domnului ministru Gabriel Oprea și vizează rezolvarea unui memoriu care mi-a fost adresat de domnul Popescu Gheorghe pentru munca prestată în stagiul militar în cadrul MFA - Construcții, solicită să fie reanalizată posibilitatea extinderii ariei de aplicabilitate a Legii nr.309 și asupra altor categorii socio-profesionale.

Următoarele interpelări, respectiv un număr de 18, vizează situația agenților procedurali.

Stimați colegi, domnule ministru al justiției, Cătălin Marian Predoiu, v-aș ruga să-mi răspundeți la memoriile care mi-au fost adresate, pe care le-am trecut în această interpelare, și anume această categorie profesională a fost exclusă din personalul auxiliar de specialitate și, în acest fel, au pierdut sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.

De aceea, am adresat aceste interpelări atât ministrului justiției, cât și domnului ministru al muncii, familiei și protecției sociale. Domnilor miniștri, vă rog pe această cale să-mi răspundeți de ce nu au fost încadrați corespunzător și vă solicit să reanalizați posibilitatea acordării sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, având în vedere că foarte multe litigii s-au derulat pe această speță, această categorie profesională câștigând în instanță aceste drepturi.

Mai mult, în cadrul Comisiei pentru simplificarea sistemului public de salarizare și ierarhizare, prin analizarea comparativă a evoluției drepturilor salariale din sectorul public și privat pe categorii profesionale, se poate analiza situația agenților procedurali, în așa fel încât să fie reglementat statutul acestora și reîncadrarea corespunzătoare.

 
  Aurel Vlădoiu

Domnul Mircea Dușa:

Domnul deputat Vlădoiu.

   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule președinte,

Am prezentat în scris patru interpelări.

Mă opresc numai la două, pe scurt.

Este vorba de cea adresată domnului ministru Daniel Petru Funeriu, ministrul învățământului, prin care solicit alocarea sumei de 300 de mii de lei pentru Grupul școlar "Constantin Brâncoveanu" din Horezu, lucrare începută în 1994 și nici până astăzi nu este finalizată. În Horezu învață peste 2500 de copii. Sunt peste 200 de cadre didactice și este nevoie să finalizăm rapid investiția la acest obiectiv foarte important pentru Grupul școlar din orașul Horezu.

A doua interpelare se adresează domnului ministru al sănătății, domnului ministru Czeke Attila, prin care solicit alocarea sumei de 1.100 mii de lei pentru finalizarea spitalului din Horezu. Este un spital care deservește 80 de mii de pacienți din zona Horezu, la care sunt arondate peste 20 de localități. Am făcut recepția parțială la acest spital și sperăm ca în acest an, cu ajutorul domnului ministru, să finalizăm lucrarea la spitalul din Horezu.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Mircea Dușa:

Da.

 
  Vasile Popeangă

Domnul Vasile Popeangă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Mihai Șeitan și se referă la modul cum se procedează la încadrarea personalului în baza art.30 alin.(5) din Legea nr.330/2009 fără a încălca Constituția.

În cursul lunii februarie, domnule ministru, 2010, în baza art.30 alin.(5) din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, Direcția de asistență socială și protecția copilului a procedat la reîncadrarea personalului din cadrul instituției păstrând salarizarea la nivelul lunii decembrie 2009, în conformitate cu ordinul comun al Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor Publice.

În luna martie, AJPS Gorj a notificat printr-o serie de adrese Direcția de asistență socială și protecția copilului în care a arătat că s-au constatat nereguli la reîncadrarea personalului, avertizându-i să reîncadreze personalul fără a ține cont de sporurile prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, deși acest contract era perfect legal și înregistrat la Agenția județeană pentru prestații sociale Gorj.

Ca urmare a noilor reîncadrări, veniturile nete au crescut cu aproximativ 50%, ajungându-se la salarii nete cuprinse între 450 și 500 de lei pe lună de salariat, față de luna decembrie 2009.

În consecință, eu consider că noua reîncadrare este contrară prevederilor legale și de aceea, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați dacă s-a procedat în conformitate cu dispozițiile legale și constituționale la reîncadrarea personalului de la Direcția de asistență socială și protecția copilului Gorj, conform adresei transmise de Agenția județeană pentru prestații sociale Gorj.

Doresc ca răspunsul să-mi fie comunicat în scris.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Mircea Dușa:

Au depus interpelări în scris: Angel Tîlvăr - patru interpelări, Constantin Severus Militaru - o interpelare, Petru Călian - două interpelări, Petru Movilă - o interpelare, Gheorghe Ialomițianu - o interpelare, Ioan Holdiș - trei interpelări, Ciprian Florin Luca - o interpelare, Ioan Stan - două interpelări, Marian Ghiveciu - două interpelări, Florin-Costin Pâslaru - șapte interpelări, Emil Radu Moldovan - două, Ion Călin - două, Dorel Covaci, două; Mugurel Surupăceanu, două interpelări; Adrian Mocanu, două; Horea-Dorin Uioreanu, două; Nini Săpunaru, una; Lucia Varga, una; Radu Bogdan Țîmpău, una; Aledin Amet, două; Mircia Giurgiu, treisprezece; Mircea Gheorghe Drăghici, două; Constantin Chirilă, una; Cătălin Cherecheș, șase; Mihai Donțu, una; Sorin Zamfirescu, una; Carmen Ileana Moldovan, trei; Daniel Oajdea, una; Dragoș Gabriel Zisopol, opt.

Cu aceasta, declar ședința dedicată interpelărilor și răspunsurilor închisă și ne revedem dimineață, la ora 8,30, la declarații politice.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,15.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 12 august 2020, 5:11
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro