Plen
Ședința Camerei Deputaților din 20 septembrie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 20-09-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 septembrie 2010

2. Dezbateri politice organizate în temeiul art.180 din Regulament la solicitarea Grupului parlamentar al PNL cu tema "Situația prezentă și evoluția socio-economică a României".

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

Pe ordinea de zi de astăzi urmează să avem dezbateri politice organizate în temeiul art.180 din Regulament, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Situația prezentă și evoluția socio-economică a României".

Procedură. Vă rog.

  ................................................
 

- după pauză -

Doamna Roberta Alma Anastase:

Invit secretarii la prezidiu.

Reluăm dezbaterile de pe ordinea de zi: "Situația prezentă și evoluția socio-economică a României".

Avem pe procedură intervenția? Vă rog, pe procedură.

Domnul Petre Petrescu:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamna președinte,

Stimați colegi,

În ceea ce mă privește, vreau să mă adresez dumneavoastră, dar în mod expres și dumneavoastră, domnule președinte Boc, în calitate de președinte al Partidului Democrat Liberal.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervențiile pe procedură, vă rog!

Domnul Petre Petrescu:

Pe procedură, pe procedură, dar îmi fac o deschidere... Pentru că, în ceea ce mă privește, stimați colegi, am mai luat cuvântul de la tribuna acestui Parlament, de la Camera Deputaților, și am spus că nu sunt de acord cu anume practici.

Ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută nu mă caracterizează și nu vreau să particip la o astfel de ședință în care președinta Camerei Deputaților, și îmi cer scuze față de dumneavoastră, doamna președinte, că sunt nevoit să folosesc, poate, cuvinte și tonalități nepotrivite într-un astfel de cadru, dar sper că mă veți înțelege, în care dumneavoastră, doamna președinte, ați denaturat voința noastră, voința alegătorilor.

Motiv pentru care, eu revin și rog colegii parlamentari din toate grupurile parlamentare - deputații din toate grupurile - să fie de acord ca măcar până când se va lua o decizie în ceea ce privește legalitatea sau nelegalitatea, corectitudinea sau necorectitudinea modului în care dumneavoastră ați condus această ședință, să reveniți asupra deciziei pe care ați luat-o, să acceptați rugămintea noastră, ca astăzi dumneavoastră să nu conduceți această ședință, și să permiteți unuia dintre secretarii de la PDL, aș spune, să vă înlocuiască.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Ați depășit două minute.

Domnul Petre Petrescu:

Închei cu această frază, doamna președinte.

Am această rugăminte în ideea în care și noi dorim să-i oferim prilejul domnului prim-ministru Emil Boc să ni se adreseze cu niște teme care ne interesează atât pe noi, cât și pe dumneavoastră, cât și întreaga populație a acestei țări.

Revin și chiar închei cu această frază: vă rog să luați în considerație rugămintea noastră și să fiți înlocuită la conducerea ședinței de astăzi de unul dintre vicepreședinții de la PDL.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă invit, chiar dacă nu este o lectură neapărat obligatorie, dar cu siguranță va fi plăcută pentru dumneavoastră, să lecturați Regulamentul.

Vă propun următoarea procedură pentru desfășurarea acestor dezbateri: 10 minute sunt rezervate Grupului parlamentar al PNL, pentru expunerea principalelor probleme ale temei supuse dezbaterii politice; 45 de minute sunt rezervate primului-ministru, care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor; fiecărui grup parlamentar i se rezervă timp maxim pentru participare la dezbateri, în raport cu numărul inițial al membrilor săi, calculat la 10 secunde pentru fiecare deputat, la care sunt adăugați cu același calcul 14 deputați membri ai Grupului deputaților independenți și 8 deputați independenți fără apartenență la un grup de deputați, după cum urmează: Partidul Democrat Liberal - 19 minute; PSD + PC - 19 minute; Partidul Național Liberal - 11 minute; Uniunea Democrată Maghiară din România - 4 minute; minoritățile naționale - 3 minute; Grupul deputaților independenți - 3 minute; deputații independenți fără apartenență la un grup de deputați - 2 minute.

Dacă sunt observații în legătură cu această procedură de desfășurare a dezbaterilor? Nu sunt.

Vă supun la vot. Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

Nu merge aparatul electronic.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votăm procedura asta de desfășurare.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 128 voturi pentru; 3 voturi împotrivă; 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, procedura a fost aprobată.

Conform procedurii aprobate, îi dau cuvântul domnului deputat, lider al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, Călin Popescu-Tăriceanu, pentru a prezenta principalele aspecte ale temei supuse dezbaterilor politice.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Cabinetului,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Iată că se împlinesc astăzi aproape 2 ani de când România și românii se chinuie sub conducerea domnilor Băsescu și Boc.

După cum știți, nu se poate spune că PDL a pierdut timpul: salariile românilor au fost scăzute, șomajul s-a dublat, prețurile au crescut, TVA-ul a fost mărit, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii a fost decimat prin politica fiscală a Guvernului, contribuabilii au fost batjocoriți prin celebra ordonanță a PDL-ului prin care au fost obligați să stea câteva zile pe lună pe la ușile diferitelor instituții ale statului.

Economia României este în cădere liberă, de fapt am rămas una dintre ultimele țări din Europa care, în 2010, va fi în scădere economică și, din păcate, nici anul 2011 nu sună mai bine.

Dar aceste sacrificii făcute de români nu au fost zadarnice. PDL-ul a folosit "bine", cu ghilimelele de rigoare, banii astfel economisiți: domnul Băsescu a fost reales președinte, toată lumea din PDL este fericită, imensa clientelă politică a partidului de guvernământ o duce mai bine ca niciodată.

În timp ce premierul cântă refrenul lipsei de bani la buget pentru pensii și pentru salarii, se găsesc întotdeauna bani pentru satisfacerea tuturor fanteziilor miniștrilor PDL și pentru umplerea tuturor cuferelor portocalii.

Nu m-ar mira să aud și astăzi vechea placă de patefon despre greaua moștenire și guvernul care și-a încheiat mandatul acum 2 ani. V-aș cere, însă, domnule prim-ministru, încă de pe acum, să renunțați la această abordare.

Românii știu că România este o țară bogată, și este o țară care, în mod normal, poate să plătească și pensii și salarii decente. Este o țară care poate crește economic.

Dar România nu este o țară atât de bogată încât să-și permită să fie guvernată de PDL. România nu este o țară atât de bogată încât să acopere găurile date de PDL la bugetul de stat, și nicio țară din lume nu ar fi atât de bogată încât să-și permită să fie guvernată de PDL. Sunt convins că dacă Traian Băsescu și Emil Boc ar conduce orice țară din lume, indiferent cât ar fi de bogată, indiferent cât ar fi fost de bine guvernată până atunci, și acolo s-ar ajunge ca, în mai puțin de 2 ani, acea țară să nu mai aibă bani de salarii și de pensii, pentru că nicio țară nu ar rezista dacă ar fi guvernată, așa cum guvernează PDL din 2008 încoace. Nici o economie nu ar putea rezista dacă ar fi oprite toate investițiile, dacă banii bugetului de stat ar fi risipiți, dacă puterea de cumpărare a populației s-ar prăbuși, dacă impozitele ar crește într-un ritm susținut, dacă șomajul ar exploda, dacă sectorul IMM-urilor ar fi supraimpozitat peste noapte și dacă investițiile străine ar dispărea.

Doamnelor și domnilor,

Am chemat astăzi Guvernul în fața Parlamentului, pentru o dezbatere cu privire la situația economică prezentă și la perspectivele socio-economice ale României. Facem acest lucru pentru că suntem îngrijorați. Așa cum se prezintă lucrurile acum, nu există nicio perspectivă. Economia scade, în continuare, iar impozitele cresc. Guvernul aruncă țara în spirala reducerii consumului și a investițiilor, ceea ce intensifică contracția economiei. Semnele arată că în anul 2011 nu va fi ușor.

În timp ce majoritatea țărilor europene înving criza economică, România are dificultăți din ce în ce mai mari. Promisiunile Guvernului, din păcate, nu mai pot ține de cald. Le-am auzit și anul trecut și în primăvara acestui an. Ni se tot spune că, în curând, criza se va termina și greul ar fi trecut. Și, apoi, se măresc din nou impozitele, se scad salariile și pensiile, iar România se adâncește tot mai mult în criza economică.

În acest context, primul lucru pe care dorim să-l întrebăm pe domnul prim-ministru este bilanțul Guvernului domniei sale în ultimele nouă luni, în afară de mărirea TVA-ului și de scăderea salariilor.

Are ceva realizări? Crede domnia sa că a făcut ceva bun?

Dar, domnule prim-ministru, să știți că o frunză nu poate ține loc la realizările guvernării, așa cum nu poate să țină loc de haină, chiar dacă nu este o frunză oarecare, ci chiar loggo-ul de țară al României. Deci, să nu treceți la realizări și la brandul de țară.

În primul rând, dorim să ne spună Guvernul care este moștenirea, pe care și-a lăsat-o singur, din 2009. Cu alte cuvinte, cât ne costă campania electorală a domnului Băsescu, de anul trecut, câți bani s-au risipit ca domnul președinte să fie reales.

Teama că Băsescu nu va fi reales a făcut ca, în 2009, acest guvern să nu facă niciun fel de economii. Criza s-a agravat, iar românii plătesc acum din pensiile și salariile lor factura pentru concertele electorale organizate de doamna Ridzi în 2009.

În 2009, statul, bugetul a încasat mai puțini bani decât în 2008, dar Guvernul a cheltuit mai mult în 2009 decât în 2008. Toate familiile din România au cheltuit mai puțin în 2009 față de 2008, numai Guvernul Boc a deschis larg punga și a ordonat petreceri pentru campania electorală a domnului Băsescu.

PDL știa foarte bine că va duce țara la dezastru economic; știa că este o minciună atunci când spunea, în 2009, că sunt bani pentru pensii și salarii. Am văzut lideri ai PDL - foști miniștri până de curând - declarând că știau foarte bine că țara merge spre rău, dar au mințit în 2009 pentru că era campanie electorală.

Iată de ce vă întreb: ce fel de președinte al României mai este acela care a fost ales, având ca program politic "minciuna instituționalizată"? Ce ne mai poate spune acest guvern care a recunoscut prin domnul Berceanu, pe atunci ministru, că a ascuns realitatea economică a țării?

În fine, al doilea lucru care ne interesează, nu doar pe noi, parlamentarii, ci interesează și mediul de afaceri și partenerii externi, și, în ultimă instanță, o țară întreagă, este motivul remanierii recente de guvern.

Primul-ministru nu a spus nimic în sensul acesta și nici noii miniștri nu au arătat intenții clare. Au fost schimbați cei care răspund de economie, finanțe și muncă, deci cei cu atribuțiile cele mai importante în sfera politicilor economice și sociale. De ce? Probabil vom afla astăzi.

Vor fi, însă, ceea ce este mai important din partea domnului prim-ministru să ne explice, vor fi schimbări de politici în acest sens, și, sigur, că așteptăm răspuns.

În orice caz, vreau domnule prim-ministru, să vă atenționez cu toată deferența, în temeiul principiilor fundamentale de funcționare a democrațiilor parlamentare, Guvernul vine regulat în fața Parlamentului și dă socoteală, mai ales atunci când este vorba de o astfel de remaniere amplă. Și, de obicei, vine singur, din propria inițiativă, și nu așteaptă să fie chemat. Sigur, asta dacă știe regulile democratice.

Am văzut declarațiile recente ale fostului ministru de finanțe. Dacă am înțeles bine, se pare că avem o problemă cu domnul prim-ministru, care nu înțelege problemele economice. Dacă am înțeles bine, domnul prim-ministru și PDL habar nu au ce trebuie făcut cu economia. Mă și gândesc cum trebuie să se fi gândit domnul Boc la remaniere. Am o înțelegere limitată a economiei și atunci pun oameni care înțeleg la fel de mult ca și mine. Și, rezultatul l-ați văzut.

Să vă spunem ce am înțeles noi, opoziția, din recenta remaniere de guvern. Ni s-a părut că a fost un fel de reîmpărțire a resurselor țării între clanurile din județele conduse de PDL și nimic mai mult. Și, ca să fie o remaniere "ca la carte", în stil PDL, domnul Boc a luat lista traseiștilor politici "serioși", adică cei cu mai mult de trei partide la activ, așa cum a fost făcută de "Coaliția pentru un Parlament curat", la alegerile din 2008, și a ales de acolo câțiva miniștri.

Cât privește măsurile de relansare economică, pe care guvernul le are în vedere, nu știu dacă are rost să insistăm foarte mult, pentru că domnul Vlădescu, am văzut, a declarat că "nu există un program obiectiv de relansare", și, personal, nu cred să fi făcut domnul Boc un astfel de program de la remanierea domnului Vlădescu încoace.

Noi, liberalii, nu suntem de acord cu ideea că România își va reveni numai atunci când economia mondială își va relua creșterea. Întrucât am auzit această teză și la domnul Băsescu, și acum și la domnul Vlădescu, trebuie s-o contrazicem.

România, după părerea noastră, are resurse. Și are resurse substanțiale pentru creștere economică, chiar și în interiorul bugetului ar exista astfel de resurse, dacă banii nu ar fi prost cheltuiți. Este, însă, o mare vină a Guvernului PDL, că a distrus efectiv capitalul românesc, ceea ce creează o dificultate pentru economia țării și nu acum, nu numai acum, ci pentru mulți ani înainte. Zeci de mari firme românești, cu mii de angajați au intrat în insolvență sau faliment în 2009 și 2010, iar Guvernul Boc ar trebui să le aibă pe conștiință.

Distrugerea capitalului românesc este cu adevărat o mare problemă care îngreunează relansarea economică a țării. Guvernul ar trebui să sprijine capitalul național, dar, din păcate, nu cred că este în stare.

Dorim să întrebăm Guvernul ce are de gând să facă și în domeniul politicilor fiscale în perioada următoare. Este o întrebare importantă, pentru că îi interesează pentru toți românii. Numai că nu cred că Guvernul Boc are habar ce va face peste trei luni, aceasta evident în condiția în care va mai fi la putere. Acest Guvern a dat două lovituri crâncene contribuabililor în șase luni, fără niciun avertisment, prin majorarea TVA și prin reglementările privind impozitarea suplimentară a veniturilor persoanelor fizice autorizate și a celor provenite din drepturile de autor.

Cerem Guvernului să-și asume răspunderea pentru un calendar clar de revenire la nivelul anterior al salariilor din sectorul bugetar, pe baza anumitor criterii de performanță. Cu alte cuvinte, oamenii trebuie să știe cât va dura această curbă de sacrificiu, pentru că vorbim aici de profesori, de medici, de funcționari, oameni care nu merită să fie tratați cu disprețul îmbogățiților guvernării portocalii, ci cu respect, pentru că ei au un rol esențial în orice societate.

Este de datoria Guvernului să explice aceste lucruri, pentru că mulți români au impresia că acest partid aflat la guvernare nu face decât să impună o politică neofanariotă, prin care banii luați de la săraci ajung la cei bogați.

Doamnelor și domnilor, ultima chestiune la care doresc să mă refer este faptul că acest Guvern conduce România fără program de guvernare, ceea ce este o încălcare a regulilor democratice și chiar a spiritului Constituției.

Este adevărat, în decembrie 2008 și decembrie 2009, domnul Emil Boc a prezentat Parlamentului niște programe de guvernare demult încălcate și căzute în desuetudine. Iată, în decembrie 2009, programul de guvernare prezentat de domnul Boc cuprindea un set de măsuri care să conducă la "relansarea economiei și consolidarea creșterii economice". Am citat din programul domniei sale. Nici nu o să credeți: prima măsură era menținerea "pe întreaga perioadă a actului de guvernare a aceluiași nivel al cotei unice și al taxei pe valoarea adăugată". Din acest motiv spuneam că acest Guvern nu are, de fapt, niciun program de guvernare, pentru că, după cum știți, taxa pe valoarea adăugată a fost majorată de la 19 la 24%.

Declarațiile de intenție despre descentralizare, despre consolidarea clasei de mijloc în realitatea adusă la sapă de lemn de actuala guvernare sau despre crearea de locuri de muncă, în timp ce ne apropiem de un milion de șomeri, nu mai pot fi luate în serios.

De programul din 2008 nu vă mai amintesc, pentru că tot domnul Boc a venit și atunci și a promis protejarea locurilor de muncă și protejarea și creșterea graduală a puterii de cumpărare a populației.

După cum știți, praful s-a ales și de locurile de muncă și de puterea de cumpărare și de promisiunile din 2008, așa cum avea să se aleagă și de promisiunile din programul de guvernare din 2009. Din păcate, nu doar programul de guvernare și programul anticriză îi lipsesc Guvernului, ci și legitimitatea politică a suportului necesar în Parlament. Este un Guvern învestit prin voturile unor parlamentari migratori politici, un Guvern care nu se bazează pe sprijinul populației și pe votul electoratului, ci prin cumpărare de voturi în Parlament, practicând corupția politică, un Guvern care spune că vrea să facă reforma statului cu voturile traseiștilor politici.

Doamnelor și domnilor,

România nu mai este condusă acum de nimeni, țara este lăsată în voia sorții. Guvernul PDL nu este un adevărat Guvern, este redus la statura unui grup de persoane care folosesc în interes de partid pozițiile pe care le ocupă vremelnic în fruntea țării. Acest Guvern nu are nicio idee, nicio soluție pentru a scoate țara din criză.

Lipsit de program de guvernare, Guvernul Boc este redus la adevărata sa statură politică, cea a unei vuvuzele mici și portocalii, a președintelui, folosită pentru a stârni zgomote și perdele de fum, pentru a nu se mai vedea exact adevărata natură a guvernării Băsescu, caracterizată prin dezastru economic, sărăcie a celor mai mulți români, dar și proliferarea îmbogățiților crizei, specie nouă și nefastă, ieșită acum la lumină din toate cotloanele și ascunzătorile PDL-ului.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Emil Boc pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului cu privire la problematica temei în dezbatere.

Domnul Emil Boc (prim-ministru):

Doamnă președinte a Camerei Deputaților.

Doamnelor și domnilor deputați,

Distinși colegi,

În primul rând, vreau să mulțumesc Grupului PNL pentru invitația adresată de a participa la această dezbatere.

Nu pot, însă, să mă declar mulțumit, după modul în care a început această dezbatere, întrucât în loc să se fi fundamentat pe soluții și propuneri concrete, cu privire la componenta economico-socială a țării, am asistat la o listă demagogică de declarații politice.

Eu o să încerc să nu vă prezint toate materialele pe care le-au pregătit colegii mei, ci să vă prezint într-o formulă sintetică câteva răspunsuri la întrebările pe care și românii le așteaptă și cu siguranță dumneavoastră, cu atât mai mult.

Nu pot, însă, să nu-l întreb pe domnul Tăriceanu, pentru că dacă era cineva în măsură să ceară socoteală pentru perioada aceasta, cu siguranță acela nu era în măsură să fie domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Spun aceasta pentru că îl întreb pe domnia sa și dacă are răspunsul, îl rog să ne comunice și nouă, ce țară din lume a reușit să aibă performanța pe care a avut-o România în 2008, când premier era Călin Popescu-Tăriceanu și pe o creștere economică de peste 8%, să lase țara cu un deficit de 5,4%, să înghețe, să consume toți banii din vânzarea BCR-ului, să facă 5 km de autostradă și să trimită toți banii pe cheltuieli cu substrat politic, fără a lăsa în această țară urme de cheltuială eficientă a banului public.

Și domnul Tăriceanu are pretenția ca noi să plătim în continuare același nivel al salariilor și pensiilor, uitând că întreaga lume a intrat într-o criză economică și că de la o creștere de plus opt România a suferit o contracție economică de 7%, nu a mai avut banii pe care i-a tocat din vânzarea BCR-ului, peste 3 miliarde de euro, a accentuat dezechilibrele structurale pe care țara le are, nu a orientat banii spre investiții, ci i-a dus în consum și a agravat, practic, situația României, odată cu intrarea în criza economică globală.

Din nefericire, vechiul Guvern nu a reușit să fructifice avantajul extraordinar al intrării României în Uniunea Europeană. Fluxurile de capital străin, creșterea economică au fost o șansă irosită pentru România. Pentru că dacă acei ani, 2007, 2008 erau folosiți de Călin Popescu-Tăriceanu pentru a aduce bani în investiții, atunci alta era situația și în 2009 și în 2010, pentru că România nu trebuia acum să corecteze derapajele din anul 2008, ci, dimpotrivă, avea resurse de creștere economică sănătoasă. Toate acestea nu s-au întâmplat și sunt realități pe care le cunoașteți foarte bine, de aceea cred că nu dumneavoastră erați cel abilitat să faceți astăzi declarația pe care ați făcut-o, având în vedere precedentul guvernării din anul 2008.

Acum voi fi foarte scurt cu privire la ceea ce este și ceea ce avem de făcut. Și aici voi fi foarte sincer și direct.

  1. Greul nu a trecut încă și lunile următoare vor fi decisive pentru ceea ce înseamnă consolidarea reformelor începute și asigurarea temeiurilor sănătoase pentru creșterea economică din 2011. Subliniez, o creștere economică fundamentată pe productivitate, pe investiții, pe locuri de muncă și nu una pe împrumut și consum, așa cum au promovat-o cei din Partidul Național Liberal.
  2. Vreau să vă asigur că oricine era la guvernare în locul nostru, era obligat să ia aceleași decizii corecte cu 22 de milioane de români, dureroase din punct de vedere politic, dar necesare României.

În al treilea rând, vreau să vă mai spun un lucru: cu politici populiste de genul celor promovate astăzi de opoziție, România nu va ieși din recesiune și nu va putea să aibă o creștere economică sănătoasă în anii următori. Oricât de dur sună pentru dumneavoastră, v-o spun direct și precis: cu populisme nu scoatem țara din criză, din recesiune și să o ducem pe creștere economică.

De rezultatele muncii noastre, de modul în care vom reuși să ducem aceste reforme până la capăt depinde succesul economic al anilor viitori. Efectul pozitiv al măsurilor noastre se vor vedea începând cu 2011 și cu anii următori, când România va putea să aibă o economie bazată pe o creștere economică sănătoasă, unde să nu mai fie nevoie să lăsăm deficite de 5,4 pe o creștere economică de 5,8, să avem mai mulți bani pentru ceea ce înseamnă dezvoltare, să fructificăm avantajele competitive pe care această țară le are, să cheltuim atât cât producem și să punem accent pe ceea ce înseamnă dezvoltare, cu mai puțin populism, dar cu mai mult sânge rece în luarea deciziilor corecte pentru România.

De aceea, obiectivul fundamental al nostru este acela de a consolida reformele începute, de a lua în continuare acele decizii care sunt necesare pentru a păstra un deficit bugetar care să poată fi acoperit, aceasta înseamnă 6,8 în 2010, 4,4 în 2011, iar acest deficit, repet, să poată fi acoperit.

Nu mai sunt vremurile din anul 2008 și fiecare român o poate resimți când vede că nu mai există credit cu buletinul. La o scară macro, așa stau situațiile și pe plan mondial. Banii sunt scumpi, împrumuturile nu se mai dau ușor. Pentru a putea să iei bani, trebuie să fii credibil. Iar România, cu politicile promovate în 2008, când am avut doar o creștere fundamentată pe consum și împrumut, nu poate merge mai departe.

Avem nevoie în primul rând să ne facem ordine în propria ogradă. Și aceasta a început Guvernul să facă, începând cu 2009, prin restructurarea importantelor sectoare ale vieții publice și ale economiei. Avem nevoie să găsim, în primul rând, la noi acasă, resurse bugetare suplimentare, pentru a le duce spre investiții și locuri de muncă. Nu există altă cale de creștere economică, doamnelor și domnilor, decât acea cale a susținerii investițiilor, a locurilor de muncă și a reducerii cheltuielilor, în conformitate cu ceea ce un stat își poate permite.

Dacă cineva crede că se mai poate trăi cu deficite care să nu aibă acoperire, că se pot împrumuta bani fără costuri uriașe pentru țară, pentru generațiile viitoare, se înșeală.

Ceea ce facem astăzi noi este să facem acele reforme în plan intern, prin care să disponibilizăm cât mai multe resurse spre partea de investiții, spre partea de dezvoltare, spre partea de infrastructură, singura care poate duce la o creștere economică sănătoasă.

Și, de asemenea, să investim în cercetare și inovare, în transport și energie regenerabilă, să creăm un mediu mult mai prietenos pentru mediul de afaceri, prin reducerea birocrației și a altor mecanisme care astăzi îngreunează funcționarea mediului de afaceri și, repet, nu în ultimul rând, printr-o forță de muncă bine pregătită, capabilă să facă față provocărilor mileniului în care trăim.

De aceea, vreau să mai răspund punctual la câteva provocări lansate aici. S-a spus că acest Guvern nu a luat nicio măsură anticriză, nu a luat nicio măsură în acești doi ani pentru susținerea activității economice. Este un lucru fals. Nu vreau să prezint aici un bilanț triumfalist, nu vreau însă nici să cădem în cealaltă extremă, în care totul este negativist și nimic nu se face, ci să spunem lucrurilor pe nume. Și din acest punct de vedere, vă prezint doar zece măsuri pe care le-am avut în vedere și pe care le aplicăm în continuare, astfel încât să putem susține activitatea economică și implicit să intre în categoria măsurilor anticriză.

În primul rând, menținerea cotei unice de impozitare de 16%. Am venit aici în fața Parlamentului, ne-am pus mandatele pe masă, pentru a apăra cota unică și pentru a apăra și TVA-ul. Dumneavoastră ați fost aceia care ați sesizat Curtea Constituțională și datorită deciziei Curții nu am avut o altă alternativă cu privire la TVA.

Neimpozitarea profitului reinvestit, o altă măsură pe care am promovat-o și o susținem în continuare.

În al treilea rând, firmele care angajează șomeri nu plătesc contribuții de asigurări sociale, măsură pe care am promovat-o începând cu anul 2010.

În al patrulea rând, în cadrul șomajului tehnic, am scutit de la plata contribuțiilor de asigurări sociale și angajatorul, și angajatul, pe perioada șomajului tehnic și vreau să știți că fără o asemenea măsură, șomajul ar fi depășit 10% și în 2009, și în 2010. Spun aceasta în condițiile în care în 2009 au beneficiat peste 6.987 de firme pentru 292.000 de salariați, iar în 2010 deja 7.000 de firme pentru 204.000 persoane au beneficiat de această măsură, tocmai pentru a putea ajuta să trecem prin această perioadă dificilă.

Șomajul, așa cum ați putut observa, este în limite controlabile, este 7,4% astăzi și evident că ținem cont de aspectul sezonier, el a scăzut în ultimele luni și, din fericire, este încă cu mult sub media din Uniunea Europeană.

Programul "Prima casă" astăzi are acordate 25.799 de garanții de peste un miliard de euro.

Programul "Rabla", până în prezent 183.675 de mașini au fost casate și au fost cumpărate 35.900 mașini noi, dintre care foarte multe mașini autohtone, mașini din România.

Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, prin intermediul Fondului de Garantare și Contragarantare. Vreau să știți că numai în 2010 s-au acordat garanții în valoare de 643 de milioane de euro și care contribuie la crearea și menținerea a peste 139.000 de locuri de muncă. Același lucru s-a întâmplat și în 2009. Iar prin această intervenție directă, firmele au beneficiat și beneficiază în continuare de sprijinul statului.

De asemenea, amânarea la plată a obligațiilor restante ale agenților economici afectați de criza economico-financiară, prin care firmele aflate în dificultate, datorită crizei, au această facilitate de amânare la plată.

Am menținut cota redusă de TVA de 5% la construcția de locuințe cu caracter social, o măsură pe care am menținut-o și în 2009 și în 2010.

Compensarea TVA-ului de plătit cu cel de rambursat sau eliminarea, comasarea sau reducerea a aproximativ 215 taxe și tarife cu caracter nefiscal, sunt câteva din măsurile pe care le-am avut și le promovăm în continuare.

Și v-aș mai întreba un lucru, pentru că iarăși se spune că n-am făcut nimic pentru mediul de afaceri. O întrebare directă ar fi aceea, dacă România nu avea acordurile internaționale prin care să consolideze rezerva valutară a Băncii Naționale și cursul ar fi fost de 5, 6 sau mai mare, care era situația firmelor din România? Care era situația cetățenilor care au credite în valută?

Am făcut un efort, am încheiat acordul cu organismele internaționale, am realizat un parteneriat cu Banca Națională pentru corelarea politicilor monetare cu cele fiscale și banii de la Fondul Monetar Internațional merg în proporție mare la Banca Națională, pentru consolidarea rezervei valutare și pentru menținerea unui curs echilibrat euro-leu.

Am avut experiențe în trecut și știm ce a însemnat dublarea cursului în doar câteva luni. Am evitat acest lucru și, evident, prin politica pe care o promovăm în continuare, avem în vedere menținerea unui curs echilibrat al raportului dintre euro și leu.

Așa cum am spus la începutul discursului, greul încă nu a trecut, avem de consolidat reformele începute, de pregătit bugetul anului 2011, un buget care pornește de la următoarele premise: deficit 4,4, creștere economică între 1,5 și 2% și asigurarea resurselor financiare pentru investiții și cofinanțarea proiectelor europene.

Obiectivul major al anului 2011 este asigurarea de resurse financiare suplimentare pentru investiții și cofinanțarea proiectelor europene.

Ce înseamnă aceasta? Banii din buget vor fi orientați spre dezvoltare. Am avut 5 miliarde de lei, bani pentru cofinanțarea proiectelor europene în 2010, vom avea cel puțin 9 miliarde de lei în 2011 pentru cofinanțarea proiectelor europene. Aceasta înseamnă să ai o viziune pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea economică sănătoasă a țării. Putem să ducem banii aceștia în consum, îi vom cheltui foarte repede, iar țara nu va rămâne nici cu infrastructură, nici cu fonduri europene atrase. Putem face acest lucru, dar ar însemna să compromitem și șansa de redresare economică și șansa generațiilor următoare de a trăi într-o Românie cu o creștere economică sănătoasă.

Avem șansa aceasta a fondurilor europene. Sunt bani ieftini pentru care doar trebuie să punem partea noastră de cofinanțare. Dacă, însă, vom da toți banii pentru consum, nu vom aduce bani europeni pentru asigurarea cofinanțării proiectelor europene, nu vom realiza nici autostrăzi, nici investiții de mediu, nici de educație, nici în administrația publică locală, nici în școli, nici în spitale, îi vom duce pe consum. Românii nu ne vor ierta dacă am face acest lucru și acest Guvern a preferat să-și asume costuri politice de moment, pentru ca în 2011 să avem asigurate resurse financiare, oricum limitate, pentru această finanțare a banilor europeni, sub forma absorbției lor, în vederea realizării lucrărilor de infrastructură.

Pentru ca România să aibă mai mulți bani pentru ceea ce înseamnă dezvoltare, am spus un lucru: trebuie în primul rând să-și facă ordine în plan intern și să continue reformele începute. Și pentru aceasta trebuie în continuare să aloce pentru fiecare sector atât cât este necesar și să aducă mai multe resurse care au fost cheltuite abuziv în trecut, fără acoperire, fără susținere, spre partea și componenta de dezvoltare economică.

O să fac o scurtă trecere în revistă a locurilor de unde se poate face în continuare treabă.

În primul rând, reforma fiscală. Am adoptat Legea responsabilității fiscale la nivel național, care pune ordine în ceea ce înseamnă programarea multianuală, veniturile, cheltuielile la bugetul de stat, astfel încât ele să fie acordate conform priorităților de dezvoltare și nu priorităților strict legate de politici populiste și de consum.

La nivel local, prin Ordonanța nr.63 am introdus aceeași responsabilitate în privința cheltuirii banilor publici, în vedere eliminării arieratelor, a întocmirii bugetelor pe principii sănătoase și a realizării de investiții, în limita resurselor existente și cu control public. Această reformă trebuie să meargă mai departe și va fi consolidată prin strategia financiar-fiscală pentru anii următori și, evident, prin Legea bugetului pe anul 2011.

Reforma sistemului de pensii. Credeți că ar fi cineva din clasa politică aflată la putere să spună: "Noi nu dorim să mărim pensiile, dacă țara și-ar putea permite?". Dar, repet, nu populist, ci uitându-ne la cifre și la ziua de mâine, de poimâine și la anii următori. Țara poate să plătească atât cât are resurse.

Această reformă pe care am propus-o, în doi pași, reprezintă un prim pas în direcția eliminării deficitelor sau diminuării, mai bine spus, a deficitelor de la fondul de pensii.

În primul rând, știți bine, am eliminat pensiile speciale, am eliminat pensiile de lux și am impus principiul contributivității, un principiu sănătos, corect, cu 22 de milioane de români, chiar dacă, sectorial, el aduce nemulțumiri, dar este corect cu toți pensionarii din această țară, care, repet, se uită la dreptate, adică să vadă că cel care contribuie primește pensie în măsura contribuției pe care o are, și nu pe alte criterii.

Am eliminat abuzurile în privința pensiilor de invaliditate sau a pensionărilor anticipate, prin măsurile dispuse de control și revalorizare a dosarelor existente, ținând cont de faptul că atât pensiile de invaliditate, cât și pensionărilor anticipate au căpătat proporții care nu pot fi susținute de economia românească.

În vederea asigurării sustenabilității financiare a sistemului, lucrurile sunt, iarăși, foarte clare. Contribuim cu 31,3 și plătim 39,9, în condițiile în care raportul dintre salariați - în sens larg - și pensionari din toate sistemele este 1-1. Dacă ne referim doar la salariații cu carte de muncă, raportul este defavorabil salariaților, în sensul că avem doar 4.960 de salariați cu contract de muncă, în timp ce avem 5.700.000 de pensionari, 5.500.000 din domeniul public, 200.000 aproximativ din sistemele speciale. Dacă, însă, la salariații cu carte de muncă adăugăm șomerii și ceilalți cu contract individual de asigurare, ajungem la 5.619.000 asigurați. Deci aproximativ un raport de 1-1. Dar, repet, contribuțiile sunt pe măsura lui 31,3, iar ponderea pe care o are valoarea punctului de pensie în salariul mediu brut este de 39,9.

În acele condiții, însă, în 2011, în condițiile și în forma adoptată de dumneavoastră, ne mai trebuie peste 3 miliarde de euro în 2011 ca să susținem pensiile în vederea plăților așa cum sunt în legea actuală. Dacă s-ar opta pentru o altă variantă, ar fi nevoie în 2011 de 5 miliarde de euro, de o creștere suplimentară a deficitului.

Credeți că acești bani îi luăm ușor de undeva? Ei trebuie luați de la dezvoltare sau împrumutați. Întrebarea se ridică: Te mai împrumută cineva doar pentru consum? Vă asigur că nu.

De aceea, putem fi populiști și putem să spunem orice, dacă vrem însă să fim corecți, ca pensiile să poată fi plătite, ca țara să aibă totuși și ceva resurse pentru dezvoltare trebuie să acceptăm această reformă a sistemului de pensii.

Am văzut o dezbatere foarte acerbă cu privire la vârstele de pensionare. Vreau să se știe foarte clar și răspicat: până în 2015 creșterea vârstelor de pensionare la 65 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru femei se face în baza actualei legi în vigoare. Repet, până în 2015 nu s-a modificat nimic, este ceea ce s-a adoptat în trecut. Egalizarea vârstelor de pensionare este avută în vedere în anul 2030, pentru a putea asigura o susținere pe termen mediu și lung a bugetului de pensii. Deci, pentru toți românii care astăzi se uită doar la ce spun, în manieră greșită, unii din opoziție, vârsta de pensionare nu crește până în anul 2014, este în concordanță cu ceea ce este în legea actuală în vigoare. După aceea, urmează, până în 2030, să se egalizeze vârstele de pensionare, conform prevederilor legale.

În concluzie, această reformă a sistemului de pensii reprezintă primul pas în direcția asigurării dreptății în sistemul de pensii și asigurării sustenabilității acestuia pe termen mediu și lung - a acestui sistem financiar al susținerii pensiilor.

Fac o scurtă paranteză. Vă rog să-mi permiteți să îi mulțumesc, de la această tribună, fostului meu coleg, Șeitan, pentru efortul depus la elaborarea Legii pensiilor atât în calitate de consilier de stat al primului-ministru, cât și în calitate de fost ministru și am convingerea că actualul ministru Botiș a preluat excelent din mers, și în calitate de vicepreședinte al comisiei, care cunoștea foarte bine proiectul, dar și în calitate de membru al Guvernului, problema reformei sistemului de pensii și o va duce mai departe.

În al treilea rând, reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice.

Am găsit în 2009, când am ajuns la guvernare, la sfârșitul anului 2008, un procent din PIB alocat salarizării personalului plătit din fonduri publice, care nu putea fi susținut de către România și care depășește cu mult orice nivel existent în Uniunea Europeană. Am găsit, de asemenea, un număr de personal supradimensionat în aparatul bugetar, care nu mai putea funcționa într-o asemenea situație. Am găsit salarii ale bugetarilor de lux, din agenții și din alte componente, de 30 de mii de euro, 40 de mii de euro ș.a.m.d.

Am fost nevoiți, evident, să curmăm acele salarii de lux și să promovăm o lege care să aducă echilibru în sistemul salarizării personalului bugetar.

Când am ajuns la guvernare, în 2008, erau 1.398.757 de bugetari. În iulie 2010 sunt 1.350.000 de bugetari în sistem.

De asemenea, în 2010 au fost adoptate acte normative pentru disponibilizarea a încă 77 de mii de bugetari, acte normative adoptate de către Guvern, astfel încât sectorul bugetar să ajungă la o dimensiune care să poată fi sustenabilă din punct de vedere financiar și acele resurse pe care le avem să le utilizăm în interes public.

De aceea, construcția bugetului pentru 2011 și Legea salarizării unitare, ce va fi adoptată în această toamnă, pornesc de la două elemente cheie. În primul rând, un număr de bugetari de maxim 1.290.000 pentru 2011 și o masă bugetară de 39 de miliarde de roni, la care se adaugă contribuțiile pentru cei care au intrat din sistemele speciale la pensii și fac parte acum din sistemul integrat al pensiilor publice din România.

Această reformă a sistemului va aduce dreptatea în sistem. Și anume, sunt ministere în care au fost situații de genul în care pe aceeași poziție unul avea un salariu dublu în raport cu celălalt, din celălalt minister, sau administrația locală, fără niciun fel de coerență. Legea salarizării corectează aceste situații.

Nu în ultimul rând, prin expertiza pe care ne-a oferit-o și Banca Mondială și comisia care a lucrat la perfecționarea Legii nr. 330 se vor realiza ajustările în grilă pentru diversele categorii socio-profesionale, astfel încât ele să fie plasate corect pe această scală de la 1 la 15, în vederea unei corecte salarizări în sectorul public.

Reforma asistenței sociale

Un nivel al cheltuielilor cu asistența socială de 5% din PIB este mult prea ridicat după standardele internaționale și după ceea ce-și poate permite România. Scopul nostru este dublu.

Pe de o parte, să protejăm persoanele cu adevărat vulnerabile. A fost și motivul pentru care a fost adoptată măsura pensiei sociale minime sau a majorării cu 15% a valorii salariului minim garantat, în 2009. Deci să-i protejăm pe cei vulnerabili de criză, pe cei vulnerabili în aceste condiții economice grele. Dar, în același timp, să țintim aceste ajutoare sociale spre cei care cu adevărat se află în nevoie. Pentru că, din nefericire, politica promovată de vechiul Guvern a fost una a asistenței sociale care încurajează nemunca. Știți foarte bine, doamnelor și domnilor parlamentari, că vi s-au făcut cunoscute la birourile parlamentare că în mediul rural nu găsești o persoană să vină la muncă, pentru că preferă să stea pe venit minim garantat, deși are și mașină de lux și casă cu standarde peste mulți dintre români. Această modalitate de asistență socială nu mai poate continua. Ea trebuie să ajute pe cei care se află în nevoie să iasă din starea de dependență socială și să încurajăm munca.

Din acest punct de vedere, Legea venitului minim garantat a fost modificată în Guvern și trimisă spre aprobare la Parlament astfel încât ajutorul social să fie țintit spre cele mai vulnerabile grupuri sociale și care, repet, au cu adevărat nevoie de un asemenea sprijin din partea statutului, fără însă să-i încurajăm să stea cu mâna întinsă și să trăiască numai din ajutoare sociale, când ar putea foarte bine, uneori, ca acest lucru să fie compensat prin muncă.

Spun asta pentru că, prin Codul asistenței sociale pe care-l vom promova, vom impune un plafon al ajutoarelor sociale de la nivel național și local pe care le poate primi o familie, astfel încât să încurajăm munca. Pentru că astăzi există situații, datorită faptului că nu sunt centralizate aceste ajutoare sociale primește și de la Guvern, prin Ministerul Muncii, primește și de la administrația locală, prin primării, ajutoare sociale, care sunt, uneori, cu mult peste ceea ce înseamnă un salariu decent în România, și atunci de ce să muncești, dacă primești ajutoare sociale? Acest lucru a fost posibil datorită necorelării diverselor politici sociale în decursul timpului. Prin informatizarea sistemului, fiecare va fi integrat într-o bază de date, pe bază de CNP, și vom ști exact ce ajutor social primește de la nivel național și local și se va impune un plafon peste care nu se va mai acorda sprijin social, ci dimpotrivă i se va oferi un loc de muncă.

Tot în acest sens am modificat legislația în Guvern și am trimis-o spre aprobare la Parlament, cu privire la alocația complementară pentru copii, care se acordă familiilor cu mai mulți copii și cu venituri puține. Nu vorbesc de alocația universală, care se dă tuturor, indiferent de venit. Vorbesc de alocația complementară. Am condiționat-o de două lucruri: de starea socială a familiei și de prezența la școală a copiilor. Pentru că trebuie să ne gândim și la acest lucru: copiii trebuie să fie prezenți la școală, iar orice ajutor social să fie legat de starea socială a familiei și de condiționarea prezenței la școală.

Astăzi, am adoptat în Guvern un proiect de act normativ prin care am stabilit acordarea de ajutoare pentru încălzire în perioada de iarnă la cei care folosesc energie termică, lemne, cărbuni și am menținut același nivel al venitului pe membru de familie ca și în 2009, dar am impus un control mult mai riguros cu privire la persoanele care pot beneficia de un asemenea ajutor. Cu alte cuvinte, cei care într-adevăr au venituri reduse sunt vulnerabili în această perioadă dificilă și nu au mașini se lux sau alte venituri care pot să îi facă să se întrețină din acele venituri, să nu mai beneficieze de ajutoare sociale.

De asemenea, această reformă a asistenței sociale trebuie să meargă mai departe și trebuie reevaluate și alte programe sociale. Trebuie regândită indemnizația de creștere a copilului și reducerea generozității unor indemnizații, în direcția alinierii lor la standardele internaționale. Adică trebuie și România să plătească ceea ce-și permite și Europa să plătească, adică ceea ce avem ca posibilitate în plan intern, corelat cu ceea ce se întâmplă și în Uniunea Europeană din care facem parte, și nu în ultimul rând, înăsprirea, în continuare, a controlului programelor expuse la fraudă și erori. Aceste lucruri trebuie duse mai departe.

În domeniul sănătății, descentralizarea spitalelor este un pas important în direcția întăririi responsabilității cheltuirii banului public și a disciplinei bugetare la nivelul spitalelor.

Acest lucru va conduce la posibilitatea inclusiv a aplicării unor sancțiuni în caz de acumulare de arierate, pentru că spitalele au fost predate, au făcut eforturi substanțiale pentru achitarea datoriilor, iar de aici înainte, acumularea de noi arierate repet, trebuie să nu mai fie permisă, pentru o bună gestionare a sistemului.

De asemenea, introducerea coplății în funcție de venituri, va reprezenta o sursă suplimentară la bugetul de sănătate, pentru a putea asigura servicii de calitate. Spun asta în condițiile în care trebuie să știți că, în România, în momentul de față, aproape 11 milioane de persoane nu plătesc contribuții la asigurările de sănătate. Și atunci, pe bună dreptate, se pune întrebarea: dacă 11 milioane nu plătesc contribuție, se poate să avem o sănătate care să poată face față la nevoile momentului și la solicitările pe care le avem? Răspunsul îl știți. Trebuie resurse suplimentare pentru sănătate și gestionate corect cele pe care le avem.

De aceea, am impus câteva măsuri, unele în curs de realizare, altele imediat în perioada următoare: Cardul Național de Sănătate - implementare în 2011; fișa electronică a pacientului, prescrierea electronică - până la sfârșitul anului 2012, care vor aduce economii de 1.200 de milioane de lei pe an odată cu implementarea lor; prețul de referință la medicamente; reducerea numărului de paturi în raport cu nevoile existente, clasificarea spitalelor - ordinul ministrului se află în dezbatere publică în acest moment; introducerea mecanismului de clawback este în vigoare și adoptat; precum și reformarea sistemului de asistență primară corelat cu centralizarea achizițiilor publice la nivel național de către Casă, sunt tot atâtea elemente care pot aduce economii în sistemul de sănătate.

Elaborarea de ghiduri și protocoale terapeutice va aduce, de asemenea, resurse financiare suplimentare la buget. În 2009 au fost adoptate 21 de ghiduri, iar acum sunt deja aprobate 320 de ghiduri și care sunt spre publicare la Monitorul Oficial. Sunt tot atâtea măsuri care vin să întărească disciplina bugetară în domeniul respectiv, dar ea trebuie dusă mai departe. Nu putem să lucrăm cu jumătăți de măsură în acest moment, pentru că asta ar însemna compromiterea acestor măsuri de reformă despre care am vorbit. Și evident că lucrurile pot continua.

Reforma educației, legea se află în fază finală, la Senat. O lege extrem de importantă, care ne va permite, de pe de o parte, să realizăm o finanțare a educației bazată pe standardul de cost per elev, o descentralizare a sistemului educațional în conformitate cu nevoile sistemului educațional, o regândire a tot ceea ce înseamnă activitatea didactică și, nu în ultimul rând, o regândire a ceea ce învață copiii noștri pentru ca ei să beneficieze de informații în concordanță cu cerințele momentului și să aibă loc o trecere de la o învățare fundamentată pe memorie, la o învățare fundamentată pe competențe.

Acesta este viitorul învățământului, acesta este viitorul acestei țări, dacă vrem, în domeniul educațional să facem ceea ce trebuie pentru educație și pentru copiii noștri.

În domeniul justiției, lucrurile sunt în linie dreaptă. Patru coduri sunt adoptate. Legea cu privire la accelerarea proceselor judiciare este în formă finală la Camera Deputaților și să sperăm că va fi adoptată cât mai repede cu putință, în folosul justițiabilului, pentru a grăbi procesele judiciare și pentru a reduce costurile actului de justiție.

Fondurile europene - prioritatea majoră, așa cum am menționat-o, este legată de asigurarea resurselor financiare pentru cofinanțare, dar și de simplificarea în continuare a procedurilor de achiziție publică. Avem în vedere, pe de o parte, extinderea, în continuare, a achizițiilor publice în regim electronic, iar pași importanți au fost făcuți în această direcție. Simplificarea, în continuare, a legislației achizițiilor publice, pentru a rezolva problema contestațiilor care amână nejustificat foarte multe licitații și, de asemenea, compatibilizarea pragurilor valorice de licitații în raport cu standardele existente în Uniunea Europeană. Combaterea evaziunii fiscale este ceea ce reprezintă pentru noi nu numai o prioritate, ci o sursă importantă de resurse financiare la bugetul de stat pentru asigurarea investițiilor în infrastructură. Pași au început să apară în urma ordonanței emise de către Guvern, pași pozitivi. Dar această bătălie trebuie continuată și depinde de fiecare om care lucrează în sistem de a aborda cu maximă responsabilitate combaterea evaziunii fiscale.

În privința componentei economice, pe lângă măsurile pe care le-am precizat, așa cum am spus, va fi regândit impozitul minim începând cu această toamnă. El va fi eliminat și restrâns ca impozit forfetar doar la acele domenii unde evaziunea fiscală nu poate fi combătută prin alte mijloace.

Sunt în fază avansată la Ministerul Finanțelor alte trei acte normative în pregătire. E vorba de Proiectul de Lege care instituie cardul pentru IMM-uri în vederea unui sprijin suplimentar la obținerea de credite, de asemenea, Proiectul de Lege pentru sprijinirea tinerilor care înființează firme și nu în ultimul rând proiectul de act normativ prin care sunt coborâte plafoanele în ceea ce privește nivelul investițiilor și al locurilor de muncă create pentru firme, astfel încât să beneficieze de sprijin financiar din partea statului.

Vreau să știți că tot ceea ce este posibil din punct de vedere financiar, în condițiile spațiului fiscal pe care-l avem, s-a făcut și se face în continuare. România, repet, a luat toate măsurile pe care le putea lua, astfel încât, în condițiile date pe care le-am avut, să poată susține mediul de afaceri. Sunt convins că mai putem lua și alte măsuri care, fără să coste bani, pot ajuta mediul de afaceri. Simplificarea și unificarea bazelor de impozitare, eliminarea birocrației, reducerea formularelor pe care trebuie să le completeze o firmă sau un contribuabil sunt lucruri la care se lucrează, sau plata on-line a impozitelor și taxelor, care va fi posibilă începând cu 2011 în toată țara. Sunt lucruri, repet, care stau la îndemâna noastră și sunt în fază avansată de lucru.

În încheiere, vă mulțumesc pentru această invitație adresată și vreau să vă asigur că Guvernul știe ce are de făcut, știe că nu are voie să ia piciorul de pe accelerația reformelor statului, oricât de grele și de dureroase sunt ele, pentru că la fel de bine știe că românii și România vor beneficia de pe urma acestor măsuri în anii următori și câștigătorii politici vor fi aceia care au avut curajul și tăria ca, în aceste momente grele, să nu cadă în populism și demagogie, ci să țină acele politici sănătoase cu 22 de milioane de români, chir dacă cu costuri politice grele și dureroase pentru mulți dintre noi astăzi. Dar vom culege acele roade când vom duce România pe creștere economică și am demonstrat și vom demonstra că am reușit să trecem peste această perioadă dificilă.

Vă mulțumesc tuturor. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe procedură, domnul Mircea Toader.

  ................................................

Domnul Constantin Niță:

Doamnă președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Sigur că am asistat la o prezentare a primului-ministru amplă, cu foarte multe realizări. Asta înseamnă că țara merge bine, suntem pe drumul cel bun și nu ne rămâne decât să ne bucurăm foarte mult că acest Guvern va sta mult și bine la conducerea țării.

Sigur că lucrurile nu stau chiar așa. După câte știți, în momentul de față suntem într-o criză economică profundă, o criză care este suprapusă, iată, peste o criză socială, cu efecte imprevizibile cel puțin în perioada următoare.

Asistăm la o scădere dramatică a investițiilor, asistăm la o cădere dramatică a puterii de cumpărare a populației, asta înseamnă o cădere dramatică a consumului, cu consecințe, sigur, în ceea ce privește dezvoltarea viitoare a țării.

De asemenea, sigur, știți foarte bine că reducerea sau măsurile de austeritate luate de actualul guvern sunt unicat în Europa, în sensul că sunt cele mai dure, nicio țară din Uniunea Europeană nu a luat asemenea măsuri dure împotriva propriei populații.

Lucrul acesta însă s-a întâmplat cu Guvernul României.

Sigur că multe dintre măsurile pe care domnul prim-ministru le-a prezentat aici, dacă nu chiar toate au fost prezentate și în primăvară. Eu le-am notat atunci și sigur că le-am bifat acum pe fiecare. Din păcate, după măsurile de austeritate puternice pe care le-a luat Guvernul, era firesc să vină și cu un set de măsuri de stimulare a economiei suplimentar față de ceea ce luase Guvernul până în momentul respectiv. Din păcate, lucrul acesta nu s-a întâmplat. Sigur, domnul prim-ministru a marșat pe vechile proiecte pe care le-a avut și pe care le are, dar care au un efect nu tocmai foarte bun pentru economie și nici în plan social. Și facem o scurtă trecere în revistă.

Domnule prim-ministru,

La programul "Prima casă", ați stimulat vânzarea și nu ați stimulat construcțiile. Și, precum bine știți, construcțiile sunt cele care au un efect multiplicator cel mai mare în economie, mai ales în domeniul construcțiilor de locuințe. Deci, din punctul nostru de vedere, cred că ați făcut o greșeală, iar proiectul nu este unul care să fie de succes.

Programul "Rabla". Sigur, este un program care poate fi catalogat ca un program bun, dar nu ne-ați spus de programul "Rabla" la tractoare. Ați vândut 50 de tractoare la acest program, ceea ce este, iertați-mă, nesemnificativ pentru această perioadă.

Programul "Primul siloz". Nu ne-ați spus, iarăși, nimic despre acest program care iarăși este un insucces al dumneavoastră, pentru că anul acesta, de exemplu, țăranii nu mai doresc să-și depoziteze cerealele, ci mai degrabă să le vândă, așa încât nu știu ce veți face cu acest program.

Reabilitarea energetică a clădirilor de locuit. Un impact asupra PIB-ului anul acesta de 0,06%. Iertați-mă, este nesemnificativ. 300 de blocuri la nivel de țară, cred eu că nu ați realizat mare lucru în plan economic și social.

Șomajul. Ne-ați spus că, sigur, firmele care angajează șomeri sunt scutite de CAS. Știți cât ați realizat? 0,33% ați redus șomajul. Iarăși, nesemnificativ.

Nu mai vorbim, iarăși, de i.m.m.-uri. Când s-a făcut fondul de contragarantare, v-am explicat atunci că fondul de contragarantare are totuși menirea să multiplice de 4-5 ori numărul garanțiilor acordate de Fondul Național de Garantare. Anul acesta s-au dat 10 mii de garanții. Ce-i aia 10 mii de garanții la o țară care are sute de mii de întreprinderi mici și mijlocii? E o nimica toată.

Deci, eu cred că, iată, v-am dat câteva exemple care ne demonstrează că proiectele anunțate de dumneavoastră și, sigur, sprijinite într-o perioadă și de noi, nu și-au avut succesul pe care, mă rog, l-ați fi dorit.

Ne-ați spus că în anul 2011 va fi mai bine. Eu vă spun că va fi mai prost. Și de ce vă spun lucrul acesta? Vă dau un exemplu. Deci, anul acesta, aveți o cădere economică de 6,8 procente. Anul viitor, veți avea 4,4% deficitul bugetar, pardon, iertați-mă. Deficitul bugetar anul acesta îl aveți de 6,8, anul viitor îl aveți de 4,4%. Marea majoritate a deficitelor va fi pe pensii, asigurări de șomaj și de sănătate.

Vreau să vă spun că aveți anul acesta un minus de 2,2 miliarde de euro, iar anul viitor îl veți avea de 3,6 miliarde de euro. Dacă veți continua să vă împrumutați ca să plătiți salarii și pensii, vreau să vă spun că o să îmbolnăviți economia asta de cancer. Pentru că nimeni în luma asta nu se împrumută să mănânce. Se împrumută să se dezvolte. Ei, nu prea ați făcut până acum. Aveți posibilitatea să faceți anul viitor, dacă nu ați făcut până acum.

Realitatea, însă, este că, prin măsurile pe care le veți lua, va trebui să creați locuri de muncă, să puteți să susțineți fondul de pensii pentru anii viitori. Or, prin măsurile pe care le-ați luat, ați redus numărul locurilor de muncă și nu aveți nicio șansă ca în anii viitori să refaceți acest lucru.

De altfel, pentru anul viitor, sigur, v-ați propus cheltuieli de personal - 7,3% din PIB, dobânzi - 2% din PIB, bunuri și servicii - 5,5 și așa mai departe. Însă, nu ne spuneți altceva. Că veți avea anul viitor de acoperit 16 miliarde de euro. De unde îi veți lua? 5 miliarde de euro îi aveți pentru acoperirea deficitului, inclusiv dobânzile, iar 11 le aveți pentru ratele de capital scadente. De unde luați banii aceștia? Poate ne spune ministrul de finanțe. Că va trebui să vă împrumutați, fie să refinanțați din nou împrumutul, sau să găsiți alți bani pe piața interbancară la niște prețuri pe care, știu eu, nu știu dacă vor fi cele care vor asigura o eficiență corectă.

Sigur că mi-aș permite să vă spun și câteva lucruri care ar trebui să... ca o recomandare, dacă-mi permiteți, legat de mediul de afaceri. La mediul de afaceri, aveți cel puțin 5 legi care stau în Parlament de un an de zile și pe care, sigur, dumneavoastră care ați pârghiile puterii și președinția comisiilor respective, puteți să influențați.

Ne vorbeați de Legea starterelor SRL., cele care asigură stimularea afacerilor pentru tineri. E în Parlament de un an de zile, domnule prim-ministru. Dați dispoziții s-o aprobe! De asemenea, Legea holdingurilor este în Parlament. Legea privind controlul unic, privind actul unic de control. Nu vă supărați, sunt firme care sunt controlate de zeci de ori. De ce se întâmplă lucrul acesta? De ce să nu controlăm o singură dată o firmă și, dacă are probleme cu Parchetul, sau mai știu eu ce, cu alte organe de stat, să fie controlată de mai multe ori. Dați dispoziție ca colegii dumneavoastră să procedeze în consecință.

Țineți foarte mult la cota unică. Domnule prim-ministru, vă aduce falimentul. Ascultați ce vă spunem noi, ăștia mai bătrâni un pic. N-aveți nicio șansă cu cota unică în perioada următoare. Nu v-a adus la PIB mai mult de 30-31% din venituri, total, inclusiv cota unică. Nici nu o să vă aducă mai mult. A adus mai mult și va aduce mai mult cota progresivă. Știți că 5%, vorbim de cotă progresivă, 5% din salariații care au peste o mie de euro, au peste 30% din fondul de salarii? Ia puneți-l pe ministrul muncii să calculeze și să vă facă o situație exactă pe categorii, marea majoritate fiind între 1 și 20 de milioane salarii. 79% din salariați se încadrează în salarii până la 20 de milioane. Asta este realitatea.

Eliminați și impozitul minim. Asta am avut discuții cu dumneavoastră încă de anul trecut ați spus. Mulți colegi de-ai dumneavoastră, i-ați învățat bine, mă acuză pe mine că l-am introdus eu. Nu, e invenția lui Pogea. Eu am scris în Programul de guvernare impozit forfetar pe activitate, care este cu totul și cu totul altceva. Măcar spuneți ălora care mă tot critică la dumneavoastră să pună mâna pe carte și să citească.

Sigur că, în această perioadă, și nu facem noi acum paradă că știm foarte multe, dar investițiile ar trebui redimensionate și regândite, în sensul că foarte multă lume vorbește că trebuie să băgăm banii în infrastructură.

Nu, domnule prim-ministru, în perioadă de criză, în infrastructură se duc banii în proporție de 30-40%, diferența de 60-70% se duce în investiții care au caracter multiplicator în economie. Investițiile în infrastructură nu au caracter multiplicator pe perioadă scurtă de timp. Or, noi avem nevoie ca investițiile să aibă caracter multiplicator în economie rapid, pentru a dezvolta cât mai repede economia și a da posibilitate ieșirii din criză.

Sigur că mă bucură faptul că ați spus că veți merge pe investiții, însă pe o creștere economică sănătoasă. Să dea Dumnezeu să faceți așa! Investiții, creșterea economică pe investiții și export. Când veți ajunge ca Cehia, sau când vom ajunge ca Cehia, să avem 10 mii de euro export pe cap de locuitor, atunci, probabil, că nu vom mai avea asemenea momente de criză în această țară.

Sigur că mai am multe de spus. V-am dat doar câteva exemple și câteva lucruri care credem noi că ar trebui făcute, cu speranța că, sigur, la moțiunea de cenzură Guvernul va pica și va veni unul care să facă mult mai multe.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu. Grupul parlamentar al PSD+PC mai are 7 minute la dispoziție.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule prim-ministru,

Au trecut doi ani și tot n-ați învățat nimic la capitolul economie și buget și înseamnă că Vlădescu spune de fapt un adevăr din casă - că nu prea înțelegeți economia.

Astăzi, iar ați luat-o cu deficitul bugetar. Păi, domnule prim-ministru, dacă valoarea investițiilor era mai mare decât deficitul bugetar în 2008, atunci, concluzia e simplă: că banii nu s-au cheltuit pe consum, ci s-au cheltuit pe investiții. Uitați-vă, însă, la structura acestor cheltuieli pe 2009 și 2010 și o să vedeți o catastrofă. Investițiile în 2010 sunt la mai puțin de jumătate decât nivelul din 2008.

Dacă România ar putea să investească cât a investit în perioada 2005-2008 și chiar și în anii de dinainte, astăzi am fi fost ieșiți din criză. Uitați-vă care sunt alocațiile la învățământ. Ajunsesem cu 6% din produsul intern brut la învățământ. Astăzi este o rușine ce faceți. Uitați-vă la sănătate. Același lucru.

Îmi pare foarte rău. Ați venit și ne-ați ținut astăzi un discurs de activist politic. Ați vorbit mult și n-ați spus nimic. V-am cerut să răspundeți la o serie de teme și ați făcut un discurs eminamente politic. Ne-ați spus că vă așteptați să vă dea PNL-ul soluții. Păi, astăzi nu era momentul să vă dea PNL-ul soluții. Astăzi v-am chemat noi să prezentați un raport. Vreți soluții? Haideți, să vă dau, la moment, încropiți acum, da? Spre deosebire de Polonia, care a înțeles că într-o perioadă de criză trebuie să ia decizii drastice. Polonia a ieșit pe bursă și a făcut o serie de privatizări. Și aveați la dispoziție. Vă spun câteva. Repede. Notați-le! Romtelecom, Hidroelectrica, Petrom, Romgaz. Nu aveți bani, da? Ce faceți cu datoriile Rompetrol? De ce nu vindeți participațiile de la Krivoi Rog? Că dă ITAL târcoale de doi ani de zile și nu-l bagă nimeni în seamă?

Anulați contractele de vânzare de gaz natural ieftin la prietenii și clienții dumneavoastră. Vreți să vă mai spun? Listați Fondul Proprietatea la bursă, să puneți economia în mișcare!

Uitați ce declara secretarul de stat la Ministerul Trezoreriei din Polonia: suntem datornici să promovăm piața de capital și vrem să facem din bursa de la Varșovia inima economiei poloneze. Polonia a fost singura țară din Est cu creștere economică în 2009 și această performanță a fost posibilă și grație unei piețe de capital puternice. Obiectivul Guvernului polonez este ca, prin privatizare, contribuția activelor deținute de stat la PIB să scadă de la 20%, la cât este în prezent, la o singură cifră, a spus Krzysztof Walenczak, subsecretar de stat la Ministerul Trezoreriei. Pun pariu că habar nu aveți cât este ponderea contribuției la formarea PIB-ului a sectorului de stat. O știți? N-o știți. Întrebați-l pe domnul Ialomițianu. Pun pariu că nici el nu o știe. Da? Astăzi, articol publicat de Ziarul Financiar și poate îl citiți: "Lecția poloneză de sfidare a crizei - liber la privatizare prin bursă".

Ce faceți dumneavoastră față de ce face Polonia? Păi, ce-ar mai face alde Manțog? Cum ar mai face toate manțogăriile pe care le face pe banii publici?! (Râsete, aplauze.)

Cum să privatizați dumneavoastră sectorul energetic și să rămână băieții ăștia de treabă fără nicio lețcaie? Asta faceți dumneavoastră și veniți aici să țineți lecții! Tot vă legați de guvernarea de până în 2008.

Puneți, domnule, oamenii la treabă și dacă nu sunteți în stare, nu e nicio problemă. Vă dați la o parte.

Acum, o să spuneți, sigur că domnul Tăriceanu ține un discurs politic. Nu-i așa? Asta o să spuneți. Da? Bine. Atunci, haideți, să vedem care este percepția publică. Azi am primit o carte. V-o arăt și dumneavoastră. Se vede? Scrie mare: Realizările Guvernului Boc în perioada 2009-2010.

Ca orice om care a mai deschis o carte, am început s-o răsfoiesc cu mâna stângă, de la spate, spre început... (Râsete, aplauze.) până la prima pagină. Prima pagină, jos, Mihai Stănescu, care ne roagă: toate drepturile rezervate; orice reproducere, chiar și parțială, a acestei lucrări este permisă numai cu aprobarea lui Mihai Stănescu.

I-aș face-o cadou domnului prim-ministru, să vadă ce vede lumea din afară despre realizările Guvernului domniei sale.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea minorităților naționale nu este nicio intervenție.

Grupul parlamentar al UDMR ne-a anunțat deja că pune minutele la dispoziția Guvernului. Dacă dorește să utilizeze minutele sale Grupul independenților? Nu solicită intervenție. Și Grupul parlamentarilor independenți, de asemenea, nu solicită intervenție.

PDL dorește să intervină? Nu.

Atunci, domnul Cindrea. Vă rog. Mai aveți 7 minute.

Domnul Ioan Cindrea:

Doamna președinte, înainte de a da drumul la cronometru, am o rugăminte: că mai sunt două minute ca să vorbească și colegul meu, domnul Dușa, anunțați-mă să mă opresc.

Vreau să vă spun, înainte de a porni cronometrul, am cronometrat. Domnul Niță n-a vorbit 12 minute. A vorbit 8. Deci, mai avem 7 și cu 4, 11 minute. Cred că cei care nu au vorbit pot să ne acorde acest bonus.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Totuși, s-a contabilizat. O să vă rog să vă încadrați în timp.

Domnul Ioan Cindrea:

Da. Am ascultat cu mare atenție discursul domnului prim-ministru Emil Boc. O primă concluzie și o primă întrebare și vreau să vă spun că mi-am structurat pe patru concluzii și patru întrebări discursul meu. Niciun cuvânt despre oameni. Niciun cuvânt despre oameni. S-a vorbit de bani, de bugete, de echilibre, de nevoi, dar nicio vorbă de nevoile oamenilor. Și prima întrebare pe care v-o pun, domnule prim-ministru: chiar nu vă pasă de oamenii din România?

A doua concluzie, sau a doua problemă pe care vreau să o ridic. Se vorbea de criză, criză mondială, criză europeană.

Domnule prim-ministru, lumea civilizată, Europa și lumea civilizată au ieșit din criză. Dacă nu credeți, întrebați consilierii dumneavoastră și o să ajungeți la concluzia că în așa-zisa lume europeană civilizată, în spațiul european până și bulgarii au ieșit din criză și numai România se află în criză. Se află în criză fiindcă e guvernată prost, se află în criză fiindcă măsurile economice și sociale pe care le-ați luat dumneavoastră și Guvernul pe care-l conduceți chiar nu și-au produs efecte. Mai mult, au adâncit România în criză.

A doua problemă se referă la măsurile pe care le luați în domeniul social. Doriți să modificați Legea pensiilor - și o să revin -, Legea salarizării, Codul muncii, Codul social. Alt scop nu urmăriți decât a tăia banii, a asigura echilibre și nu vă pasă de români. Și vă pun a doua întrebare: chiar nu vă pasă de români, domnule prim-ministru?

Legat de Legea pensiilor. A fost un abuz evident faptul că s-a fraudat votul. Chiar nu vă pasă de românii care sunt în pensie?

Și o ultimă problemă pe care doresc să o aduc aici, în fața dumneavoastră, ați vorbit de soluții. Dar ați refuzat sistematic dialogul - dialogul cu partenerii sociali, patronate, sindicate, cu societatea civilă și cu partidele politice. Și vreau să vă aduc aminte că la precedenta moțiune de cenzură, partidul nostru, Partidul Social Democrat, dar și alte partide din opoziție, împreună cu PC-ul, v-am pus o listă de măsuri economice și sociale. Chiar niciuna nu a fost bună?

Și vin și la această problemă, tot cu o întrebare. Chiar nu vă pasă de români?

Și, în loc de concluzii, aș vrea să vă prezint, domnule prim-ministru, din punctul de vedere al partidului pe care-l reprezint, Partidul Social Democrat, consecințele politice, economice și sociale.

România se adâncește în criză, șomajul crește, sărăcia și sărăcia extremă cresc și pericolele care ne pasc sunt o explozie socială, o explozie socială pe care nimeni nu o va mai putea ține în frâu atunci când cuțitul ajunge la osul românilor. Și suntem în pragul unei explozii sociale. O singură soluție este, domnule prim-ministru: demisia dumneavoastră și a Guvernului Boc. Amândoi suntem ardeleni. Cred că oamenii aveau o percepție pozitivă față de ardeleni. Dacă sunteți ardelean și bărbat adevărat, dați-vă demisia, cu toți miniștrii pe care-i aveți în Guvern și fiți siguri că sunt destui bărbați hotărâți în țara aceasta să-i ducă pe români într-o direcție bună și să le pese de soluțiile, de problemele oamenilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mai sunt 4 minute. Au fost 7 la început, de aceea.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Cu doi ani în urmă, în momentul în care semnele că și România va intra în depresia economică în care intră lumea erau foarte clare. Vorbeam despre ce ar trebui făcut, nu pentru a evita, ci pentru a profita de pe urma unei situații dificile în care o lume întreagă intră, o țară mică, așa cum este România și cu o economie de talia celei pe care o avem, având această șansă, să poată profita de pe urma unei conjuncturi economice internaționale dificile. Mă tem că ceea ce trebuia făcut atunci, ceea ce ar putea să fie făcut în continuare nu se va întâmpla.

Continuăm să discutăm într-o logică destul de departe, cred și eu și cred și colegii mei, de cea a felului în care lucrurile se desfășoară în lumea reală. Depresia economică este departe de a se fi încheiat și vă reamintesc că și în tot anul 2009 și în prima parte a acestui an, am auzit din toate locurile de unde se putea auzi ceva, câte trei săptămâni, o lună, 5 zile mai sunt până când ea se încheie. Nu are cum să se încheie, atât timp cât aproape toate statele au o intervenție masivă în economie, aproape toate statele au supralicitat bani pe care nu-i vor avea niciodată, iar datoriile s-au strâns la cote alarmante în aproape toate statele lumii.

Problema noastră nu are cum să fie însă problema lumii, pentru că reprezentăm... și trebuie să fim foarte realiști, nu avem nicio influență reală asupra cursului lucrurilor la nivelul economiei globale. Putem, însă, și insist asupra acestui lucru, putem, însă, să ne construim mecanismele prin care să ne poziționăm într-o situație favorabilă în raport cu ce se întâmplă în jurul nostru. Și am să-mi fac datoria să repet lucrurile pe care le-am spus în toți acești doi ani și din care sper să văd la un moment dat câte ceva realizat.

Relansarea economică nu se poate face atât timp cât povara fiscală continuă să fie una mare. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în jurul nostru, lucruri despre care vorbeam acum un an, un an și jumătate, au început să fie puse în aplicare de alte țări. Competiția nu se duce, în lumea în care trăim, în a atrage investiție, ci în a atrage rezidență fiscală. Și lucrul ăsta a devenit o chestiune serioasă, pe care unele state l-au pus în aplicare cu programe coerente și profită acum de pe urma lor. Chiar și state europene.

Atât timp cât locul de muncă rămâne scump și cât cota unică este peste cota unică pe care o au alte state, chiar cele vecine cu noi, rezidența fiscală este limpede că se va muta în acea zonă. Este o chestiune simplă, vine din mecanica fluidelor sau din electricitate și merge până în mecanicile sociale. Asta se întâmplă.

Sigur că, în momentul în care iei asemenea măsuri, trebuie să le poți finanța. Dar noi avem o resursă pe care cred că de-abia acum începem să o tratăm cu seriozitate, și anume legalitatea sumelor pe care statul le plătește, logica sumelor care sunt acordate pe diverse fonduri sau direct din bugetul de stat. Este o resursă care trebuie abordată mai degrabă profesional decât politic, în momentul de față; mai degrabă economic, decât politic; mai degrabă juridic decât politic. Chiar dacă, la capătul acestei abordări, și așa actuala coaliție pe care ne-am asumat-o și noi are suficientă lipsă de popularitate. Ar trebui ca acești pași să fie făcuți hotărât, corect, conform legislației care există și până la capăt.

A treia chestiune care reprezintă o resursă pe care o putem exploata imediat, vine din zona scăderii cheltuielilor operaționale ale statului.

Ați vorbit, domnule prim-ministru, de informatizare. Informatizarea s-a tot făcut. Problema este că sistemele care există nu pot lucra împreună și cred că ăsta este locul în care trebuie acționat grabnic și cu bani puțini și pe o altă logică decât cea prin care, timp de 15 ani, s-a făcut informatizarea până acum. Acolo avem o resursă foarte serioasă, pentru că acolo putem, în primul rând, să avem o situație corectă a felului în care banii sunt gestionați și, în același timp, putem face economii foarte mari.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să finalizați!

Domnul Varujan Pambuccian:

Eu cred că economiile de care vorbim în această zonă pot să meargă până aproape de 30%, din ceea ce știu până acum. Dar toate lucrurile astea trebuie făcute, pentru că vorbim de foarte mult timp despre ele și cred că mai trebuie puțin și hotărârea și curajul de a le face.

Grupul nostru parlamentar și-a asumat sprijinul parlamentar al actualului Guvern. Dar vrem să vedem că ideile pe care încercăm să le promovăm ajung și ele să aibă efecte în lumea reală și că acest sprijin nu este un CEC în alb, ci este o formulă prin care lucruri pe care le gândim și noi pot transforma România în bine.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Dascălu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Constantin Dascălu:

Doamnă președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

O parte din colegii din Opoziție care au luat cuvântul cer răspunsuri punctuale la discursuri demagogice.

Eu v-aș ruga pe cei care puteți să faceți rost să luați analiza lui Virgil Madgearu privind criza din 1929-1933, să vedeți cine a fost atunci la guvernare, cum a pregătit România pentru criza economică și ce a făcut România în acea perioadă foarte, foarte grea. Și o să constatați că același partid a fost la guvernare, că în acea perioadă a dublat cheltuielile publice, în acea perioadă a angajat încă o sută de mii de oameni aproape la stat, fără să aibă nevoie de ei, și a lăsat România în pragul colapsului economic, de a fost nevoie ca o mare parte din populația României să mănânce luni de zile la gamelă ca să poată să treacă prin această criză economică.

Efectele unei guvernări se văd după câțiva ani, se văd în timp, or, acest lucru nu se vrea să se vadă. Dacă analizăm perioada de dinainte de criză, exact când economia, spunea Guvernul de atunci, că duduie și imediat după o lună de zile a început să intre în colaps, vedem că același lucru s-a întâmplat și acum, înainte de această criză. Cheltuielile publice au crescut aberant pe lucruri nejustificate, numărul salariaților angajați la stat a crescut cu 300 de mii, nefiind nevoie de ei, și a rezultat un deficit bugetar imens și alte cheltuieli publice nejustificate prin acte publice. Or, atunci când un fost prim-ministru vrea să vadă găurile de la guvernarea actuală trebuie să-l întrebăm cum a fost posibil ca să rămână datorii de 5 miliarde de lei în lucrări, jumătate facturate, jumătate nefacturate, și ce fel de lucrări, școli făcute în sate unde nu mai sunt copii, wc-uri făcute cu 5 miliarde de lei bucata, acoperișuri de școli și de instituții publice care costă mai mult decât lucrările făcute de la început, și dacă are o vină acest guvern, are pentru că cei care au fost responsabili de acest jaf național nu sunt acolo unde ar trebui să fie, și acum sunt o parte din ei în Parlamentul României și dau lecții de bună purtare, țipă cel mai tare din Parlamentul României, tocmai pentru a acoperi dezastrul economic pe care l-au lăsat și pe care l-au făcut în România.

Cheltuielile din 2009 nu puteau să scadă, domnilor, atâta timp cât dumneavoastră ați lăsat o avalanșă în derulare de cheltuieli publice, prin mărirea cheltuielilor publice pe care le-ați făcut în cei doi ani de guvernare, susținuți de alt partid prezent în acest Parlament. Or, nu aveau cum să scadă cheltuielile publice în 2009, această avalanșă poate fi oprită în timp. Nu poți dintr-o dată să dai sute de mii de oameni afară, nu poți dintr-o dată să reduci aceste cheltuieli, pentru că este imposibil să se facă acest lucru. Avalanșa poate fi oprită în timp prin modificarea legilor, și dumneavoastră asta vreți acum, să ne acuzați pe noi: de ce punem ordine în stat? De ce nu mai lăsăm să se dea pensii după 80 de legi prin care toată clientela politică, toate clasele privilegiate au reușit să-și dea pensii în România de sute de milioane de lei, oameni care în timpul vieții au avut lefuri de 20-30 de milioane s-au trezit așa pe legile date, că pot să ia și 150 și 200 de milioane și ne acuzați pe noi că facem acest lucru. Nu vă convine! Cred, pentru că aveți clientelă, aveți neamurile, i-ați pus pe toți prin agenții și asta este situația. Ne acuzați pe noi de acest lucru.

Agențiile guvernamentale care au fost restructurate, vă rog să luați fișele fiscale ale clientelei dumneavoastră politice din 2008-2009 și veți fi consternați să vedeți venituri din bani publici de un miliard jumătate de lei pe lună, de 2 miliarde, de un miliard pe lună, lucruri care nu mai există în prezent, pentru că au fost eradicate, ori lucrul acesta nu vă convine, domnilor. Pentru că, asta este! Nu mai e loc pentru clientela dumneavoastră politică pe care ați cultivat-o mereu! (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD+PC.)

Domnilor conștienți sau inconștienți, și acest lucru nu o fac atât cei care sunt în Parlament, dar o fac unii lideri ai dumneavoastră care nici nu dau prin Parlamentul României, pentru că ar putea fi acuzați că fură bani publici prin acest lucru. Lideri de-ai dumneavoastră pe care i-am văzut de 2-3 ori aici în Parlamentul României, doar vin așa, când vor imagine publică, se instalează la acest microfon, ne ține o teorie de 5-10 minute și apoi pleacă să-și facă afacerile lor private.

Și, dacă vreți, am o listă acolo cu prezența din Parlament de anul trecut a principalilor lideri politici, și când o să vedeți, o să rămâneți consternați de câte ori ați dat prin Parlament unii dintre dumneavoastră. Or, aceasta reprezintă respectul dumneavoastră față de cetățenii României, respectul pe care îl acordați banului public. Dar dacă uitați să veniți la Parlament, de ce nu uitați să luați și leafa, pentru că dumneavoastră apăreați prezenți unii? Semnează alții în locul dumneavoastră și în felul acesta puteți să vă luați banii.

Domnul președinte Ponta la Legea pensiilor a venit aici ne-a ținut un discurs și a plecat la ora 4. Or, dacă luați, vedeți că pe cartela dânsului s-a votat până la ora 9. Acesta este respectul pe care domnul președinte Ponta, care apoi merge la posturile de televiziune și instigă populația României, acesta este respectul pe care îl are față de populația României. Or, în acest fel, domnilor, nu ne facem datoria față de cei care ne-au ales. Nu aveți respect față de cetățenii României, totul este un joc politicianist, pentru că v-ați învățat 20 de ani să fiți numai la putere, să vă bateți joc de banul public, și în felul acesta, acum, pentru că a venit vremea să răspundeți pentru ceea ce ați făcut, țipați din ce în ce mai tare pe toate posturile de televiziune, mințiți populația României, dar fiți convinși, domnilor, că acest lucru se va repercuta împotriva dumneavoastră. (Vociferări.)

Asta faceți! Și fiți siguri că acest gen de atitudine va fi taxat de populație, pentru că oamenii se vor convinge, ați mințit că s-au redus pensiile. Oamenii văd că pe fluturașul dânșilor acasă nu este pensia redusă, este pensia redusă la cei care au avut o sută de milioane, două sute de milioane, nu la cei care au pensia corectă, cinstit calculată. Asta este situația și de aceea nu vă convine, și prin modul de abordare a situației din România contribuiți pe deplin la dezastrul pe care l-ați creat și vreți să-l mențineți în continuare.

V-aș aminti, v-aș aminti, domnilor, că în analizele pe care le fac economiștii, factorul psihologic reprezintă 30% din toți factorii care pot duce populația unei țări să depășească situații de criză. Or, prin modul în care abordați această situație grea prin care trece România, prin modul în care unii lideri ai dumneavoastră instigă populația României, tocmai contribuiți, domnilor, la îngreunarea acestui lucru, la deprecierea factorului psihologic. Aceasta se explică prin faptul că în anul 2009 economiile populației în bănci au crescut enorm, pentru că nu mai are curaj populația să cheltuiască, pentru că speriați lumea la televizor prin afirmațiile imbecile pe care le faceți. Or, în acest fel nu putem continua. Eu cred că prin măsurile luate, Partidul Democrat Liberal, cu coaliția de guvernare și-a asumat această răspundere și fiți siguri, domnilor, că vom merge până la capăt, pentru că avem responsabilitate față de țară. (Urale, vociferări, aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi mulțumesc domnului deputat Dascălu, urmează domnul deputat Dușa.

Domnul Mircea Dușa:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Într-adevăr, un discurs demagogic, un discurs care vrea să dea răspuns la ce s-a întâmplat săptămâna trecută în Cameră, când câțiva domni au hotărât soarta a 6 milioane de români.

Nu putem fi părtași cu dumneavoastră la a tăia tot ce mai este în țara asta nobil.

Domnule prim-ministru,

Îmi cer scuze că nu am ascultat tot discursul dumneavoastră, pentru că dacă îl ascultam riscam să-l învăț pe de rost, l-am mai auzit de câteva ori, și el nu mai convinge nici pe colegii dumneavoastră care nu sunt în sală toți nici acum. Dar, eu pentru că sunt ardelean, și colegii mei au apelat la sufletul dumneavoastră de ardelean, eu o să apelez puțin la sufletul dumneavoastră de primar. Și sunt mulți colegi în sală - și din dreapta, și din stânga - care vor fi de acord cu mine în ceea ce voi spune, pentru că eu în sinea mea am rămas tot un primar, și dumneavoastră în discursul dumneavoastră nu v-ați referit deloc la ceea ce constituie baza administrației, și în primul rând la administrația locală, și nu v-ați referit la faptul că nu ați făcut nimic în această perioadă pentru a sprijini administrațiile locale în conducerea activității colectivităților, nu ați sprijinit administrațiile locale în creșterea competenței și autonomiei acestora.

V-ați declarat și dumneavoastră - și poate că am scris și eu câteva fraze în programul acela de guvernare de anul trecut - că veți fi un campion al descentralizării, că veți fi un campion al creșterii competitivității și autonomiei administrației locale. Or, eu observ că din toate proiectele de lege pe care dumneavoastră le promovați și guvernul le promovează nu faceți altceva decât să amputați din competențele pe care administrația locală le-a avut și le are în momentul de față, ba, din contră, nu faceți nimic, chiar dacă descentralizați și deconcentrați anumite servicii, nu faceți nimic pentru a-i sprijini financiar, deși este o prevedere în Legea finanțelor publice locale. Ba, mai mult, prin modificările pe care le-ați adus la Legea finanțelor publice locale ați creat o asemenea situație economică și bugetară la nivelul administrațiilor locale, încât poate peste 70% din primăriile mici, vorbesc în primul rând din municipii și orașe, din comune, nu mai au posibilitatea să finanțeze serviciile publice locale.

Or, în discursul dumneavoastră, dar și al altor persoane, ocoliți acest subiect care știți că este unul adevărat; și cred că primarii și cei care au fost primari în această sală sunt de aceeași părere cu mine. Nu ați făcut nimic în a sprijini administrațiile locale. Ați redus investițiile sau le-ați oprit complet în infrastructură, fie că e vorba de apă, de canalizare, în termoficare, ați oprit investițiile la școli, ați oprit investițiile la construcția de locuințe. Știu eu, la anveloparea blocurilor se lucrează pe contracte de angajament, lasă că vom plăti noi la anul viitor și multe, multe alte exemple pot fi date.

Nu ați sprijinit administrațiile locale în funcționarea serviciilor publice locale, și când vorbesc de servicii publice locale, vorbesc în primul rând de serviciile acestea sociale. S-a ajuns în situația ca primăriile și consiliile locale să nu mai poată plăti, știu eu, însoțitorii la persoanele cu handicap sau să nu mai poată plăti ajutoarele pentru persoanele cu handicap. Ați adus primăriile în situația de a nu putea da, începând din această lună, salariile acelea mizere pe care le lăuda un domn aici înaintea mea.

Domnilor, este posibil ca după aplicarea reducerii de 25%, după aplicarea Legii salarizării unice, un salariat din primărie să meargă acasă cu 400 de lei? Este posibil ca funcționarii din primărie să ajungă persoanele cu cele mai mici venituri din întreg sistemul bugetar? Pentru că, sigur, au fost anumite inechități, anumite disproporții în ceea ce privește salarizarea bugetarilor, dar întotdeauna funcționarii din primării au avut cele mai mici salarii și, și după aplicarea Legii nr.330, au rămas cu acele salarii. Dar nu aveți politici publice, nu vorbim de politici publice, nu vorbim de agricultură, societățile de agricultură și, în primul rând, agricultorii care puteau să da un sprijin bugetului țării și să aducă venituri la bugetul statului au fost împiedicați să facă acest lucru, deși a fost un an cu probleme din punct de vedere agricol, dar totuși producțiile agricole au fost cât de cât corespunzătoare.

Societățile din domeniul prelucrării alimentare și a industriei alimentare n-au fost sprijinite să-și desfășoare activitatea și rând pe rând, uitați așa, agenți economici și baza de impozitare se reduce. Sigur, pot să vorbesc foarte mult despre aceste subiecte, dar încă o dată vreau să vă atrag atenția: doriți ca primarii să plece toți la cules de portocale în Spania? Sunt foarte mulți primari care au renunțat la această funcție care zic eu că este una din cele mai serioase demnități în stat, pentru că primarul este zilnic alături de oameni și ascultă necazurile și problemele oamenilor, or, pe măsură ce urcăm în ierarhia demnităților suntem mai puțin în contact cu cetățenii. Primarul este cel care este zilnic în contact cu cetățenii. Vreți ca primarii să iasă în stradă? Vreți să facă primarii grevă? Doriți ca primarii să meargă la cules în Spania sau în alte locuri pentru că a culege fructe într-o altă țară este mai rentabil decât a fi primar în România? Iată cum ne batem joc de acest statut al primarului. Sigur, nu mai avem nimic ce spune, că știți că ceea ce spun e adevărat și sunteți conștienți că și primăriile în care dumneavoastră ați mai pompat bani pentru că sunt primarii dumneavoastră și ați mai alocat resurse spre aceste primării, sunt în aceeași situație. Or, când ajungem...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, o să vă rog să încheiați, ați depășit timpul.

Domnul Mircea Dușa:

Doamnă președinte, știți că eu sunt un deputat care mă conformez regulamentului, și ceea îmi spuneți, că am depășit timpul este adevărat, am să închei, însă vreau să-i reamintesc domnului prim-ministru că baza societății și baza administrației o reprezintă administrația locală și până nu facem ceva pentru administrația locală și nu le dăm competențe și resurse să-și conducă activitatea, și colectivitățile să-și hotărască singure soarta, nu se întâmplă nimic în țara asta.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Ciprian Dobre. 6 minute aveți la dispoziție.

Domnul Ciprian Minodor Dobre:

Domnule prim-ministru,

Onorați membri ai Guvernului, cei care sunteți prezenți, secretari de stat, subsecretari de stat care asistați la această dezbatere parlamentară,

Doamnă președinte,

Îndrăznesc să vă spun, încă din deschiderea intervenției mele, că pentru prima dată de când ați preluat funcția de premier al României, am privit venirea dumneavoastră în fața Parlamentului cu speranță. Cu speranță că v-ați regăsit cumva atributele de onoare și de bărbăție politică, ca să discutăm despre tema propusă în această dezbatere, cu ce se confruntă cetățenii români în fiecare zi, despre dezastrul economic în care ați adus țara și despre lipsa de viziune a Guvernului pe care îl conduceți.

Speram că nu veți mai arunca fumigenele și perimatele petarde despre ceea ce au făcut liberalii, despre greaua moștenire. Știu ce am făcut. Noi, liberalii, am mărit pensiile, am mărit salariile, am creat locuri de muncă și am încurajat inițiativa privată. Și am primit, în schimb, votul cetățenilor pe care îl recunoaștem, îl apreciem, așa cum a fost el.

Drept urmare, domnule prim-ministru, vă provoc să avem pentru prima dată o discuție fățișă a mandatului dumneavoastră imediat de doi ani, căci de doi ani, nu Tăriceanu sau Antonescu conduc România, ci dumneavoastră, domnule Emil Boc.

Stimați colegi,

Tema de astăzi era una foarte simplă: Programul de guvernare al Guvernului Boc. Și începeam, cum este firesc, de la discursul dumneavoastră de învestitură, pe programul de guvernare. V-ați asumat obiective îndrăznețe și angajamente de neuitat. Simultan cu demonizarea liberalilor, promiteați atunci, domnule Emil Boc, domnul Băsescu, PDL-ul, prin toate trompetele sale, modernizarea și reformarea României. A fost primul obiectiv asumat. V-ați propus țeluri înalte, Parlament unicameral, reducerea numărului de parlamentari, ba chiar ați cheltuit milioane de euro din bugetul țării pentru organizarea unui referendum, un referendum care să vă legitimeze visul politic, o țară cu un Parlament slab. Ce s-a realizat din toate aceste promisiuni? Zero! Zero, domnule prim-ministru.

Deși ați solicitat sprijin parlamentar pentru modernizarea statului și revizuirea Constituției, ați preferat ca la scurt timp să redactați un text care propunea revizuirea Constituției, pe care repede - repejor le-ați trimis spre aprobare șefului dumneavoastră, Traian Băsescu, la Palatul Cotroceni. Ați ocolit astfel varianta parlamentară de declanșare a unui proces care implica și implică toate partidele politice.

Știu, nu vă simțiți deloc confortabil în Parlament, pentru că aici trebuie să suportați critica. Critica celor care astăzi ne aflăm în Opoziție, pentru că aici de multe ori poate ieși la iveală adevărul. Poate că aici se spun lucrurilor pe nume. Aflat, probabil, într-o stare euforică, generată de realegerea președintelui-jucător ați emis atunci, în decembrie 2009, chiar judecăți de valoare. "Puterea este administrată în favoarea cetățenilor, și nu împotriva lor." Foarte frumos, domnule prim-ministru! Din păcate, de două luni încoace dovediți contrariul. Aveți puterea, domnule prim-ministru, aveți puterea să nu mai folosiți Guvernul pentru satisfacerea clientelei politice.

În numele clientelei politice ați sufocat resursele statului și ați subjugat poporul român, obligându-l să trăiască în sărăcie, și i-ați condamnat viitorul. Partidul dumneavoastră s-a declarat pe rând socialist, s-a declarat popular, s-a declarat liberal dar, din păcate, a ajuns să nu mai reprezinte pe nimeni. În special nu mai reprezintă nici pe întreprinzători și nu mai reprezintă mediul privat.

"Vreau să-i asigur pe toți românii că nimeni nu va fi uitat. Nimeni nu va fi abandonat, indiferent unde locuiește - la sat și la oraș." Un fragment din discursul primului-ministru Emil Boc din decembrie 2009. Da, domnule Emil Boc, sunt cuvintele dumneavoastră și v-ați ținut de promisiune. Nu ați uitat pe nimeni, ați tăiat lefurile oamenilor cu 25%, indiferent unde locuiau ei. Ați încercat să luați din dreptul pensionarilor 15%, ați tăiat formele de ajutor și indemnizația mamelor în același procent, ați falimentat mediul privat și ați închis sute de mii de firme. Iar resursele și investițiile, cât de puține au fost, ați preferat să le alocați către buzunarele baronilor locali ai PDL-ului, acolo unde ați direcționat și fondurile europene.

Iar după toate aceste măsuri, pot să vă spun, cu siguranță, că nimeni nu vă va uita, domnule Emil Boc. Nici pensionarii, nici bugetarii, nici medicii și nici alții.

Vă invit să citim cinci dintre angajamentele dumneavoastră din decembrie 2009 la votul de învestitură. Primul: menținerea pe întreaga perioadă a actului de guvernare a aceluiași nivel a cotei unice și a aceluiași nivel al taxei pe valoarea adăugată. Rezultatele: cota unică nu mai este de mult cotă unică, pentru că avem impozitul forfetar, și pentru că suplimentar pregătiți impozitarea unor categorii socio-profesionale, inclusiv, de la 1 ianuarie 2011, impozitarea pensiilor. Iar de două luni încoace românii plătesc un TVA de 24%. Și, cu siguranță, vor plăti un preț și mai mare generațiile care urmează, ca urmare a incompetentei guvernări a Guvernului Boc.

Al doilea, reducerea, în continuare, a numărului de taxe și impozite. Rezultatul: și la acest capitol, domnule prim-ministru, angajamentul dumneavoastră este zero.

Ați modificat în doi ani de zile Codul fiscal de 9 ori. Ați inventat taxe și impozite, iar marea evaziune fiscală a fost identificată în zona celor care lucrează pe drepturi de autor...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, ați depășit cu trei minute timpul alocat. O să vă rog mult să încheiați intervenția dumneavoastră. Mi-au atras atenția colegii...

Domnul Ciprian Minodor Dobre:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Același lucru l-ați făcut cu cei care trăiesc din drepturi de autor, domnule Emil Boc.

V-a fost frică de cei care trăiesc din liberul cuvânt, de cei care își asumă rolul de creatori de idealuri, și vă este frică, domnule Emil Boc, de oamenii cu spirit liber. Da! Ei sunt cei pe care, până la urmă, nu-i puteți înregimenta în armata lipitorilor de afișe. Și cred că ar trebui până la urmă să îi aveți în vedere și pe cei pentru care libera inițiativă este, până la urmă, modul lor de viață, și cred, de asemenea, că v-ați încălcat orice angajament ca prim-ministru al României în fața Parlamentului României, a celor care au votat și susținut acest guvern, dar în primul rând în fața celor 22 de milioane de cetățeni.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Domnul Ciprian Minodor Dobre:

O ultimă propoziție, domnule prim-ministru.

Credeam că vă veți lăuda de la această tribună, măcar cu un lucru pe care să-l fi făcut timp de doi de zile.

Eu iau loc în bancă, domnule prim-ministru, și vă rog să veniți, iar eu am să vă aplaud, dacă vă lăudați cu un singur lucru.

Lăudați-vă, domnule Emil Boc, pentru că asta știți să o faceți cel mai bine.

Fiți penibil, domnule Emil Boc!

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Ioan Oltean, ultima intervenție. Aveți la dispoziție 10 minute.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca unul care am îmbătrânit pe băncile acestui Parlament, pot să vă spun cu toată sinceritatea, stimați colegi, că nu am întâlnit niciodată atâta demagogie, atâta populism și atâta minciună din partea Opoziției. (Vociferări.)

Toate luările dumneavoastră de cuvânt, stimați reprezentanți ai Opoziției ostile, se caracterizează prin aceste trei trăsături: demagogie, populism ieftin și minciună.

Ce face Opoziția?

Opoziția astăzi minte. Opoziția astăzi atacă la persoană. Opoziția astăzi instigă.

L-am văzut pe președintele principalului partid de Opoziție, Victor Ponta, care cu o nesimțire condamnabilă instigă la revoltă societatea civilă împotriva Guvernului Boc.

Mi-amintesc, stimați colegi ai Partidului Social Democrat, că exact același lucru l-a făcut și Ion Iliescu. Ion Iliescu a adus la București minerii. Dumneavoastră vreți să scoateți în stradă sindicaliștii. Nu e nicio diferență între ceea ce a fost în ′90-91 sub Iliescu și ceea ce este astăzi sub Victor Ponta.

Domnilor colegi, l-am ascultat pe un coleg care cu foarte multă emfază îl întreba pe domnul prim-ministru, ca să citez exact: "Chiar nu vă pasă de români?". Teatral.

Stimați colegi,

Dumneavoastră, cei care puneți această întrebare, ați fost la conducerea acestei țări 14 ani. 14 ani. Și nu mi-amintesc să fi curs râuri cu lapte și nici să întâlnim munți de mămăligă în perioada dumneavoastră de guvernare. Și vreau să vă întreb și să-l întreb pe distinsul coleg care a plecat din sală, n-a așteptat să-i dea domnul prim-ministru răspunsul, dacă atunci când erați la guvernare și cei mai mulți aveau salarii de 3 milioane-4 milioane și cei puțini, de 200-300 de milioane, v-ați gândit la români? Chiar v-a păsat de români atunci? Da? Deci, cei 300-400 de milioane de lei, de aceia v-a păsat, domnilor foști la guvernare 14 ani. (Rumoare.)

Vreau să vă întreb tot pe dumneavoastră dacă atunci când pensia în România, este valabil și pentru dumneavoastră, stimați și distinși liberali, când pensia era de 30 de lei, minimă, pensia mică, și pensiile mari erau de 250-300 de milioane, chiar v-a păsat de români? Da. De cei cu pensiile mari.

Domnilor colegi, dați-mi voie să vă spun cu toată sinceritatea și cu maximă responsabilitate că nu aveți dreptul moral, nici cei din Partidul Social Democrat și mai ales aceștia, dar nici cei din Partidul Național Liberal, care doi ani, într-o simbioză perfectă cu Partidul Social Democrat, în hoție și în risipa banului public, să veniți astăzi și să criticați cu atâta vehemență Guvernul care și-a asumat cu o maximă responsabilitate să reformeze societatea, să repare ceea ce două, trei, patru guvernări ale dumneavoastră au stricat România pe parcursul a 20 de ani. (Vociferări din partea Opoziției.)

Vă asigur că adevărul întotdeauna deranjează și după reacția dumneavoastră, vă deranjează. Mi se pare absolut firesc.

Vă asigur, domnilor colegi, că Partidul Democrat Liberal, în ciuda opoziției dumneavoastră, îl va susține pe premierul Boc să-și continue programul de reformare a societății românești. Îl va susține să finalizeze reformele care vizează domeniile fundamentale ale societății acesteia. Ne-am asumat acest risc, stimați colegi.

Ca o paranteză, celor de la PSD care se umflă, ca și cum ar fi mâncat lucernă: în toate sondajele de opinie, 65% dintre cei intervievați nu vă doresc la guvernare. Așa că nu vă faceți iluzii prea mari, că nu aveți dreptate.

Am să închei, stimați colegi, spunându-vă că Partidul Democrat Liberal își asumă întreaga responsabilitate a acestei guvernări, își asumă fără niciun fel de reținere riscul major pe care îl presupune orice fel de reformă de o asemenea anvergură, de a duce această reformă până la capăt. Chiar cu riscul de a pierde alegerile în 2012. Noi credem că între interesul partidului, pe de o parte, și interesul societății, pe de altă parte, interesul societății este mai presus decât orice.

Așa să ne ajute cel de sus și nouă și dumneavoastră. Doamne-ajută! (Vociferări din partea deputaților aflați în Opoziție; aplauze din partea deputaților aflați la Putere.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Am încheiat seria dezbaterilor generale.

Îl invit pe domnul prim-ministru Emil Boc pentru a avea o ultimă intervenție.

Vă mulțumesc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, doamna președinte, pentru timpul acordat și posibilitatea de a răspunde la câteva dintre provocările lansate.

În primul rând, aș vrea să răspund întrebării legate de investiții, întrebare lansată de Grupul PNL, comparație 2008 versus 2009, unde deja avem datele centralizate.

În 2088, cheltuielile cu investițiile au fost de 32,6 miliarde de lei. În 2009, cheltuielile au fost de 35 de miliarde de lei. Deci, într-un an când am avut o cădere economică de aproape 7%, am avut mai multe investiții decât a făcut Guvernul liberal în condițiile unei creșteri economice de plus 8. Asta a fost posibil în primul rând prin faptul că încă din 2009 am pus capăt abuzului utilizării banului public în manieră discreționară doar pentru consum și am orientat mai mulți bani spre investiții. Iar realitățile vorbesc de la sine.

Indicatori au fost numărul de kilometri de autostradă. În patru ani de guvernare ați făcut 5 kilometri de autostradă. Într-un an de zile, în 2009, au fost finalizați 42 și, de asemenea, s-a terminat și pasajul Băneasa și vedeți ce eficient este, centura Ploieștiului, centura Timișoarei. (Vociferări din partea deputaților aflați în Opoziție)

Anul acesta se mai termină 12 kilometri de autostradă la Autostrada Transilvania, în jur de 20 la patru benzi Chitila-Voluntari în București și așa mai departe. Deci, a fost un prim pas spre orientarea cheltuielilor spre investiții.

În al doilea rând, vreau să știți că din banii pe investiții pe care i-ați avut, în 2009, 1,7 miliarde de euro, domnule Tăriceanu, au mers pe cheltuieli de altă natură decât investiții directe și pentru cheltuieli asimilate investițiilor. Adică, hârtii: studii de fezabilitate, prefezabilitate, expertize, evaluări, 1,7 miliarde de euro ați tocat din bani publici pe lucruri care nu și-au arătat niciun fel de eficiență. Asta înseamnă să ai iresponsabilitatea cheltuirii banului public. În loc ca acei bani să fi mers în autostrăzi, în centuri ocolitoare, în investiții eficiente, cu efect multiplicator în economie, i-ați tocat practic pe hârtii.

 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din bancă):

Bateți câmpii, domnule prim-ministru!

Domnul Emil Boc:

O asemenea politică nu mai poate continua și evident că acum vă doare că oamenii care erau obișnuiți să ia milioane de euro din trei hârtii pe care le făceau din birou, astăzi nu mai este posibil.

Eu spun că și acum încă în materie de investiții mai există mult de lucru. De aceea am propus ca pentru 2011, în primul rând, să finanțăm cu prioritate investițiile care nu sunt mai vechi de cinci ani, să limităm numărul investițiilor noi și, de asemenea, să acordăm eficiență investițiilor care vin din bani europeni prin asigurarea cofinanțării acestora. Sunt lucruri pragmatice care vor pune ordine și în acest domeniu.

Și, de asemenea, să restructurăm inclusiv companiile de stat care primesc mai mulți bani de la buget decât primesc din veniturile pe care le realizează singure, pentru că, potrivit regulilor Uniunii Europene, acele companii de stat intră pe deficit. Și din acest punct de vedere, anul 2011 va marca și reforma acelor companii de stat care, repet, nu se susțin măcar cu 50% din venituri pentru a putea să-și desfășoare activitatea și primesc mai mult de 50% de la stat.

Deci, cam așa stau treburile din acest punct de vedere, distinși colegi liberali, în privința investițiilor și, de aceea, întreaga axă a politicii noastre este de a reorienta cheltuielile spre dezvoltare economică sănătoasă.

Spun asta pentru că ele, măsurile pe care le-am propus, sunt cu costuri politice și cu costuri sociale. Vreau însă să știe fiecare român că măsurile pe care le-am luat și măsurile pe care le luăm nu sunt îndreptate împotriva oamenilor, sunt măsuri necesare pentru a corecta lucruri care nu funcționează bine și care, dacă n-ar fi corectate, ne-ar face mai mult rău. Dorește oare un medic care vrea să opereze un pacient care are o boală să-i facă rău pacientului? Evident că operația pare la prima vedere dureroasă, dar după ce se vindecă, își dă seama că a fost necesar să facă acest lucru. Oarecum într-o asemenea situație și noi suntem, ca țară, în momentul de față.

Avem nevoie de intervenții chirurgicale în diverse domenii ale societății pentru a elimina lucrul rău care nu funcționează. Pentru a elimina acele lucruri care, în decursul timpului, s-au constituit în cheltuieli inutile și care nu susțin economia, locurile de muncă și investițiile.

Suntem obligați să corectăm, să extirpăm din organismul statului acele lucruri care nu sunt sănătoase. Aceste operații, repet, dor, sunt dureroase pentru moment, dar sunt atât de necesare, iar efectul lor benefic se va resimți după ce acest proces este încheiat, pentru că atunci poți să ai un organism sănătos cu care să poți trăi vreme îndelungată fără să mai fii în fiecare zi legat de aceste boli pe care le avem acumulate din ultimii 20 de ani, cu accent în special în anul 2008, când s-au făcut marile dezechilibre structurale ale bugetului de stat.

De aceea, încă o dată, închei și vă spun că greul nu a trecut, lunile următoare sunt decisive și pentru consolidarea reformelor și pentru impunerea celorlalte măsuri necesare reformei statului, că aceste măsuri nu sunt îndreptate împotriva oamenilor, ci dimpotrivă sunt pentru a preveni răul și a duce economia pe baze sănătoase, pe creștere economică.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea deputaților aflați la Putere.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și noi vă mulțumim.

Cu aceasta, am epuizat ordinea de zi pentru astăzi.

Ne revedem mâine, la ora 10.

Ședința s-a încheiat la ora 18,55.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 12 aprilie 2021, 0:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro