Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 iunie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.75/17-06-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 07-06-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 iunie 2011

6. Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării (PL-x 608/2010). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 608/2010

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării.

Avem procedură de urgență.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Domnul Király Andrei Gheorghe (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului):

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Având în vedere că s-a întocmit un raport înlocuitor, noi propunem aprobarea Ordonanței de urgență nr.79/2010, conform acestui raport, cu amendamentele acceptate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul comisiei.

Domnul președinte Dumitrescu, vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este un proiect de lege pe care îl dezbatem de mult timp. A fost de două ori retrimis la comisie. De data aceasta există un consens politic în ceea ce privește modul în care să fie adoptat acest raport.

Astfel, în ședința din 30 mai a fost luată în discuție Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare respingerea ordonanței, dar o să vedeți mai departe că este vorba, până la urmă, să adoptăm această ordonanță dacă vor fi aprobate de către Domniile Voastre niște amendamente care fac ca textul să fie acceptat de toate formațiunile politice, să existe un consens în acest sens, așa cum de altfel și distinsul nostru coleg, domnul secretar de stat Király, care este una dintre persoanele cele mai apropiate de comisia noastră, e prezent în permanență, a și spus că este punctul de vedere al ministerului.

Am să trec la părțile care privesc acest raport care v-a fost distribuit. Menționez că acest proiect de lege a fost avizat de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități, condusă de distinsul și eminentul jurist, domnul deputat Buda, și Comisia pentru sănătate și familie.

În baza prevederilor art.54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, la dezbatere au participat, în afara reprezentantului ministerului, domnul Gheorghe Király, și profesorul universitar dr. Vasile Cândea, președintele Academiei Oamenilor de Știință, domnul profesor universitar Eduard Apetrei, vicepreședinte, și domnul profesor universitar Mircea Ifrim, vicepreședinte, din partea Academiei de Științe Medicale, domnul ing.dr. Mihai Mihăiță - vicepreședinte, din partea Academiei de Științe Tehnice.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamnelor și domnilor,

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege privind respingerea ordonanței de urgență.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, analizând prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2010, prin prisma celor patru avize favorabile adoptării proiectului de lege, ținând seama de implicațiile negative asupra vieții academice românești reliefate de intervențiile reprezentanților Academiei Române și ale celorlalte patru academii de științe în ședința din 23 noiembrie 2010, cu unanimitate de voturi a propus respingerea.

Dar, noi avem aici, doamnă președinte, și vă rog să supuneți votului dumneavoastră niște amendamente admise. Dacă aceste amendamente vor fi admise, atunci votul va putea să fie în favoarea adoptării textului de lege, cu amendamentele admise fiind în măsură să răspundă tuturor cerințelor ridicate sau obiecțiunilor ridicate de toate formațiunile politice, fapt pentru care există consens general.

Vreau să vă spun că lucrul cel mai important pe care acest proiect de lege îl relevă este menținerea legăturii dintre stat și instituții reprezentative fundamentale ale culturii, educației și cercetării științifice românești, care sunt academiile de profil.

Nu este atât de importantă suma de bani pe care statul o alocă, care, de altfel, este simbolică și prin imposibilitatea acordării din lipsă de fonduri a sumelor pentru indemnizații, dar este important că aceste instituții sunt considerate, prin finanțare, ale Statului român, și nu simple ONG-uri, simple asociații profesionale care, așa cum se întâmplă, care să nu fie recunoscute și acceptate de către stat, pentru că tradiția europeană vorbește despre legătura indisolubilă dintre aceste forme de asociere profesională a performerilor și a elitelor în domeniul științei, cercetării și tehnicii și statul, care sprijină educația, cultura, știința în România.

Mulțumesc și vă rog să votăm acest proiect de lege cu amendamentele propuse de către comisie și adoptate în unanimitate.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Domnul profesor Stanciu, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinsă doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Evident că sunt conștient că vin astăzi în fața dumneavoastră cu o temă poate de-a dreptul inoportună, căci, la ordinea zilei, de importanță capitală sunt alte probleme, și nu cele ale științei. Evident că ceea ce vedem, ceea ce auzim, ceea ce face să mergem să venim aici nu este altceva decât rodul unei minți iscoditoare a acelora care nu au urmărit neapărat profitul, dar l-au făcut posibil prin mintea lor. Multe descoperiri științifice au fost rodul unor întâmplări, aparent. Dar au avut în spate munca a zeci și zeci de oameni care au făcut ca la acele acumulări cantitative să avem salturi calitative, care au făcut ca dintr-un bob de nisip, dintr-un cuarț, să aveți acum pe birourile dumneavoastră aceste lap-topuri, iphone și așa mai departe.

Nu știu dacă ați văzut, ați cunoscut sau ați auzit vreun om de știință bogat. Bogăția lui constă în cunoștințe, în dorința de a iscodi și a descoperi secretele naturii, în voința lui nestrămutată de a mișca lumea cu încă un pas. Și atunci societatea i-a fost într-un fel sau altul recunoscătoare. Și elita științei mondiale s-a regăsit nu în asociații profesionale, ci în academii, ca supremă recunoaștere științifică a eforturilor lui. Academiile nu sunt ONG-uri, nu sunt asociații profesionale, ci sunt nici mai mult, nici mai puțin decât emblema unei țări.

Și, dacă doamna președinte îmi permite, aș face o singură remarcă: mintea iscoditoare a "cercetătorilor" din antichitate a descoperit atomul, prin Democrit, prin Epicur, spunând și punându-și întrebarea: dacă o piatră se împarte în două, rezultă două pietre; dacă două pietre se împart în două, rămân patru; dacă cele patru se împart în două, rămân opt. Și au mers așa cu raționamentul ajungând la ideea că se va ajunge la o dimensiune a pietrei în care nu se mai poate împărți în două. Și acea dimensiune este indivizibilă. Iar în grecește este atomul, această particulă pe care n-o vedem, dar prin care existăm toți.

Ca atare, și în România în curentul universal s-a înființat Academia Română, sprijinită de stat. Statul român i-a cumpărat sediul, statul român i-a asigurat, prin institutul de cercetări, fondurile necesare și iată că de la Hasdeu a reușit, acum o lună și ceva, să publice un dicționar-tezaur al tuturor cuvintelor limbii române, ce au fost și ce sunt.

Totodată, datorită înclinării efectiv spre partea umanistă a Academiei Române, ministrul Angelescu, în ′35-′36, a luat hotărârea să înființeze Academia de Științe din România. Tot în acea perioadă s-a înființat Academia de Științe Medicale din România, ambele prin legi sau decrete. Au fost apoi, așa cum știți, reunite toate în Academia Republicii Populare Române, cu patrimoniu cu tot. După Revoluție, s-au reînființat prin legi toate: și Academia Română, și Academia de Științe care a devenit Academia Oamenilor de Știință, Academia de Științe Medicale, care reunește floarea medicilor români, și, respectiv, Academia de Științe Tehnice, ce constituie, ca să spunem așa, emblema ingineriei românești.

Criza a făcut ca o gândire poate bună, poate "ne-bună", să facă ca o ordonanță, 79, din septembrie 2010, după ce același Guvern acordase teren pentru a se realiza sediile academiilor, să taie orice finanțare, inclusiv a cheltuielilor de întreținere, inclusiv a salariilor și, respectiv, indemnizațiilor, lăsând din sistemul academic român numai două academii finanțate, Academia de Științe Agricole și, evident, coroana academiilor române, Academia Română.

Prin discuții în Senat, prin discuții în comisiile din Cameră, prin discuții la nivelul coaliției, s-a găsit un compromis, de îmbinarea, să spunem, a crizei, a efectelor crizei cu necesitatea existenței unui sistem academic român, sistem academic român constituit în ansamblul universităților, institutelor de cercetare, academiile de profil, Academia de Științe Medicale, Academia de Științe Agricole, Academia de Științe Tehnice, Academia Oamenilor de Știință și toate sub umbrela, să spunem, ocrotitoare, a Academiei Române, care și-a dat acceptul pentru fiecare dintre acestea.

Acest compromis este astăzi în fața dumneavoastră. Momentan, statul va finanța numai cheltuielile de întreținere, utilitățile, respectiv salariile celor care sunt cu funcții de bază. Indemnizațiile nu mai sunt la aceste trei academii suportate de către stat, ci din veniturile atrase. Este posibil ca în perspectivă, prin înțelepciunea Guvernului, fie acesta, fie cel care va veni, academiile și sistemul academic român să prindă viață și prin asta să intrăm în normalitate, în rândul academiilor din Uniunea Europeană. Se stopează astfel demersul Academiei de Științe Medicale, care deține președinția federațiilor de științe medicale din Europa, de a cere sprijin și ajutor de finanțare de la suratele lor, o chestiune care ne-ar pune într-o situație foarte delicată.

Cred că s-a găsit un modus vivendi spre a realiza, să spunem, o împăcare între părți, împăcare în sensul că dincolo de orgolii, dincolo de ambiții, dincolo că eu sunt buricul pământului, există ceva. Există știința, doamnă președinte, și dumneavoastră ați făcut parte din Comisia de învățământ, știință, tineret și sport, care nicăieri în lumea aceasta nu se supune la vot. Știința este aristocrată. Astăzi veți vota pentru aristocrația românească, adică pentru știința românească, și sunt convins că o veți face cu toată deschiderea și cu toată inima.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Kötő. După aceea, domnul deputat Spînu.

Domnul Kötő Iosif:

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Grupul nostru pornește de la premisa că în epoca științei și tehnologiei este un fapt foarte, foarte important să stimulăm cercetarea, întrucât singura șansă a noastră în competitivitatea care există în lumea contemporană este să fim eficienți și la acest capitol.

Știm foarte bine că baza instituționalizată a activității de cercetare o constituie sistemul academic și în acest sistem ca structură de rezistență găsim academiile, cum a înșirat și predecesorul meu, Academia de Științe Agricole, Silvice, Academice, a Oamenilor de Știință și așa mai departe.

Dacă pornim de la această premisă eu cred că nu e nicio surpriză când afirm în fața dumneavoastră că grupul nostru susține proiectul în forma prezentată în raportul suplinitor, cum a arătat și domnul Stanciu, distinsul deputat domnul Stanciu, că statul din bugetul său să finanțeze funcționarea și cheltuielile de funcționare, iar indemnizațiile, din veniturile proprii.

În încheiere, încă o dată accentuez că grupul nostru susține raportul suplinitor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Imediat după aceea domnul deputat Spînu.

A! Nu, era domnul Spînu. Mă scuzați!

Domnul Spînu.

(Domnul deputat Teodor-Marius Spînu îi dă întâietate domnului deputat Vasile Berci.)

Domnul Vasile Berci:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Distinși miniștri,

O să am o intervenție succintă. Argumentele au fost mai mult decât raționale, ale colegilor care m-au precedat la acest microfon. Mă bucur că, deși rar se întâmplă, se poate realiza și un compromis, se poate realiza și un consens și uneori trebuie să ne bucurăm că și rațiunea, atunci când lucrurile sunt abordate rațional, poate triumfa.

Grupul PNL, în mod categoric, s-a raliat la ceea ce au însemnat discuțiile din comisie, dorința de a găsi acele posibilități care să permită amendarea proiectului respectiv, vom vota în acest sens, deci proiectul cu amendamente, și e bine că facem efortul să înțelegem că anumite instituții care au spus și trebuie să spună în continuare mult în existența acestei națiuni, ne gândim la o perioadă cronologică de 75 de ani de existență a acestei instituții, îi dăm o șansă, modestă, în acest context de criză, pentru a fi ajutată să ființeze.

Este o instituție care în cei 75 de ani de existență a fost ilustrată de personalități marcante ale științei românești și e firesc și natural, de bun-simț, să trecem acest proiect, cu amendamentele, pentru ca să dăm șansă acestei instituții să funcționeze în parametri de minimă normalitate, în contextul pe care îl parcurgem.

Vă mulțumesc și contăm noi, liberalii, pe acest vot din partea tuturor grupurilor parlamentare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Spânu.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Nu vreau să aduc o pledoarie pro domo, să spunem de la început că în Comisia de educație întotdeauna am susținut acest proiect și chiar dacă câteodată proiectele legislative pățesc la fel ca și teoria atomică a lui Democrit, arătându-se că atomul, domnule profesor, s-a descoperit că nu este cea mai mică parte și este, la rândul său, divizibil, anumite proiecte legislative n-au surprins esența, să spunem, celui mai bun lucru pentru știință, iar noi astăzi, aici, nu vom pune la vot știința, ci doar finanțarea acesteia.

Și vreau să vă spun că Grupul parlamentar al PDL va vota în favoarea raportului modificat, care propune, să spunem, o soluție, cel puțin astăzi, corectă. Mai mult, acest tip de soluție găsit în consens cu toate grupurile parlamentare va oferi și academiilor un nou imbold, arătând că, poate, în viitor se va găsi și o altă soluție de finanțare, arătându-se în contextul cercetării științifice din România că au o importanță mare sau covârșitoare.

Așa încât noi vom vota, Grupul PDL, în favoarea proiectului modificat în Comisia de educație, nu cred că o să fie niciun fel de problemă și nu vom pune la vot știința.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Întâi domnul deputat și după aceea domnul...

Vă rog.

Domnul Ghervazen Longher:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Marele nostru poet național Mihai Eminescu spunea: "Un profesor universitar este o lumină". Ce putem noi spune despre un academician? În acest context, cuvintele noastre ar fi de prisos.

Doamnelor și domnilor deputați,

Membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale susțin și vor vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Bădălan.

Domnul Eugen Bădălan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu nu mi-am propus să fiu atât de elocvent ca domnul profesor Stanciu, nu mi-am propus să vorbesc în numele vreunuia din grupurile parlamentare, nici măcar în numele grupului căruia aparțin. Mi-am propus să particip la această dezbatere privind problema dintr-un singur unghi.

Suntem cu toții convinși că România are nevoie astăzi mai mult ca oricând de elite. Aceste elite, în opinia mea, nu se pot manifesta decât în zone instituționalizate. Pentru că elitele unei țări, dacă se manifestă individual sau sub forma unor ONG-uri, nu cred că se pot manifesta în interesul întregii populații a statului respectiv.

Iată de ce cred că în sfârșit în înțelepciunea lor, membrii comisiei au depășit stadiul pe care-l adoptase Senatul, de respingere a ordonanței de urgență, a găsit o cale de comunicare cu inițiatorul ordonanței de urgență, îmbunătățirea acesteia și găsirea unei soluții de compromis care să permită funcționarea în România a sistemului academic, a sistemului de cercetare științifică instituționalizată care să fie locul în care elita României să se poată manifesta.

Sunt convins că cel puțin grupul căruia îi aparțin, respectându-și principiile de bază, acelea de a încuraja elitele, în totalitatea noastră, astăzi, vom vota în favoarea acestui proiect de lege, care rezolvă această problemă.

Sunt convins că și o bună parte dintre grupurile care poate prin convingerile lor sunt mai puțin interesate de elite vor fi alături de noi când vorbim de viitorul României într-o epocă informațională, într-o epocă postmodernă, în care numai știința ne mai poate găsi calea.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbaterea raportului.

La punctul 1, titlul legii: "Lege privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79 din 2010 pentru modificarea unor acte normative în domeniul cercetării".

Observații? Nu sunt.

La punctul 2 dacă sunt observații. Articolul unic. Nu sunt observații. Adoptat.

La punctul 3, text nemodificat. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 4, text nemodificat. Nu sunt observații. Adoptat.

La punctul 5, Capitolul VI, dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 10. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 11. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 12. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 13. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 14. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 15. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 16. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 17. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 18. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 19. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 20. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 21. Nu sunt observații. Adoptat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 25 august 2019, 0:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro