Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 20, 2011
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.81/30-06-2011

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2011 > 20-06-2011 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 20, 2011

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii deputați Dumitru Pardău și Georgian Pop, secretari.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Marian Sârbu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei și anunț că din totalul celor 331 de deputați și-au înregistrat prezența până în acest moment un număr de 173.

Sunt absenți 158, din care 34 participă la alte acțiuni parlamentare.

Au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi și programul de lucru, informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie luate în discuție de comisiile permanente, lista rapoartelor depuse în perioada 14-20 iunie, lista cu legea pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale și sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial.

 
Informare privind declararea ca independent a domnului deputat Doru-Claudian Frunzulică și aderarea lui la Grupul deputaților independenți.  

Înainte de a intra în discuția pe marginea ordinii de zi, vă anunț că domnul deputat Frunzulică Doru, deputat în Circumscripția nr.30, Colegiul uninominal nr.7, ne aduce la cunoștință faptul că, începând din data de 16 iunie 2011, se declară deputat independent în Parlamentul României și aderă la Grupul deputaților independenți.

Aprobarea unei modificări a ordinii de zi.  

Domnul deputat Călian, vă rog.

   

Domnul Petru Călian:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Deoarece avem câteva proiecte extrem de importante pe care ar fi bine să reușim să le dezbatem astăzi, v-aș propune să facem câteva modificări.

Și aș vrea să vă rog ca punctul 20, PL-x 31/2010, să fie adus la punctul 9.

De asemenea, poziția 33 PL-x 330/2011, să fie adusă mai în față, la punctul...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să mai repetați o dată a doua propunere. poziția?

 
   

Domnul Petru Călian:

Poziția 33, PL-x 330, să fie adusă la punctul 7, deci, 20 la punctul 9; și 33, la punctul 7, și mai am o singură poziție, 44, Pl-x 349, să fie adusă la punctul 8.

Vă mulțumesc foarte mult pentru înțelegere.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

La poziția 6 era propunerea făcută împreună cu domnul Dușa, nu?

Referitor la punctul 44, deci poziția 6.

În regulă, supun la vot. O să vă rog să pregătiți cartelele. Nu merge pentru că nu am dat drumul încă. Am așteptat să se introducă cartelele.

Acum votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

54 de voturi pentru, 56 împotrivă și o abținere.

Propunerea a fost respinsă. Rămân pe aceleași poziții ca și până acum. (Rumoare, vociferări.)

Vă rog.

 
   

Domnul Petru Călian:

Doamnă președinte,

v-aș ruga să supuneți la vot individual fiecare propunere (rumoare, vociferări.), astfel încât să... probabil, unii colegi nu doresc anumite puncte să le susțină, iar pe altele probabil că le vor susține. Cel puțin așa ne-au confirmat liderii partidelor de opoziție, unii dintre dânșii.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian George Scutaru:

Doamnă președinte, cred că nu are rost să facem o interpretare a votului. S-a dat un vot și apreciez intervenția dumneavoastră. Deci intrăm în ordinea de zi, așa cum este ea.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Vă mulțumesc și eu. într-adevăr, avusese loc o discuție între liderii de grup... Nu ar fi mai bine să aveți o discuție de un minut?

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Sigur că se profită întotdeauna de o discuție care a avut loc între liderii de grup. Am convenit, înainte de a începe ședința, să solicităm aducerea proiectului de lege de pe punctul 44 pe punctul 6 al ordinii de zi. După aceea, fără să ne consultați, ați propus să mai aduceți alte două proiecte de lege, deși la Biroul permanent am modificat substanțial ordina de zi și tot ceea ce considerați dumneavoastră că este prioritar am adus în față pe ordinea de zi a ședinței de astăzi.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Vă mulțumesc.

De aceea și atrăgeam atenția, pentru că în ședința Biroului permanent, cu acordul tuturor liderilor de grup, poziția 44 fusese adusă mult mai în față pe ordinea de zi. Din păcate, secretariatul general a făcut o greșeală și nu a consemnat acest lucru. Înțeleg că, mă rog, le-a scăpat acest aspect. Drept care, vă propun să supunem la vot această propunere făcută în acord și cu liderul de grup al PSD.

Poziția 44 să meargă pe poziția 6.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

111 voturi pentru, 9 împotrivă și două abțineri.

Domnul Călian. Vă rog.

 
   

Domnul Petru Călian:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Precedentul s-a creat deja. Dacă ați supus la vot individual o propunere, vă rog să supuneți la vot și celelalte propuneri, pentru că așa este corect. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Eugen Nicolăescu. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna deputat Roberta Anastase, președintele Camerei Deputaților,

Cred că suntem în situația în care trebuie să distingem între două situații complet diferite, și anume: prima situație este aceea prin care viceliderul Grupului parlamentar al PDL a propus trei modificări ale ordinii de zi, din care - rețineți! - una era deja aprobată de Biroul permanent, dar exista o eroare materială. În consecință, trecem la a doua situație. Dumneavoastră ați considerat necesar - și vă felicit pentru acest lucru - să aprobați prin plen corectarea acelei erori materiale, cu toate că simpla dumneavoastră afirmație că există o eroare în ordinea de zi era suficientă, mai ales că liderii grupurilor parlamentare fuseseră la ședința Biroului permanent.

În consecință, nu putem să repunem la vot ceea ce noi am votat. Am făcut o corecție și cu asta cred că s-a încheiat toată problema de procedură.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Vă mențineți propunerea de a vota individual? Nu. Înțeleg că v-o retrageți.

Vă mulțumesc foarte mult că ați găsit această cale de înțelegere.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 209/2011). (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

Intrăm în ordinea de zi.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea art.5 alin.(3) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 (Pl-x 238/2011). (rămas pentru votul final)  

La punctul 4 pe ordinea de zi este Propunerea legislativă privind modificarea art.5 alin.(3) din Legea contenciosului administrativ.

Este lege organică.

Procedură. dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Dacă nu, raportul comisiei.

Vă rog, domnul deputat Andronache, secretarul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art.5 alin.(3) din Legea contenciosului administrativ.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, inițiativa legislativă.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Comisiei juridice, de disciplină și imunități un punct de vedere prin care susține eliminarea din textul art.5 alin.(3) a sintagmei "care privesc apărarea și securitatea națională".

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art.5 alin.(3), în sensul că actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al celei de urgență, ori demisă pentru restabilirea ordinii publice sau pentru culegerea de informații de către organele de stat în condițiile legii, precum și pentru înlăturarea consecințelor calamităților naturale, epidemiilor și epizootiilor, pot fi atacate numai pentru exces de putere.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative privind modificarea art.5 alin.(3) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu amendamentele redate în anexa la propunerea legislativă.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu sunt, atunci intrăm în dezbaterea pe amendamente.

La punctul 1, avem titlul legii: "Lege privind modificarea art.5 alin.(3) din Legea contenciosului administrativ nr.554 din 2004".

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La poziția 2, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptată.

Poziția 3. Nu sunt observații. Adoptată.

Urmează votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind trecerea satului Fînațele Mădărașului din componența comunei Band în componența comunei Mădăraș, județul Mureș (Pl-x 240/2011). (rămas pentru votul final)  

La poziția 5 avem Propunerea legislativă privind trecerea satului Fânațele Mădărașului din componența comunei Band în componența comunei Mădăraș, județul Mureș.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Vă rog frumos, domnule deputat.

   

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Proiectul de lege inițiat de noi de fapt corectează o greșeală făcută acum 7 ani, când, din comuna Band, cu 14 localități, s-a desprins localitatea Mădăraș. Fânațele Mădărașului, în buletinele vechi ale oamenilor din Mădăraș, figurează ca o stradă, de fapt, a localității Mădăraș. Din acest punct de vedere, nu s-au putut rezolva nici retrocedările, fiindcă foarte mulți din Mădăraș au pământ în acest sat mic de 72 de numere. În plus, Fânațele Mădărașului se situează la 3 kilometri de Mădăraș, dar la 9 kilometri și jumătate de Band, unde aparține acum.

Deci această greșeală am dorit să o corectăm și sperăm în votul pozitiv al domniilor voastre.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei? Doamna președinte Sulfina Barbu. Vă rog.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată cu dezbatere pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative privind trecerea satului Fânațele Mădărașului, din componența comunei Band, în componența comunei Mădăraș, județul Mureș.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare trecerea acestui sat, Fânațele Mădărașului, aflat în componența comunei Band, în componența comunei Mădăraș.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative, cu amendamente admise, astfel cum sunt redate în anexa la prezentul raport.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au participat 29 de deputați din totalul de 30 de membri ai comisiei și reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, potrivit prevederilor constituționale și Regulamentului Camerei Deputaților, republicat.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale pe marginea acestui proiect?

Doamna Aura Vasile. Vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnă președinte,

Am tot fost criticați, noi, Partidul Social Democrat, că am aprobat modificări ale Statutului administrației locale: din sate - comune, din comune - orașe și așa mai departe, fiind acuzați, în acest moment, că anumiți cetățeni suferă din cauza noastră, deoarece taxele, impozitele și alte obligații ale cetățenilor, normal, se modifică după statutul administrativ pe care-l are localitatea respectivă.

În condițiile în care, peste tot, ministrul Boc, și nu numai, în general, Partidul Democrat Liberal și partidele din coaliția de guvernare, spun că trebuie făcute economii, că trebuie să luăm măsuri ca să avem reglementări care să nu ne trimită în situații de colaps, stau și mă crucesc de ce trebuie acum să facem această modificare, în condițiile în care, bineînțeles, vor costa bani, așa cum primul-ministru spunea că trebuie să confecționeze - vă rog, cu ghilimelele de rigoare - ștampile.

De aceea, cred eu că alt gând decât a pregăti alegerile locale de anul viitor nu se ascunde în această inițiativă legislativă și cred eu că trebuie, de data asta, să-l ascultăm pe Boc și să votăm împotriva cheltuielilor inutile, ale banilor din bugetul țării.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Kelemen Atilla.

 
   

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnă colegă, totdeauna am avut un respect deosebit față de opiniile dumneavoastră, dar, în acest caz, este vorba despre un sat, cum v-am spus, care a fost inițial o străduță, o stradă în comuna Mădăraș. Comuna Mădăraș s-a despărțit acum 7 ani și Fânațele Mădărașului, un cătun, de fapt, lângă acest sat, a rămas la Band. Noi am făcut un referendum. Acești oameni au fost în situația că la ultimele alegeri nu au putut să voteze nici cu Bandul, fiindcă în buletin era sat din Mădăraș, și acum noi am rectificat doar această treabă. Nu s-a modificat nicio comună. Bandul rămâne cu 12 localități și acest sat foarte mic... 72 de case trec unde au fost întotdeauna.

Eu vă rog să reflectați și să acceptați această argumentare.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog. Doamna Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Intervenția domnului deputat a fost salutară, pentru că a făcut câteva precizări, precizări care, de altfel... precizările acestea sunt și în expunerea de motive a proiectului de lege.

Dar, am vrut să arăt și să ridic problema discuțiilor care au loc de 7 zile, legat de tot felul de modificări administrative. Bineînțeles că și cele 72 de case, probabil cu mai multe suflete în fiecare casă, trebuie să-și exprime obligațiile privind drepturile civice.

Domnule deputat, o să votăm proiectul de lege, dar, încă o dată trebuie să atrag atenția că primul-ministru, atunci când se gândește la modificările pe care le dorește în interiorul granițelor României, el vede ca o cheltuială numai confecționarea unei ștampile.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale, atunci intrăm în dezbaterea pe marginea proiectului de lege.

Pe marginea amendamentelor depuse la comisie.

La poziția 1 avem titlul: "Lege privind trecerea satului Fânațele Mădărașului din componența comunei Band în componența comunei Mădăraș, județul Mureș".

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La poziția 2. Observații? Nu sunt. Adoptată.

Poziția 3. Observații? Nu sunt. Adoptată.

Urmează votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov în domeniul public al municipiului Brașov și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brașov, județul Brașov (Pl-x 349/2011). (rămas pentru votul final)  

La poziția 6, avem Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov în domeniul public al municipiului Brașov și în administrarea Consiliului local al municipiului Brașov, județul Brașov.

Dacă din partea inițiatorului dorește să ia cineva cuvântul?

Domnul deputat Andronache. Vă rog.

   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Este vorba despre o inițiativă legislativă care vizează transferul unor terenuri de la Institutul Cartofului Brașov către Consiliul local al municipiului Brașov. Această inițiativă legislativă întrunește consensul politic al tuturor deputaților de Brașov care sunt inițiatori și, prin urmare, există un astfel de consens politic la nivel local. Vă rugăm, din această perspectivă, să susțineți această inițiativă legislativă.

Pe scurt, inițiativa legislativă, după cum vă spuneam, vizează transferul unor terenuri pentru realizarea următoarelor obiective: realizarea unui centru de afaceri, care este un proiect major al componentei economice din planul integral de dezvoltare al municipiului Brașov. Astfel, municipiul Brașov, prin Asociația Zona Metropolitană Brașov, a declarat obiectivul ca fiind un obiectiv major, structură care este menită să sprijine legătura directă între furnizorii de cunoaștere, adică universități, institute de cercetare științifică și beneficiarii de cunoaștere, respectiv companii sau firme din Brașov și din zona adiacentă Brașovului.

De asemenea, pe suprafața de teren al cărui transfer îl propunem, în perioada 1960-1970, Institutul de Cercetare pentru Cartof Brașov a edificat blocuri de locuințe ce aveau destinația de locuințe de serviciu.

În anul 2002, locuințele pentru care existau contracte de închiriere au fost vândute către cetățenii care locuiau în aceste blocuri, însă, din cauza faptului că terenul nu era intabulat, aceste contracte nu au putut fi autentificate.

Precizăm că este vorba de un număr de 10 blocuri de locuințe, în care locuiesc un număr de peste 200 de cetățeni.

Totodată, propunem transferul unor suprafețe de teren, indispensabile pentru realizarea unei noi infrastructuri rutiere în municipiul Brașov, respectiv a tronsonului 3 de ocolitoare, care va elimina traficul greu din interiorul municipiului și va reduce poluarea din oraș.

Subliniez încă o dată că toți deputații de Brașov au semnat această inițiativă legislativă, fapt pentru care vă propunem să sprijiniți și să votați această inițiativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei?

Raportul comisiei, întâi, și pe urmă dezbaterile comisiilor.

Vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vreau să vă aduc la cunoștință, stimați colegi, în legătură cu raportul comisiei. Acest proiect de lege privește cercetarea științifică, fiindcă este vorba despre terenurile unui institut.

De când suntem în Parlamentul României, toate aceste proiecte de lege au trecut prin Comisia pentru învățământ și cercetare. În mod cu totul nemaiîntâlnit, la acest proiect de lege, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a fost întâi acreditată cu studierea pe fond a acestui raport - deci, prezentarea pe fond a raportului, după care i s-a luat acest raport, s-a transmis spre raport final Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice. Deci, agricultură, în sensul că institutele respective aparțin de domeniul agriculturii, dar cercetarea nu a mai fost luată în considerare, că sunt, de fapt, instituții care aparțin domeniului cercetării și se iau din patrimoniu terenuri și a fost solicitată comisia, zic eu, în mod abuziv, să prezinte doar aviz. Pentru care motive? O să vă spun atunci când o să mă exprim personal de la acest microfon la dezbaterile generale.

Am făcut o solicitare către dumneavoastră, doamnă președinte, și către Biroul permanent, să spun că este inadmisibil ca o problemă legată de un institut de cercetare, un institut de cercetare care reprezintă o problemă, pentru că era vorba de institut de cercetare al cartofului, să fie trimisă spre dezbatere și spre luarea unei decizii la Comisia juridică, de disciplină și imunități, da? De ce? O să vă explic în continuare, dar este vorba despre 45 de hectare de teren, pe care se va face un mall, un centru nu de cercetare, adică un centru de conferințe. Da? Vă mulțumesc foarte mult.

Poftiți, domnule coleg. În fond, vorbesc cei de la agricultură și cei de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, nu cei de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Și eu vă mulțumesc, doamnă președinte.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Raportul comisiei? Domnul președinte Fuia. Vă rog.

 
   

Domnul Stelian Fuia:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, împreună cu Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, au fost sesizate spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă menționată, care presupune trecerea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole în administrarea Consiliului local Brașov.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare trecerea unui teren din domeniul public al statului în administrarea Consiliului local al municipiului Brașov.

În conformitate cu prevederile art.61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, la dezbateri au fost prezenți 21 de deputați din totalul de 23, ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități, și 26 de deputați din 27 ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

În urma dezbaterilor, cele două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre aprobare și adoptare raportul de adoptare, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate în Anexa nr.1 la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Mocanu.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

În Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice am avut mai multe cazuri de genul acesta. Și noi, împreună, și cei de la PDL, și cei de la PSD, și cei de la toate partidele care stăm aici, în sala asta frumoasă, am hotărât să nu mai dăm pământ de la cercetare, chiar cum se cuvine, așa, fiecare, cum cere câte o suprafață, să i se dea.

De aceea, eu vin și vă propun ca, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, această lege să meargă din nou la Biroul permanent. În primul rând, sunt de acord cu cele ridicate aici de domnul președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, fiindcă acest proiect de lege trebuie analizat și de către această comisie.

Raportul trebuia întocmit comun - și de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Pentru acest lucru, am rugămintea ca, doamna președinte, să fie întors acest proiect de lege la Biroul permanent și să fie repartizat pentru ambele comisii. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Gabor.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Iată cum o asemenea propunere legislativă naște discuții, naște opinii contradictorii și sigur că dumneavoastră urmează să hotărâți prin vot dacă inițiativa parlamentarilor brașoveni va fi adoptată sau nu. eu vă mărturisesc că mă număr printre inițiatori, ca urmare a solicitării făcute de către colegii din Partidul Democrat Liberal.

Le-am adus aminte, cu acea ocazie, că atunci când a fost o inițiativă legislativă pornită din partea liberalilor, de a se acorda teren pentru construirea unui aeroport la Ghimbav Brașov, colegii din Partidul Democrat Liberal s-au opus. Noi, membri ai Partidului Național Liberal, care am fost de acord acum să semnăm această inițiativă legislativă, am făcut acest lucru pentru că am considerat că este pentru binele cetățenilor municipiului Brașov. Și, prin votul nostru, vom încerca să adoptăm această inițiativă.

Dar, dragi colegi, trebuie să ne gândim întotdeauna dacă legile pe care noi le facem sunt pentru binele populației, pentru binele cetățenilor acestei țări, sau a unei zone bine delimitate, cum este cazul de față, municipiul Brașov.

Cred întotdeauna că noi trebuie să facem legile pentru binele cetățeanului, și nu pentru interese personale, sau să nu fim de acord cu adoptarea unui proiect de lege pentru că pornește de la altcineva.

În cazul de față, este vorba de o anumită suprafață de teren pe care sunt construite zeci de blocuri, încă dintr-o perioadă mai îndepărtată și oamenii aceia nu sunt stăpâni pe terenul pe care se găsesc blocurile, deși ei sunt stăpâni ai apartamentelor.

De aceea, eu vă solicit să dați un vot pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

Sigur, se pune problema de ce să tot luăm teren de la Institutul Cartofului? Este o situație destul de delicată, dar trebuie să ne gândim și la faptul că acest Institut al Cartofului stăpânește o suprafață de teren foarte mare, pe care nu o folosește în scopul cercetării. Și ar trebui reglementată situația în sensul de a se limita o anumită suprafață de teren, pe care să se facă cercetare și să fie folosită în scop bine stabilit, dar să fie folosită și nu să se părăsească terenul.

În încheiere, vă rog să binevoiți ca, prin votul pe care-l veți da mâine, să adoptăm acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Duvăz. Vă rog.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

În mod sistematic, în ultimii ani, din patrimoniul institutelor de cercetări din domeniul agricol, au dispărut semnificativ terenurile care erau destinate cercetării. Sigur, știm cu toții aceste terenuri au fost supradimensionate într-o vreme, că în mare parte erau folosite la producția agricolă și nu la cercetare, dar lucrul a evoluat negativ și, din păcate, rezultatele sunt cele pe care le vedem, în sensul că cercetarea românească din domeniu a scăzut drastic, că materialul genetic pe care sunt chemați să-l reproducă fermierii este un material adeseori care nu ne aparține, care nu este adaptat și mai ales marea cantitate de alimente nu mai este produsă pe terenurile românești.

Cred că în fața unei asemenea dezbateri ar trebui să ne punem problema de fond. Eu nu știu dacă acest teren este ocupat de blocuri, spune un coleg de-al nostru. Poate. Nu ni s-a făcut o prezentare foarte pe larg. Poate că, într-adevăr, este o reparație care trebuie făcută, dar, pe de altă parte, cred că era important și cred că ar trebui să ne gândim, când mai luăm 45 de hectare, să-i dăm în alt loc, în compensație, teren și cred că asta ar fi și soluția cea mai echilibrată. Sunt de acord cu cei care au propus, de la această tribună, și susțin și eu să retrimitem comisiei, în vederea analizării compensării cu un teren, poate nu la fel de mare, nu ocupat, ci neocupat, dar destinat acestei cercetări care suferă din ce în ce mai mult și față de care suntem foarte datori cu toții.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Tinel Gheorghe. După aceea, domnul Andronache.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Am văzut că s-au inflamat spiritele în ceea ce privește, nu 45, ci cele 35 de hectare care sunt solicitate de Primăria Municipiului Brașov pentru derularea unui centru de afaceri.

Acum, nu vreau să fac o scurtă istorie, să ne aducem aminte că am aprobat-o anul trecut și la iași 100 de hectare am dat, și la Brașov 200 de hectare pentru aeroport.

În Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, vă reamintesc că am blocat, timp de două săptămâni, adoptarea proiectului, pentru că am solicitat prezența șefului Institutului de Cercetare a Cartofului și a venit în plenul comisiilor reunite, pentru că voiam să avem și punctul de vedere al domniilor lor, să vedem dacă au fost de acord cu această cedare și au explicat foarte clar că sunt de acord ca cele 35 de hectare să plece la Primăria Brașovului.

Într-adevăr, după ce am aprobat Legea nr.45, am spus că nu am vrea să mai procedăm la diminuarea suprafețelor afectate cercetării. Problema este însă că multe dintre aceste suprafețe pe care institutele de cercetare în agricultură le dețin în momentul de față, sunt suprafețe care ar trebui reanalizate prin prisma obiectului de activitate. Eu sunt ferm convins că dacă Institutul Cartofului avea o temă de cercetare acolo, Institutul Cartofului se opunea predării, cedării celor 35 de hectare.

Dacă întoarcem acum legea la comisie, să știți că deznodământul este același. Punctul de vedere este același. Așa cum am dat 100 de hectare la Iași și 200 anul trecut pentru Aeroportul de la Brașov, putem să cedăm 35. Ele sunt justificate, din punctul meu de vedere, nu pentru că inițiativa aparține tuturor colegilor parlamentari, de la dreapta la stânga, ci prin prisma investiției care se derulează acolo.

Încă o dată, vă rog să analizăm și să dăm un punct de vedere favorabil. Să știți că în comisie am avut discuții foarte aprinse pe oportunitatea acestei cedări și reprezentanții Academiei, dar și ai Institutului au exprimat un punct de vedere afirmativ.

Deci, din acest punct de vedere, nu știu ce s-ar schimba dacă s-ar întoarce înapoi în comisie. Poate am mai amâna încă o săptămână sau două. Pentru ce? Pentru același rezultat - ar reveni în plen cu un punct de vedere favorabil cedării celor 35 de hectare.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susține proiectul de lege, în forma adoptată în plenul reunit al celor două comisii.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Andronache.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să fac o precizare tehnică. Acest proiect de lege a fost dezbătut la Senat de către comisiile juridică și pentru agricultură. Prin urmare, Camera Deputaților urmează în oglindă aceeași procedură care s-a urmat la Senat. Dacă Senatul a greșit, înseamnă că, în situația aceasta, greșim și noi. Dar este bine și corect să urmăm aceleași proceduri pe care le urmează și Camera superioară. Acesta este punctul nostru de vedere.

Cu privire la anexele acestei inițiative legislative, veți observa că în anexă sunt în mod clar detaliate pozițiile și destinația suprafețelor de teren, al căror transfer se solicită. Într-adevăr, este vorba despre 10 blocuri edificate pe o suprafață de teren, blocuri care nu sunt intabulate la această dată.

Cu privire la faptul că acolo se face cercetare, pe terenul respectiv. Pe terenul respectiv nu se face cercetare. Terenul respectiv este situat în apropierea unui centru în care se dezvoltă de către Universitatea Transilvania un nou campus universitar și aceste două centre - centrul de afaceri și centrul expozițional, vor veni în completarea activității de cercetare pe care Universitatea Transilvania o va desfășura la momentul edificării acestui campus universitar.

Prin urmare, inițiativa este logică, vizează, de asemenea, programul integrat de dezvoltare urbană a municipiului Brașov. Și de aceea încă o dată vă solicităm sprijinul pentru a vota această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Totodată, mai vreau să fac o precizare - că Grupul parlamentar al PDL nu susține retrimiterea la comisie a acestei inițiative legislative.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Munteanu și după aceea domnul Kelemen Atilla.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Sigur că argumentele inițiatorilor privind necesitatea acestor investiții sunt corecte, dar nu sunt de acord cu ceea ce a spus colegul nostru, domnul deputat Andronache; faptul că acolo nu se face cercetare, ne dă nouă dreptul să fărâmițăm toate terenurile statului, subliniez. Pentru că vreau să vă spun o cifră de dinainte de comunism, cum ne place nouă să vorbim. Statul român avea în proprietate 1,8 milioane de hectare de teren arabil. Astăzi, și urmare a bunăvoinței noastre și a altora, mai are nici resturi, pe ici, pe colo, care se ridică pe undeva spre 500 de mii de hectare.

Noi continuăm să fărâmițăm terenurile, să le distrugem, de fapt, motivat, până la urmă, pentru că în spate stau niște investiții de interes public, în mod deosebit. Dar ceea ce nu facem noi și ar trebui să facem este ceea ce spunea domnul deputat Duvăz - ori compensare, ori redare, obligatoriu. Avem terenuri degradate care pot fi redate în circuitul agricol, cu eforturi financiare. Vrei să-ți dezvolți centrul de afaceri, bagi bani și dincolo, că de acolo, probabil, o să iasă bani, că nu cred că-l face pentru nunți. Deși și de acolo ies bani, la unii.

Deci, nu este normal să se întoarcă acest proiect de lege la Biroul permanent, pentru că Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, potrivit regulamentului, avea termenul necesar la dispoziție, de 5 zile, să solicite dezbatere pe fond și nu aviz.

Ceea ce spunea inițiatorul, domnul secretar Andronache, e că, până la urmă, cu toate aceste dezbateri pe care și noi le înțelegem, am fost de acord, cu un singur vot împotrivă, nu cu unanimitate, al domnului deputat Antochi. Și eu nu pot să uit asta, pentru că săptămâna viitoare le punem câte una. O să vină una care o să fie de 41 de hectare.

Deci, trebuie să ne oprim odată. Să ne oprim, nu să nu dăm voie investițiilor, ci să găsim soluție să repunem înapoi suprafețe de teren pe care le scoatem din circuitul agricol, pentru că le scoatem.

Pe de o parte, cu argumentele pe care le-am spus, ar trebui să nu votez, dar, în același timp, participând la dezbaterea din comisiile reunite, sunt conștient că aceasta este singura soluție astăzi, dar mă întreb când ne oprim.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Kelemen Atilla.

 
   

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Am auzit argumente pro și contra cu acest proiect legislativ și trebuie să vă spun că vă vorbește aici un membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice.

Suntem absolut conștienți, stimați colegi, că cercetarea, în orice țară, deci și în România, este un lucru foarte important. Cine trăiește din rezultatele cercetărilor altora, este cel mai sărac om. Deci, și eu sunt absolut conștient. Dacă am analiza acum, aici, de ce nu se mai face cercetare de fond sau cel puțin nu suficient, atunci am ajunge la niște concluzii foarte triste. Bineînțeles că în această țară, în ultimii 20 de ani, au fost bani mai mulți sau mai puțini pentru multe lucruri, dar nu am avut bani niciodată - cel puțin nu suficienți bani - pentru cercetare. Din păcate, de aceea a ajuns cercetarea românească acolo unde este.

Bineînțeles, nimeni nu este mai conștient că - și aici trebuie să contrazic pe antevorbitori, mulți ridică că, domnule, pe acel teren nu se face cercetare, ci se face producție. Păi, în cercetarea agricolă, normal că se face producție, fiindcă, pe baza acelor rezultate date de acea producție, poți să tragi niște concluzii științifice. Cred că toată lumea înțelege foarte bine despre ce vorbesc.

Totuși, trebuie să fiu în asentimentul antevorbitorului că noi, în comisiile reunite, am ascultat și pe directoarea de la Stațiunea de Cercetări a Cartofului, domnul secretar general al ASAS, fostul nostru coleg Ianculescu, a fost, de asemenea, prezent acolo, în comisie. Și toată lumea a zis că este acum inutil să discutăm că aprobăm sau nu, fiindcă acele 10 blocuri sunt construite. Deci, cred că parlamentarii din Brașov au vrut să legifereze, de fapt, o situație existentă. În rest, toată lumea are dreptate. Da, am putea găsi terenuri ca să suplimentăm fondurile pentru cercetare, dar ar trebui să găsim și fonduri pecuniare pentru a sprijini această cercetare.

Eu cred că și exprim și părerea UDMR, UDMR cere ca acest proiect să fie aprobat așa cum este și nu retrimis, fiindcă facem doar o amânare inutilă, bineînțeles pentru celelalte elemente trebuie să vedem și să ne aplecăm serios pe aceste elemente și să facem niște legi care să sprijine cercetarea românească și în domeniul agricol.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Antochi, înțeleg că urmează.

 
   

Domnul Gheorghe Antochi:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Este firesc, este absolut normal să reglementăm orice solicitare care vizează realizarea de investiții în România.

Era, de asemenea, normal și firesc să găsim soluții tuturor solicitărilor de retrocedare a suprafețelor în cadrul operațiunii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Din păcate, cu o ușurință condamnabilă, în ultimii 20 de ani, cu implicarea comunităților locale, dar și cu un sprijin politic demn de alte cauze, am reușit să diminuăm suprafața arabilă a României cu aproape un milion de hectare. Și vă reamintesc că, până în anul 1990, și scoaterea unui singur metru pătrat de pământ din circuitul agricol nu se putea realiza decât prin redarea acelei suprafețe în județul respectiv sau oriunde pe teritoriul României.

Astăzi, cea mai ușoară soluție și cea mai puțin costisitoare este să solicităm din perimetrele unităților care încă mai stăpânesc mai puțin de 30 de mii de hectare, față de 132 de mii de hectare, câte aveau în 1990,... deși, printr-o recentă lege adoptată tot de Parlamentul României, acest lucru era ilegal. Și din acest motiv, și în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, dar și în ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități și a Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, am votat împotriva acestui proiect de lege și în continuare voi face același lucru, pentru că urmează scoateri din suprafețe administrate de institutele și stațiunile de cercetare și solicitări la Arad, la Timișoara, la Constanța, pentru căi de comunicații, pentru fel de fel de obiective de investiții.

Și, așa cum colegul meu Munteanu a subliniat aici, nu avem nimic împotriva realizării acestor obiective pe amplasamentele care au rezultat din studii și cu justificările respective, cu condiția ca aceste suprafețe să fie scoase din circuit numai după redarea unor suprafețe echivalente în circuitul agricol.

Și încă un argument pentru cei care susțin că cercetarea agricolă, în aceste unități, nu trebuie să se facă pe suprafețe de ordinul sutelor sau miilor de hectare de teren. Vă reamintesc că aceste suprafețe nu sunt destinate cercetării fundamentale. Pe acestea se realizează multiplicarea soiurilor și hibrizilor care sunt în testare, pe aceste suprafețe se realizează furajele necesare pentru rasele sau liniile de hibrizi din sectorul de creștere a animalelor din România.

Din acest motiv, vă adresez călduros rugămintea ca orice scoatere din circuitul agricol să nu se mai realizeze cu sprijinul nostru, pornind și de la faptul că pămânul nu l-am moștenit, ci-l avem închiriat de la nepoții noștri.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Donțu. Vă rog.

 
   

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Mă simt dator să fac câteva precizări față de ceea ce s-a discutat până acum, și anume, faptul că acest teren, pentru cine nu știe, este alipit municipiului Brașov, în primul rând este cultivat, dar în mică măsură se face cercetare agricolă acolo. Există o zonă în care se face, într-adevăr, dar nu este în această zonă și, prin scoaterea celor 45 de hectare de la Institutul Cartofului și al Sfeclei de Zahăr, practic, diminuarea este minoră. Precum știți, în anul trecut, cele 200 de hectare pentru Aeroportul Internațional Brașov, au fost transferate tot de la acest institut, astfel încât, și după aceste transferuri, tot au rămas câteva sute de hectare la dispoziția cercetării în domeniul respectiv; pe de o parte.

Pe de altă parte, trebuie să aveți în vedere faptul că parteneri și cei care vor realiza această investiție - și nu este vorba de mall sau de sală de înot, cum s-a vorbit aici, sunt Universitatea Transilvania Brașov și Camera de Comerț și Industrie Brașov. Prin aceste instituții se vor derula aceste investiții de care s-a făcut vorbire, iar prin realizarea acestor investiții, care reamintesc că a fost consens politic la data când s-a semnat acest protocol printr-o conferință foarte mare la nivelul Brașovului, municipiul și județul Brașov fac pași înainte.

De aceea, grupul nostru parlamentar dorește votarea acestui proiect de lege și vă roagă să votați și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Doamna Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamna președinte,

Am să vă aduc aminte de ceea ce era trecut în Programul de guvernare al Partidului Democrat Liberal, al UDMR-ului și, atunci, al Grupului de independenți.

Printre altele, în acel Program de guvernare, dacă vă aduceți aminte, se spunea că se pune mare bază pe tot ce înseamnă cercetare, inovare, în condițiile în care se cunoaște deja că pe următorul program al structurii europene, la prim rang va fi inovarea.

Merg mai departe și vă aduc aminte că, prin bugetul aprobat pe 2011 și pe urmă, prin tot felul de acte normative, a fost redus drastic bugetul pentru tot ce înseamnă cercetare, inovare în România. Mai mult, cu ajutorul lui Funeriu, au fost desființate o serie de centre care puteau să guverneze și să aducă ceva bun privind cercetarea și inovarea în România.

Ne lăudăm, doamna președinte, și nu este vina dumneavoastră și a PDL, cu tot felul de medalii la nu știu ce târg de la Viena, care este un târg privat și unde, nu știu pe ce bază, se pot obține acele medalii. Iar, pe urmă, ministrul Funeriu se laudă cu aceste lucruri care n-au valoare.

Citeam zilele trecute un studiu care arăta de ce în România nu mai cresc cartofii. În România nu mai cresc cartofii - și arăta acel studiu făcut de specialiști - datorită unei ciuperci care invadase cartoful și nu se găseau în niciun fel soluții pentru a putea fi stârpită. Și spunea în expunere că, datorită acestui lucru, astăzi, în toate expozițiile, în toate mallurile și în toate prăvăliile din România, vedem așa: cartofi Turcia, cartofi Austria, cartofi Germania, usturoi Turcia și așa mai departe.

Dacă citiți, vă rog, expunerea de motive pentru această inițiativă legislativă, cred că ușor autorii au crezut că nu o să ne aplecăm niciodată asupra acestui lucru, se spune... doi poli urbani și așa mai departe, zice: "Dezvoltarea unui centru de afaceri reprezintă unul dintre proiectele majore ale companiei economice din planul integrat de dezvoltare al municipiului Brașov, fapt pentru care este necesar transferul terenului menționat la art.1 alin.(1) lit.a) din prezenta inițiativă legislativă, deoarece municipalitatea nu mai deține în patrimoniul său suprafețe de teren disponibile pentru aplicarea acestui proiect." Ei nu zău, o să pot să demonstrez oricând că sunt, slavă Domnului, foarte multe terenuri care sunt disponibile.

Mai departe: municipiul Brașov, prin Asociația sa Metropolitană Brașov, a declarat ca obiectiv economic major Centrul de afaceri. Ce va face Centrul de afaceri? Centrul de afaceri va face expoziții, va face valorificarea arealului montan și tot felul de altele, biosferă energetică, știu eu, realizarea consumuri minime materii prime energie și...

Domnilor, în condițiile în care în această țară a fost aproape totul distrus, în condițiile în care în toamna trecută a fost privatizat Centrul de cercetare al cartofului din județul Covasna, în condițiile în care spunea prim-ministrul Boc că trebuie să punem bază în continuare pe inovare și cercetare pentru că acestea sunt criteriile pentru următorul program de dezvoltare al structurilor europene, noi ce facem? Luăm, în loc să dotăm cu oameni suficienți, care pot să facă această cercetare, să dispară acea ciupercă care-ți spune că de aceea nu mai crește cartof în România, în loc să alocăm banii necesari pentru a putea să facem cercetare, pentru că aceste terenuri, stimai colegi, nu au fost date degeaba.

Vreau să vă spun că ne lăudăm și spune ministrul agriculturii că niciodată România nu va intra într-o criză alimentară.

Da, nu va intra într-o criză alimentară dacă se fac lucrurile pe care le știa domnul ministru al agriculturii, nu ceea ce se întâmplă acum. Sfecla, floarea-soarelui, cartoful și multe altele, lucruri de bază pentru poporul român, cred că ați auzit despre studiul, care a stabilit că, pentru români, cartoful este de bază, nu carnea, nu untul și altele.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am să vă rog să încheiați.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Imediat, doamna președinte.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Am făcut, doamna președinte, și vă rog să mă scuzați, o expunere mai largă, pentru a putea să ne aducem aminte că, în această țară, dacă dorim să ieșim din criză, atunci într-adevăr, trebuie să mergem și pe ceea ce Uniunea Europeană recomandă: cercetare, inovare. Or, aceste lucruri se fac cu bani, cu oameni, dar și cu spații unde pot fi dezvoltate acestea.

N-o să fim de acord cu acest lucru în condițiile în care, vă rog, stimați colegi, să vă aplecați asupra proiectului de lege și să vedeți câte greșeli are, iar, doamna președinte, în numele Grupului PSD, vă solicit ca acest raport, acest proiect de lege, să se întoarcă la Biroul permanent și el să fie distribuit și către Comisia pentru învățământ ca comisie de fond, în condițiile în care este pe temă și știți că au mai fost proiecte unde am avut raport comun al Comisiei pentru agricultură și al Comisiei pentru învățământ. Spre că nu a fost ocolită Comisia pentru învățământ doar că este condusă de un deputat al partidului meu.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Andronache și după aceea...

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Încă o scurtă intervenție, stimați colegi, în calitate de inițiator.

Vreau să vă aduc la cunoștință declarațiile celor doi copreședinți ai Uniunii Social-Liberale din Brașov, făcute în presa locală acum câteva săptămâni cu privire la acest proiect de lege, domnul Constantin Niță, președintele PSD Brașov și vicepreședinte PSD la nivel național. Titlul declarației este: "Nu doar că îl voi vota, dar voi face și lobby pentru acesta."

Iată ce spune domnul Niță în presa locală: "Personal susțin acest proiect. Eu am declarat, în calitate de lider de filială, că doresc o asemenea investiție. Când proiectul va ajunge în Camera Deputaților, nu doar că îl voi vota, dar voi face și lobby printre colegii de grup parlamentar."

De asemenea, declarația domnului Aristotel Căncescu, președintele PNL Brașov: "Este, într-adevăr, o oportunitate și susținem acest proiect. Tot ceea ce este benefic pentru Brașov este bine-venit."

Acestea sunt declarațiile celor doi copreședinți ai USL Brașov. Prin urmare, rugămintea mea este să-i susțineți pe cei doi copreședinți. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe procedură, doamna Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimate coleg,

Cred că nu ați fost atent la ce am spus eu. Eu nu am spus că îl respingem, eu am solicitat să fie trimis la comisiile de specialitate, după aceea o să ne exprimăm punctul de vedere.

Deci n-am spus că nu vom vota sau că îl respingem. Am solicitat doamnei președinte să întoarcă proiectul de lege la Biroul permanent pentru a putea fi repartizat și la Comisia pentru învățământ.

Domnule Călian, v-am plictisit, cumva?

 
     

Domnul Petru Călian (din bancă):

Da.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Îmi pare rău, dar ar trebui să fiți atent, că sunteți din zonă și că, într-adevăr, Transilvania era patria cartofului, cel care alimenta și pe cei de dincolo de Carpați, iar în condițiile acestea și dumneavoastră luați pătrunjelul din Turcia.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Domnul Călian, vă rog, drept la replică. Nu poate. Să ne spună dacă îl plictisește doamna Aura Vasile sau nu.

 
   

Domnul Petru Călian:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Cred că o soluție inteligentă ar fi să sistăm discuțiile, dacă considerați necesar să spuneți la vot. Altfel să mergem mai departe. Aceasta este replica.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

E clar, v-ați plictisit.

Domnul Ghiveciu.

 
   

Domnul Marian Ghiveciu:

Este foarte clar că terenurile Academiei de Științe Agricole din aproprierea municipiului Brașov sunt foarte tentante și cred că în apropierea municipiului Brașov mai sunt și alte terenuri, probabil ale unor persoane fizice, dar acele terenuri sunt foarte scumpe.

Nu că aș fi contra dezvoltării municipiilor din România, dar am o propunere în beneficiul Academiei de Științe Agricole. Știm că se confruntă cu mari greutăți Academia, că nu sunt bani pentru cercetare. Și aș propune să se dea în compensare o suprafață egală de teren și să se întocmească un raport de evaluare al terenurilor, iar dacă tot se face un centru de afaceri, să se facă pe bani.

Academia de Științe Agricole să primească bani pentru această suprafață și, din câte cunoștințe am, în zona respectivă terenurile se vând cu peste 200 de euro metrul pătrat.

 
     

Doamna Aurelia Vasile:

1.200.

 
   

Domnul Marian Ghiveciu:

Să intre banii la Academia de Științe Agricole și atunci Academia va avea banii necesari pentru cercetare. Dar și în compensare.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Haideți să votăm. Am să supun la vot propunerea făcută de PSD de reîntoarcere la comisie, cu termen... deci pe ce termen? O săptămână sau două săptămâni? O săptămână, propunere, înțeleg, nesusținută de Grupul PDL și... mă rog...

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

27 de voturi pentru, 85 împotrivă, nicio abținere.

Propunerea a fost respinsă.

Intrăm acum în dezbaterea pe articole a legii.

Titlul legii: "Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov în domeniul public al municipiului Brașov și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brașov, județul Brașov".

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptată.

La poziția 2, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poziția 3, nu sunt observații. Adoptată.

Poziția 4, nu sunt observații Adoptată.

Poziția 5, nu sunt observații. Adoptată.

La poziția 6.

 
   

Domnul Stelian Fuia:

Doamnă președinte,

La poziția 6, alin.(2) o modificare. A fost o greșeală de redactare, deci "drum de la institut la ferma de taurine, parcela 1.149, tarlaua 153" se corectează cu "tarlaua 151".

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. S-a reținut în stenogramă.

La poziția 7, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptată.

Poziția 8, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poziția 9, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poziția 10, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poziția 11? Nu sunt observații. Adoptată.

La anexă, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptată.

Urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară (PL-x 322/2011). (rămas pentru votul final)  

Trecem la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

Este lege organică.

Procedură de urgență.

Punctul de vedere al Guvernului?

   

Doamna Lidia Barac (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul României a învestit Parlamentul cu un proiect de lege care are ca obiect instituția promovării magistraților la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Acest proiect se înscrie în concepția reformelor inițiate prin intermediul inițiatorului Ministerul de Justiție, iar cel în cauză are în vedere întărirea rolului Înaltei Curți pentru a-și îndeplini misiunea sa constituțională de unificator de jurisprudență în România și de îndrumare a instanțelor judecătorești în procesul de făurire a actului de justiție.

Ne-am fi dorit ca acest proiect de lege să transpună normele inițiatorului - el a fost amendat în cadrul Comisiei juridice - însă, în esență, acest proiect vizează întărirea competențelor profesionale, sociale și umane ale viitorului magistrat, care urmează a funcționa la Înalta Curte. În acest fel, vechimea este mult mai bine reglementată pentru accesul la Înalta Curte - proiectul stabilește o vechime minimă de 15 ani ca judecător sau procuror la nivelul Curților de Apel.

În același timp, proiectul propune norme riguroase privind evaluarea competențelor umane și sociale ale magistratului de Înaltă Curte, întrucât inserarea legilor pe care Parlamentul le adoptă în țesutul social este o problemă care presupune un angajament ce absoarbe nu numai aptitudini de tip profesional, dar și garanții de tip moral, uman, social extrem de dezvoltate la nivelul funcției de magistrat în stat.

Cele două faze imaginate de Guvern, evident, se regăsesc și în proiectul aflat în fața dumneavoastră. Este vorba de o fază inițială, de evaluare a performanțelor profesionale ale magistratului, pe care Guvernul, inițial, a conceput-o a fi în atributul exclusiv al Înaltei Curți de Casație și Justiție și pentru evaluarea celorlalte tipuri de competențe sociale-umane, evident, exercițiul Consiliului Superior al Magistraturii urma să între în acțiune.

În același timp, Guvernul a urmărit respectarea întocmai a Constituției, care atribuie competența de a dispune cu privire la promovarea magistraților Consiliului Superior al Magistraturii.

În acest fel, am abordat acest proiect de la nivelul Guvernului.

Vă mulțumim.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul comisiei.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgență cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

Potrivit dispozițiilor art.75 din Constituția României, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă legislativă, iar Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil inițiativa.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat Barac.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei și de către invitați, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, ce vizează modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Fiind în procedură de urgență, vă propun cinci minute pentru dezbateri generale și câte un minut pentru dezbaterea pe articole.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog, domnul deputat Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

În esență, ați văzut, și votul comisiei a fost cu unanimitate de voturi propunem plenului ceea ce propunem noi.

Față de forma inițiatorului, în care accesul la Înalta Curte se făcea printr-un aviz, de care, de cele mai multe ori, Consiliul Superior al Magistraturii nu a ținut cont, și vreau să vă spun, stimați colegi, că iată noul Consiliu Superior al Magistraturii funcționează deja de șapte luni de zile și în șapte luni de zile nu au putut promova niciun judecător la Înalta Curte. Pe de o parte, sunt de acord cu noi, că trebuie promovați judecători la Înalta Curte, dar, în aceste șapte luni de zile, de când funcționează acest mini CSM, pentru că, din câte știți, există și în acest moment, două locuri din partea societății civile și trei judecători care încă nu sunt validați - deci iată că există un mini CSM, acest mini CSM, în șapte luni de zile, nu a reușit să promoveze niciun judecător la Înalta Curte de Justiție și Casație. Ceea ce am propus noi în Comisia juridică, am propus ca promovarea să se facă prin examen, pentru că, dacă până la Înalta Curte, de la nivel de Judecătorii până la Curți de Apel promovările se făceau prin examen, examene care erau apoi aprobate de către CSM, propunem, la fel, să existe un examen cu un personal pe care... cu oameni abilitați, mă refer aici: profesori universitari, reprezentanți ai Înaltei Curți de Justiție și Casație, reprezentanți ai Institutului Național al Magistraturii, deci repet, niște oameni competenți. Aceștia să examineze și numai printr-un examen foarte serios să promoveze cei mai buni oameni la Înalta Curte de Justiție și Casație.

De aceea, noi vom susține forma amendată. Forma amendată, repet, cu unanimitate de voturi trecută prin Comisia juridică.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Vă rog, domnule deputat Gabor.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Iată încă un proiect legislativ bun.

Vă rog să mă credeți că, la acest proiect, s-a lucrat în Comisia juridică multe zile. Spun multe zile, pentru că s-a dezbătut câteva săptămâni la rând, iar miercuri seama am stat până târziu, până pe la ora 20,00

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din bancă):

22,00.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Nu, la 22,00 s-a terminat dezbaterea cu despăgubirile pentru foștii deținuți politici.

Deci iată că, în urma unor dezbateri serioase, a ieșit un proiect legislativ bun, care va permite completarea locurilor de judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție.

De aceea, Partidul Național Liberal susține acest proiect și mâine, la vot final, îl vom vota. Lucru pe care vă invit să-l faceți și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intrăm în dezbaterea pe marginea amendamentelor depuse la comisie.

Titlul legii: "Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară".

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt.

La punctul 2, observații? Nu sunt.

Poziția 3, observații? Nu sunt.

Poziția 4? Nu sunt observații. Adoptată.

Poziția 5? Nu sunt observații. Adoptată.

Poziția 6? Nu sunt observații. Adoptată.

Poziția 7? Nu sunt observații. Adoptată.

Poziția 8? Nu sunt observații. Adoptată.

Poziția 9? Nu sunt observații. Adoptată.

Poziția 10? Nu sunt observații. Adoptată.

Poziția 11? Nu sunt observații. Adoptată.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2010 privind modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996 (PL-x 605/2010). (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2010 privind modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996.

Este procedură de urgență.

Domnule Chirițoiu, vă rog, punctul de vedere al Consiliului Concurenței.

   

Domnul Bogdan-Marius Chirițoiu (președintele Consiliului Concurenței):

Doamna președinte,

Mulțumesc pentru invitația de a lua cuvântul.

Vorbesc în numele Consiliului Concurenței.

Legea care vă e supusă atenției aprobă ordonanța Guvernului de anul trecut.

Sunt o serie de amendamente, iarăși, incluse de comisii față de ordonanță.

În esență, este o actualizare a Legii concurenței. Este prima modificare a legii după intrarea în Uniunea Europeană. Concurența e un domeniul comunitar și în care apar o serie de evoluții și atunci e normal ca, din când în când, să ne punem în acord legislația noastră cu ceea ce se întâmplă la nivelul Uniunii.

Doi. Instituția noastră a fost parte din analiza pe care o face Banca Mondială la nivelul administrației publice. Din această analiză a Băncii Mondiale, finalizată anul trecut, au rezultat o serie de recomandări, care au fost prinse după aceea în planul de acțiune însușit de Guvernul României și de Uniunea Europeană și, din acest plan de acțiuni, au rezultat o serie de amendamente care sunt prinse în proiectul de lege pe care-l aveți în față.

Vreau, în încheiere, să mulțumesc celor două comisii, un raport comun al Comisiei pentru industrii, conduse de domnul Iancu, și al Comisiei juridice, conduse de domnul Buda. Suntem întru totul de acord cu raportul lor comun și le mulțumesc foarte mult pentru efortul pe care l-au depus în sprijinul instituției noastre.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc mult.

Raportul, domnul deputat Mircea Marin, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Marin:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Raport comun

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond în procedură de urgență cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2010 privind modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 20 octombrie 2010.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu anumite observații și propuneri, conform avizului 787/23 iunie 2010.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a transmis un aviz favorabil în forma adoptată de Senat.

În conformitate prevederile art.61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat inițiativa legislativă pe parcursul mai multor ședințe, dezbaterile finalizându-se în ședința din 15 iunie 2011, iar membrii Comisiei pentru industrii și servicii au finalizat dezbaterile în ședința din data de 1 iunie 2011.

Față de cele prezentate mai sus, în urma opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii și de către invitați, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare prezentul proiect de lege, cu amendamentele admise, care sunt redactate în Anexa nr.1 la raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, ce vizează modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Intervenții în cadrul dezbaterilor generale, doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamna președinte,

De abia acum îmi explic de ce această instituție, privind concurența și verificarea în piață și la tot ce se întâmplă într-o țară, pentru a putea să nu apară monopoluri și alte activități sau să fie înregistrate neajunsuri la nivelul cetățenilor țării respective, cred că această instituție nu a putut să facă analiza prețului la combustibil - benzină și motorină - în ultimii șapte ani, pentru că nu făcuseră aceste modificări la lege.

De asemenea, cred eu că alte activități pe piața media sau în orice altă zonă, nu au putut fi interpretate, iar cei care sunt îndriguiți de către primul-ministru să facă aceste verificări pentru bunul mers al economiei, pentru echilibrul în economie, pentru protejarea cetățenilor din această țară, nu au putut să facă acest lucru pentru că nu armonizaseră legea. Probabil că tot institutul a stat pentru a scrie această expunere de motive, care cred că este unică - n-am mai văzut în procesul legislativ ca un proiect de lege să fie scris de două ori. O dată în expunere de motive, fiind luat articol cu articol și prezentându-se care este modificarea, după care este preluat în proiectul de lege unde, de asemenea, este copiat din expunerea de motive.

Probabil că colegii noștri din această instituție au fost așa de ocupați, că n-au putut să protejeze cetățenii nici privind concurența pe piața pâinii, concurența pe piața zarzavaturilor, concurența pe combustibili.

De asemenea, ei n-au putut să intervină niciodată în momentul în care un cetățean a încercat să-și apere drepturile.

Stimați colegi,

Nu contest că nu trebuiau făcute. Nu contest că, într-adevăr, trebuie făcute armonizări și că, într-adevăr, trebuie să aducem și în România legislația europeană, dar, așa cum se mișcă această instituție, vă garantez că dacă vechea lege, care le dădea toate drepturile și toate posibilitățile și toate instituțiile și resursele să-și desfășoare activitatea, gândiți-vă că: până când o să însușească acest proiect de lege nou, până când vor citi directivele, recomandările și regulamentele la care face trimitere, probabil că, în următorii șapte ani, tot n-o să aflăm cât costă, într-adevăr, un litru de benzină și un litru de motorină.

Probabil că lucrurile se vor agrava! Poate că ar trebui ca să vedem într-o zi, poate prin Comisia pentru industrii, ce fac acești colegi și de ce nu ajută Guvernul atunci când sunt solicitați?

Vă garantez că o să le trebuiască încă un mandat pentru a se putea instrui pe acest nou proiect de lege, în condițiile în care pe vechiul n-au putut să-l interpreteze niciodată.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor admise.

Titlul legii: "Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2010 privind modificarea și completarea Legii concurenței nr.21 din 1996".

Observații? Nu sunt. Adoptat.

De la poziția 2 la poziția 4 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Poziția 5. Nu sunt observații. Adoptată.

De la poziția 6 la poziția 19 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la 20 la 35, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la 36 la 52. Observații? Nu sunt. Adoptate.

De la 53 la 64, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la 65 la 78, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 și a Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006 (PL-x 248/2008). (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006 și a Legii serviciului de alimentare cu apă și canalizare.

Procedură de urgență.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

   

Domnul Mircea Leontin Matei (președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice):

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnă președinte, vă mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006, precum și a Legii serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr.241/2006, modificări care rezultă în principal din eliminarea contradicțiilor pe care prevederile principalelor reglementări în domeniu le-au avut pentru aceste acte normative, precum și apariția altor reglementări, apariția Legii parteneriatului public-privat precum și apariția și dezvoltarea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară.

Guvernul susține forma aprobată de către cele două comisii și în final vă rog să-mi permiteți să mulțumesc membrilor celor două comisii, respectiv Comisiei pentru administrație publică locală și Comisiei pentru industrii și servicii, pentru profesionalismul de care a dat dovadă în cei doi ani cât s-a aflat în procedură această ordonanță de urgență.

Mulțumesc, doamnă președinte.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Raportul comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Marin:

Vă prezint iarăși un raport comun al Comisiei pentru industrii și servicii și al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, care au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006 și a Legii serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr.241/2006.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 21 aprilie 2008.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu unele observații și propuneri, conform avizului nr.1725 din 12 decembrie.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil.

Examinarea proiectului de lege a avut loc în ședințe separate ale celor două comisii sesizate în fond, la data de 11 martie 2009 de către Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, respectiv 12 aprilie 2011 de către Comisia pentru industrii și servicii.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de membrii celor două comisii, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006 și a Legii serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr.241/2006, cu amendamente admise și respinse, care sunt redate în anexele la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbaterea pe articole.

Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006 și a Legii serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr.241/2006.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poziția 2. Nu sunt observații. Adoptată.

Poziția 3. Nu sunt observații. Adoptată.

Poziția 1 bis. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptată.

Poziția 2 bis. Nu sunt observații. Adoptată.

Poziția 3 bis.

Poziția 4. Nu sunt observații. Adoptată.

Poziția 5.

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Marin:

La poziția 5, observații de tehnică legislativă, la numărul curent 5, pagina 10, în partea de jos a paginii, cu referire la definiția operatorului regional de la lit.g1) a art.2, întrucât Ordonanța Guvernului nr.29/2007 a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2009, care are același obiect de reglementare, se face înlocuirea corespunzătoare în text cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul "Convergență", aprobat cu modificări prin Legea nr.362/2009, cu modificările și completările ulterioare.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

De la poziția 6 la 25. Observații? Nu sunt. Adoptate.

De la poziția 26 la 52. Nu sunt observații. Adoptate.

De la 53 la 79. Nu sunt observații. Adoptate.

De la 80 la 94. Nu sunt observații. Adoptate.

De la 95 la 100. Nu sunt observații. Adoptate.

Poziția 101.

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Marin:

De asemenea, la numărul curent 101, pagina 102, pentru claritatea reglementării, se reformulează art.2 alin.(1), astfel: "Art.2 alin.(1). Prevederile referitoare la abrogarea lit.d) a alin.(2) al art.13, precum și cele referitoare la alin.(4) al art.13 și la lit.b) a alin.(1) al art.38 din Legea nr.51/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică la data intrării în vigoare a..." și textul curge.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege merge la votul final.

În această seară, dezbaterile se încheie acum.

Vă mulțumesc. Vă doresc o seară bună.

Urmează, în câteva minute, răspunsurile la întrebări și interpelări.

 
  Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.  

După pauză

   

Domnul Marian Sârbu:

Bună seara!

Stimați colegi,

Începem ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

 
  Cornel Itu

Vreau să întreb mai întâi dacă din partea Grupului parlamentar al PSD se află în sală domnul deputat Itu Cornel. Da.

Vă rog. Doriți să răspundeți la interpelare, da?

Vreți să luați cuvântul înainte, domnule deputat? Nu.

Deci, va răspunde la interpelarea făcută de domnul deputat Itu Cornel doamna șef al DRP din MAI, doamna Irina Alexe.

Vă rog, doamnă Alexe.

   

Doamna Irina Alexe (șeful Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, Ministerul Administrației și Internelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Ca urmare a întrebării transmise domnului ministru Constantin Traian Igaș, precizăm următoarele: trecerea Agenției Naționale Antidrog în cadrul Inspectoratului General al Poliției în anul 2009 nu a fost de natură să determine o stare de regres în lupta împotriva drogurilor. Dimpotrivă, chiar și în aceste condiții, Agenția Națională Antidrog a fost în măsură să-și îndeplinească în condiții corespunzătoare atribuțiile principale de coordonare, evaluare și monitorizare la nivel național a politicilor în domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri, precum și al asistenței integrate a consumatorilor.

De altfel, după cum știți și vă mulțumim pentru acest lucru, Agenția Națională Antidrog a revenit și a fost reorganizată ca structură cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

În ceea ce privește obiectivul Mica, acesta face parte din Programul național de asistență medicală, psihologică și socială pentru consumatorii de droguri din România 2009-2012, este prevăzut la punctul 8.2, Subprogramul servicii de asistență de nivel 3, amenajarea parțială a comunității terapeutice Mica, cu 50 de locuri, cu un buget alocat de 4 mii de mii de lei.

De la data reorganizării Agenției Naționale Antidrog în structura Inspectoratului General al Poliției Române și până în prezent, nu au existat fonduri suficiente pentru continuarea lucrărilor la Centrul Terapeutic Mica.

Alocarea în continuare a resurselor financiare pentru acest obiectiv va fi posibilă în funcție de prioritățile identificate în perioada următoare, în corelare cu misiunea și viziunea Agenției Naționale Antidrog, asumată prin documentele strategice, dar și de execuția financiară și a subprogramului anterior menționat.

De asemenea, ca urmare a revenirii la statutul de structură eligibilă pentru accesarea fondurilor europene, Agenția Națională Antidrog va depune, în funcție de deschiderea sau redeschiderea mecanismelor financiare, în vederea finanțării un proiect ce va avea ca obiectiv înființarea și dezvoltarea serviciilor de tip comunitate terapeutică pentru consumatorii de droguri.

Acest proiect va avea ca posibil partener Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj, precum și autoritățile administrației publice locale ale municipiului Cluj-Napoca.

Concluzionând, din perspectiva demersurilor ce vor fi întreprinse de Agenția Națională Antidrog, este necesar ca imobilul în discuție să rămână în administrarea aceste instituții.

Totodată, referitor la punctul 2 al întrebării dumneavoastră, precizăm faptul că, potrivit art.9 alin.(1) din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului general al Municipiului București, dacă este cazul, sau a consiliului local, după caz, prin hotărârea Guvernului.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc.

Domnule deputat Itu, doriți să interveniți? Nu.

Mulțumesc.

Vreau să întreb dacă doamna deputat Tușa Diana Adriana, din partea PNL, se află în sală. Nu se află.

În aceste condiții, o voi ruga pe doamna Irina Alexe să trimită în scris răspunsul doamnei deputat. E în regulă.

Dacă doamna deputat Mitrea Manuela, Grupul parlamentar al PSD, se află în sală? Dacă nu se află, îl voi ruga pe domnul secretar de stat Cristian-Anton Irimie să trimită răspunsul în scris doamnei deputat.

De asemenea, domnul secretar de stat Anton Niculescu, din partea Ministerului Afacerilor Externe, îl rog să trimită răspunsul în scris la o a doua interpelare, doamnei Tușa Adriana Diana, din partea PNL.

E în regulă.

Vă mulțumesc și eu.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.  

Trecem la lista deputaților înscriși pentru a prezenta interpelări pe scurt: domnul deputat Aurel Vainer a depus o interpelare; domnul deputat Ion Dumitru, o interpelare depusă în scris; domnul deputat András Edler are o interpelare pe care dorește să o prezinte.

  Edler András György

Vă rog, domnule deputat. Aveți cuvântul.

   

Domnul Edler András György:

Bună seara!

Întrebarea este adresată Serviciului de Telecomunicații Speciale, domnului președinte Marcel Opriș, iar obiectul interpelării se referă la interconectarea serviciului 112 cu organizația neguvernamentală Poliția Animalelor.

Domnule președinte Opriș,

Mă adresez dumneavoastră cu propunerea de a susține inițiativa Poliției Animalelor de a intra ca partener al serviciilor de urgență 112 pentru a veni să completăm stricta necesitate ce se impune în acest moment în urma numeroaselor petiții adresate Parlamentului din partea iubitorilor de animale. Aceștia ne aduc la cunoștință faptul că de multe ori, sunând la numărul de urgență 112, operatorii refuză să redistribuie apelurile către Poliția Română pe motiv că solicitările venite din partea cetățenilor nu se încadrează în dispozițiile date de MAI, respectiv prinderea pisicilor din copaci și mușcături de câine etc.

Este cunoscut faptul că organizația neguvernamentală Poliția Animalelor și-a pus la dispoziție un serviciu public de intervenție în soluționarea acestor cereri, printr-un dispecerat ce funcționează 24 de ore din 24, și poate fi apelat la numărul de telefon 0219667.

Cred că este oportună inițierea unui program către această structură, ținând cont de multiplele intervenții la care aceștia au fost solicitați și de soluționarea favorabilă a cazurilor expuse.

De asemenea, precizez că din discuțiile purtate cu Poliția Animalelor, această organizație ar fi dispusă să organizeze o bază de date la nivel național cu privire la serviciile veterinare din diversele zone ale țării, lucru ce ar permite ca în cazul găsirii unor animale lovite de mașini sau bolnave, cetățeanul să poată apela la 112 pentru a obține informații cu privire la cel mai apropiat cabinet veterinar.

Acest ultim aspect a fost un proiect de inițiativă pe care am dorit să-l promovez și care și-ar găsi soluționarea pe această cale.

Solicit răspunsul dumneavoastră în scris.

Cu stimă.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Iulian Claudiu Manda

Continuăm prezentarea listei. Domnul deputat Dan Morega, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Cristian Buican, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Claudiu Manda are o interpelare pe care dorește s-o prezinte.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării este nerespectarea Legii nr.69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară.

Stimate, domnule ministru,

Anul trecut s-a aprobat Legea responsabilității fiscal-bugetare care obligă Guvernul, la propunerea Ministerul Finanțelor Publice, să aprobe strategia fiscal-bugetară pe următorii trei ani.

Conform prevederilor Legii nr.69/2010, până la data de 30 mai, Guvernul trebuia să prezinte Parlamentului cadrul macroeconomic care stă la baza politicilor fiscal-bugetare, cadrul fiscal-bugetar cu prognoze bugetare și politica fiscal-bugetară, cadrul de cheltuieli pe termen mediu și o declarație de răspundere.

Având în vedere cele menționate anterior, vin și vă întreb, domnule ministru: de ce nu s-a respectat Legea nr.69/2010?

În calitatea dumneavoastră de ministru al finanțelor publice, de ce nu ați propus Guvernului până la data de 30 mai să aprobe strategia fiscal-bugetară?

A fost dată această lege în mod voit fără niciun fel de sancțiuni? Nu răspunde nimeni pentru nerespectarea legii privind responsabilitatea fiscal-bugetară? De ce Guvernul continuă să nu respecte legile României?

Solicit răspuns scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc și eu.

 
  Mircia Giurgiu

Continuăm prezentarea listei: domnul deputat Aurel Vlădoiu, patru interpelări; domnul deputat Ioan Cindrea, o interpelare; domnul deputat Vasile Popeangă, două interpelări; domnul deputat Eugen Bejinariu, trei interpelări; domnul deputat Mircia Giurgiu, 11 interpelări.

Vreți să le prezentați?

Vă rog.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Fiindcă e ultima zi de interpelări din această sesiune, o să fie 12 interpelări. O să prezint doar 3 foarte pe scurt.

Prima se referă la o interpelare adresată primului-ministru Emil Boc, premierul României.

Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă cei care lucrează pe centura Vâlcele-Apahida din Cluj-Napoca. Este vorba de 23 de kilometri de centură și care până în acest moment au costat peste 658 de milioane de lei, ceea ce înseamnă peste 155 de milioane de euro.

Întrebarea este cum s-a ajuns la acest preț și unde s-au dus banii.

O altă interpelare este adresată domnului Valerian Vreme, ministrul comunicațiilor, și obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă Poșta Română. Am solicitat la sfârșitul lunii aprilie un răspuns cu privire la reducerea cheltuielilor și a pierderilor de acolo, după cum se știe sunt contracte păguboase pentru companie. Nici până acum n-am primit răspunsurile și vin cu această solicitare.

Și o altă interpelare estre adresată domnului Emil Boc, primul-ministru al României. Obiectul interpelării îl reprezintă declarațiile pe care le-a făcut un membru al Guvernului, domnul Kelemen Hunor, care prin ceea a spus putem spune că incită la nesupunere civică, iar pe urmă se poate ajunge chiar la ură interetnică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Continuăm prezentarea listei: domnul deputat Gheorghe-Mirel Taloș, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Sorin Stragea, o interpelare; domnul deputat Marin Almăjanu, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Ion Stan, o interpelare depusă în scris.

Cu aceasta, încheiem și ședința dedicată listei deputaților înscriși pentru a prezenta interpelări pe scurt.

Vă doresc o seară foarte bună!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,17.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 21 september 2020, 12:31
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro