Ion Stan
Ion Stan
Ședința Camerei Deputaților din 6 septembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.93/16-09-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 06-09-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 septembrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.20 Ion Stan - declarație politică intitulată: "Cum să înțelegem ce ni se întâmplă: Traian Băsescu - agent de influență?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ion Stan:

"Cum să înțelegem ce ni se întâmplă: Traian Băsescu - agent de influență?"

Nu-mi face deloc plăcere sa fac declarații politice pe seama faptelor neavenite ale președintelui republicii, dar dânsul simte tot mai des nevoia să fie în atenția critică a concetățenilor și, mai nou, și a cancelariilor străine, de la Est la Vest și de la Nord la Sud.

Așa de exemplu, mai zilele trecute, deloc inspirat de numele bulevardului de pe latura de miazănoapte a Palatului Președinției, a stabilit un dead-line de trei ani pentru ca micii oameni de stat din fruntea Franței, Italiei, Germaniei și Marii Britanii să devină la fel de mari, de înțelepți și vizionari, precum Traian Băsescu, pentru a repune pe tapet, precum Bonaparte, proiectul francmasonico-rotschildian al Statelor Unite ale Europei.

Când asemenea idei nu vă aparțin, dar vă folosiți de poziția oficială pentru a le promova în spațiul comunicării publice internaționale, se cheamă că sunteți în rețea. În rețeaua de influență a unui grup de interese, ca agent al acelei entități, alta decât România, a cărei suveranitate, independență, unitate și integritate ați jurat să le apărați. O entitate exterioară poporului român, pentru a cărui prosperitate ați jurat cu mâna pe Biblie și pe Constituția României.

După mulți ani de tăcere în chestiunea concesionării minelor de aur, o problemă ce ne divizează și contrapune opiniile la nivel național, evidentă fiind opoziția față de nefericitele soluții acceptate de reprezentanții statului, într-o conjunctură parcă anume așteptată, președintele iese în lumina reflectoarelor și se pronunță în favoarea concesionărilor. Fără să fie stabilite, elaborate și decise condițiile prealabile! Pe bună dreptate, asemenea declarații pot fi suspectate de a fi expresia unor interese ascunse. Ca și anterior, același comportament tipic al agentului de influență.

Astfel de gesturi nu sunt gratuite. Istoria este ticsită de statele de plată ale agenților de influență, iar cadeților din academiile serviciilor de informații și poliției le sunt date exemplele de prim rang, pentru a nu le fi teamă să caute și să dovedească această specie periculoasă de agenți, tocmai acolo unde pot provoca răul cel mai mare, adică în cancelariile puterii.

Ca să nu fiu acuzat de lipsa argumentelor, fie-mi îngăduit să recurg la un citat de manual:

"Agenții de influență. Prima categorie, de nivel înalt, este compusă din conducători politici, militari și economici, sindicali, înalți prelați și alții asemenea, implicați în crearea evenimentelor ce se doresc influențate. Astfel de agenți au fost: regele Hussein al Iordaniei, foștii președinți ai Libanului, Bashir Gemayel, Egiptului, Anwar El Sadat, al Republicii Costa Rica, Jose Figuerez, al Mexicului, Gustavo Diaz Ordaz și Luis Echeveria, Giovani Battista Montini (Papa Paul al Vl-lea), Karol Wojtyla (Papa Ioan-Paul al II-lea), Mihail Gorbaciov (...) Recompensarea serviciilor efectuate de asemenea agenți se face cu bani, dar și prin contraservicii: instruirea și dotarea gărzilor personale, furnizarea de informații despre opoziție, logistică și metode pentru influențarea rezultatelor alegerilor (3 milioane în campania lui Eduardo Frei, Chile, din 1964), campanii de presă, crearea majorităților parlamentare pro sau contra, acordarea de diverse alte facilități."

La anul vom avea alegeri. Nu întâmplător am ales citatul de mai sus cu referire la malversarea opțiunilor electorale. Dacă s-a ajuns în situația disperată a nevoii de perpetuare a actualei coaliții de putere pe seama rezervelor de aur și a altor resurse prețioase încă neexploatate ale României, atunci ne-am putea găsi într-o împrejurare de o gravitate ale cărei precedente în contemporaneitate au generat mari tulburări politico-sociale și războaie civile.

Agenții de influență din rândul șefilor de state figurau în deconturile "agențiilor" cu rente viagere anuale de ordinul zecilor de mii de dolari, între 35.000 și 70.000 (n.n. - într-o perioadă în care salariul președintelui SUA nu depășea 150.000 de dolari). Meritele speciale le puteau fi recompensate cu elicoptere, cai de rasă și femei seducătoare. Evident, în misiune de soții ori concubine (Mihai I, fost rege al României, a primit avion, automobil și o... roșcată!). Cât de puțin este cotată o țară la bursa trădărilor naționale!

În țările unde șefii de state au fost agenți de influență nu au existat decât perioade efemere de stabilitate, regimul politic a căpătat caracteristici despotice, parlamentele au devenit instituții de prostituție politică, legea a devenit măsura de voință a camarilelor politice, sistemul educațional a devenit un incubator de clone, elitele necorupte de putere au ales calea exilului, milioane de cetățeni au emigrat, trezoreriile au fost secătuite de marii actori ai corupției politice, iar viitorul națiunilor amanetat cămătarilor internaționali.

Mai nou, consecință a depolarizării ordinii internaționale, pe scena factorilor de presiune și a amenințărilor au apărut noi actori, între care rețelele criminalității organizate transnaționale, clanurile mafiote, grupuri de interese economice nelegitime, asasini economici. Așadar, agenții de influență nu trebuie neapărat prezumați ca fiind ai unor puteri ori organizații străine inamice.

Dacă din toate acestea ni se întâmplă și nouă câte ceva, ce să înțelegem? Că România nu are conducători independenți în decizii, iar puterea a fost fraudulos încredințată unor agenți de influență?

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 6:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro