Florin-Costin Pâslaru
Florin-Costin Pâslaru
Ședința Camerei Deputaților din 6 septembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.93/16-09-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-10-2019
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 06-09-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 septembrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.25 Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: "Dezvoltarea agriculturii românești";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Dezvoltarea agriculturii românești"

Zi de zi suntem bombardați cu știri despre scumpirea alimentelor de bază, despre evaziunea fiscală în domeniul agricol, terenuri arabile necultivate din lipsă de mijloace, gospodării rurale ruinate, țărani umiliți, importuri masive și agresive de produse agricole la prețuri de dumping, ce îngroapă agricultura naturală autohtonă, abuzuri ale mafiilor speculante ale piețelor de producători.

Potrivit unor statistici recente, în România avem 3 milioane de hectare de terenuri agricole nelucrate. De curând, pe agenda Guvernului a apărut aplicarea măsurii amendării proprietarilor de terenuri necultivate și neîngrijite, cu un cuantum cuprins între 50 și 60 de euro la hectar. Guvernanții doresc amenzi și pentru micii producători agricoli neînregistrați ca persoană fizică autorizată, care își vând produsele în piețe sau la unitățile de procesare.

Evident, pentru a se descuraja agricultura de subzistență nefiscalizată, nu se mai dorește nici acordarea sprijinului pentru micii producători agricoli neînregistrați la fisc, cu toate că Regulamentul european privind ajutoarele de stat nu obligă la acest lucru, ba chiar precizează că statele UE nu au voie să facă discriminare de niciun fel între micii agricultori și marii fermieri.

Evazioniști nu sunt cei care vând în piață un kilogram de mere și două de ceapă pentru o pâine pe masă. Situația reală a țăranilor din România este aceea că, după ce cu mari eforturi și renunțări reușesc să cultive pământul, recolta obținută nu poate fi valorificată în lipsa unor canale de distribuție, iar bruma de resurse financiare investite rămâne blocată astfel în producția anului trecut. Caracterul perisabil al produselor agricole și zootehnice face ca sume importante, investite cu trudă de țărani, să curgă pe apa sâmbetei, în lipsa aplicării unor strategii coerente și realiste pentru sprijinirea agriculturii de subzistență. Lipsa lichidităților pentru semințe, utilaje agricole, produse de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură determină blocaje, amânări și întârzieri în calendarul lucrărilor agricole anuale sau chiar declararea falimentului personal al gospodăriei de subzistență și ieșirea din activitate.

În mod categoric, este nevoie de investiții în infrastructură, tehnică și tehnologie, iar fondurile europene par a fi singura soluție. Din păcate, sistemul este birocratic, greoi, corupt sau incompetent. Banii europeni cer alți bani din buzunarele țăranilor, unde, de cele mai multe ori, flutură vântul. Deseori, coeficientul de contribuție proprie a beneficiarului ajunge la peste 50%, datorită diferențelor de curs valutar neasumate în cofinanțarea publică.

Guvernanții noștri s-au exprimat în favoarea necesității țăranilor de a se organiza în asociații de producători locali, care să aibă un cuvânt de spus în accesarea fondurilor, impunerea prețurilor produselor și desenarea structurilor de distribuție. Cu toate acestea, consider că inițiativa trebuie să vină de la nivel central, prin asigurarea consilierii și a sprijinului logistic și informațional pentru realizarea acestor deziderate. Să nu uităm programul Leader, cu rezultate excelente în regiunile rurale din Europa de Vest, care ar fi trebuit să acopere tocmai aceste sincope de identificare a nevoilor locale, îmbunătățirea capacităților organizatorice, dezvoltarea mediului economic și implementarea strategiilor locale de dezvoltare. Din păcate, în țara noastră a debutat în extaz, ca, mai apoi, să se prăbușească în agonie.

Cred că soluția nu este amendarea țăranilor care nu cultivă pământul, ci asigurarea unui cadru favorabil pentru colectarea sau desfacerea produselor. Țăranii nu sunt leneși, nu vor mila nimănui, dar, pur și simplu, nu au soluții în lupta cu nepăsarea statului și agresivitatea mafiilor locale, care monopolizează piața produselor agricole.

Am fost o țară agrară și am avut rezultate excelente în producție, deci avem și experiența necesară. Ne putem inspira din înseși elementele pozitive ale trecutului nostru pentru a ieși la liman. De aceea, dezvoltarea agriculturii trebuie să devină prioritate națională.

Avem obligația și puterea să dăm țării legi bune, pentru a îndrepta răul făcut țăranilor și agriculturii din România. Semnalele nu sunt pozitive, așa că trebuie să luăm măsuri imediat pentru a ne abate de la direcția greșită pe care zăbovim.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 22 octombrie 2019, 6:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro