Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 septembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.93/16-09-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 06-09-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 septembrie 2011

11. Dezbaterea Proiectului de Lege privind gestionarea taxelor colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune și care fac parte din sistemul de finanțare al fondurilor europene pentru agricultură, precum și din sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene (PL-x 163/2011). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 163/2011

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Următorul proiect de lege este cel privind gestionarea taxelor colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune și care fac parte din sistemul de finanțare al fondurilor europene pentru agricultură, precum și din sistemul resurselor proprii ale Uniunii Europene.

Dacă din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Tanczos, vă rog să exprimați poziția Guvernului.

Aveți cuvântul.

Domnul Tanczos Barna (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca obiect de reglementare, actul normativ se referă la gestionarea de către România a contribuțiilor și a altor taxe colectate în cadrul aplicării politicii comune agricole și care fac parte din sistemul de finanțare al fondurilor europene pentru agricultură, precum și din sistemul resurselor proprii tradiționale ale Comunității Europene.

Taxele la care se referă privesc sistemul de gestionare a cotei de zahăr, sistemul de gestionare a cotei de lapte și vorbim despre acele taxe care se plătesc în cazul depășirii cotelor.

Prezentul proiect de lege realizează transpunerea în legislația națională a tuturor obligațiilor de plată instituite de legislația comunitară în contextul organizării acestor piețe comune, precum și asigurarea unui sistem rapid și eficient de protejare a intereselor financiare a Comunității Europene și ale României.

Având în vedere aceste elemente importante la care se referă actul normativ sau proiectul de act normativ, vă rog să fiți de acord cu adoptarea acestuia.

Mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule ministru.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul.

A! Comisia. Vă rog să mă iertați.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul vicepreședinte, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Domnul Marian Avram:

Deputatul Avram, secretarul Comisiei pentru agricultură.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Biroul permanent a sesizat pentru examinare și avizare în fond Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice cu Proiectul de Lege privind gestionarea taxelor colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune și care fac parte din sistemul de finanțare al fondurilor europene pentru agricultură, precum și din sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea obligațiilor de plată, stabilirea, determinarea, colectarea și controlul sumelor reprezentând taxe colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune și care fac parte din sistemul de finanțare al fondurilor europene pentru agricultură și pentru sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene.

Pe scurt, este vorba de colectarea taxelor pentru depășirea cotelor la zahăr, izoglucoză și lapte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterilor, comisiile propun adoptarea în plenul Camerei Deputaților a proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, domnule secretar.

la dezbateri generale, domnul Tinel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal. Specialiștii în agricultură, vă rog să vă pronunțați.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Domnul secretar de stat și colegul meu, secretarul Comisiei de agricultură, v-au expus principalele motive pentru care în comisiile pentru agricultură reunite și de buget-finanțe am aprobat acest proiect de lege.

Eu aș vrea să vă dau câteva detalii în plus. Este vorba de stabilirea autorităților competente pentru încasarea acestor taxe. E vorba de Ministerul Agriculturii, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Ministerul de Finanțe prin ANAF. Proiectul de act normativ stabilește ceea ce este în neregulă. Colegul meu Marian Avram spunea că se referă exclusiv la excedentele de cote, sau depășirile de cotă pentru zahăr, izoglucoză și lapte.

Ce trebuie să mai știți este că aceste taxe se fac venit la bugetul de stat și se varsă în bugetul comun al Uniunii Europene și alimentează în mod deosebit fondul european de dezvoltare a agriculturii. Și în plus față de excedentele de cote depășite, apare o taxă de 5 euro pe tonă pentru cei care în termen de 7 luni sau începând cu a 7-a lună nu declară ce au făcut cu importul de zahăr pe care l-au prelucrat. Dacă nu declară în 7 luni, începând cu a 9-a lună, taxa devine 500 de euro pe tonă.

Sunt prevederi preluate din Regulamentele 1290/2005 și 318/2006 ale Comisiei Europene, ultimul privind producția de peste cotă și cred că era obligatoriu să le transpunem în legislația românească.

Din acest punct de vedere, Partidul Democrat Liberal votează acest proiect de act normativ.

Mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc.

Din partea Partidului Social Democrat, doamna Aura Vasile.

Aveți cuvântul, doamna colegă.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Probabil că nu am fi avut niciun comentariu legat de acest proiect de lege, fiind un lucru care este reglementat printr-un regulament al Consiliului Europei, avem regulamentul OCPI-ului, bineînțeles toate actele care sunt indicate de către ministerul de resort, în condițiile în care trebuie intrăm și noi cu aceste reglementări alături de țările membre ale Uniunii Europene.

Dar aceste lucruri Comisia Europeană le-a reglementat începând cu 2006, 2007, 2008. Constat că la nivelul anului 2005, atunci când noi eram în preaderare și nu eram membri deplini ai Uniunii Europene, Guvernul Tăriceanu din acel moment a elaborat o serie de ordonanțe de urgență care să facă cât de cât armonizarea României cu ceea ce impuneau la acel moment regulamentele Uniunii Europene.

Dar, domnule președinte, că nu s-a făcut nimic din 2005 până în 2011, că în acest moment, probabil strânși cu ușa de forurile europene, ne-am adus aminte să facem aceste reglementări? Sau pur și simplu ceea ce scriem și ceea ce se realizează sunt două deziderate total deosebite?

Vorbim aici de obligarea la plata unor taxe suplimentare către bugetul general al comunităților europene pentru producătorii de lapte și cei care produc zahăr și îl și prelucrează pe producția de izoglucoză. Despre cine vorbim? Ce zahăr? Ce lapte? Ați văzut dumneavoastră în România în acest moment industrie de lapte care să aibă supraproducție? În condițiile în care am avea acest lucru, domnule președinte de ședință și stimați colegi, și s-ar aduna aceste taxe, ele ar fi virate către comunitățile europene, în condițiile în care așa cum Guvernul României nu a putut să atragă decât 3% din fondurile care sunt repartizate României până în 2013, stau să mă întreb dacă am avea această supraproducție la lapte, în industria laptelui și a zahărului, am alimenta din nou industriile agricole și producțiile agricole ale altor state membre ale Uniunii Europene? În condițiile în care noi nu am fost în stare să atragem decât 3%?

Este corect că trebuie să avem reglementările în legislația națională privind directivele și regulamentele europene, dar în același timp trebuie să facem două constatări: că ministerul nu s-a ocupat de atragerea fondurilor pe zonele respective; a doua, că din 2005 și până astăzi n-a interesat pe nimeni să facă armonizarea legislativă; iar al treilea lucru, socotind că ici și colo, câte un producător ar putea să depășească cât de cât ceea ce i-a fost repartizat, autoritățile cu competențe să poată să-l sancționeze, să vireze banii la comunitățile europene, deci bugetul general al comunităților europene, de unde niciodată nu se vor mai întoarce în România.

Deci, domnilor colegi, încă o dată vă remarc că ceea ce știe să facă Guvernul Boc, să taie salarii, să impoziteze pensii și să instituie constant amenzi, amenzi, majorare de taxe și de impozite.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamnă vicelider.

Domnul secretar de stat Tanczos. Cum stați cu amenzile? Vă rog. Am spus domnul secretar de stat. Imediat.

Vă rog.

Domnul Tanczos Barna:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pentru doamna deputat, trebuie să fac câteva corecții: aceste reglementări sunt binecunoscute pentru cei care cunosc sectorul; cota de lapte este instituită din momentul aderării și producătorii de lapte știu foarte bine ce înseamnă dacă depășesc cu producție cota instituită și cota alocată sau cumpărată de fiecare producător, nu sunt noutăți și taxele nu îi vizează pe cei care produc lapte de obicei, se referă strict la cei care depășesc cota proprie de lapte.

La zahăr, la fel, această reglementare există, doamnă, și taxele nu îi vizează pe cei care procesează sau produc zahăr, ci pe cei care depășesc cotele. Iar Ministerul Agriculturii, spre deosebire de alte ministere, nu are 3% grad de absorbție sau rată de absorbție, ci 30%.

Mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc.

Domnul deputat Kelemen, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Kelemen Hunor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este deosebit de greu să vorbesc după secretarul nostru general și trebuie să spun de la început că, da, cunoaștem obligațiile României și aceste taxe care s-au fixat la Uniunea Europeană trebuie să fie plătite.

Și, totuși, profit de această ocazie să iau cuvântul și să vă spun de la început că eu, unul, nu sunt un membru al Parlamentului României pentru care însăși amintirea Uniunii Europene înseamnă un cuvânt magic. Pentru mine Uniunea Europeană nu este un cuvânt magic. Pentru mine, într-adevăr, multe, multe probleme s-au adunat în agricultură, și nu numai în calitate de medic veterinar, dar ca și crescător de animale trebuie să vă spun că anumite lucruri trebuiau făcute nu numai în cadrul zootehniei, dar și la alte culturi.

Și dacă, de exemplu, ne referim la sfecla de zahăr...de fapt, aceste discuții s-au purtat în 2004 și cotele de pe atunci nu erau, reglate cel puțin la nevoile Transilvaniei pe care o cunosc foarte bine, partea transilvană a României, de exemplu, se știa că aveam nevoie de cel puțin 120 de mii de hectare pentru cultura sfeclei de zahăr. Am primit o cotă pe 90 de mii de hectare și de la început știam că această discuție era bine să fie reluată și să primim cote suplimentare. În ultimul an am asistat și la o criză a zahărului în toată Europa, prețurile au săltat și noi, în România, din 37 de fabrici de zahăr care existau înainte de ′89, printre care și una veche la Târgu-Mureș, nu mai există. Funcțional, mai sunt trei fabrici de zahăr și suntem la mâna importatorilor și nu cred că este o situație foarte agreabilă pentru România.

Și cred că agricultura și noi aceste lucruri cu colegii mei din Comisia pentru agricultură de multe ori le-am discutat, agricultura sau producția de zahăr nu prea are culoare politică, stimați colegi. și, de exemplu, în județul Mureș, sunt sate întregi, acea linie îngustă de cale ferată care străbate Câmpia Transilvaniei până la Pogăceaua, nu era făcută pentru transportul oamenilor, era făcută pentru transportul sfeclei de zahăr la centrul din Târgu-Mureș. Știți când s-au pus bazele acestei linii ferate cu o linie îngustă? În 1892.

Deci, sate întregi au rămas fără cultura tradițională, nu mai pot produce sfeclă de zahăr. Așa am pățit și cu tutunul. Am primit cote insuficiente. Și tutunul și zahărul, cele două culturi care într-adevăr erau cele mai bune culturi plătitoare pentru țăranul agricultor, astăzi, au fost atrofiate artificial pe Câmpia Transilvaniei, nu mai există nici acele uscătorii de tutun unde am uscat și am exportat tutun și pentru țigările Kent sau Wincester, sau alte țigări, Pall Mall. Și astăzi iarăși spunem la țărani care vin la noi, la birourile parlamentare, la fiecare săptămână avem oameni care zic "Domnule, ce puteți face să reintroducem în culturi tutunul sau zahărul?"

La producția de lapte este un lucru cunoscut, stimați colegi, că este o sete de lapte în toată Europa, produsele lactate sunt insuficiente după analizele multor specialiști din agricultura Europei unite, și totuși noi vorbim de supraproducție. Nu cred că este în ordine, iarăși. Știm foarte bine că acele fabrici, ICIL-urile care s-au privatizat și multe firme mari străine și nu vreau aici să nominalizez, dar știți foarte bine care sunt acestea, au cumpărat piața, și nicidecum nu strângerea producției autohtone.

Și eu sunt crescător de vaci. Trebuia să facem alte modele și aici este un model, de exemplu, la S.C. Therezia care pe lângă faptul că poate să prelucreze 50 de mii de litri zilnic de lapte autohton, exportă în 12 țări din Uniunea Europeană produse omologate. Acesta trebuia să fie adevăratul exemplu pentru producția autohtonă.

Deci, știm că dacă am semnat ceva, atunci, aceste lucruri trebuie plătite. De aceea, aici nu cred că avem discuții, nu putem să pierdem credibilitatea în fața Europei prin neplata anumitor lucruri. Dar ce a ridicat o antevorbitoare a mea aici, la această tribună, este un adevăr. Și aceste adevăruri trebuie să fie spuse și trebuie să ne intereseze.

Dar, iarăși vă pun o întrebare poate retorică, stimați colegi, cum să ducem noi acea luptă pentru rediscutarea acestor probleme, dacă din 33 de eurodeputați din România, niciunul nu este din domeniul agriculturii, o țară unde economia agrară ar trebui să fie pe primul loc, nu trimite niciun specialist în agricultură. Pardon! Numai dacă nu considerăm specialist în agricultură pe un fost cioban care este astăzi în Parlamentul European!

Deci, știm că trebuie să votăm această lege, dar aceste probleme trebuie ridicate, ridicate foarte energic și trebuie să rediscutăm multe, multe probleme și să nu trimitem în Europa numai yesmeni.

Mulțumesc.

(Câteva aplauze)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Drept la replică, doamna Aura Vasile. Și pe urmă domnul deputat Calimente.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte de ședință,

Vreau să-i spun domnului secretar de stat că de la început am spus că este vorba de taxă pe excedent pentru producția de zahăr, am amintit și izoglucoza. Și, de asemenea, atunci când am vorbit despre lapte, am spus că este un excedent de producție. Deci, o taxă de excedent pentru producție. Deci, m-ați corectat degeaba, domnule președinte.

A doua problemă pe care am ridicat-o. Aș vrea să vă citesc foarte scurt ceea ce spune Expunerea de motive la schimbări preconizate, ceea ce Guvernul scrie aici: "Neadoptarea acestui proiect de act normativ poate avea consecințe negative asupra sistemului de resurse proprii al comunităților europene, precum și asupra bugetului de stat respectiv." Și curge textul.

Deci, vorbim despre interesul comunităților europene înainte de a vorbi de interesul național pe multele probleme pe care le are agricultura, iar noi am făcut pariu cu agricultura și spune actualul ministru al agriculturii că vom hrăni nu știu câte milioane de cetățeni ai Europei din ceea ce produce în acest moment România.

În condițiile în care vorbim de două capitole în aceste reglementări, zahăr și lapte, vă rog să-mi spuneți, domnule secretar de stat, care este producția de zahăr și ce avem noi excedent de producție ca să putem sau să apărați atât de tare și să ne contraziceți. Poate nu stăpânim toate datele, dar în orice caz, vreau să vă amintesc ce ați scris aici. "Prin legislația națională în vigoare nu este reglementată activitatea de colectare a creanțelor reprezentând resurse proprii ale comunităților europene...".

Nu vorbim niciodată și ceea ce spunea antevorbitorul meu, chiar dacă nu avem un europarlamentar specialist pe probleme de agricultură și asta este vina tuturor partidelor politice, vreau să vă spun că există la fiecare minister departament special care are legătura cu Comisia Europeană și cu comisiile de specialitate ale Uniunii Europene care fac negocieri. Polonia, Bulgaria, Ungaria și toate celelalte țări vecine nouă sau mai îndepărtate, își negociază problemele. Noi nu suntem în stare să negociem pentru această agricultură, acest aur care într-adevăr este la suprafața pământului și nu la fundul pământului și dezvoltând agricultura, poate ar trebui să plătim și taxe de excedent de producție și așa mai departe.

În această expunere de motive grija noastră majoră este de a respecta, vezi Doamne, și a plăti imediat către Fondul European de Dezvoltare a Agriculturii în termen de 30 de zile orice suprataxă, poate ici și colo existând un producător de zahăr sau de lapte sau unul din derivatele lor, care ar face zece kilograme în plus și atunci trebuie neapărat autoritățile competente să meargă, să se repeadă să-i încaseze suprataxa și cu un întreg aparat administrativ central să facem această virare.

Cred că ar trebui să ne aplecăm cu mai multă responsabilitate asupra problemelor adevărate ale industriei laptelui, a producerii laptelui și a zahărului în România. Și-mi pare rău că nu mi-am adus și eu aminte de tutun, pentru că în vara aceasta am căutat prin tot felul de amici și prieteni câteva frunze de tutun, vă aduceți aminte că la casele din zona rurală erau acele șnururi pe care erau înșirate frunze de tutun, pentru, ca orice gospodină, să-mi pun în șifonier. A fost imposibil să mai găsesc undeva, cel puțin în comunele din jurul Bucureștiului, câteva frunze de tutun.

Da, domnul deputat antevorbitor a avut dreptate. Iar faptul că vă lăudați, domnule secretar de stat, pe Ministerul Agriculturii 30% din atragerea de fonduri, este timpul prea scurt să vă aduc aminte și dumneavoastră ar fi trebuit să spuneți cum sunt defalcate și pe ce capitole sunt fondurile. Faceți un total de 30%, dar nu acolo unde interesează adevărata problemă a agriculturii românești, domnule secretar de stat.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna deputat.

O intervenție largă și cuprinzătoare și extrem de pertinentă.

Da. domnul deputat Calimente, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De la început vreau să vă spun că nu mă pricep la agricultură. Vreau însă să remarc că domnul Kelemen avea dreptate atunci când spunea că probabil dintre europarlamentarii noștri niciunul nu este cu pregătire de specialitate. Dar vreau să vă aduc aminte că, totuși, parcă dacă eu mi-aduc bine aminte, comisarul pe agricultură al Uniunii Europene este român. Sau să fie adevărat ceea ce se spunea prin presă că Franța are doi comisari?

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Tinel care a sărit ca un arc. Ia să vedem ce ne spuneți foarte important, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

n-am să spun altceva, domnule președinte de ședință, decât să împrospătez memoria și să vă reamintesc, stimați colegi, că bune, rele, cotele astea au fost negociate în perioada de preaderare și a fost închis capitolul de agricultură la 31 decembrie 2004, că dacă vrem într-adevăr să le îmbunătățim și avem semnale din teritoriu că vrem mai multă producție de lapte, de zahăr, intrăm în noul PAC, noua politică agricolă comună, care se negociază și vă chemăm alături de noi să renegociem, acolo unde într-adevăr potențialul este mai mare și că am purtat o jumătate de oră discuții pe ceva pe care n-ar fi trebuit să purtăm discuții, pentru că actul ăsta normativ era obligatoriu să-l adoptăm vizavi de cotele cu care am intrat noi la 1 ianuarie 2007.

Deci, din acest punct de vedere n-avem ce să discutăm. Dacă vrem să discutăm în perspectivă pentru ce va fi din 2014, da, sunt de acord. Veniți alături și renegociem cotele dacă sunt semnale din teritoriu că trebuie să avem și la lapte și la zahăr și la tutun și la celelalte produse cantități mai mari. Dar actul ăsta normativ pe care noi, astăzi, îl discutăm, haideți să-i dăm drumul în forma în care l-a propus Guvernul pentru că rezolvă punctual problema pentru care noi am intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Ce va fi din 2014 încolo, veniți alături și le renegociem pe toate dacă există voință politică.

Mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da, mulțumesc.

Doamna Aura Vasile, drept la replică, vă rog.

Referitor la 31 decembrie 2004, bănuiesc.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este adevărat, capitolul de preaderare a fost încheiat în 2004 - și vreau să știți, domnule deputat - astăzi putem vorbi de România, țară membră a Uniunii Europene, pentru că în perioada 2000 - 2004 a fost la putere PSD-ul cu Guvernul Năstase, care a reușit în 4 ani să facă ce nu a reușit partidul dumneavoastră, din partea Convenției Democrate, și mai departe, să faceți în foarte mulți ani.

Vreau să vă spun că Partidul Democrat, în formele pe care le-a avut - de stânga, de centru, popular, în sus, în jos, mai mult dreapta, mai puțin dreapta - aveți, socotind, mai mulți ani de guvernare decât are PSD-ul. Prima problemă.

A doua problemă: care articol al regulamentului îmi interzice să ridic o problemă pe un proiect de lege și dumneavoastră să-mi limitați timpul și să spuneți că am voie să vorbesc numai despre problema literă pe care a scris-o Boc în expunerea de motive a acestei inițiative legislative?

Suntem în Parlamentul României, și dacă aici nu ridicăm problemele atunci când ne putem auzi, dumneavoastră nu ați fi venit cu oferta, domnule deputat, să facem negocieri colective - înțeleg că toate partidele parlamentare - pentru a putea să facem renegocieri.

Vreau să vă spun, cu toate că s-a închis, în 2004, capitolul pe agricultură, condițiile de atunci nu sunt condițiile lui 2011, condițiile de atunci nu sunt condițiile crizei economice, dar ceea ce aveam noi și nu are Guvernul Boc, noi aveam Ministerul Afacerilor Externe, cu specialiștii și oamenii care făceau legătura cu Comisia Europeană, aveam negociatori și poftă de muncă și de a ajuta acest popor.

Ceea ce se întâmplă astăzi, spun încă o dată, ministerul de resort se ocupă de votul prin corespondență și popularea consulatelor cu specialiști în procesul electoral în ziua de vot...

Domnul Ioan Oltean:

La obiect, doamnă deputat.

Doamna Aurelia Vasile:

...iar politicile pe agricultură, domnule deputat, departe de a se realiza.

Domnul Ioan Oltean:

Coborâți la realitate. Doamne, Doamne!

Domnul deputat Rădulescu, dați-mi voie să vă și felicit pentru mandatul obținut tocmai acolo unde agricultura se face și unde alții credeau că vor câștiga. Vă felicit și vă urez succes, și să-i bateți și data viitoare. Vă rog.

Domnul Adrian Rădulescu:

Vă mulțumesc frumos.

Stimați colegi,

Nu avem dreptul să confiscăm agricultura. Agricultura României nu este a niciunui partid. Este a noastră, a tuturor. În toate colegiile în care sunteți, toți aveți agricultori. Eu sunt unul din acei agricultori, care am venit aici ca, alături de dumneavoastră... consider că întreg Parlamentul, fără culoare politică, nu avem dreptul să facem decât lucruri bune.

A spune că un partid sau altul, într-o anumită perioadă, a favorizat o anumită agricultură nu este un adevăr. A început reconstrucția agriculturii cu toate partidele politice, pe mandatele lor, fiecare cât a putut, cum a putut. Hai să ștergem cu buretele tot, pentru că politica agricolă este una singură și este comună în toată Europa.

Ceea ce primesc agricultorii europeni trebuie să primească și agricultorii români. Urmează politica agricolă 2014 - 2020 și, vă rog, alături de ... (Rumoare, vociferări din partea opoziției.)

Domnul Ioan Oltean:

Domnule Rădulescu, un pic mai încet, pentru că se sperie colegii noștri, vă rog!

Domnul Adrian Rădulescu:

Mă bucur, vă aștept alături de mine, fără nicio problemă.

Agricultorii așteaptă de la noi, cei din Parlamentul României, să facem lucruri bune pentru ei și credeți-mă că numai împreună le putem face.

Vă repet, în calitate de agricultor, fiecare partid a făcut câte ceva. Și eu vreau să mulțumesc tuturor partidelor politice că au înțeles, atunci când au fost la guvernare, cât au putut și cum au putut, să facă câte un mic pas înainte spre o agricultură modernă.

Dacă vom spune tot timpul: agricultura României este cea mai slabă, nu s-a făcut nimic, pe nimeni nu interesează, fondurile nu vor fi absorbite, nu vom face un progres înainte. Spunea cineva că avem un comisar european. Să ne mândrim că ministrul agriculturii este un comisar european. Dar, conform proverbului românesc: "copilul care nu plânge, mama nu-i dă țâță", dacă nu o să începem să spunem ce dorim, cum dorim, și împreună să construim ceva, eu sunt sigur că vom face niște lucruri bune împreună și pentru asta vă mulțumesc și mă bucur că sunt alături, aici, de dumneavoastră și cred că vom fi în consens în ceea ce privește agricultura.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Iată câtă înțelepciune în a trata cu aceeași unitate de măsură guvernele prezente și trecute.

Stimați colegi,

Dezbateri generale intense.

Dați-mi voie să trecem acum la dezbaterea raportului comisiei sesizate în fond.

Domnule profesor, vă rog să urmăriți cu atenție raportul și o să constatați lucruri interesante.

La nr.crt.1 dacă sunt observații?

Nr.crt.2, 3, 4.

O să vă rog să mă urmăriți cu atenție.

Nr.crt.5, 6.

Poziția 7, poziția 8.

Pozițiile 9, 10, 11, nemodificate.

Poziția 12.

Poziția 13.

Pozițiile 14 și 15 sunt nemodificate.

Poziția 16 dacă sunt intervenții? Nu avem.

Poziția 17?

Poziția 18... avem modificări. Dacă există intervenții? Nu există.

Pozițiile 19, 20, 21, nu sunt modificări în raport. Nu avem nici aici intervenții.

La pozițiile 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38 nu avem intervenții.

La poziția 39 nu avem intervenții.

Pozițiile 40, 41 nu cuprind amendamente, deci sunt texte nemodificate.

La poziția 42 nu avem intervenții.

Pozițiile 43, 44, 45 și 46 sunt fără amendamente.

Dacă la poziția 47, și ultima, este vreo intervenție? Nu avem.

Am epuizat raportul celor două comisii sesizate în fond.

Mulțumesc pentru participarea activă a tuturor grupurilor parlamentare.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 23 octombrie 2019, 17:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro