Nicolae Bud
Nicolae Bud
Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.114/21-10-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 12-10-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.5 Nicolae Bud - declarație politică referitoare la ratarea intrării în zona Schengen;

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Îl invit la microfon pe domnul deputat Nicolae Bud, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, și-l rog pe domnul Farago Petru, din partea Grupului UDMR, să se pregătească.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Domnul Nicolae Bud:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților,

Mai traversăm un anotimp ce ni-l doream și ni-l anunțam luminos sau măcar liniștitor. Se întâmplă însă să fim nevoiți să contabilizăm și momentul actual sub o acoladă nedorită, numindu-l toamna pătimirii noastre, de această dată în materie de Schengen. Știm, avem și alte pagini în existența noastră postdecembristă când așteptările nu ne-au fost confirmate, fiind obligați să înghițim în sec până la noi ordine. Așa a fost cu reacordarea clauzei națiunii celei mai favorizate, așa ni s-a întâmplat la intrarea în Consiliul Europei, nu altfel s-au întâmplat lucrurile în cazul admiterii noastre în NATO.

Fără a fi fost scutiți de emoție, am avut sorți de izbândă în cazul aderării la Uniunea Europeană, programați inițial într-o grupă de țări candidate, ne-am înscris într-o hartă de parcurs care măcar nu a creat îndoieli cu privire la admiterea noastră în concertul european prin semnarea documentelor oficiale în prima parte a anului 2005. E drept, și aici s-a plătit tributul impus de tranziția prelungită la noi mai mult ca la alții, au trebuit estompate nepriceperi de parcurs și resorbite erori ce decurg din lipsa de maturitate proprii adolescenței noastre întru democrație. Dar câștigurile de etapă nu țin de cald pentru totdeauna. La vremuri noi avem definite ținte noi și ele se cuvine, pentru a fi la timp adjudecate, pregătite cu ambiție, impunând măsuri de natură să asigure succesul final.

Sunt toate acestea lucruri cunoscute și totuși intrarea în zona Schengen a fost ratată. Nu pentru a-mi îngădui observații și sfaturi dinspre mine către factorii calificați și angajați în finalizarea dosarului Schengen vă rețin atenția. Vă veți întreba, atunci, de ce? Am să vă răspund cu franchețe. Doresc să-mi rostesc cu voce tare tristețea pe marginea celor întâmplate: încă o dată, ca român, sunt invitat să constat că nu sunt considerat egalul egalilor mei. Cunosc explicațiile date, nouă tuturor. De pregătit, este clar, am făcut-o cum am putut noi mai bine, am primit chiar bătăi pe umăr pentru avansurile comensurabile în direcția cea bună, am bifat cu bună-credință măsuri necesare, dar ele nu s-au dovedit și suficiente. Încă un examen ratat pe mâna noastră. Mi se va replica: eu nu văd ce se întâmplă în Europa? Ba văd, și m-apucă frisoanele când constat cum în saloanele civilizației dobândite după secole și milenii, în Europa marilor izbânzi spirituale croncănesc glasurile dogite ale naționalismului, anti-imigraționalismului, ale purismului cultural.

În țări bogate, unele pricopsite prin vlaga unor întregi comunități puse să se extenueze pentru a le aduce lor bunăstare, partide ajunse la putere își pun în programul de guvernare bariere în calea mișcării celor de altă limbă. Nu le cere nimeni să ne așeze la masa lor, dar nici nu e de înțeles dreptul ce și-l arogă de a împărți lumea, vorba poetului "în mizeri și bogați".

E trist, dar adevărat. Două dintre statele europene cu care de-a lungul anilor ne-am construit punți de legătură în diferite domenii, au hotărât să ridice poduri cu lanțuri pentru a se baricada contra musafirilor nepoftiți. Imaginea este zguduitoare. Țara în care s-a născut Eminescu și Iorga, Brâncuși și Enescu, Coandă și George Emil Palade, ținută afară în ploaie și frig, pentru a fi siguri că domnii în frac și joben de dincolo de uși nu-și murdăresc manșetele răspunzându-ne la bună ziua.

Vreau să cred că întregul complex de factori externi care ne creează acest jenant statut de reușiți fără loc se află în examinarea cancelariilor noastre de specialitate. Concluziile trase sper, la rândul meu, vor sta la baza rezolvărilor la care suntem așteptați să participăm, să conlucrăm și să recuperăm.

Cum bine se știe, dimensiunea europeană este o componentă guvernamentală. Ca membru al unui partid din coaliția guvernamentală actuală, nu pot să nu exprim susținerea pentru ce a făcut și încrederea în capacitatea Guvernului, a departamentelor specializate, a personalităților, a experților săi de a găsi chei potrivite apăsătoarelor probleme ce decurg din accesul nostru în viitorul cât mai apropiat la spațiul Schengen.

Pe de altă parte, nici nu pot să mă fac că nu aud ce zice lumea în jurul meu, în teritoriu. Sunt voci și nu puține, care amintesc că orice examen pierdut este trecut cu minus în contul candidatului, oricâtă subiectivitate ai identifica la nivelul profesorului examinator. În plus, se reproșează oficialilor, de la Guvern, în primul rând, dar nu suntem ocoliți nici noi, Parlamentul, că nu am luat în calcul toate capcanele posibile ori probabile în terenul de joc.

Cu alte cuvinte, spiritele mai puțin grăbite, înzestrate cu spiritul observației și al analizei de finețe spun așa: "Ne-am făcut lecțiile pentru acasă, ceea ce e bine și recunosc și alții. Dar dacă știi că pe diplomă se trece nu doar nota la matematică, ci și media la purtare, nu e normal să lucrezi din greu la ambele discipline? Dacă este să fim sinceri până la capăt, am căzut examenul la capitolul impresie artistică, iar succesul în materie nu vine de la sine. Aici poate fi deosebit diletantul de meseriașul adevărat."

Nu mă feresc să spun că a fost recepționată neconvenabil graba cu care, într-o justificare prea motivată, unele ministere s-au grăbit să-și elogieze public prestația în amonte în dosarul Schengen. Îmi și spunea un prieten din Maramureș: "Nici în relațiile internaționale nu s-a înțeles că oricât te-ai fi antrenat de serios și oricât de mult ai alerga pe teren, un meci pierdut rămâne tot un meci pierdut?".

Cu alte cuvinte, oprește-te din alergat doar după ce ai trecut linia de sosire. Etapele intermediare și eventuale succese de traseu rămân nerelevante.

Cât ne privește pe noi, Parlamentul, în fața alegătorilor proprii, suntem considerați alături, la bine și la rău, de ce reușește administrația în toate privințele. Deci și eșecurile ne privesc pe noi, pe toți, în egală măsură. Făcând front comun în mersul către Europa putem imprima o abordare mai pragmatică și predictibilă în toate bătăliile care ne așteaptă. Depinde de noi să identificăm pârghiile potrivite.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 18:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro