Constantin Dascălu
Constantin Dascălu
Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.114/21-10-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 12-10-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.11 Constantin Dascălu - declarație politică intitulată "Să ne mai mândrim cu privilegiul de a fi o țară francofonă?";

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Îl invit la microfon pe domnul deputat Constantin Dascălu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

O rog pe doamna Petö Maria, să se pregătească, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnule coleg, microfonul este al dumneavoastră.

Domnul Constantin Dascălu:

Mi-am intitulat declarația politică: "Să ne mai mândrim cu privilegiul de a fi o țară francofonă?"

Stimați colegi,

Acum ceva timp, într-o declarație pe care am intitulat-o "Rețeta franceză pentru romi - expulzarea!", și care a fost prilejuită de nenumăratele valuri de repatrieri la care președintele Franței - Nicolas Sarkozy - a supus minoritatea romă aflată pe teritoriul acestei țări, preconizam și atenționam asupra unor potențiale consecințe negative a unei asemenea atitudini. Și, iată că, prin prisma evenimentelor care au avut loc în platourile de televiziune și radio ale unor posturi franceze, în ultima perioadă, temerile mele s-au dovedit a fi fondate.

Cel mai recent episod, relevant pentru dezbaterea în discuție, datează din ziua de 5 octombrie, când în cadrul emisiunii umoristice "On va s'gêner!" de la postul de radio Europe 1, atât moderatorul acesteia, cât și invitații din platou au făcut o serie de referiri xenofobe la adresa romilor, în mod special, și a românilor, în general, lansând, cu un umor de o calitate îndoielnică, mesaje cu caracter defăimător și vădit denigrator. Astfel, la întrebarea moderatorului: "Ce fac 85% dintre români?", invitații săi s-au întrecut să răspundă care mai de care mai colorat: "cerșesc", "învață să se spele", "se alfabetizează" etc. Și, întrucât nici unul din aceste răspunsuri nu a fost pe placul prezentatorului, acesta a oferit întregii audiențe răspunsul "corect", și anume acela de "a învăța limba franceză", răspuns folosit apoi ca pretext de cei prezenți în studio pentru a se încuraja unul pe altul în lansarea unei suite de remarci xenofobe, toate sugerând faptul că românii ar învăța franceza pentru a cerși și culminând cu remarca unuia dintre invitați, potrivit căruia "Les roumains, on a un peu ras le cui", ceea ce, într-o traducere indulgentă înseamnă "Ne-am săturat de români!"

Mai grav decât atât este faptul că moderatorul acestei emisiuni este la a doua tentativă de a calomnia poporul român și de a încuraja aprecierile publice defăimătoare la adresa românilor, dacă ne aducem aminte de faptul că tot el este și cel care a tolerat în emisiunea sa - "On n'est pas couchés" -, din aprilie anul trecut, momentul "umoristic", potrivit căruia salutul românesc ar fi asemănător gestului de a cerși. Dacă la acel moment i s-a trecut cu vederea această imprudență și necuviință, acum ar fi mai mult decât cazul să se ia niște măsuri serioase în acest sens, întrucât se pare că astfel de atitudini și comportamente sunt molipsitoare în rândul francezilor, iar când spun asta mă refer și la episodul xenofob care a avut loc înaintea partidei de fotbal dintre România și Franța, de asemenea într-un studio de televiziune.

În timpul cunoscutei emisiuni Les Guignols de l 'Info, de pe postul franțuzesc Canal +, două marionete au afirmat lucruri de neconceput despre români, printre care și faptul că ar fi "murdari", "păduchioși" și "cerșetori", sau că "sportul național în România nu este fotbalul, ci cerșitul" și că, în română, "București înseamnă coș de gunoi!"

Dacă referitor la acest episod din urmă, oficialitățile române nu au avut o reacție oficială, cu privire la injuriile din data de 5 octombrie s-au văzut nevoite să adopte o poziție fermă, dar care, din păcate, nu poate pune capăt valului de remarci xenofobe la adresa românilor din presa franceză. O simplă sesizare a Consiliului Superior al Audiovizualului și solicitarea radioului Europe 1 de a lua niște măsuri imediate în vederea sancționării celor implicați în acest incident, nu sunt suficiente pentru a elimina din peisajul jurnalistic francez orice formă de discriminare, stigmatizare colectivă și xenofobie sau mesajele cu caracter discriminatoriu la adresa cetățenilor români. Oricâtă deschidere și înțelegere am manifesta față de tot ceea ce înseamnă libertate de exprimare în mass-media franceză, nu avem cum să ignorăm faptul că astfel de manifestări publice nu fac altceva decât să susțină și să dezvolte o atitudine ostilă la adresa românilor, prin propagarea către publicul larg a unor stereotipuri negative care se răsfrâng asupra unei întregi națiuni.

Pe de altă parte, nu ar fi corect să arătăm cu degetul doar mass-media franceză, pentru că nici noi înșine nu suntem mai presus din acest punct de vedere și cunoaștem cu toții emisiunile și scenetele televizate autohtone, care-i au ca protagoniști chiar pe reprezentanți ai acestei minorități, și care fac deliciul publicului român. Și probabil că primul pas în vederea soluționării problemei romilor ar trebui făcut chiar la acest nivel, dar măcar noi nu avem privilegiul de a trăi în interiorul granițelor leagănului democrației europene și nici nu dispunem de resursele acesteia. Până la urmă, totul se rezumă la respect. Este adevărat că România deține în mod real și cronic această problemă, dar este un cerc care îi angrenează pe toți actorii implicați direct sau indirect în această situație și pe care ar trebui să-1 anihileze politici guvernamentale inteligente și acțiuni serioase ale ONG-urilor.

Până una alta, nu-mi rămâne decât să mă declar dezamăgit de evenimentele care au loc Franța în ceea ce-i privește pe români, în general, și pe romi, în special, și să menționez încă o dată motivul pentru care mi-am permis să fac toate aceste remarci și să mă lansez în a comenta subiecte care au legătură cu această țară, și anume faptul că mă consider un prieten al Franței, dată fiind perioada de timp pe care am petrecut-o în această țară pentru a mă forma profesional. De asemenea, doresc să reiterez convingerea potrivit căreia o abordare franco-română concertată, care să se bucure de un sprijin consistent din partea Uniunii Europene, va fi capabilă să rezolve, în sfârșit, problemele atât de delicate pe care le are această comunitate. Asta ca să încetăm să mai fim țara cu cea mai înaltă rată de prezență în media internațională, grație atacurilor xenofobe la care sunt supuși românii în afara granițelor!

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 23 octombrie 2019, 19:38
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro