Viorel Cărare
Viorel Cărare
Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.114/21-10-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 12-10-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.21 Viorel Cărare - declarație politică cu tema: "În învățământul românesc cantitatea nu înseamnă calitate";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Viorel Cărare:

"În învățământul românesc cantitatea nu înseamnă calitate"

Încerc să plec de la proverbe, cuvinte înțelepte și care au rezistat diverselor crize ale istoriei, pentru a avea repere cât de cât viabile în aceste vremuri noi. Globalizarea, prezența Internetului, viteza cu care circulă informația și știința manipulării la scară planetară fac viața noastră foarte dependentă de voința altora. Dar cât ne-a mai rămas de impus prin voința noastră, ca for legiuitor, trebuie să răspundă și intereselor de moment, și mai ales celor de viitor, pe termen lung, căci o lege nu se face pentru un weekend.

Cu acest preambul vreau să susțin următoarea luare de poziție cu privire la propunerea PSD ca absolvenții care nu au promovat bacalaureatul să se poată înscrie la facultate. Și-a scos cumva USL din program dictonul lui Lenin: "Învățați, învățați, învățați!"?

Această idee, în afară de disperarea de a câștiga posibile voturi, face dovada micimii viziunii colegilor noștri de Cameră, dar nu și de partid.

Eu consider că scoaterea la suprafață a situației reale din învățământ, prin prisma rezultatelor la bacalaureat, este o mare victorie a PDL împotriva populismului ieftin și a compromisului pe care politicienii sunt înclinați să îl practice. Nu putem fi acuzați că am sacrificat politicii noastre de moment interese naționale, ca să ne menținem poziția câștigată. Văzută dinafară, măsura este sinucidere politică. Văzută prin prisma reformei, ajunsă la ultima scadență, este un gest normal. Trebuie să repui în forță un principiu siluit continuu în mandatele anterioare.

Voi face puțin referire la un cuvânt din limba română, care este foarte bogat în înțelesuri: cuvântul "sfânt". Un om devenea "sfânt" dacă fie ducea o viață de ascet și de rugăciune pentru semenii săi (nu pentru sine), fie făcea minuni cu privire la sănătatea semenilor săi, vindeca neputința trupească și sufletească, mângâia pe cei în suferință și miluia, adică sponsoriza, în termenul de astăzi, pe oamenii sărmani. Mai sunt cei a căror credință a fost atât de mare încât au suportat torturi groaznice sau au fost arși, sfârtecați, spânzurați, tehnici care să fie de exemplu pentru mulțimea de ținut sub control, și totuși nu au renunțat la crezul lor. Și, bineînțeles, mai sunt acei oameni foarte generoși, care prin donațiile lor au reușit să susțină centre de credință și biserica i-a răsplătit cu mențiune în catalogul premianților, adică i-a sanctificat.

În fine, orice om trebuie să aibă măcar ceva sfânt. Dacă nu, atunci acel om este sub o formă sau alta antisocial, căci nu subscrie la niciunul din reperele morale sau constrângerile legale ale momentului.

Eu cred că învățământul trebuie să fie sfânt pentru noi toți. De ce?

S-a argumentat în fel și chip. Pragmatic, dacă producem membri ai comunității care primesc de la noi toți susținere materială și pregătire de bază, iar aceștia ne răspund cu lene, indiferență, obrăznicie chiar și tendința de a frauda de la vârste fragede, de ce ne mai mirăm că românii sunt catalogați în Europa ca un popor de hoți?

Acești copii, la vârsta la care ești idealist și generos, la care ți se pare că vei lupta pentru dreptate și adevăr până la sacrificiu (să ne aducem aminte cât de romantici eram în adolescență!), acești copii se învață între ei, căci refuz să cred că-i învață profesorii, să absenteze la limită sau peste limita admisibilă, să conteste autoritatea profesorilor, și mai ales să găsească soluții de a evolua în sistem fără să-și îndeplinească minimul de obligații.

Există noțiunea de repetent? Înseamnă de fapt că cel care nu a vrut sau nu a făcut dovada ca este capabil să îndeplinească baremele unui an de învățământ trebuie să-l repete până când nivelul său de pregătire îi permite să îndeplinească baremul. Procesul de învățare are, conform pedagogiei, care este o știință, niște reguli clare, verificate, printre care și aceea că nu se pot asimila cunoștințe decât printr-un proces sistematic, variabil în funcție de vârstă, comunicarea cunoștințelor, situarea lor într-un context adecvat asimilării, stimularea memoriei, a puterii cognitive, relaționarea cu alte informații anterioare, modele de gândire, și... procesul de repetare, fixare și verificare a cunoștințelor.

Mai simplu, trebuie să pui burta pe carte dacă vrei să treci clasa.

Cum de ajungem acum să admitem, să promovăm și să argumentăm ideea că învățământul superior va putea scoate specialiști, oameni cu pregătire superioară, din cei ce sunt semianalfabeți? Poate că sunt excepții, au fost dintotdeauna, dar acestea nu fac regula. Regula o face această generație care vorbește la telefonul mobil din clasa I, adesea agramat și cu un vocabular vulgar, care în timpul orelor joacă jocuri pe calculator, ascultă muzică, știri, vede filmulețe sau face filmulețe cu profesori și colegi bătuți, insultați, agresați. Salut abilitatea lor tehnologică, dar iată, Nokia pleacă și noi nu avem ingineri care să fi proiectat telefoane originale românești, pe care să le producem sub o marcă românească și care să le mențină locurile de muncă. Acești tineri iau de la părinții lor tehnologia cumpărată și se mulțumesc să-și lase creierul spălat cu divertismente ieftine. Banii contribuabililor, copilăria și adolescența lor, ce se scurg ireversibil.

Stimați membri și susținători PSD, ne-ați adus nenorocirea ajutoarelor sociale și ați îndemnat la nemuncă largi categorii sociale. Acum vreți să îndemnați copiii la nemuncă?!

Vreți să-i condamnați la prostire, ca să stea cu mâna întinsă după expediente, ca să-i puteți controla?

Și cine o să muncească pentru ei și pentru voi? Copiii de bun-simț, din familii de bun-simț, care încă mai respectă învățătura ca valoare și virtute? Care cred că singura cale de a evolua ca om și ca membru al societății este să înveți o meserie și să practici o profesie? Care înțeleg că atunci când termină studiile se vor face utili părinților, bunicilor, prietenilor, vecinilor și tuturor celor care au pus umărul la formarea lor?

Copiii aceștia vă spun clar că ei au învățat când ceilalți băteau berbunca.

Copiii aceștia vă spun că probele de la examene au fost normale și s-a putut promova, chiar excela.

Copiii aceștia vă spun adio dacă îi puneți alături de chiulangii, la aceeași linie de start. Pleacă în străinătate și nu numai că nu vor contribui la bugetul de stat prin impozitele și taxele generate de munca lor, dar vor produce bugetului paguba echivalentă cu costul studiilor.

Ce am mai câștiga degradând și mai tare învățământul? Am da de lucru un an-doi profesorilor universitari, și în special celor care predau la universități particulare cu autorizare dubioasă și cu ținută academică îndoielnică, așa-zise fabrici de bani. Scot pe bandă absolvenți de învățământ superior, care prin numărul și calitatea lor discreditează profesia pentru care s-au pregătit, diluează valoarea celor care chiar sunt merituoși și consumă inutil resurse bugetare și timp de muncă. Acei tineri care sunt absolvenți de învățământ superior și care nu-și găsesc de muncă, nu dovedesc competențe, nu au înclinație spre efort, perseverență și calificare continuă în profesia aleasă, au consumat degeaba banii părinților, ai statului, care subvenționează măcar în parte studiile, au pierdut timp prețios pe care-l puteau utiliza într-o activitate vocațională.

Eu vreau să întreb profesorii universitari de ce nu au făcut front comun, ca elită a societății ce sunt, să pună capăt tendinței de a coborî tot mai jos ștacheta la admiterea la facultate? De ce nu au protestat viguros împotriva profesorilor de liceu, care le trimiteau generații din ce în ce mai slab pregătite? De ce, ca președinți de comisii de bacalaureat, acceptau traficul de influență și chiar plata de sume de bani pentru promovarea examenelor de către diverși domni Goe?! Nu anticipau că polița va veni la scadență?

Iată că a venit scadența. Și noi ce să facem? Să închidem ochii, să mai facem o concesie, să mai prelungim tranziția? Până când, domnilor? Până când ajungeți din nou la guvernare și apoi mai inventăm un paliativ, nu-i așa?

Domnilor, nu aveți nimic sfânt!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 0:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro