Daniel Buda
Daniel Buda
Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.114/21-10-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 12-10-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.37 Daniel Buda - declarație politică cu subiectul: "România, pregătită să adere la spațiul Schengen";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Daniel Buda:

"România, pregătită să adere la spațiul Schengen"

Decizia privind amânarea aderării României la spațiul Schengen, adoptată la Bruxelles, este fără doar și poate una nedreaptă, având în vedere faptul că sub aspect tehnic România și-a îndeplinit toate angajamentele luate în fața oficialilor Uniunii Europene. Începând cu ianuarie 2009, prioritățile Partidului Democrat Liberal au fost, și sunt în continuare, aplicarea dispozițiilor acquis-ului Schengen, implementarea unui sistem coerent și eficient astfel încât pașii făcuți de țara noastră înspre atingerea acestui obiectiv să fie în directă corelație cu cerințele europene.

Pregătirea și adoptarea unor măsuri concrete și necesare aderării la spațiul Schengen au presupus aplicarea principiilor europene privind eliminarea progresivă a controalelor efectuate la frontierele comune ale statelor membre, precum și perfecționarea cadrului legislativ în vederea prevenirii și combaterii migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere. Toate angajamentele au fost îndeplinite cu maximă responsabilitate și rigurozitate, aspecte care de altfel au fost confirmate în toate rapoartele de evaluare Schengen de până acum, toate redactate și expertizate de specialiști ai statelor membre ale Uniunii Europene.

Evaluările parțiale au evidențiat faptul că România a făcut progrese semnificative și importante în tot ceea ce înseamnă respectarea cerințelor prevăzute de acquis-ul Schengen. Eforturile responsabililor guvernamentali s-au conturat în scopuri precise, plecând de la aplicarea unor măsuri de reformare și reorganizare statală până la uniformizarea cadrului legislativ și perfecționarea colaborării transfrontaliere.

Pe de altă parte, în acest context, pot afirma că România este, în mod evident, supusă unui alt proces de evaluare și monitorizare mult mai complex și mai riguros în comparație cu al celorlalte state europene. Și mă refer aici la aspecte care vizează reforma sistemului judiciar, angajamentele din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, combaterea corupției și a fenomenului infracțional. Însă nici sub acest aspect România nu poate fi trasă la răspundere că nu și-ar fi făcut temele în mod riguros și temeinic. Astfel, sistemul judiciar este supus unui proces amplu de reformare, proces care este confirmat și la nivel practic prin adoptarea și intrarea în vigoare a unor acte normative care au ca scop armonizarea și perfecționarea sistemul juridic românesc cu cel european, în vederea apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Începând cu 1 octombrie 2011 a intrat în vigoare noul Cod civil, cod care de-a lungul a 147 de ani a suportat foarte multe tentative de modificare, însă nici una concretizată. Este un pas important pentru sistemul judiciar, cea mai importantă reformă postdecembristă, în concordanță cu realitățile curente, cu drepturile și obligațiile fundamentale ale cetățenilor.

În calitate de reprezentant al statului român, nu îmi doresc decât ca evaluarea României, sub aspect tehnic, din punct de vedere al respectării angajamentelor asumate să beneficieze de același tratament, așa cum s-a întâmplat cu toate celelalte state care au aderat la spațiul Schengen. Nu contest faptul că România mai are un drum lung și anevoios de parcurs în ceea ce privește convergența cu țările europene dezvoltate ale Uniunii, are de dus mai departe procesul de reformare a statului, demarat în toate domeniile: instituțional, economic și financiar, juridic și legislativ, sănătate și învățământ.

În egală măsură consider nedreaptă și nejustificată poziția celor două state, Olanda și Finlanda, de a se opune ferm aderării parțiale a României și Bulgariei la Schengen. Prin acest mod populist de a face politică, cele două state nu au făcut decât să demonstreze că nu sunt suficient de bine informate, pe de o parte, iar pe de altă parte că nu au capacitatea de a înțelege un set de angajamente luate în fața oficialilor europeni. Au preferat să trateze problema României cu superficialitate și lipsă de respect, fără a ține cont însă de faptul că România este practic a șaptea țară, ca mărime, din Uniunea Europeană (UE), deci un mare contributor, prin urmare nu poate fi tratată în acest fel.

Așadar, le-aș recomanda oficialilor din cele două state să facă un efort și să facă o vizită în România pentru a se convinge singuri că autoritățile responsabile au în vedere și respectă absolut toate criteriile și sarcinile trasate de către Uniunea Europeană.

A trecut vremea, când România, avea sau nu performanțe, era considerată oaia neagră a Europei. România este stat membru al Uniunii Europene cu drepturi depline și nu permitem să fim vitregiți sub nicio formă. Am convingerea că oficialii celor două state înțeleg semnificația actelor bilaterale sau a pactelor internaționale și consecințele care decurg prin încălcarea principiilor prevăzute în aceste acte diplomatice și își vor reconsidera poziția în privința aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 19 octombrie 2019, 10:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro