Mircea Irimescu
Mircea Irimescu
Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.114/21-10-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 12-10-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.51 Mircea Irimescu - declarație politică despre "Ghidul ICR";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Mircea Irimescu:

"Ghidul ICR"

Institutul Cultural Român, filiala Viena, ne trimite la caseta de documente, oficial, însoțit de o scrisoare, un ghid bilingv (germană și română) al capitalei austriece. Dincolo de evidentele accente ironice din textul însoțitor ("vă transmitem un companion interesant, agreabil și util pentru cazul în care, între alte responsabilități pe care le aveți, vă vor permite cândva..." etc.) gestul este unul care trebuie evidențiat și aplaudat.

Intitulat: "Românii de pe Ringstrasse. Trasee de ieri prin Viena de azi", elegant, micul volum, dincolo de unele greșeli ce puteau fi evitate, provoacă plăcere celui ce-l frunzărește. Suntem avizați că este o "premieră absolută, atât pentru România, cât și pentru Austria", că lucrarea este concepută de "cel mai important designer austriac" (Erwin Bauer) și este semnată (deși nu apare niciun nume pe copertă) de Gabriel Kohn și Peter Klosterneuburg. Ni se mai spune că proiectul "Românii de pe Ring" reprezintă un "gest explicit și ferm de diplomație publică și de consolidare nu doar a imaginii și prestigiului României, ci și a percepției identitare a celor aproximativ 68000 de români care trăiesc astăzi în Austria". Așa o fi, că pare spus destul de patetic...

Nu ridicăm problema costurilor acestei lucrări. Dacă vrem să fim și noi în rând cu lumea trebuie să cheltuim, chiar pe timpuri de criză. Este de încurajat faptul că s-a gândit cineva să investească și în acest domeniu, atât de important pentru imaginea noastră în lume.

Conceput original, împărțind centrul Vienei în mici sectoare asociate unor culori sugestive (negru tăciune, verde laur, roz pudră, roșu sângeriu, galben canar, maro balegă, albastru cerneală, blond soprană, verde crud, roșu catifea, violet pal, albastru imperial) lucrarea este, deopotrivă, o instructivă incursiune în istoria României și Austriei. Dacă în ghidurile obișnuite accentul cade pe istoria edificiilor și amenajărilor urbanistice, în cazul de față accentul este pus pe destinele personalităților ce și-au purtat pașii în cele mai importante edificii din celebrul Ring vienez. Cum românii, cu diferite interese, au descins destul de des în capitala habsburgică, s-au găsit destule cazuri potrivite a stârni interesul turistului dedicat unor scopuri culturale.

Cu acest ghid putem reface drumurile vieneze ale lui Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, Ioan Slavici, Maria Cebotaru, Traian Grozăvescu, Ioan Holender, Agatha Bârsescu, Lucian Blaga, Viorica Ursuleac, Zenovie Constantin Pop, George Enescu, Eusebie Mandicevschi, în legătură cu istoria instituțiilor vieneze în care au studiat sau pe care le-au ilustrat prin munca și creațiile lor.

Cum spuneam, ghidul are destule greșeli supărătoare pentru cunoscătorii istoriei noastre și periculoase pentru cei (eventual străini) care abia acum iau contact cu ea. La pagina 25 se comunică că dominația otomană în România s-a încheiat în 1820, ceea ce stârnește justificate nedumeriri. Apoi, la pagina 87 se afirmă că "între 1870-1872 îi găsim la Viena pe Slavici și pe Eminescu", pentru ca la pagina 91 și 93 să se precizeze (corect!) că perioada studiilor vieneze a lui Eminescu este 1869-1872, respectiv că Slavici era militar în termen în capitala austro-ungară în toamna anului 1869. O susținere greșită este tot la pagina 93: Slavici nu era cu doi ani mai tânăr decât Eminescu, ci, născut în 1848, cu doi ani mai vârstnic decât poetul nostru național. La pagina 135 se susține: "compozitorul Isidor Vorobchievici a studiat la Conservatorul din Viena, pregătindu-i apoi, la București, pe Ciprian Porumbescu, Eusebie Mandicevschi și Tudor Flondor", ceea ce este, evident, o eroare. Profesorul și compozitorul bucovinean nu a activat niciodată la București, ci la Cernăuți. La pagina 151, vorbindu-se despre destrămarea Imperiului Austro-Ungar în 1918, nu se pomenește despre Bucovina, deși această provincie a ieșit atunci din Imperiu și s-a unit cu România. La pagina 153, afirmația că "Retrocedarea teritoriilor pierdute [prin Dictatul de la Viena n.n] din Transilvania a fost posibilă numai în 1947", este o inexactitate contrazisă de realitate. Și, în sfârșit, la pagina 173 se spune: "...în vara anului 1868 (!): împăratul, întreaga nobilime, și toți cei care au fost în stare să o facă au părăsit Viena", ori știe oricine că evenimentul pomenit s-a consumat în 1688, la asedierea orașului de către otomani.

Însă, cum spuneam, dincolo de aceste greșeli, efortul Institutului Cultural Român de promovarea a valorilor românești în Europa, prin această apariție editorială, merită salutat. Ceea ce facem cu bucurie.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 4:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro