Filip Georgescu
Filip Georgescu
Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.114/21-10-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
14-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 12-10-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.60 Filip Georgescu - declarație politică despre criza economică, măsurile de austeritate și scăderea producției în principalele domenii ale economiei;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Filip Georgescu:

De trei ani criza economică se ține de noi ca scaiul de coada vacii, iar cu măsurile aberante de austeritate la care recurge permanent actuala putere nu vom scăpa de acest flagel nici în următorii doi-trei ani cum, de altfel, ne atenționează președintele țării. Criza ne lovește dur de la o lună la alta. În iunie, producția industrială era cu 2,2% mai mică decât în mai, iar volumul lucrărilor de construcții înregistra o scădere de 1,3%. O asemenea scădere a producției în aceste importante domenii ale economiei s-a perpetuat și în lunile următoare, infirmând promisiunile autorităților, dar mai ales așteptările populației.

Un singur succes, neașteptat, s-a ivit în vara acestui an, ca o rază de speranță pentru români, cele șapte milioane de tone de grâu, recoltă de care n-am mai avut parte în ultimii ani. În fața unui asemenea rezultat, autoritățile s-au declarat extrem de mulțumite, cu toate că n-au prea făcut mare scofală pentru pâinea țării. Ba, dimpotrivă, și în 2011 au continuat politica falimentară de subfinanțare a agriculturii și de lipsă de sprijin a micilor fermieri.

Acum 25 de ani, producția de grâu a țării era de două ori mai mare decât cea din acest an, și când spunem acest lucru avem în vedere recoltele obținute, de 3.000-4.000 kg la hectar, nu a celor fantomatice pe care le vehiculau activiștii rurali de partid. Și în acest an, producția de grâu ar fi putut să fie mult mai mare, dacă sute de mii de hectare n-ar fi rămas pârloagă.

Pe de altă parte, s-au pierdut câteva milioane de tone de cereale ca urmare a lipsei unor sisteme de irigații în zonele bântuite de secetă.

Deși nu toate roadele câmpului au ajuns la hambar, bilanțul anului agricol se conturează de pe acum. Nu este unul îmbucurător, ci mai degrabă unul care ne pune pe gânduri.

Din cauza secetei prelungite, producțiile de porumb, de struguri din unele zone viticole (Buzău, Iași, Huși), precum și cea de fructe sunt în mare parte compromise. Este adevărat, în alte zone, vița de vie a rodit din belșug, estimându-se o producție de 65 milioane hectolitri de vin, cu 20% peste media unor ani normali. Totuși, și în această privință greutățile de ordin economic vor continua să persiste.

Din cauza crizei economice, în ultimii trei ani, piața vinurilor din țara noastră a scăzut de la 450 la 350 de milioane de euro, în timp ce importurile s-au dublat la fiecare șase luni.

Bilanțul anului 2011 nu este favorabil nici în zootehnie. La sfârșitul primului semestru al acestui an, efectivele de bovine erau mai reduse cu 15,5% față de cele existente în aceeași perioadă a anului trecut, iar efectivele de porcine cu 2,2% mai mici. Să amintim că înainte de 1989, numărul porcinelor era de 15 milioane, în timp ce astăzi este de doar 4,6 milioane.

Datorită acestor neajunsuri, în primul semestru al acestui an, unitățile procesatoare au recoltat cu 36 350 tone mai puțin lapte de vacă, ceea ce a făcut ca producția de brânzeturi să fie mai redusă cu 668 de tone, iar cea de unt cu 180 tone, inferioare nivelului atins în primele șase luni din 2010.

Nici nu ne puteam aștepta la alte rezultate, dacă avem în vedere că în perioada 2002 - 2010, în țara noastră, efectivele de taurine s-au redus cu un milion de capete, iar refacerea acestora nu se poate realiza decât în circa șase ani, în condițiile în care crescătorii de animale ar fi temeinic sprijiniți de stat, cu programe finanțate din fonduri europene și prin crearea unui circuit al produselor agrozootehnice, incluzând unități de prelucrare și de procesare.

Din păcate, și în următorii ani, o țară ca România, cu un imens potențial agricol, va continua să fie dependentă de importurile de cereale, carne, brânzeturi, fructe și alte produse agroalimentare. O asemenea stare de fapt este cu atât mai gravă cu cât o agricultură de nivelul celei din 1989 ar fi în măsură să alimenteze, în bună măsură, efectele atât de grave ale crizei economice, și să preîntâmpine criza alimentară mondială care se apropie cu pași repezi.

Să sperăm că actualele autorități, dar și cele viitoare, își vor schimba concepția asupra rolului pe care agricultura trebuie să-l joace în redresarea economiei naționale.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 22:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro