Ionuț-Marian Stroe
Ionuț-Marian Stroe
Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.114/21-10-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 12-10-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.67 Ionuț-Marian Stroe - declarație politică având tema "Experiența românească - soluție pentru criza datoriilor suverane";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

"Experiența românească - soluție pentru criza datoriilor suverane"

Când președintele țării a folosit pentru prima dată - culmea este că și printre primii în Europa - sintagma "criza datoriilor suverane", mulți analiști s-au întrebat dacă nu cumva este o nouă diversiune cotrocenistă menită să abată atenția de la problemele economico-financiare interne cu care se confrunta România. Timpul trecut de atunci dovedește că măcar de această dată ni s-a spus din timp adevărul cu privire la ce li se poate întâmpla și românilor dacă nu se iau la timp măsurile necesare îmbunătățirii situației datoriilor de stat din zona euro.

Numai că, în ultimele luni de zile, lucrurile s-au inflamat destul de rău. Amânarea adoptării unor soluții clare ne-au adus în situația în care să discutăm despre scenarii în care zona euro se va sparge, ori despre cele în care întregul sistem bancar este pus la pământ. Criza datoriilor de stat din zona euro a devenit "sistemică" și Europa trebuie să acționeze la unison pentru a evita un dezastru, a declarat în 11.10.2011 președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, adăugând că economia reală a devenit vulnerabilă la riscuri tot mai grave, odată cu intrarea băncilor europene într-o zonă periculoasă și că "nu mai este timp de pierdut" în privința luării unei decizii clare privitoare la recapitalizarea sectorului bancar european. Este de urmărit în acest sens ce plan de recapitalizare a băncilor europene și de soluționare a crizei vor reuși să prezinte cancelarul german și președintele francez până la summitul G20 de la Cannes din luna noiembrie 2011, așa cum s-au angajat, dar mai ales ce costuri va implica și cine va trebui să le suporte în final.

De-a lungul timpului, pretutindeni în lume colaborarea bănci-guvern a funcționat astfel: băncile au cumpărat promisiunile de plată ale statelor, și când lucrurile ajung să meargă rău pentru bănci, guvernele se angajează să plătească. Guvernele fac astfel rost de bani pentru a plăti promisiunile electorale, băncile își asigură profitul sau, în cazul cel mai rău, supraviețuirea. Datoriile făcute cu nesăbuință de guverne trebuie plătite de alții, dar banii trebuie să ajungă înapoi la cei care i-au dat cu împrumut, în principal bănci. Dacă băncile nu își mai primesc banii, întregul sistem amenință să ajungă în colaps.

Puțin probabil însă să se ajungă la acest final, atâta timp cât se poate aplica din nou "soluția salvatoare extremă": - recapitalizarea băncilor din bani publici. Numai că de această dată, statele din zona euro s-ar putea folosi și de "experiența" românească în domeniu, cea în legătură cu împrumutul luat de la FMI și BM și din care peste jumătate se spune că s-a folosit pentru recapitalizarea băncilor comerciale din România în vederea relansării creditării pentru investiții. Sunt convins că rezultatele ar fi cu totul altele decât cele de la noi, atât în teorie, dar mai ales în practică, deși costurile ar fi suportate tot de contribuabilul de rând din țările respective.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 19 octombrie 2019, 1:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro