Gheorghe Ciocan
Gheorghe Ciocan
Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.114/21-10-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
14-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 12-10-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 octombrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.77 Gheorghe Ciocan - declarație politică intitulată "Spațiul Schengen - libertate de mișcare! Mișcare liberală a voinței politice a celor care dispun asupra celor care propun";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Gheorghe Ciocan:

"Spațiului Schengen - libertate de mișcare! Mișcare liberă a voinței politice a celor care dispun asupra celor care propun"

În momentul intrării în vigoare a Acordului Schengen, în anul 1995, acesta a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și a creat o singură frontieră externă, unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare incluse în cadrul legislativ și instituțional al Uniunii Europene, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam 1999.

Raportorul Parlamentului European Carlos Coelho spunea că "Parlamentul trebuie să aprobe opinia sa, care să reflecte că dorește ca România să adere la spațiul Schengen, dar subliniază că nu poate evalua daca sunt îndeplinite condițiile de securitate necesare."

Toți raportorii, comisarii, europarlamentarii vin în România, se bucură de ospitalitatea românească, ne spun cât suntem de grozavi, de serioși, de credibili, de siguri, că doar de aceea am intrat pe ușa din față în Uniunea Europeană, în NATO; doar de aceea vin și investesc în România, vin și deschid bănci în țara noastră, vin și deschid baze militare pe teritoriul țării noastre, dar, atunci când depindem de moftul lor, ne pun piedici întotdeauna.

Nimic nu a fost obținut ușor de-a lungul timpului de această țară, nici unirea, nici independența, nici intrarea în așa-zisă familie europeană, care se pare că ajunge cu pași repezi la ruperea mariajului. Nu este vina României neacceptarea în spațiul Schengen, nu este un eșec - România a îndeplinit toate condițiile și criteriile de aderare, dar când cei puternici nu vor, și ei sunt cei care hotărăsc, nu prea ai ce face. Avem exemplul Pactului Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, semnat la Moscova, la 23 august 1939, prin care am pierdut Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herței.

Chiar și luarea în discuție pentru intrarea în spațiul Schengen a României la pachet cu Bulgaria - "doi într-unul"- ca șamponul, este o imoralitate din partea "fraților europeni". Celelalte țări care au avut granițe comune au fost acceptate la pachet, câte două?!... Nu, doar României i se aplică regim diferențiat.

De asemenea, a te lega de corupția din România când ea este prezentă în tot spațiul Schengen..., doar criza nu a declanșat-o România, ci corupția generalizată. Din anul 2007, de când suntem membri ai Uniunii Europene (fără a lua în calcul perioada de aderare), suntem continuu monitorizați, deci dacă există corupție, și ea există, aceasta este cu acordul tacit și poate implicarea instituțiilor europene.

Deși limbajul politic actual, în special cel occidental, este impregnat cu expresii precum "importanța strategică a României, a Mării Negre..." este clar că atunci când vorbele trebuie să se materializeze în recunoașterea României ca țară sigură, cei care le rostesc nu mai au responsabilitatea lor.

Consolidarea securității, stabilității și democrației în această zonă au fost recunoscute odată cu acceptarea României în Alianța Nord-Atlantică.

La Marea Neagră se întâlnesc trei spații politice și de securitate extrem de importante și extrem de diferite politic, economic și social: NATO și UE, prin statele membre/candidate România, Bulgaria și Turcia; regiunea cu un viitor politic incert a Ucrainei și Republicii Moldova, dar și a Rusiei; iar către est, Georgia, Armenia și Azerbaidjanul. Ultimele două nu sunt direct limitrofe Mării Negre, însă participă la coridorul energetic care leagă SUA și Europa de petrolul din Marea Caspică și de statele Asiei Centrale, coridor care reprezintă un element geostrategic esențial.

Oare finalizarea negocierii acordului legat de amplasarea elementelor de scut antirachetă pe teritoriul României să fie adevăratul motiv al supărării Europei pe noi? Chiar dacă se declară că Politica Europeană de Securitate și Apărare (PESA) nu implică crearea unei armate europene, ci ea evoluează de o manieră compatibilă și coordonată cu Organizația Atlanticului de Nord.

Voința europenilor de a dezvolta PESA vine să perturbe planurile americane și să pună, obiectiv, în discuție monopolul NATO pentru folosirea forței în rezolvarea crizelor ce afectează securitatea europeană. Se pare că PESA, pentru SUA, reprezintă o sporire a contribuției militare a Europei la NATO, în timp ce europenii o percep ca pe o creștere în putere a NATO.

Motivele neacceptării României în spațiul Schengen, spațiu în care suntem ca țară a Uniunii Europene cu drepturi depline, sunt neclare, neconcludente, sunt capriciul celor care se află în barca celor influenți prin natura destinului.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 16 octombrie 2019, 3:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro