Sittings of the Chamber of Deputies of October 25, 2011

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
		1.66	Relu Fenechiu - declaraţie politică cu subiectul: "Guvernanţii vor să schimbe harta internă a ţării, dar uită să-l întrebe şi pe cetăţean";

Domnul Relu Fenechiu: "Guvernanţii vor să schimbe harta internă a ţării, dar uită să-l întrebe şi pe cetăţean" Actualii guvernanţi, în frunte cu PDL, susţin în continuare tema modificării administrativ-teritoriale a României şi comasarea alegerilor. Încălcarea prevederilor şi recomandărilor Comisiei de la Veneţia, costuri în plus, generarea unei confuzii în rândul electoratului sunt câteva dintre argumentele principale pentru ca actuala putere să renunţe la ceea ce şi-a propus. În ultimă instanţă însă, planurile actualilor guvernanţi exclud din start elementul principal în cele două operaţiuni: poziţia cetăţeanului. Să fie foarte clar: o reîmpărţire administrativ-teritorială (cuplată cu comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare) nu trebuie să se facă în interesul unui partid sau altul. O eventuală modificare administrativ-teritorială trebuie să se facă în primul rând ţinându-se cont de interesul cetăţeanului şi complementar ţinându-se cont de interesele economice. Or, pentru a vedea care este interesul cetăţeanului, al comunităţilor locale, acestea trebuie întrebate. Pentru actualii guvernanţi însă întrebarea cetăţeanului nu există. Nu am auzit măcar o singură dată pe cineva din zona puterii, doar au fost lansate în spaţiul public cele două teme, că este cazul să fie întrebat şi cetăţeanul. Şi, după câte ştiu, nu cetăţeanul este la cheremul puterii, ci guvernanţii, şi noi, parlamentarii, suntem în slujba cetăţeanului. Nimeni din sfera puterii nu a făcut un calcul elementar şi nu şi-a pus întrebarea: se schimbă harta internă a României, dar care sunt consecinţele? Când regimul comunist a modificat structura administrativ-teritorială a ţării - trecerea de la judeţe la regiuni - tot fără a întreba cetăţeanul, deşi, şi atunci, propaganda oficială susţinea că lucrează în interesul acestuia, efectele negative au apărut imediat. S-au înregistrat, în primul rând, mari decalaje economice între oraşe importante din România. Capitalele de regiuni au fost favorizate în detrimentul altor oraşe. Acesta a fost doar vârful aisbergului, pentru că au fost şi alte consecinţe negative. Culmea, chiar şi conducătorii comunişti şi-au dat seama ulterior de eroare şi au revenit la sistemul teritorial judeţean. Nu vreau să se înţeleagă că pledez pentru, dar o modificare administrativ-teritorială radicală nu se decide peste noapte. O astfel de decizie nu poate fi luată fără o amplă analiză şi fără cântărirea avantajelor şi dezavantajelor posibile, şi, repet, trebuie consultat şi cetăţeanul. Căruia trebuie să i se explice de ce este mai bine să avem regiuni, şi nu judeţe. Abia după ce se va face această informare, urmează consultarea, pentru ca toată lumea să se pronunţe în cunoştinţă de cauză. Din păcate, actuala putere nu doar că nu admite consultarea, dar o şi blochează, în dispreţul legii. În judeţele în care consiliile judeţene au aprobat desfăşurarea de referendumuri locale, imediat reprezentanţii guvernului, prefecţii, au atacat în justiţie decizia. Cu toate acestea, se vor desfăşura în unele judeţe referendumuri locale, ale căror rezultate - spre deosebire de alte tipuri de referendum - sunt obligatorii. Stau şi mă întreb cum vor reacţiona actualii guvernanţi dacă rezultatele unor referendumuri locale nu vor coincide cu intenţiile lor? O reîmpărţire administrativ-teritorială şi comasarea alegerilor nu poate fi decisă nici măcar de o forţă politică puternică, care beneficiază de o majoritate zdrobitoare, darămite de una care mai are doar 15% sprijin în rândul electoratului, iar la capitolul încredere procentele sunt şi mai mici.